Radio România Internațional

Tag: Moldova

  • La Crimée – et après?

    La Crimée – et après?

    Remarquable à la fois par son efficacité et son cynisme, le rattachement de la péninsule ukrainienne de Crimée par la Fédération de Russie, a été, d’après les experts en géopolitique, un véritable chef-d’œuvre du genre. L’opération, qui a duré moins de trois semaines, n’a presque pas fait de victimes. L’invasion militaire s’est accompagnée d’un discours dans lequel Moscou a fait usage d’un tas d’arguments, apparemment sensés.



    Historiquement parlant, la Crimée avait appartenu à la Russie jusqu’en 1954, lorsque le leader soviétique de l’époque, l’Ukrainien Nikita Khrouchtchev, l’avait transférée sous l’autorité de Kiev. D’un point de vue démographique, ce ne sont ni les Ukrainiens ni les Tatares qui forment la communauté la plus forte de la péninsule, mais les ethniques russes, dont nombreux sont titulaires de passeports de la Fédération Russe. Ces derniers ayant voté, quasi unanimement, par référendum, en faveur du retour à la Russie, Moscou se doit de défendre ses citoyens contre la menace du nationalisme ukrainien. Enfin, en termes de droit international, il faut mentionner le précédent de la province serbe de Kosovo, laquelle, sous protection internationale, est sortie de sous le contrôle de Belgrade pour devenir Etat indépendant.



    A la différence de l’épisode de Crimée, les corrections appliquées auparavant par la Russie post-soviétique à ses ex – colonies avaient été bien plus brutales et inhabiles. Il a fallu mener des combats, soldés par des centaines de morts, pour que, sous la protection des troupes russes, la Transnistrie parvienne, en 1992, à se séparer, de facto, de la République de Moldova, pays à population majoritairement roumanophone. Plus tard, en 2008, lorsque les blindés de l’ancienne Armée rouge s’étaient approchés de Tbilissi, l’Abkhazie et l’Ossétie du sud allaient être découpées de la carte de la Géorgie.



    Les analystes et les chancelleries occidentales ne cachent pas leur inquiétude à l’égard du fait que l’appétit ne vienne en mangeant pour le leader du Kremlin aussi et qu’une fois revenu cet appétit, l’engouement de Moscou pour d’autres territoires ne prétende à de nouvelles offrandes. D’ailleurs, comme Poutine l’affirme lui-même, «les événements de Crimée ont représenté un examen » pour l’armée russe. Le secrétaire général de l’OTAN, Anders Fogh Rasmussen, a reconnu craindre que les provinces russophones et russophiles de l’est de l’Ukraine ne deviennent les futures cibles



    En ce qui le concerne, le président de la Roumanie, Traian Băsescu, partage les angoisses des communautés européenne et euro-atlantique : « Nous ne pouvons plus considérer comme incidents isolés les événements de 2008, lorsque la Fédération de Russie avait occupé l’Abkhazie et l’Ossétie du sud. Maintenant, nous avons les événements d’Ukraine et tout homme politique, tout stratège doit se demander à quoi ou à qui ce sera le tour. Serait-ce la Transnistrie, la République de Moldavie ? Ces questions, n’importe qui peut se les poser. La nature imprédictible de la Fédération de Russie nous oblige à examiner les différentes variantes et possibilités de réaction. »



    Le premier ministre de la République de Moldavie, Iurie Leancă, a, lui, réaffirmé sa préoccupation quant aux possibles répercussions sur son pays du précédent créé en Ukraine. Malheureusement, le régime sécessionniste transnistrien peut engendrer de telles situations, par le biais des décisions unilatérales” — a-t-il mis en garde.



    Ces ressemblances entre l’Ukraine et la République de Moldavie ne semblent pas convaincre l’analyste militaire Cornel Codiţă, général de réserve de l’armée roumaine : « Ces deux Etats sont très différents du point de vue politique, historique, juridique et légal. Bien des gens ont certainement pensé qu’après la Crimée ce serait le tour de la Transnistrie. A mon avis, ce mouvement de la Russie engendre suffisamment de problèmes pour que des épisodes comme celui-ci ne se reproduisent plus, du moins pour un certain temps. Par ailleurs, l’Ukraine est un objectif stratégique pour la Russie, alors que la Transnistrie ou la République de Moldova ne sont que des éléments secondaires d’une politique que Moscou va de toute façon mettre en place. »



    Serait-il possible que Chişinău se mette à l’abri, sous l’ombrelle de l’UE et de l’OTAN ? D’une part, les accords d’association et de libre-échange avec l’UE, paraphés à l’automne dernier, pourraient être signés sous peu ; de l’autre, la Constitution moldave exclut l’appartenance de la République de Moldavie à une alliance militaire. Toutefois, après l’épisode de Crimée, d’aucuns ont affirmé que tabou est synonyme de désuet.



    Cornel Codiţă : «L’UE a réagi en accélérant le processus d’association. Il est fort probable qu’un éventuel parcours en direction de l’OTAN reste un problème interne, essentiellement politique, de la République de Moldavie. Ce n’est qu’après avoir reçu une position claire et nette de la part de Chisinau que l’on pourra dire si, oui ou non, ce parcours est crédible, s’il se réalisera vite, lentement ou pas du tout. »



    Pour l’instant, le grand défi qui se pose devant Poutine c’est la Crimée elle-même, vu les retombées de nature financière de son rattachement, affirment les experts du centre d’analyse Early Warning de Bucarest. Les coûts de l’invasion militaire proprement-dite pourraient atteindre les 9 milliards de dollars. Les pensions de retraite et les salaires des fonctionnaires de Crimée, désormais employés de l’Etat russe, dépassent les 15 milliards, dans le contexte où les dépenses annuelles du gouvernement fédéral de Moscou avoisinent les 400 milliards de dollars. Poutine, qui nous a démontré que le prestige l’emporte sur les coûts, est prêt à prendre ce risque au nom de la grandeur, note encore Early Warning. Quoi qu’il en soit, les Russes se félicitent de la décision de leurs leaders au sujet de la Crimée, mais, tôt ou tard, l’inflation finira par leur faire changer d’attitude. Les analystes concluent, à ce que l’addition pour la Crimée risque d’être salée. (trad. Mariana Tudose)

  • Cetăţenii moldoveni, un pas spre UE

    Cetăţenii moldoveni, un pas spre UE

    De la sfârşitul acestei luni, cetăţenii Republicii Moldova care deţin paşapoarte biometrice pot circula în zona Schengen fără viză.



    La Bruxelles, a fost semnat, joi, documentul oficial prin care se confirmă eliminarea acestor vize, începând cu 28 aprilie. In afara libertăţii de circulaţie, măsura va da cetăţenilor dreptul de şedere de trei luni, în spaţiul Schengen.



    Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a declarat, după semnarea documentului, că liberalizarea regimului de vize reprezintă începutul unui nou capitol al relaţiilor dintre Chişinău şi Bruxelles. Ea a amintit eforturile depuse de autorităţile Republicii Moldova, care reprezintă, în opinia sa, un exemplu excelent pentru alte ţări din regiune. Comisarul crede că, în felul acesta, autorităţile de la Chişinău au demonstat că un angajament politic puternic şi implementarea efectivă a reformelor aduc rezultate. În noiembrie trecut, Republica Moldova a parafat Acordul de asociere la UE şi urmează să semneze acest document, în luna iunie 2014.



    Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene de la Chişinău a salutat semnarea deciziei europene privind ridicarea vizelor pentru Moldova. Acest succes este rezultatul unui proces care a durat patru ani, perioadă în care România s-a dovedit a fi principalul avocat al integrarii europene a fostei provincii românesti, Basarabia, devenită republică sovietică după anexarea ei de către URSS, independentă din 1991, şi cu care are în comun limba română vorbită de majoritatea populaţiei ambelor state.



    “Proiectul european este capital pentru Republica Moldova – declara, recent, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean – şi acest lucru poate fi atins, în primul rând, prin efortul intern al guvernului pro-european; noi avem datoria să îl susţinem, fără să intrăm în politica internă, pentru că, după alegerile legislative care vor avea loc, probabil, la sfârşitul lunii noiembrie 2014, în Republica Moldova, să existe, în continuare, un partener pro-european la Chişinău.”



    “În urma crizei din Ucraina, moldovenii au primit acces mai liber în UE”, notează, pe de altă parte, publicaţia The Wall Street Journal.



    Modificarea reglementărilor este menită să întărească legăturile cu o ţară care, la fel ca Ucraina, este situată în vecinătatea Rusiei.



    Liderii UE sunt îngrijoraţi de faptul că Moldova se va confrunta cu presiuni din ce în ce mai mari din partea Moscovei, pe măsură ce se apropie de semnarea unui acord de asociere cu UE, comentează ziarul American.

  • Relaţiile Bucureşti – Chişinău

    A doua reuniune a Comisiei interguvernamentale România – Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) pentru integrare europeană, desfăşurată la începutul acestei săptămâni la Chişinău, a fost una oportună, consistentă şi cu rezultate pragmatice. Este aprecierea comună a co-preşedinţilor Comisiei interguvernamentale, miniştrii de externe ai României, Titus Corlăţean, respectiv Republicii Moldova, Natalia Gherman.



    Mai multe acorduri şi protocoale de colaborare bilaterală au fost semnate, iar şefii celor două diplomaţii spun că acestea sprijină concret reformele necesare parcursului european al Chişinăului, care are nevoie de expertiza specialiştilor români. Documentele vizează afacerile interne, justiţia, lupta împotriva corupţiei, drepturile omului şi armonizarea legislaţiei la normele Uniunii Europene.



    Un alt important acord interguvernamental se referă la retransmiterea programelor publice de media. În legătură cu acesta, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a precizat: Am semnat un acord interguvernamental important privind colaborarea în domeniul retransmiterii serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici prin cablu. Este o bază legislativă de ambele părţi pentru că şi noi suntem interesaţi în România să preluăm pe cablu, de exemplu, programele publice TV Moldova, aşa cum TVR are acces din nou în Republica Moldova.”



    Şi, pentru că siguranţa alimentară e un domeniu extrem de important pentru fiecare societate europeană, spune Titus Corlăţean, a fost semnat şi un protocol de cooperare instituţională în domeniul sanitar, veterinar şi al siguranţei alimentelor. Autorităţile moldovene au mulţumit, pe de altă parte, pentru asistenţa materială şi logistică consistentă acordată de autorităţile de la Bucureşti în procesul de integrare europeană a Chişinăului.



    În timpul discuţiilor cu oficiali de la Chişinău, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a exprimat susţinerea României pentru integritatea, suveranitatea şi unitatea teritorială ale Republicii Moldova, apreciind că evoluţia situaţiei din Crimeea prezintă un pericol pentru securitatea din această regiune a Europei. Autorităţile anticonstituţionale din Transnistria separatistă întreprind deliberat acţiuni provocatoare cu scopul de a bloca parcursul european al Republicii Moldova, spune, pe de altă parte, preşedintele moldovean, Nicolae Timofti, cu care şeful diplomaţiei române a avut convorbiri.



    În opinia sa, diferendul transnistrean poate fi soluţionat doar pe cale paşnică, respectând suveranitatea şi integritatea teritorială ale ţării, iar legea cu privire la statutul special al regiunii în cadrul Republicii Moldova oferă populaţiei din stânga Nistrului un nivel garantat de autoguvernare în diferite domenii ale vieţii publice.


  • Problema Transnistriei în relaţiile ruso-americane

    Problema Transnistriei în relaţiile ruso-americane

    Alipirea Crimeii la Rusia a provocat suspiciunea că Moscova va adopta aceeaşi atitudine şi faţă de alte republici ex-sovietice care au regiuni separatiste. Există o nelinişte specială în ceea ce priveşte situaţia legata de Transnistria, a recunoscut secretarul de stat adjunct american pentru Europa, Victoria Nuland, aflată, duminică, în vizită, la Chişinău. Temerile au la bază inclusiv recenta cerere a responsabililor transnistreni către Duma Rusă de a elabora o lege care sa permită absorbţia regiunii de către Rusia.



    La referendumul local din 2006, o largă majoritate a populaţiei Transnistriei, care s-a separat de facto în 1992, în urma unui conflict armat, s-a pronunţat pentru desprinderea de Republica Moldova şi pentru intrarea în componenţa Federatiei Ruse. Diplomatul american a anunţat, la Chişinău, că SUA vor acorda Republicii Moldova 10 milioane de dolari pentru a-şi întări securitatea frontierelor, în special a celei cu Transnistria majoritar rusofonă, unde Rusia are dislocaţi câteva mii de soldaţi.



    Moscova susţine că aceşti militari asigură respectarea acordului de pace încheiat în 1994, însă OSCE şi Chişinăul au cerut, în repetate rânduri, respectarea deplină a acordului citat şi mai ales, retragerea armatei ruse. Moscova se plânge, la rândul ei, că frontierele Transnistriei sunt blocate de Republica Moldova – la vest şi de Ucraina – la răsărit, îngrădindu-se libertatea de mişcare a cetăţenilor din regiune.



    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov s-a întâlnit, duminică, la Paris, cu omologul său american, John Kerry pentru a discuta, inclusiv această situatie, în contextul crizei ucrainene. La briefingul susţinut după încheierea convorbirilor, ministrul rus a declarat că Moscova şi Washingtonul s-au înţeles să depună eforturi în direcţia realizării scopului împărtăşit de toţi, şi anume un statut special al Transnistriei în cadrul unei Republici Moldova unice, suverane şi neutre – informează ITAR-TASS.



    Lavrov a afirmat că a simţit din partea interlocutorilor săi înţelegere faţă de aceste îngrijorări. Problema Transnistriei va fi discutată, de altfel şi la o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 (Transnistria, Moldova, Ucraina, Rusia, OSCE plus SUA şi UE – observatori) care va avea loc foarte curând.

  • De la Crimeea la Transnistria

    De la Crimeea la Transnistria

    Nici analiştii, nici cancelariile occidentale nu se mai hazardează să afirme că apetitul teritorial al Rusiei lui Vladimir Putin ar fi fost satisfăcut odată cu anexarea Crimeei. Peninsula secesionistă din sudul Ucrainei nu-i decât un caz-şcoală de conflict îngheţat care, la semnalul Kremlinului, poate deveni fierbinte peste noapte.



    Provincia azeră cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah, regiunile georgiene Abhazia şi Osetia de Sud sau Transnistria, în estul Republicii Moldova, sunt tot atâtea epicentre ale separatismului pro-rus din spaţiul ex-sovietic. Ieşite, în anii 90, de sub controlul autorităţilor centrale, după conflicte armate soldate cu nenumărate victime, toate s-au aşezat sub umbrela Moscovei, oferindu-i, astfel, pretextul de a interveni militar dacă independenţa de facto a protejaţilor ei ar fi cumva periclitată.



    Cum liderul de la Kremlin se menţine într-o tăcere care poate prevesti orice, i-a revenit preşedintei camerei superioare a Parlamentului rus, Valentina Matvienko, sarcina de a califica drept inoportune în momentul de faţă discuţiile referitoare la primirea în Federaţia Rusă a Transnistriei, Abhaziei şi Osetiei de Sud. Liderii celor trei regiuni nu au adresat Moscovei cereri de a fi primite — spune şefa Consiliului Federaţiei, după ce în presa rusă au apărut informaţii în legătură cu o scrisoare adresată preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, de către preşedintele Parlamentului separatist de la Tiraspol, Mihai Burlă, în care acesta ar fi solicitat să fie analizată posibilitatea primirii Transnistriei.



    După Crimeea, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, generalul Phillip Breedlove, nu pare convins de declaraţiile liniştitoare ale responsabililor ruşi: Suntem foarte îngrijoraţi de un posibil atac al Rusiei asupra Odesei sau Transnistriei. La graniţa de est a Ucrainei sunt dislocate suficiente forţe militare ale Rusiei care pot ajunge în Transnistria dacă aşa s-a decis. Este un scenariu înspăimântător pentru noi.”



    La Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a reiterat ideea că Marea Neagră a devenit lac rusesc, întrucât în jurul ei există mai multe conflicte îngheţate, de tipul Transnistriei, în care Moscova este implicată prin desfăşurarea de trupe. La rândul său, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi-a exprimat speranţa că Rusia va respecta procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, proces susţinut consecvent de România, dar care, departe de a fi ireversibil, poate fi zădărnicit de o reinflamare a conflictului transnistrean.

  • La semaine du 17 au 22 mars 2014

    La semaine du 17 au 22 mars 2014

    EV T Réactions roumaines au rattachement de la Crimée



    Dans le contexte tout à fait exceptionnel de l’invasion russe de la Péninsule de Crimée, la classe politique de Bucarest a réagi dans un élan de solidarité rarissime. Fer de lance des critiques publiques adressées à la Russie, le chef de l’Etat roumain, Traian Băsescu, a désavoué l’amputation du territoire de l’Ukraine voisine. Il a accusé son homologue russe, Vladimir Poutine, de redessiner les frontières à l’intérieur de l’Europe, dans une tentative de refaire le puzzle de l’ex URSS. Le premier ministre roumain, Victor Ponta, a, quant à lui, espéré que l’Occident trouverait la riposte adéquate à l’intervention militaire russe, étant donné le risque qu’il entrevoit que Moscou ne se contente pas de l’annexion de la Crimée.



    Pour sa part, la diplomatie de Bucarest craint que cette annexion n’annule les efforts de pacification menés, plusieurs décennies durant, par tous les pays d’Europe. Elle a réaffirmé que le rattachement à la Fédération de Russie de la région sécessionniste de Crimée est un acte illégitime, une violation de l’indépendance, de la souveraineté et de l’intégrité territoriale de l’Ukraine. Bien qu’elle manque des leviers décisionnels, l’opposition de Bucarest a elle aussi exprimé son point de vue à ce sujet. Les deux principaux partis d’opposition, à savoir le PNL et le PDL, soulignent la nécessité que la Roumanie agisse de concert avec ses alliés de l’UE et de l’OTAN. Lors du récent sommet des 28, où la Roumanie a été représentée par son président, Traian Basescu, les leaders européens ont ajouté de nouveaux noms à la liste des officiels russes frappés de sanctions.



    La Roumanie soutient l’adhésion de la République de Moldova à l’UE



    Dans un contexte régional controversé, les présidents de la Roumanie, Traian Basescu, et de la République de Moldova, Nicolae Timofti, se sont entretenus cette semaine à Iasi, ville de l’est de la Roumanie. Des pourparlers non seulement nécessaires, mais aussi impératifs. A cette occasion, Traian Basescu s’est dit déçu par le fait qu’en dépit des accords d’association et de libre échange avec l’espace communautaire paraphés en novembre 2013, la République de Moldova ne s’ait pas fixé d’horizon de temps pour devenir membre de l’UE, en fonction de l’évolution des réformes mises en œuvre. D’ailleurs, de l’avis du président Basescu, une perspective d’adhésion ferme de la Moldova et de la Géorgie devrait être une priorité absolue de l’UE. Lors de la rencontre, le président moldave s’est dit préoccupé par l’éventualité que les ambitions expansionnistes de Moscou ne se limitent pas à l’annexion de la Crimée et que la Russie puisse avoir des prétentions similaires dans le cas de la Transnistrie, région séparatiste pro-russe sur le territoire de la république de Moldova. Vu le précédent créé par la Crimée, le président de la République de Moldova, Nicolae Timofti, a laissé entendre que son pays avait besoin des garanties de sécurité liées à son appartenance à l’espace communautaire. Ces dernières années, après l’arrivée au pouvoir à Chisinau d’une coalition pro-européenne, la Roumanie accompagne la Moldova dans ses efforts d’adhésion à l’UE. Le parcours est cependant parsemé d’obstacles plantés directement par la Russie ou indirectement par son représentant en territoire moldave, le Parti communiste de Chisinau.



    Evaluation pour Schengen



    Le dernier rapport du Mécanisme de Coopération et Vérification, par lequel la Commission européenne surveille le parcours de la justice en Roumanie et en Bulgarie, a été approuvé cette semaine par le Conseil Affaires Générales de Bruxelles. A cette occasion, le Conseil a salué plusieurs conclusions du rapport de janvier, notamment les bilans positifs d’importantes institutions judiciaires, telles que le Parquet national anticorruption et l’Agence nationale d’intégrité. La position du Conseil est très importante pour la Roumanie, vu que son adhésion à l’espace Schengen reste conditionnée par une bonne évolution de la justice. La Roumanie affirme remplir la totalité des conditions techniques de l’intégration à l’espace de libre circulation et réclame le fait que son adhésion soit conditionnée par le Mécanisme de Coopération et Vérification, une connexion qu’elle juge inadéquate.



    La justice ouvre de nouveaux dossiers avec des personnages lourds



    Le déluge d’enquêtes, d’arrestations, de procès et de jugements — dont beaucoup de condamnations à des peines de prison ferme — que la justice a déchaîné sur certaines célébrités nationales ou locales a continué cette semaine aussi. Le président de la Chambre de commerce et d’industrie de la Roumanie, Mihail Vlasov, a été placé en détention provisoire dans une affaire où il est accusé de trafic d’influence. Selon les procureurs du Parquet national anticorruption — qui assure la lutte contre ce phénomène devenu endémique dans l’administration roumaine – Vlasov a été pris en flagrant délit. Il touchait 200.000 euros pour intervenir dans un litige à la Cour d’arbitrage. C’était une première tranche d’un million d’euros, montant qu’il aurait dû recevoir de son dénonciateur pour faire pencher la balance en sa faveur à la Cour d’arbitrage où sa fille est première vice présidente. A son tour, le président du Conseil départemental de Constanţa (sud-est), Nicuşor Constantinescu, est sous enquête au même Parquet, pour une vingtaine d’infractions d’abus de pouvoir. (trad. Mariana Tudose, Ileana Taroi, Valentina Beleavski, Ligia Mihaiescu)


  • Zi de zi, clipă de clipă

    Zi de zi, clipă de clipă

    Cu fiecare clipă care trece, anexarea Crimeii de către Rusia capătă tot mai multă consistenţă. Aceasta nu vine din puterea juridică a vreunui document semnat sau invocat, ci din incredibila forţă a faptului împlinit. În scurt timp, tinerii care debutează în şcoli şi în viaţă ne vor întreba dacă vreodată Crimeea a fost în Ucraina şi vor avea în Putin un fel de model de Superman.



    Scenariul anexării Ucrainei a fost impecabil şi nu a uitat nimic, s-a votat rapid, la referendum, Duma s-a mişcat şi ea, pensiile cresc, vin şi investiţiile masive, odată cu un pod peste marea ce separă peninsula Crimeea de ţărmul rus, cetăţenii de acolo vor primi de la Moscova o oră în plus de somn, dimineaţa, odată cu adoptarea fusului orar rus.



    Momentul cheie al operaţiunii este, fără îndoială, discursul preşedintelui Putin, complex dar eficient, uşor de înţeles şi de utilizat. Nu îi lipseşte, practic nimic, nici raportarea patriotică la istorie, nici compararea cu precedente internaţionale, cu citate din documente ONU, au fost prezentate argumentele ruseşti şi s-a răspuns acuzaţiilor occidentale. Sentimentele naţionale sau doar imperiale au fost şi ele aduse în discurs, pe un ton uman, de discuţie între oameni obişnuiţi, cetăţeni de bunăcredinţă. Şi la fel de prieteneşte li s-au dat asigurări celor din alte zone conflictuale că anexările se vor opri aici.



    În aceeaşi zi, separatiştii din Transnistria, un fel de stat de facto din estul Republicii Moldova, scriau la Moscova că vor şi ei să fie anexaţi la Federaţia Rusă. Transnistria este o fâşie de pământ, de-a lungul Nistrului, strict între Republica Moldova, de care aparţine legal, şi Ucraina. Transnistria şi-a proclamat unilateral independenţa, acum mai bine de două decenii, sprijinindu-se pe ajutorul armatei ruse, foste sovietice, staţionate acolo. Toate aceste aspecte trebuiau să fie cunoscute şi analizate de puterile şi organismele occidentale când îşi clădesc politica de vecinătate cu fostele state sovietice.



    Se împlinesc 5 ani de când funcţionează Parteneriatul estic iar rezultatele sunt ca şi inexistente. Dintre partenerii estici participanţi la Summitul de la Vilnius doar doi, Republica Moldova şi Georgia, au avut curajul să meargă mai departe, spre un acord de asociere cu Uniunea Europeană. Armenia, Azerbaidjan, Belarus şi Ucraina au fost nevoite să procedeze ca la sfârşitul celui de al doilea război mondial, când ţările estice ocupate de sovietici au trebuit să refuze planul Marshall, când s-a pus problema opţiunii între Vest şi Est.



    În timp ce acţiunea organizaţiei europeane este grevată de o birocraţie cel puţin lentă, Moscova promite şi morcovi economici dar şi bastoane secesioniste. Astfel, anexarea Crimeii s-a produs la 48 de ore de la un referendum la fel de rapid organizat şi desfăşurat în timp ce semnarea documentelor de asociere ale Republicii Moldova şi Georgiei la UE cu se va produce nu mai târziu de luna iunie, înainte de plecarea în concediul european din această vară. Dar asta nu înseamnă că procesul este încheiat ci va urma ratificarea acordului de către cei 28 de membri ai UE şi de cele două ţări asociate din estul fost sovietic. Şi astfel se poate aprecia că acordul de asociere a Republicii Moldova şi Georgiei la Uniunea Europeană va intra în vigoare în 2015, nu mai târziu de prima aniversare a anexării Crimeii de către Rusia şi pierderea ei de către Ucraina, care îşi doreşte să fie asociată şi ea proiectului vest şi nu est-european.

  • 21.03.2014

    21.03.2014

    Coopération — Les relations bilatérales entre la Roumanie et l’Allemagne sont non seulement bonnes, mais exceptionnellement bonnes, a déclaré à Berlin le ministre allemand des Affaires étrangères Frank — Walter Steinmeier, durant des pourparlers avec le chef de la diplomatie roumaine, Titus Corlatean. L’Allemagne est le partenaire commercial numéro un et un investisseur significatif en Roumanie, a également affirmé Steinmeier. Le responsable allemand a mentionné aussi les relations « exemplaires » entre le gouvernement roumain et la minorité allemande de Roumanie, qui compte environ 40 mille personnes. Les deux ministres ont également évoqué les plus récentes évolutions à la frontière est de l’UE, avec une attention particulière sur l’Ukraine et sur les relations entre l’Union et la Russie. Une vision conjointe du parcours européen accéléré de la République de Moldova a également figuré parmi les sujets évoqués durant la réunion.



    Moldova — Le premier ministre roumain, Victor Ponta a salué ce vendredi l’annonce du président de la Commission européenne, José Manuel Barroso, relatif à la signature des accords d’association avec la République de Moldova et la Géorgie en juin prochain. La signature plus rapide des accords a été décidée sur la toile de fond de la crise ukrainienne. M Ponta a affirmé que les efforts de la Roumanie d’appuyer le parcours européen de la République de Moldova portaient leurs fruits. Jeudi, lors de la réunion du Conseil européen de printemps de Bruxelles, le président Traian Basescu a demandé que la République de Moldova voisine reçoive une perspective claire d’adhésion à l’UE, la meilleure garantie de sécurité d’ailleurs pour Chisinau. La crise déclenchée par le rattachement de la Crimée à la Russie a réactivé deux foyers d’instabilité : les régions pro-russes de Gagaouzie, dans le sud-ouest, et la Transnistrie dans l’est. La Transnistrie a demandé à la Russie d’inclure dans sa législation la possibilité d’un rattachement à la Fédération russe. Rappelons-le, la Transnistrie s’est séparée de la République de Moldova en 1992, suite à un conflit armé qui a fait 700 morts et achevé par l’intervention des troupes russes du côté des séparatistes.



    Economie — La délégation roumaine dirigée par le vice-premier ministre roumain Liviu Dragnea, également ministre du Développement régional et de l’Administration publique, doit rencontrer aujourd’hui à Shenzhen, en Chine, des représentants d’entreprises du domaine des communications et de l’énergie. Jeudi, M Dragnea s’était rendu à Hong Kong, où il a demandé de l’appui pour attirer des fonds d’investissements dans la région, censés financer des projets d’environ 20 milliards d’euros, pour lesquels la Roumanie et la Chine ont signé des accords l’automne dernier. Liviu Dragnea a également parlé de la promotion des vins roumains, puisque Hong Kong est le plus important marché de vins du monde. Durant sa visite en Chine, le responsable roumain doit également rencontrer son homologue chinois Zhang Gaoli.



    Francophonie — La capitale roumaine accueille la conférence régionale pour l’Europe de l’Assemblée parlementaire de la Francophonie, un événement déroulé en marge du mois de la francophonie. Les délégués de plusieurs pays francophones européens — France, Suisse, Belgique, Pologne et de la Hongrie évoquent les priorités francophones de la Roumanie, la réinvention de la francophonie à l’aide des jeunes, le français en tant que langue créatrice de style et de repères pour les jeunes. Jeudi, dans son message à l’occasion de la Journée de la Francophonie, l’ambassadeur français Phillipe Gustin a remarqué la capacité des Roumains à créer des occasions de parler en français et à pas céder à l’avancée de l’anglais.



    Financement — Selon le conseiller du gouverneur de la Banque nationale de Roumanie, Adrian Vasilescu, la Roumanie a un solde positif de son adhésion à l’UE, ayant reçu des fonds se chiffrant à 21,3 milliards d’euros et payé 10,6 milliards d’euros au budget communautaire. Lors d’une conférence sur l’accès aux fonds européens, Adrian Vasilescu a voulu infirmer la accusations véhiculées selon lesquelles la Roumanie aurait payé au budget commun européen plus d’argent qu’elle n’a reçu. Le conseiller du gouverneur de la Banque nationale de Roumanie a également précisé que 2007 a été la pire année en termes d’absorption des fonds européens, alors que 2013 en a été la meilleure.



    Tennis — La meilleure joueuse roumaine de tennis, Simona Halep, tête de série numéro 6, et 5e au classement WTA, doit rencontrer aujourd’hui l’australienne Casey Dellacqua dans la deuxième phase du tournoi de Miami. La semaine dernière Simona Halep avait vaincu Dellacqua dans les quarts de finale d’Indian Wells. Si elle remporte de tournoi de Miami, Simona peut grimper jusqu’à la 4e place mondiale, soit la meilleure position d’une joueuse roumaine de tennis.



    Livre — Coup d’envoi aujourd’hui du salon du livre de Paris, consacré cette année à l’Argentine. Invitée d’honneur à l’adition 2013 du salon, la Roumanie y participe cette année aussi. George Arion, Dinu Flămând, Nicolae Manolescu, George Banu et Matei Vişniec comptent parmi les écrivains roumains présents à cette édition du salon.

  • România, Rep. Moldova şi criza ucraineană

    România, Rep. Moldova şi criza ucraineană

    La nici 48 de ore de la semnarea, la Moscova, a acordului prin care peninsula Crimeea aparţinând Ucrainei era anexată de Federaţia Rusă, preşedintele Rep.Moldova (ex sovietică, majoritar românofonă), Nicolae Timofti s-a întâlnit, la Iaşi, in România, cu omologul său de la Bucureşti, Traian Băsescu. Subiectul principal a fost criza din Ucraina şi consecinţele pe care le poate avea asupra statelor din zonă.



    Rep.Moldova nu a recunoscut anexarea Crimeei şi consideră că acţiunea Rusiei violeză grav dreptul internaţional. Ca stat care are în componenţă Transnistria, republică majoritar rusofonă autoproclamată dar nerecunoscută de comunitatea internaţională, Moldova este în drept de a fi ingrijorată în legatură cu o posibilă expansiune a Rusiei pentru refacerea graniţelor fostei URSS; cu atât mai mult, cu cât separatiştii transnistreni cer intrarea în componenţa Federaţiei Ruse iar Duma de Stat de la Moscova a facut repetate declaraţii de susţinere a acestor aspiraţii.



    La conferinţa de presă de după întâlnirea la vârf, Traian Băsescu s-a arătat convins că expansiunea Rusiei nu se va opri la Crimeea. În context, Nicolae Timofti a solicitat UE stabilirea unui calendar şi a unei date-ţintă pentru aderarea Rep.Moldova. Chişinaul se află, în acest moment, în etapa preliminară semnării Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb cu UE, când demersul favorabil al României pe lângă instituţiile europene poate fi crucial. Nicolae Timofti: “L-am rugat pe domnul preşedinte Băsescu să susţină, la nivelul UE, această dorinţă firească, această voinţă a Rep.Moldova. Ne-am împărtăşit punctele de vedere asupra conflictului transnistrean. Interesul ambelor părţi, ca şi al întregii comunităţi internaţionale, este ca atmosfera în zonă să rămână calmă, iar abordările să fie constructive”.



    La rândul său, Traian Basescu a subliniat că soluţia garantării securităţii Rep.Moldova o reprezintă accelerarea proceselor de integrare europeană. Traian Băsescu: “UE nu mai trebuie să fie surprinsă. Cum ne-a luat prin surprindere cazul Georgiei, în 2008, ne-a luat prin surprindere şi episodul Crimeea 2014, iar UE trebuie să înţeleagă că semnalele care au venit demult din regiune trebuie tratate cu atenţie, că expertiza despre regiune se face aici, nu pe malul celălalt al Atlanticului.”



    Contextul regional complicat, tensionat, obligă, practic, UE să ia decizii curajoase, iar grăbirea procesului de integrare a statelor ex-sovietice care doresc acest lucru este una dintre ele.

  • 19.03.2014 (mise à jour)

    19.03.2014 (mise à jour)

    Crise — Le président roumain, Traian Băsescu, s’est prononcé ce mercredi en faveur d’une accélération des procédures d’adhésion à l’UE de la République de Moldova voisine. Une perspective européenne claire protégera Chisinau de risques similaires à ceux que l’Ukraine encoure actuellement, a-t-il ajouté. Le président Basescu a fait ses déclarations à l’issue de son entretien, à Iasi (est de la Roumanie) avec son homologue moldave, Nicolae Timofti. Les deux chefs d’Etat avaient examiné la situation géopolitique dans la région après l’annexion par la Russie de la région sécessionniste de Crimée (sud de l’Ukraine). Les actions de Moscou ont été désapprouvées aussi bien par la classe politique de Bucarest que par l’administration pro-occidentale de Chisinau, qui ont réaffirmé leur appui à l’indépendance et l’intégrité territoriale de l’Ukraine.



    Corruption — Le président de la Chambre de Commerce et d’Industrie de Roumanie, Mihail Vlasov, accusé de trafic d’influence, a été placé, mercredi, en détention provisoire pour 30 jours. C’est la Cour d’Appel de Bucarest qui en a décidé ainsi, mais son arrêt peut faire l’objet d’un pourvoi en cassation. Vlasov a été pris en flagrant délit alors qu’il touchait 200 mille euros de pots-de-vin, sur un total d’un million d’euros exigés pour arranger un procès à la Cour d’arbitrage où sa fille est première vice-présidente. Avocat de son état, Mihail Vlasov est président de la Chambre de Commerce et d’Industrie de Roumanie depuis 2007. En 2008, il a aussi été député. Il y a deux ans, Mihail Vlasov a fait l’objet d’une plainte pénale déposée par plusieurs de ses collègues du territoire. Selon eux, Vlasov aurait utilisé de manière discrétionnaire les fonds de la Chambre de Commerce.

  • Reacţii la criza din Ucraina


    Tensiunile sunt la cote maxime în Ucraina, în timp ce la nivelul organizaţiilor internaţionale continuă consultările pentru a fi găsite posibile soluţii la criza din ţara vecină României: au fost, deja, reuniuni de urgenţă ale Consiliului de Securitate al ONU şi ale Consiliul Nord Atlantic, mai-marii Planetei au convorbiri telefonice permanente, la Kiev este un du-te-vino diplomatic la cel mai înalt nivel. Uniunea Europeană pregăteşte, pentru joi, un summit de urgenţă, după întâlnirea de luni, tot de urgenţă, a miniştrilor ei de externe.



    Prezent, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, a subliniat: “Acţiunea armată a Federaţiei Ruse reprezintă o violare clară a suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei, dar şi o violare clară a dreptului internaţional, a mai multor acorduri bilaterale încheiate anterior între Ucraina şi Federaţia Rusă, a unor documente internaţionale importante.“ Există — mai spune ministrul Corlăţean — o preocupare profundă a Uniunii Europene faţă de întreg lanţul de conflicte îngheţate dintr-o serie de regiuni precum Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria.



    De aceea, şefii diplomaţiilor din spaţiul comunitar sunt de acord că, în perioada următoare, trebuie acordată atenţie sporită acestor zone, fiind în egală măsură nevoie de susţinerea eforturilor de apropiere de Uniunea Europeană a Republicii Moldova şi a Georgiei. Invitat al postului nostru de radio, ambasadorul moldovean la Bucureşti, Iurie Reniţă, a remarcat similaritatea dintre situaţia din Crimeea şi cea din regiunea separatistă transnistreană:


    “Aş dori să ne exprimăm profunda îngrijorare faţă de evenimentele care se produc în Ucraina şi în special în Crimeea, cu repercusiuni extrem de negative asupra Republicii Moldova. Cunoaşteţi foarte bine că avem o regiune separatistă care nu este sub controlul autorităţilor Republicii. Evident, că acest factor destabilizează şi ar putea conduce la o reanimare a unei stări de spirit care ar duce la o escaladare a situaţiei. De aceea, Republica Moldova este interesată în modul cel mai direct şi cel mai responsabil de a se găsi o soluţie cât mai urgentă, cât mai rapidă şi de a fi oprită escaladarea situaţiei din Ucraina.”



    Polonia s-a implicat, încă de la început, în negocierea unei soluţii paşnice. Prin ambasadorul ei la Bucureşti, Marek Szczygieł, şi el într-un interviu pentru Radio România, Varşovia crede că este necesară mai mult ca oricând mobilizarea întregii comunităţi internaţionale. Aceasta nu poate rămâne pasivă — spune excelenţa sa — dat fiind că este o situaţie fără precedent în ultimii ani, chiar în ultimele decenii. Trebuie respectate suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, o ţară cu care atât România, cât şi Moldova şi Polonia au graniţe comune.

  • Actualitatea conflictelor îngheţate

    Actualitatea conflictelor îngheţate

    Cursul dramatic pe care l-au luat evenimentele din Crimeea, unde Rusia impune legea armelor pe un teritoriu străin, în răspărul normelor internaţionale, nu putea rămâne fără reacţie în Republica Moldova. Mai ales într-un moment în care micul stat majoritar românofon comemorează 22 de ani de la izbucnirea unui conflict armat provocat de separatismul transnistrean in estul Republicii. Duminică, Ambasada Rusiei a fost pichetată de manifestanţi. Ei au cerut retragerea trupelor Moscovei din Transnistria, unde intervenţia lor în favoarea separatiştilor a dus la ieşirea de facto a acestei regiuni pro-ruse de sub autoritatea Chişinăului, şi au denunţat acţiunea militară din Crimeea.



    Cei prezenţi au remarcat similaritatea tragică a celor petrecute în 1992 cu evenimentele care au loc, acum, în sudul Ucrainei. Preşedintele Partidului Liberal din republica Moldova, Mihai Ghimpu: Agresiunea militară în Ucraina împotriva propriului frate, pentru că şi unii şi alţii sunt slavi, demonstrează încă o dată că Rusia a rămas cea imperială”.



    Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, şi premierul Iurie Leancă şi-au exprimat îngrijorarea şi dezacordul faţă de evenimentele din Crimeea. Îngrijorarea domneşte şi la Bucureşti, unde autorităţile evaluează posibilele riscuri pe care instabilitatea regională creată de acţiunile Rusiei le poate produce la adresa României. Pe termen scurt, aceste acţiuni nu reprezintă o ameninţare directă pentru securitatea ţării, pentru independenţa şi suveranitatea ei, spune preşedintele Traian Băsescu.



    Totuşi — avertizează liderul de la Bucureşti – apariţia unui nou conflict îngheţat în spaţiul ex-sovietic poate avea repercusiuni pe termen mediu şi lung, inclusiv asupra României: “România atenţionează că apariţia unui nou conflict îngheţat, localizat în Crimeea, după cele din Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia şi Trasnistria, este de natură a accentua instabilitatea regională şi implicit, de a conduce la apariţia unor tensiuni care pot degenera în conflicte armate. Din acest punct de vedere, România consideră că propria ei securitate este supusă riscului, pe termen mediu şi lung.”



    Bucureştiul, prin vocea preşedintelui, şi-a reiterat poziţia potrivit căreia orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei fără acceptul acesteia şi în afara acordurilor internaţionale este o agresiune la adresa Ucrainei. O agresiune căreia Moscova trebuie să-i pună capăt, a declarat, ferm, şeful statului, în ton cu luările de poziţie tranşante exprimate de partenerii occidentali ai României.

  • Retrospectiva săptămânii 23.02 – 01.03.2014

    Retrospectiva săptămânii 23.02 – 01.03.2014

    USL, alianţa de centru-stânga care era la putere în Romania, s-a desfiinţat



    Considerată una dintre cele mai mari construcţii politice din ultimul sfert de secol, alianţa USL s-a prabuşit, după ce a guvernat aproape doi ani România. La parlamentarele din 2012, USL era creditată cu aproape 60% din sufragii, însă recordul aboslut în materie continuă să-l deţină Frontul Salvării Naţionale, strămoşul PSD-ului, care la alegerile din 1990, primele după căderea comunismului, obţinea puţin peste 65% din voturi. Disensiunile în USL au aparut în urmă cu aproape trei săptămâni, odată cu propunerea liberalilor ca edilul Sibiului, Klaus Iohannis, să ocupe, simultan, funcţiile de ministru de interne şi vicepremier. PSD s-a opus, iar toţi miniştrii şi secretarii de stat liberali şi-au prezentat demisiile, după ce formaţiunea lor a decis să iasă de la guvernare. Premierul social-democrat Victor Ponta va prezenta săptămâna viitoare, în Parlament, componenta viitorului executiv, din care vor face parte PSD şi aliaţii săi mai mici PC şi UNPR. Pe de altă parte, PSD negociaza şi cu UDMR, formatiune prezentă în aproape toate guvernele din perioada 1996- 2012, pentru cooptarea acesteia în noul cabinet. În urma destrămării USL, fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu a plecat din partidul la a cărui re-fondare a luat parte, în anii ‘90 şi pe care l-a şi condus o bună bucată de vreme. El a anunţat crearea Partidului Reformist Liberal, dar şi o posibilă candidatură la alegerile prezidenţiale din decembrie.





    Executivul de la Bucureşti aprobă scrisoarea de intenţie cu FMI



    Guvernul român a aprobat scrisoarea de intenţie convenită cu FMI, aferentă acordului stand-by de tip preventiv încheiat toamna trecută. Scrisoarea de intenţie a fost aprobată de Cabinetul condus de Victor Ponta în formula restrânsă de 9 miniştri, după ce liberalii s-au retras din executiv. Documentul a fost trimis şefului statului, Traian Basescu. El condiţionase semnarea scrisorii de renunţarea la majorarea accizei la carburanţi. Scrisoarea nu conţine menţiuni în acest sens, dar nici privitoare la acordarea de facilităţi la plata ratelor bancare pentru persoanele fizice, şi ele contestate de preşedinte. Acordul a fost încheiat între România şi FMI pentru o perioadă de doi ani şi este în valoare de aproximativ două miliarde de euro.





    Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a prezentat bilanţul pe anul trecut



    În România, Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis în judecată anul trecut peste 1.000 de inculpaţi, inclusiv miniştri, parlamentari, preşedinţi de consilii judeţene şi primari, directori de companii naţionale sau alte instituţii publice, iar prejudiciul fraudelor anchetate a fost estimat la aproape 250 de milioane de euro. Acesta este, pe scurt, bilanţul prezentat de către şefa instituţiei, Laura Codruţa Kövesi, care a reclamat, pe de altă parte, presiunile publice şi atacurile la adresa actului de justiţie cu care s-au confruntat procurorii anticorupţie. Ultimii înalţi demnitari intraţi în vizorul DNA sunt fostul ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David, fostul ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu şi preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Dan Radu Ruşanu. Corupţia instituţională a continuat să reprezinte o problemă larg răspândită în România în 2013 şi a afectat toate sectoarele societăţii, se arată în cel mai recent raport al Departamentului de Stat american. Potrivit documentului, sistemul judiciar a acţionat pentru urmărirea şi pedepsirea oficialilor care au comis abuzuri. Autorităţile române au amânat, însă, în mod repetat procedurile legale în cazuri referitoare la presupuse abuzuri ale poliţiei, iar multe dintre ele au fost finalizate prin achitări.





    Cetăţenii din Rep. Moldova vecină pot călători fără viză în spaţiul Schengen



    Ministerul roman de Externe a salutat votul istoric din Parlamentul European, care a aprobat cu o largă majoritate eliminarea vizelor pentru cetăţenii din Rep.Moldova (ex-sovietică, majoritar romanofona). Aceasta devine prima ţară din Parteneriatul Estic care va beneficia de liberalizarea regimului vizelor. Măsura le va permite cetăţenilor moldoveni care deţin paşapoarte biometrice să circule liber în spaţiul Schengen timp de 90 de zile într-o perioadă de 6 luni. Decizia ar putea intra în vigoare chiar în această vară, după aprobarea în Consiliul European. Liberalizarea regimului de vize a fost una dintre priorităţile coaliţiilor pro-europene care au venit la putere după înlăturarea comuniştilor. Rep.Moldova a parafat, anul trecut, şi Acordul de asociere la UE, pe care speră să îl semneze în decursul acestui an.





    Legislativul de la Kiev anulează legea privind recunoaşterea limbilor regionale



    Pe fondul schimbării de regim de la Kiev, Parlamentul ucrainean a abrogat legea prin care limba unei minorităţi putea fi folosită în cadru oficial, dacă acea minoritate reprezenta peste 10% din populaţia unei regiuni. De prevederile acestei legi beneficiau şi românii din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia. MAE de la Bucureşti a avertizat că Ucraina trebuie să protejeze drepturile minorităţilor naţionale, în cazul în care vrea să rămână ancorată în parcursul său european. De asemenea, MAE susţine că va urmări situaţia etnicilor români din Ucraina, precum şi modul în care drepturile lor sunt respectate şi promovate. La rândul său, premierul roman Victor Ponta si-a exprimat dorinţa ca legea să fie înlocuită în cel mai scurt timp de o reglementare europeană şi a repetat că respectarea drepturilor minorităţii române este importantă pentru autorităţile de la Bucureşti.

  • Rep. Moldova, fără viză în UE

    Rep. Moldova, fără viză în UE

    Decizie istorică pentru parcursul european al Rep. Moldova! Parlamentul European a votat, cu largă majoritate, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni care deţin paşapoarte biometrice. Decizia era previzibilă, întrucât se ştia de la sfârşitul anului trecut că ţara a îndeplinit criteriile pentru ridicarea vizelor.



    Potrivit calendarului stabilit pentru moment, cetăţenii moldoveni vor putea călători liber în Spaţiul Schengen, în scopuri turistice, pentru o perioadă de 90 de zile. Republica Moldova devine, astfel, prima ţară din Parteneriatul Estic ai cărei cetăţeni nu vor mai avea nevoie de vize pentru a intra pe teritoriul UE. Decizia de joi ar putea să intre în vigoare chiar în această vară, după aprobarea Consiliului European.



    Susţinătoare ferventă a ambiţiilor proeuropene ale Rep. Moldova, cu care se învecinează la est şi de care este legată prin limbă, cultură şi istorie, România a salutat votul din Parlamentul European. Preşedintele Traian Băsescu a felicitat Guvernul de la Chisinau pentru consecvenţa cu care a urmărit îndeplinirea tuturor condiţiilor legate de procesul de liberalizare a regimului de circulaţie. La rândul său, ministrul român de externe, Titus Corlăţean, consideră că liberalizarea vizelor este urmarea firească şi meritată a patru ani de eforturi serioase şi curajoase ale autorităţilor de la Chişinău. Votul din PE transmite un puternic mesaj politic de sprijin al Uniunii Europene faţă de cetăţenii Republicii Moldova, a mai subliniat oficialul român.



    Este un prim pas de realizare a planului de aderare la UE, a declarat, la rândul sau, preşedintele Rep. Moldova, Nicolae Timofti, care a menţionat că ţara trebuie să continue reformele pentru a atinge standardele europene.



    Decizia de ridicare a vizelor pentru moldoveni vine după ce Chişinăul a parafat Acordul de asociere cu UE cu ocazia summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, din noiembrie 2013. Creat pentru şase foste republici sovietice şi anume Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, Parteneriatul este considerat a fi şansa unor relaţii deosebit de apropiate ale acestor ţări cu Uniunea Europeană, prin aprofundarea cooperării politice şi a integrării economice.



    Marea dezamăgire de la Vilnius o constituise Ucraina, care, în urma presiunilor venite din partea Rusiei, spusese stop parcursului european, anunţând, cu puţin timp înainte de reuniune, că a suspendat pregătirea Acordului de asociere. Părea atunci ca Republica Moldova si Ucraina isi stabilisera preferinţele. Dar iată că Ucraina nu renunţă la visul european. Protestele declanşate după ce puterea a refuzat sa semneze acordul de asociere la UE au dus la căderea regimului prorus Ianukovici.

  • SUA şi democraţia în spaţiul ex-sovietic

    SUA şi democraţia în spaţiul ex-sovietic

    În toamnă, când fosta administraţie pro-rusă de la Kiev a refuzat, în ultima clipă, să semneze acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, privilegiind, în schimb, relaţiile cu Moscova, au fost analişti care afirmau că premiile de consolare ale Occidentului sunt Georgia şi Republica Moldova. În cheie strategică, sigur că Ucraina este, teritorial, demografic, geopolitic, cea mai importantă dintre fostele republici sovietice cooptate de Bruxelles în Parteneriatul Estic.



    Dar faptul că guvernele pro-occidentale de la Tbilisi şi Chişinău nu s-au lăsat nici intimidate de presiunile Rusiei, nici descurajate de exemplul Ucrainei şi, la summitul de la Vilnius, au parafat acordurile cu UE a fost dovada că scara de valori occidentale rămâne o sursă de atracţie pentru popoarele din est. Eforturile şi curajul celor două mici republici de la marginea fostului imperiu sovietic au primit şi recunoaşterea Americii.



    Luni, preşedintele american, Barack Obama, l-a asigurat pe premierul georgian Irakli Garibaşvili, aflat în vizită la Washington, de sprijinul Statelor Unite pe drumul spre Uniunea Europeană. Amfitrionii americani au insistat şi asupra sprijinului puternic pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, în cadrul graniţelor recunoscute la nivel internaţional. Ceea ce, potrivit analiştilor, e o aluzie clară la Osetia de Sud şi Abhazia, regiunile separatiste georgiene pe care sunt staţionaţi mii de militari ruşi. Moscova a recunoscut independenţa acestora după conflictul armat cu Georgia din august 2008, ceea ce a provocat o criză în relaţiile ruso-americane.



    La câteva zile după Garibaşvili, la Washington e aşteptat şi premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă. El va avea cu vicepreşedintele Joe Biden o întâlnire care, potrivit ambasadei americane la Chişinău, va servi drept oportunitate de a afirma sprijinul puternic al Statelor Unite pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova”, ea însăşi minată de separatismul pro-rus din Transnistria (est) şi Găgăuzia (sud). Biden a vizitat, deja, Chişinăul în martie 2011, în cadrul unui turneu european. Iar în decembrie 2013, imediat după Vilnius, secretarul american de stat american John Kerry a venit să confirme sprijinul Statelor Unite pentru parcursul european al Republicii Moldova.



    Surse din Congresul american, citate de media, afirmă că toate aceste contacte sunt menite să demonstreze sprijinul Americii pentru vecinii Rusiei, pe fondul crizei politice din Ucraina. În primii ani 2000, analiştii speculau că, încurajate de reuşita Europei de Est ex-comuniste, devenită, de la Marea Baltică la Marea Neagră, parte a UE şi NATO, Statele Unite vor promova un al doilea val al democratizarii în spaţiul ex-sovietic. La un deceniu distanţă, după eforturi şi jertfe neaşteptat de mari, proiectul începe să prindă contur.