Radio România Internațional

Tag: Moldova

  • Asociere istorică la Uniunea Europeană

    Asociere istorică la Uniunea Europeană

    Foc verbal încrucişat, în prima jumătate a acestei săptămâni, între Statele Unite şi Rusia! Preşedintele american Barack Obama a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni dacă aceasta nu va face în aşa fel încât să fie reduse tensiunile din estul Ucrainei, de care este bănuită că n-ar fi străină. Anterior, ruşii avertizaseră că vor adopta măsuri de protecţie dacă se va dovedi că acordurile de asociere ce urmează să fie semnate, vineri, între Uniunea Europeană, pe de o parte, şi Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, pe de alta, îi vor afecta economia.



    Republica Moldova şi Georgia vor semna acorduri de asociere şi comerţ liber aprofundat, în timp ce Ucraina — doar partea economică a documentului ale cărui capitole politice au fost semnate, deja, cu câteva luni în urmă. La Moscova, aceste documente sunt văzute ca un artificiu prin care cele trei state ies de sub sfera ei de influenţă. La Bruxelles, în schimb, extrem de ambiţioasele acorduri sunt catalogate drept istorice.



    Preşedintele în funcţie al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso: Prin această semnare, Uniunea Europeană se angajează solemn să stea permanent alături de Georgia, Republica Moldova şi Ucraina pe drumul care va duce la transformarea lor în democraţii stabile şi prospere. Acordurile cele mai ambiţioase negociate până acum de Uniunea Europeană urmăresc să aprofundeze relaţiile politice şi economice şi să integreze treptat cele trei ţări în piaţa unică europeană. Este important să precizez, din nou, că acordurile sunt pentru ceva şi nu împotriva cuiva. Nu urmărim să avem relaţii exclusive cu aceste ţări. Credem în societăţile şi în economiile deschise.



    La Chişinău, aflat la mai puţin de 500 de kilometri distanţă de Bucureşti, puterea pro-occidentală vede în semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană o mare victorie. Va reuşi, însă, acesta să aducă bunăstarea mult aşteptată de către cetăţenii majoritari românofoni ai ex-sovieticei Republici a Moldovei? Sau va rămâne doar în stadiul de hârtie semnată?



    Guvernul Republicii, susţinut constant de România în demersurile sale europene, consideră că este în interesul naţional să-şi consolideze relaţiile cu Uniunea. Pe termen lung, Moldova se vede chiar membră a ‘clubului’ comunitar. Până atunci, va trebui să construiască o Europă în miniatură la ea acasă, adică să creeze standarde europene de democraţie şi prosperitate pentru toţi cetăţenii săi.



    Acordul va favoriza o integrare europeană mai profundă atât din punct de vedere politic, cît şi economic. Va crea, în egală măsură, un cadru de cooperare în domenii precum comerţul, politica de securitate şi cultura. Într-un cuvânt, va ajuta la transformarea continuă a Republicii Moldova într-o ţară europeană modernă. Valabil — se speră — şi pentru Georgia şi Ucraina!

  • România susţine extinderea UE

    Avanpost răsăritean al Uniunii Europene şi NATO, România e direct interesată de extinderea spre est a acestor spaţii ale libertăţii şi securităţii. Prin vocile Preşedinţiei, Guvernului, ministerului de Externe, Bucureştiul oficial a fost un avocat consecvent al apropierii de structurile europene şi euro-atlantice a fostelor republici sovietice care au optat pentru decuplarea de Moscova şi pentru scara de valori occidentală. Un interes comparabil a suscitat pentru diplomaţia română şi spaţiul Balcanilor de Vest, devastat, acum două decenii, de sângeroasele războaie din fosta Iugoslavie şi care, stabilizat acum, pare să se îndrepte către normalitate.



    Virtual prezidenţiabil, premierul Victor Ponta se exersează, deja, în dosare majore de politică externă, prerogativă obişnuită a şefului statului. În acest weekend, el i-a invitat în Delta Dunării pe omologii săi din trei state aspirante la admiterea în Uniune, Republica Moldova (majoritar românofonă), Iurie Leancă, Georgia, Irakli Garibashvili, Serbia, Alexandar Vucic, şi două membre, Slovacia, Robert Fico, şi Cehia, Bohuslav Sobotka.



    Neanunţată în prealabil şi în bună măsură surprinzătoare, reuniunea a prefaţat programata semnare, pe 27 iunie, de către Chişinău, Tbilisi şi Kiev a acordurilor de asociere şi de liber schimb cu UE. Discuţiile din Deltă s-au focalizat asupra Parteneriatului Estic al Uniunii şi a modului concret în care statele membre pot sprijini parcursul european al candidaţilor.


    Amfitrionul Victor Ponta a repetat că: “România, dar şi ceilalţi membri ai UE din regiune, susţin cu toată tăria şi toate forţele parcursul european şi democratic al Moldovei, al Georgiei, al Ucrainei. Sunt foarte multe lucruri pe care putem să le discutăm împreună despre integrarea europeană, bazat pe lucrurile bune pe care le-au făcut România, Cehia şi greşelile pe care noi le-am făcut şi pe care sper să le evite prietenii noştri din regiune.”



    În numele administraţiei pro-occidentale de la Chişinău, premierul Iurie Leancă a mulţumit guvernului de la Bucureşti pentru sprijinul acordat în mod consecvent: “Faptul că ne-am aflat aici aproape două zile ne oferă şi energie pozitivă, dar şi discuţii foarte utile, pentru ca, atunci când vom ajunge la Bruxelles, în data de 27, nu doar să semnăm Acordul de asociere, dar să avem suficientă energie, să avem suficientă forţă pentru a ne mişca spre faza următoare, transpunerea în viaţă a prevederilor acestui acord nemaipomenit de important pentru viitorul Republicii Moldova.”



    Tonică pentru candidaţii ex-sovietici, susţinerea membrilor ex-comunişti ai Uniunii ajută, dar nu rezolvă de la sine dosarul integrării lor. Aceasta nu se tranşează în Deltă şi nici măcar la Bruxelles, ci prin reformele întreprinse la Chişinău, Kiev şi Tbilisi.

  • Europa noastră – 14.06.2014

    Europa noastră – 14.06.2014

    Investiţiile în IMM-uri, Republica Moldova şi sportul — pe agenda europeană săptămâna aceasta.




  • Jurnal românesc – 17.06.2014

    Jurnal românesc – 17.06.2014

    Ministerul de Externe de la Bucureşti a emis o avertizare de călătorie pentru Bosnia şi Herţegovina, cu privire la situaţia principalelor drumuri şi puncte de trecere a frontierei. Din cauza alunecărilor de teren, numeroase şosele sunt blocate sau permit circulaţia pe o singură bandă. Rămân închise punctele de trecere a frontierei Bosanski Samac şi Brcko. Ministerul le recomandă cetăţenilor români care doresc să tranziteze Bosnia şi Herţegovina sau care se află pe teritoriul acestui stat să consulte site-urile de specialitate şi să urmărească pagina de internet www.mae.ro pentru informaţii actualizate.



    Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat organizarea Congresului românilor de pretutindeni la Palatul Parlamentului, în preajma Zilei Naţionale, pe 29 şi 30 noiembrie. Potrivit unui memorandum adresat Parlamentului de ministerul de Externe, Congresul românilor de pretutindeni reprezintă “un instrument instituţional esenţial pentru viaţa comunităţilor, atât ca organism reprezentativ al acestora, cât şi ca mecanism eficient de identificare şi de rezolvare a problemelor milioanelor de români aflaţi în afara graniţelor”.



    Preşedintele Francois Hollande a reafirmat sprijinul deplin al Franţei pentru viitorul Acord de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Cu ocazia întrevederii de la Paris cu premierul Iurie Leancă, el şi-a reiterat susţinerea pentru politica de reformă şi modernizare angajată de guvernul de la Chişinău şi a salutat acţiunile desfăşurate de Republica Moldova, membră a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, în vederea facilitării predării limbii franceze. Hollande şi Leancă au convenit să consolideze cooperarea, în special în domeniile economic şi cultural, dintre cele două state.



    Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei s-a desfăşurat, la Ismail, sub semnul îngrijorării privind includerea acestei zone într-o regiune separatistă pro-rusă. Participanţii au avertizat că planul de destabilizare a Republicii Moldova şi Ucrainei, prin crearea, chiar înainte de semnarea, pe 27 iunie, de către Chişinău a Acordului de Asociere cu UE, a unei entităţi care ar urma să unească raioanele de sud ale Republicii Moldova cu regiunea Bolgrad şi Ismail ar lovi direct în etnicii români din aceste zone, care s-ar trezi sub ocupaţie rusească. Ei au pledat pentru implicarea statului român în rezolvarea doleanţelor etnicilor români din sudul Basarabiei. Acestea includ încetarea propagării moldovenismului ca identitate falsă pentru a evita recunoaşterea românităţii din Ucraina, reînfiinţarea şcolilor româneşti desfiinţate, precum şi necesitatea reprezentării românilor în administraţia locală din regiunea Odessa şi în organele de conducere de la Kiev.



    Ambasadorul României în Marea Britanie, Ion Jinga, a primit distincţia “The Freedom of the City of London”. Potrivit unui comunicat remis presei de ministerul român de Externe, acordarea acestei distincţii reprezintă una dintre cele mai vechi tradiţii britanice, care datează din secolul al 13-lea. Până în 1996, doar cetăţenii britanici şi cei din Commonwealth erau eligibili pentru a primi acest titlu. În prezent, titlul poate fi acordat şi unor cetăţeni străini, ca recunoaştere a contribuţiei personale a acestora în domeniile lor de activitate. Printre cei laureaţi se numără personalităţi precum Helmuth Kohl, Nelson Mandela şi Regele Mihai al României.

  • European Talks in Chisinau

    European Talks in Chisinau

    The European Commission President Jose Manuel Barroso, who paid a visit to Chisinau, just two weeks ahead the signing of the Republic of Moldova’s Association Agreement with the EU, on Thursday signed two documents that guarantee European financial support for reform implementation in that country. Thus Brussels will provide the Republic of Moldova with 21 million Euros for the implementation of the free movement agreement, 14 million for rural development and several other millions for the development of the energy sector.



    The EC head made an appeal for national cohesion for reform implementation and talked about Moldova’s European integration efforts as a priority that should be embraced by the entire Moldovan people. “Our relationship with Moldova is not just political or diplomatic, not just for politicians or diplomats, but for the people. We want the Moldovan citizens to be closer to the European Union” Barroso said.



    He went on saying that the Association Agreement with the EU is perfectly compatible with Moldova’s free trade agreement with the Commonwealth of Independent States and called on Russia not to oppose Moldova’s European integration efforts. “I call upon Russia to take advantage of the new opportunities and not to take punitive measures further to the upcoming signature and implementation of the Agreement with Moldova. There is no economic reason nor legal justification for such behaviour” the European Commission President said.



    The latest opinion polls show that 46% of the Moldovan citizens want their country to join the EU, and only 18% favour Moldova’s joining NATO. The Republic of Moldova is not part of the military component of the Commonwealth of Independent States, but the neutrality stipulated in the Constitution could be revised. On Thursday, the Moldovan Defense Minister Valeriu Troenco stated that, given the violent clashes in neighboring Ukraine, Moldova should be prepared to react, if need may be. Valeriu Torenco:


    “It is possible that we wake up tomorrow morning and see that part of the territory had been annexed. NATO has obviously become, for us all, a warrant of stability and a protector of the smaller countries’ interests. There is no other force that could better cope with Russia.”



    Manuel Barroso’s support visit to Chisinau was part of a longer tour taken by the European official, who is now approaching the end of his second term as head of the European Commission. The tour also includes Georgia and Azerbaijan, which are also members of the EU’s Eastern Partnership.


  • Republica Moldova – între Est şi Vest

    Republica Moldova – între Est şi Vest

    Chişinăul politic e în fierbere. În scurtă vreme, pe 27 iunie, Republica Moldova va semna Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, o formă de recunoaştere, din partea Bruxellesului, a angajamentului pro-occidental al actualei administraţii din statul ex-sovietic, majoritar românofon. Nici politic, nici geopolitic, partida nu e, însă, tranşată. Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a descins la Chişinău pentru ceea ce purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe al Republicii Moldova, Ana Taban, a numit discuţii asupra unui spectru larg de subiecte.



    Printre acestea figurează dezvoltarea dialogului politic, cooperarea în domeniul comercial şi în sfera umanitară, precum şi situaţia din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. Analiştii afirmă, însă, că, de fapt, Karasin a venit ca să pregătească vizita şefului său, Serghei Lavrov, care va încerca, din nou, să-i convingă pe amfitrioni să renunţe la drumul spre Vest. În ajunul vizitei, viceministrul a declarat, deja, că semnarea acordului cu UE va influenţa negativ relaţiile moldo-ruse. Şi ambasadorul Rusiei la Chişinău, Farit Muhametşin, crede că acordul va provoca o schimbare a relaţiilor dintre Moscova şi Chişinău şi va afecta negativ volumul schimburilor comerciale.



    Parcă preventiv, vicepremierul Valeriu Lazăr preciza că Republica Moldova este interesată de menţinerea cooperării comerciale şi economice cu Rusia şi după ce va semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Tot acest concert monoton de declaraţii ascunde cu greu angoasele fiecăreia dintre părţi. Pentru Rusia, ieşirea definitivă de pe orbită a încă uneia dintre fostele sale colonii e greu de digerat.



    Împotriva apropierii Chişinăului de UE lucrează, concertat sau pe cont propriu, dar teleghidaţi de la Moscova, şi secesioniştii transnistreni, şi partidele rusofile din opoziţie, care se legitimează invocând sondajele potrivit cărora peste 40% dintre cetăţeni — deopotrivă alogeni sau autohtoni, nostalgici ai epocii sovietice – ar prefera Uniunea Vamală controlată de Rusia. Comunişti, socialişti sau de extrema stângă, liderii acestor partide se întrec în declaraţii ostile Bruxellesului şi-l determină pe analistul Oazu Nantoi să ricaneze că, dacă ruşii ar apărea la Chişinău ca în Crimeea, jumătate din Parlament i-ar întâmpina cu pâine şi sare.



    Pentru Republica Moldova, dincolo de dorinţa autentică de integrare europeană a actualilor guvernanţi şi a sectoarelor active şi dinamice ale societăţii, rămân dependenţa de gazele ruseşti şi sutele de mii de cetăţeni care şi-au putut găsi o slujbă doar pe piaţa rusă a muncii. Pentru Europa, aşadar, meciul de şah de la Chişinău e abia la primele mutări.

  • Germania şi estul Europei

    Germania şi estul Europei

    Graţie ponderii demografice, situării geografice în inima continentului şi vitalităţii economice, neafectată de criză, Germania s-a impus, în anii din urmă, drept cea mai influentă dintre vocile concertului european. Dar a şi suscitat, printre partenerii comunitari, suspiciunea că, în raporturile cu Rusia lui Vladimir Putin, îşi joacă propria carte, uneori în răspăr cu curentul dominant la Bruxelles. Dinamica economie germană are nevoie, pentru exporturi, de vasta piaţă rusă şi, pentru producţie, de livrările continue de petrol şi gaze din Est.



    Fostul şef al Guvernului de la Berlin, social-democratul Gerhrad Schroeder, a fost mereu un amic al Kremlinului şi, după pensionarea politică, a devenit un lefegiu de lux al complexului energetic rusesc, prilejuindu-i analistului britanic Tom Gallagher aprecierea, extrem de dură, că e cel mai ireponsabil cancelar german de la Adolf Hitler încoace.



    Gazoductul North Stream, care, prin Marea Baltică, alimentează Germania ocolind Polonia şi statele baltice, a amplificat temerile privind lipsa de loialitate a Berlinului faţă de colegii din UE. Agresiunea rusă din Ucraina, anexarea Crimeei, destabilizarea estului rusofon au răcit, însă, sensibil, raporturile, până atunci cordiale, cu Moscova.



    În plus, în pofida opoziţiei explicite a Rusiei faţă de reorientarea spre Vest a fostelor sale colonii, Germania a anunţat că susţine integrarea europeană a republicilor ex-sovietice.



    Miercuri, cancelarul creştin-democrat Angela Merkel s-a întâlnit, la Berlin, cu premierii Republicii Moldova (majoritar românofonă), Iurie Leancă, Ucrainei, Arseni Iaţeniuk şi Georgiei, Irakli Garibaşvili. Potrivit unui comunicat al executivului de la Chişinău, d-na Merkel a spus că acordurile de asociere cu Uniunea Europeană, pe care Republica Moldova şi Georgia le vor semna la 27 iunie vor pune bazele unui parteneriat al reformelor, care va consolida democraţia, statul de drept şi economia de piaţă.



    La rândul său, Leancă a reafirmat poziţia fermă a Chişinăului în alegerea integrării europene, ca expresie a interesului vital al Republicii Moldova. În numele guvernului interimar de la Kiev, Iaţeniuk a repetat că ţara sa vrea să devină parte a Uniunii şi a cerut comunităţii internaţionale să-l recunoască pe noul preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko, aşa cum au făcut-o deja europenii.



    Ca amfitrion şi ca german născut în est, în fosta zonă de ocupaţie sovietică, d-na Merkel a subliniat că UE nu vrea să intre în concurenţă cu Federaţia Rusă în răsăritul Europei. Soluţia, consideră cancelarul, este nu ca popoarele ex-sovietice să fie silite la o alegere între vest şi est, ci să opteze liber.

  • 21.05.2014 (mise à jour)

    21.05.2014 (mise à jour)

    Défense — Au deuxième jour de sa visite en Roumanie, le vice-président américain, Joe Biden, s’est entretenu mercredi avec le président roumain, Traian Basescu, des principaux sujets à l’agenda bilatéral et régional. Joe Biden a souligné à cette occasion les progrès enregistrés ces dernières années par la Roumanie et félicité pour leur courage les militaires roumains déployés sur les théâtres d’opérations. Pour sa part, Traian Basescu a déclaré qu’après l’adhésion de la Roumanie à l’OTAN et à l’UE, le partenariat stratégique avec les Etats-Unis était le troisième succès politique de la Roumanie, durant ces 25 dernières années. Le chef de l’Etat roumain a aussi remercié l’officiel américain pour la réaction immédiate des Etats-Unis au moment du déclenchement du conflit en Ukraine et de l’annexion illégale de la Crimée, et donc pour la hausse du nombre des forces aériennes, navales et terrestres qui soient prêtes à participer à différentes missions.


    Et c’est toujours mercredi que le vice-président américain s’est entretenu avec le premier ministre roumain Victor Ponta sur le renforcement des relations économiques bilatérales et sur la crise ukrainienne. La Roumanie peut devenir le point-clé qui relie les marchés énergétiques se trouvant entre la Mer Noire et l’Europe Centrale et de l’Est à condition de moderniser son infrastructure intérieure du secteur énergétique, a précisé Joe Biden. Les Etats-Unis sont prêts à aider la Roumanie à développer ses pipelines transportant des produits pétroliers, a-t-il encore ajouté.



    Visite — Le premier ministre roumain Victor Ponta s’est entretenu mercredi avec le président tchèque Milos Zeman, en visite à Bucarest depuis mardi. Ils se sont penchés notamment sur les élections européennes qui approchent et sur les changements institutionnels au niveau de l’UE. A cette occasion, le chef de la République Tchèque a réaffirmé le soutien ferme de son pays pour l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen. Au cours de sa visite, Milos Zeman a eu également des entretiens avec le président roumain Traian Basescu et le président de la Chambre de députés de Bucarest, Valeriu Zgonea.



    Météo – Les hydrologues roumains placé en alerte orange aux inondations plusieurs régions du sud-est du pays, riveraines du Danube. Elle restera en vigueur jusqu’au 26 mai. Suite aux pluies diluviennes dans les Balkans Occidentaux, les spécialistes s’attendent à ce que la crue sur le Danube arrive sur le territoire roumain autour du 25 mai. Le niveau du fleuve ne cesse d’augmenter, les digues étant surveillées en permanence dans toutes les localités riveraines. Des restrictions de vitesse des navires ont aussi été instituées sur le Danube, afin d’éviter la formation des vagues et de réduire la pression sur les digues. Par ailleurs, il fera toujours assez chaud en Roumanie dans les jours à venir. Le ciel ne sera couvert que sur le sud et l’est du pays où il pleuvra par endroits. Les températures maximales iront jusqu’à 30 degrés.



    Elections — Près de 400 millions d’électeurs sont attendus aux urnes à compter du jeudi, 22 mai, jusqu’au dimanche, 25 mai, dans les 28 Etats membres de l’UE pour désigner les 751 députés européens qui occuperont les sièges du Parlement européen au cours des 5 ans à venir. Les premiers à voter seront les Néerlandais et les Britanniques. En Roumanie, les élections européennes auront lieu ce dimanche. 15 partis politiques et 8 candidats indépendants se disputent les 32 mandats dont bénéficie la Roumanie.



    UE — Le commissaire européen à l’Agriculture et au Développement rural, le Roumain Dacian Ciolos, ainsi que le commissaire européen aux Affaires intérieures, Cecilia Malmstrom, se rendront ces jeudi et vendredi à Chisinau, capitale de la République de Moldova. Il doivent s’y entretenir avec le président moldave, Nicolae Timofti, le premier ministre Iurie Leanca et avec le président du Parlement moldave, Igor Corman. Cette visite se déroule dans le contexte où, fin juin, la République de Moldova signera l’Accord d’association et de libre échange avec l’UE.

  • Ucraina: Romania, sviluppi diventano pericolosi

    Ucraina: Romania, sviluppi diventano pericolosi

    Separata dalla Romania da una frontiera di centinaia di chilometri, lungo la quale vive una minoranza romena di circa mezzo milione di persone, come territorio, demografia e geopolitica l’Ucraina è percepita da Bucarest come il più importante stato confinante.



    L’annessione della Crimea alla Russia e lo scoppio della ribellione secessionista nelle regioni a maggioranza russofone e filorusse dell’est e del sud sono stati condannati ripetutamente all’unisono dall’intera classe politica di Bucarest.



    Il presidente Traian Basescu ha ribadito che la Romania sostiene senza riserbi l’integrità territoriale dello stato confinante, di cui ha valutato che si confronta col pericolo di una guerra civile, soprattutto dopo la strage avvenuta nei giorni scorsi a Odessa, grande città porto sul Mar Nero, vicinissima alla frontiera con la Romania.



    “Le vicende di Odessa stanno diventando pericolose e possono costituire l’elemento in grado di far scattare una guerra civile massiccia, non solo l’inizio di una guerra civile. La Romania non corre il rischio di essere coinvolta in una guerra, però la Romania può essere fortissimamente lesa dalla situazione di instabilità generata da una guerra civile in Ucraina. L’instabilità si rifletterà nel modo in cui la Romania potrà prendere dei prestitti dai mercati esteri”, ha dichiarato Traian Basescu.



    Da parte sua, il premier Victor Ponta ha annunciato che il Governo sta esaminando in dettaglio le implicazioni della crisi ucraina, e ha sollecitato la convocazione di una riunione speciale del Consiglio Supremo di Difesa.



    “La Romania non è minacciata direttamente, però dobbiamo essere estremamente attenti e coordinati con tutti i nostri alleati. Credo che questa responsabilità implichi anche strutture costituzionali e qualsiasi discussione sulla sicurezza della Romania, sulla sicurezza della regione, sulla nostra strategia congiunta con quella dei nostri alleati transatlantici ed europei, si debba svolgere solo in sede del Consiglio Supremo di Difesa”, ha detto il premier.



    Victor Ponta ha ribadito che Bucarest continuerà ad adoperarsi per l’integrità e la sicurezza della confinante Moldova (ex sovietica, a maggioranza romenofona), confrontata, da parte sua, con focolai di separatismo filorusso nelle regioni della Transnistria (est) e Gagauzia (sud).



    Anche il Ministero degli Esteri romeno ha espresso lo sdegno per le violenze di Odessa. La diplomazia di Bucarest ha espresso la solidarietà con il popolo ucraino e il sostegno al suo percorso europeo e agli sforzi delle autorità di Kiev volti a stabilizzare la situazione interna.



    Il Ministero precisa, inoltre, che, attraverso il Consolato Generale a Odessa, tiene sotto permanente monitoraggio la situazione degli etnici romeni che vivono nella regione.

  • Ligăturli anamisa di Bucureşti si Chişinău

    Evenimentili dit Ucraina vitină a Ripublical’ei Moldova da cali, ma multu, ti apofasea a autorităţlor pro-occidentale di Chişinău tra s-nu tragă mănă di la imnaticlu ti duti cătă Uniunea Europeană. Iara consecvenţa lă fu tin’isita. Dupu ma puţăn di giumitate di an di la simnarea a Acordului di asociere şi a atilui di libiră alăxeari cu Uniunea, a cetăţenilor ali Ripublica Moldova lă si scoasi regimlu di vizi tră urdinărli tru statili UE. Dit 28 april, aţel’i ti au di paşapoarte biometriti pot s-treacă sinurlu cu România, cari easti şi sinurlu cu Uniunea Europeană, fără s-aibă ananghi di vizi. Momentul fu marcat, simbolic, di premierl’i român şi moldovean, Victor Ponta şi Iurie Leancă, tru localitatea Sculeni, loc di triteari a sinurlui. România – deadi asiguripseri Victor Ponta – va s-agiută ma largu proteslu di aderari a Ripublicăl’ei Moldova la Uniunea Europeană, scupo pi cari Chişinăulu va s-lu bagă tru lucru tru 2019, cându Bucureştiul va u aibă, tru premieră, prezidentil’a a forlui comunitar. Anaparti di aestu agiutor nicondiţionat, responsabil’ii di Bucureşti şi atel’i di Chişinău lipseasti s-află căl’iurli di cooperare tru dumenea a securitatil’ei. Aspărdzearea a catastisil’ei dit Ucraina şi a climatlui di securitate dit regiune u caftă, mindueasti premierlu Ponta:



    “Tru aestă oara, Moldova regiunea s-ampuliseasti cu ună mari criză di securitate, la cari s-agiumsi di atea ti s-fati tru Ucraina, di agresiunea dit Crimeea. Va s-caftu ca la prota andamusi a Consiliului Suprem di Apărare a Vasiliil’ei să zburăm cu tuti instituţiile dit România ti ună isapi di tamam a catastisil’ei, posibilităţli a noastre di colaborari şi coopearari”. Tu arada al năs, premierlu Iurie Leancă haristusi ali României tră agiutorlu niacumtinat dat tră Moldova tru proteslu di integrare. El scoasi tu videală, tutunaoară, simasia tră dutearea ma largu a proiectilor comune tru dumen’ili di infrastructură şi energhie.



    Ia ti nă spuni premierlu Iurie Leancă: S-hibă că zburam ti proiecte di interconexiune pi gaze şi energie electrică, s-hibă că easti zborlu tra construcţia a doauă apunta, s-hiba că easti zborlu di proiecti comune tru cari putem s-ufilisim infrastructura ti easti existentă pi mealu di nandreapta a arăului Prut şi pi staţia di epurare di Iaşi tra s-aducă apa ti beari di calitate tru localităţ dit zona a Unghenilor, suntu proiecti cabaia di mari simasie, proiecte cari va s-aduca hairlatiti, cabaia”. Premierlu Iurie Leancă nica dimanda că gazoductul Iaşi-Ungheni va s-hiba bagat tru practico tru 27 di agustu. Adutem aminti că aestu va u n’icsureadză dependenţa ali Ripublica Moldova di importurile di gaz dit Rusia.



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Romania – Moldova: liberalizzazione visti UE, incontro dei premier al confine

    Romania – Moldova: liberalizzazione visti UE, incontro dei premier al confine

    L’obiettivo della Moldova è quello di entrare a far parte dell’UE nel 2019, quando la confinante Romania assumerà uno dei semestri di presidenza comunitaria. Lo ha annunciato il premier Iurie Leanca, incontrando il collega romeno Victor Ponta a Sculeni, un punto di confine tra i due Stati, per segnare la liberalizzazione dei visti UE per i cittadini della Moldova possessori di passaporti biometrici.



    I due premier la ritengono una tappa importante nel processo di adesione, e il 2019 è guardato come un traguardo ambizioso, ma raggiungibile. Victor Ponta ha ribadito il fermo sostegno della Romania al percorso europeo della Moldova. I due premier hanno valutato anche lo stadio dei lavori al gasdotto che collegherà la città romena di Iasi a quella moldava di Ungheni.



    Il primo ministro moldavo ha espresso di nuovo la gratitudine alle autorità di Bucarest per la buona collaborazione degli ultimi anni e per il sostegno al percorso europeo. Iurie Leanca ha fatto riferimento ai principali progetti comuni e ha insistito sull’importanza e sull’impatto dell’attuale evoluzione del Paese per le giovani generazioni, compresa l’abolizione dei visti UE.



    Abbiamo un partenariato senza precedenti. Voglio esprimere la nostra gratitudine per la decisione del Governo di Bucarest di concederci un’assistenza di 20 milioni di euro per la ricostruzione degli asili d’infanzia in Moldova. Insieme a Victor Ponta, il 27 agosto scorso ho lanciato il progetto del gasdotto Iasi-Ungheni. Sono convinto che al più tardi il 27 agosto prossimo, il gas dalla Romania attraverserà il fiume Prut. In questo modo vedremo in pratica cosa significa diversificazione e sicurezza energetica. Sempre con il premier Ponta ho concordato di costruire o ricostruire più ponti che nel passato erano stati eretti sul fiume Prut”, ha detto Iurie Leanca.



    Da parte sua, Victor Ponta ha dichiarato che i cittadini moldavi hanno fatto l’opzione giusta quando hanno scelto l’avvicinamento all’UE, e ha annunciato che la polizia di confine e le direzioni doganali di Romania lavoreranno con quelle della Moldova, al fine di semplificare le procedure man mano che verranno informatizzate.



    E’ molto importante non sentirsi soli, sottolineava il premier romeno, ricordando che l’obiettivo fondamentale è quello che, nel 2019, quando Bucarest avrà la Presidenza di turno dell’UE, la Moldova si ritrovi al tavolo comunitario”, pari agli altri stati membri. Victor Ponta ha assicurato che la Romania continuerà ad appoggiare lo Stato confinante tramite progetti concreti.



    In questo momento, la Moldova e la regione si confrontano con una grandissima crisi di sicurezza, generata dalle evoluzioni in Ucraina, dall’aggressione in Crimea. In veste di vicepresidente del Consiglio Supremo di Difesa, alla prossima riunione solleciterà una discussione sulle nostre possibilità di collaborazione e cooperazione. Oltre al sostegno al percorso europeo e ai progetti economici infrastrutturali, la Romania deve dare tutte le assicurazioni, e il Governo di Chisinau deve essere quanto più indipendente e più sicuro nel difendere la propria integrità, sovranità e indipendenza”, ha detto il premier romeno.

  • Republica Moldova – fără vize în UE

    Republica Moldova – fără vize în UE

    Liberalizarea regimului de vize în spaţiul UE pentru cetăţenii Rep. Moldova, intrată, luni, în vigoare, este marcată, la Chişinău, prin mai multe acţiuni. Cea mai spectaculoasă este intitulată “Fără vize în UE”. Un grup de peste o sută de persoane, în frunte cu premierul Iurie Leancă, se deplasează, simbolic, în capitala Greciei, ţară care deţine preşedinţia UE.



    Pentru şeful Executivului, eliminarea vizelor va permite familiilor de moldoveni să se reunească mai des, iar cetăţenii vor avea ocazia să vadă cum se trăieşte în UE. “O plimbare în vestul Europei va face mai mult decât toată propaganda pro-rusă din Rep. Moldova”, declara un cetăţean moldovean citat de corepondentul Radio România la Chişinău.



    Abolirea vizelor este, incontestabil, un succes al conducerii de la Chişinău, dar şi al acţiunilor politico-diplomatice ale României. Ea poate fi văzută, de asemenea, ca un semn al încrederii în acţiunea proeuropeană şi o încurajare pentru ca această acţiune să nu fie abandonată, mai ales în condiţiile în care orientarea spre UE nu este dorită de toate forţele politice din fosta republică sovietică, majoritar românofonă. Rep. Moldova este prima ţară membră a Parteneriatului Estic care obţine liberalizarea regimului vizelor.



    Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, a salutat intrarea în vigoare a acestei măsuri şi a apreciat eforturile autorităţilor de la Chişinău, care au făcut-o posibilă. La Bucureşti, preşedintele României, Traian Băsescu, a apreciat, într-un mesaj, că liberalizarea circulaţiei în UE şi apropiata semnare a Acordului de asociere vor consolida parcursul european al Rep. Moldova.



    La rândul său, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, spune că moldovenii beneficiază, acum, de un drept fundamental al UE si cere Uniunii accelerarea procesului de semnare a Acordului de Asociere între Chişinău şi Bruxelles: “Am făcut un apel către ambasadorii UE să transmită în capitalele lor importanţa accelerării procesului de asociere. Astfel, dacă va fi posibil, chiar la sfârşitul lunii mai să aiba loc semnarea Acordului de Asociere, a Acordului de liber schimb pentru Rep. Moldova, dacă nu cel târziu în luna iunie, pentru a oferi răgazul necesar Parlamentului moldovean, posibil înainte de vacanţa de vară, să poată ratifica acest acord, în orice caz înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile legislative din toamna acestui an.”



    Chiar dacă ridicarea regimului de vize nu deschide moldovenilor şi piaţa muncii, ea marchează, în mod clar, o apropiere a Chişinăului de UE, într-un moment foarte complicat pentru zona geopolitică din care face parte.

  • Réactions roumaines aux prétentions des chefs de Transdniestrie

    Réactions roumaines aux prétentions des chefs de Transdniestrie

    La demande des députés de Tiraspol de rejoindre la Fédération Russe n’est pas une nouveauté. Après 1990 lors de la sortie unilatérale de la composition de la République de Moldova il y a eu d’autres telles demandes adressées à la Douma russe qui, dans un arrêt de 1999, nommait la Transdniestrie « zone d’intérêt stratégique » pour Moscou.



    En 2006, un référendum exprimait clairement ce désir de la population majoritairement russophone de la région autonome. Contrainte par les normes du droit international, Moscou n’a pas, néanmoins, modifié sa position officielle plaidant pour des négociations en format 5+2 qui puissent conférer un statut spécial à la Transdniestrie au sein de la République de Moldova.



    Dans les nouvelles conditions de déstabilisation de l’Ukraine par l’annexion de la Crimée et par l’éclat des foyers fédéralistes à la frontière avec la Fédération Russe et dans la région de Odessa à la Mer Noire, la demande de la Transdniestrie semble uns pièce d’un puzzle dangereux. Lors d’une première réaction, le gouvernement de Moldova a critiqué le vote de Tiraspol l’estimant comme un défi à l’adresse du processus de solution du conflit et à l’intégrité territoriale de la République de Moldova.



    Selon le correspondent de Radio Roumanie à Kichinev, le premier ministre moldave Iurie Leancà estime ce vote comme une action unilatérale et contre-productive : “La seule voie d’identifier une solution finale et viable au conflit de Transdniestrie est de poursuivre le dialogue politique, sans conditions préalables utilisant tous les mécanismes de négociation. »



    Si la plupart des hommes politiques de Kichinev, communistes compris, pensent que Moscou ne va pas donner cours à la demande de Tiraspol, les préoccupations vis-à-vis d’un tel scénario provoquent beaucoup d’inquiétude. Dans le contexte, la Roumanie est aussi le principal champion de l’intégration européenne de la République de Moldova, intégration conditionnée par la solution du problème de Transdniestrie comme dit le chef de l’Etat roumain Traian Bàsescu : « Nous avons mis en mouvement toute la diplomatie pour qu’au sein de cet Accord d’Association UE-République. de Moldova qui sera voté par le Parlement européen on offre une perspective d’intégration européenne de la Moldova. On peut négocier, on peut faite tout ce qu’on veut, mais on ne peut pas intégrer l’UE avec un conflit gelé sur son territoire. »



    Devant cette situation, comme remarquait, à son tour, le ministre roumain des Affaires Etrangères, Titus Corlàtean, l’implication rapide du président de l’OSCE est nécessaire car des initiatives telles celle du législatif de Tiraspol contredisent le principe fondamental de la solution du problème de Transdniestrie par la voie politique. (trad. Costin Grigore)

  • Separatismul transnistrean şi expansionismul rus

    Separatismul transnistrean şi expansionismul rus

    După anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă, tensiunea se menţine în zonă. Doneţkul, aflat la graniţa de răsărit a Ucrainei, a fost, luni, teatrul unor manifestaţii în care drapelele ucrainene au fost înlocuite cu cele ruseşti, iar regiunea a fost proclamată republică suverană. Manifestanţii au decis să organizeze, luna viitoare, un referendum pe această temă. Anterior anunţului, premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, denunţase un plan al Rusiei privind dezmembrarea Ucrainei.



    Un alt focar de instabilitate tinde să ia amploare, la graniţa Ucrainei cu Rep Moldova. Este vorba de regiunea separatistă Transnistria, unde, luni, liderul local, Evgheni Şevciuk, a propus extinderea precedentului din Crimeea asupra Transnistriei şi a cerut conducerii de la Chişinău să recunoască independenţa acestei regiuni cu populaţie majoritar rusofonă. “Visul nostru este o Transnistrie înfloritoare alături de Rusia”, a spus Şevciuk, pe fondul anunţului că partea nistreană a cerut amânarea reuniunii în format 5+2, privind reglementarea statutului juridic al Transnistriei, reuniune care urma să se desfăşoare la 10 şi 11 aprilie, la Viena.



    Trebuie menţionat că, la sfarşitul lunii trecute, Rusia a efectuat manevre militare în Transnistria, unde menţine, după sângerosul razboi ruso-moldo-transnistrean din 1992, sute de militari, în ciuda apelurilor internationale repetate de a-şi retrage trupele. Fostul general rus, Alexandr Lebed, ameninţa, cu ani în urmă, că tancurile armatei ruse din Transnistria pot ocupa, în câteva ore, Chişinăul şi pot ajunge, la fel de repede, la Bucureşti.



    La Chişinău, preşedintele moldovean, Nicolae Timofti şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o eventuală repetare a scenariului din Crimeea, scenariu pe care liderii proruşi din Găgăuzia îl vad aplicat şi în această regiune autonomă din componenţa Rep Moldova. România, la rândul său, priveşte cu îngrijorare situaţia tensionată de la graniţele sale cu Ucraina şi Rep Moldova.”Ca şef al statului roman – declara preşedintele Trăian Băsescu la o recentă întâlnire cu omologul său moldovean – am spus şi o mai repet: Crimeea este doar un episod. România trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile de securitate în Republica Moldova”.



    Să mai spunem că Republica Moldova nu e doar vecină cu România dar este legata de ea prin istoria comună şi limba româna vorbită de majoritatea populaţiei din ambele state. România a sprijinit, permanent, parcursul european al Rep Moldova, care va intra, din iunie, într-o nouă etapă, prin semnarea Acordului de Asociere la UE.

  • Cinci ani de la manifestaţiile de la Chişinău

    Cinci ani de la manifestaţiile de la Chişinău

    Se împlinesc cinci ani de la manifestaţia anticomunistă de la Chişinău, Rep Moldova, reprimată cu violenţă şi soldată cu numeroase victime. Demonstranţia, la care au participat zeci de mii de protestatari, a fost o reacţie a societăţii civile la falsificarea alegerilor parlamentare din 2009, care îi declarau câştigători pe comuniştii aflaţi la putere. În urma protestelor, partidele de opoziţie au blocat de două ori alegerea, în parlament, a candidatului comunist la funcţia de şef al statului, ceea ce a dus la dizolvarea legislativului şi la organizarea de alegeri anticipate, în iulie 2009.



    La acestea, comuniştii n-au mai obţinut majoritatea şi au dat şansa unei alianţe a partidelor democrate să vină la conducere. Potrivit corespondentului Radio România, multe aspecte legate de revolta din 7 aprilie 2009 sunt, încă, neclare. Comuniştii consideră ca evenimentele au fost o lovitură de stat, cu implicarea Occidentului şi a României, poziţie respinsă atât de Bucureşti cât şi de cancelariile occidentale. Totodată, organele de cercetare continuă investigaţiile legate de moartea, în altercaţii cu forţele de ordine, a trei moldoveni şi rănirea a peste 300, în majoritate tineri.



    Mihai Bălan, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate: ”Este dificil de realizat o imagine de ansamblu asupra modului de acţiune şi interacţiune a tuturor componentelor atrase în scenariul subversiv, rolul şi locul deţinut de un actor sau altul, mecanismele, tacticile şi principiile de implementare.”



    La cinci ani de la manifestaţiile anticomuniste de la Chişinău, Rep.Moldova confirmă opţiunea prodemocratică şi proeuropeană urmată de alianţa partidelor, astăzi la putere. Fosta republică sovietică va semna, până în iunie curent, Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb cu UE, inscriidu-se în parcursul aderării europene. Avocat al Moldovei în acest proces, România confirmă, prin vocea premierului Victor Ponta, voinţa Bucurestiului de a continua această politică: “Nu-mi doresc nimic mai mult decât ca în Moldova să fie prosperitate, să fie linişte, să fie siguranţă şi când România va avea preşedinţia Uniunii Europene, în 2019, la masa aceea, la care stau membrii Uniunii Europene, să stea şi Moldova.”



    În contextul complicatiilor geopolitice generate de criza ucraineană şi de focarul de instabilitate internă generat de separatismul transnistrean, menţinerea vectorului proeuropean al Chişinăului ar putea conta, nu doar în perspectiva alegerilor parlamentare din luna noiembrie, ci şi într-un orizont de timp mult mai larg.