Tag: Moscova

  • Reconfigurarea securității și relațiilor internaționale în secolul XXI

    Reconfigurarea securității și relațiilor internaționale în secolul XXI

    La mai bine de un
    an de la declanșarea de către Moscova a așa-numitei operațiuni speciale, liderul
    de la Kremlin susține că miza campaniei militare în Ucraina este însăşi
    existenţa Rusiei ca stat. Vorbind în faţa lucrătorilor unei uzine care fabrică
    elicoptere pentru armata rusă, Vladimir Putin şi-a reluat argumentele conform
    cărora obiectivul Occidentului este destrămarea Rusiei. Pentru noi aceasta nu
    este o misiune geopolitică, ci o misiune pentru supravieţuire, pentru crearea
    condiţiilor dezvoltării viitoare a ţării şi a copiilor noştri, a spus liderul
    de la Kremlin, acuzând Occidentul că foloseşte Ucraina drept instrument pentru
    purtarea unui război împotriva Rusiei. Cât despre Ucraina, Putin a insistat că
    Moscova a încercat decenii la rând să menţină relaţii bune cu această ţară, dar
    totul s-a schimbat în 2014, odată cu lovitura de stat instigată de
    Occident. Nu este nici prima și probabil nici ultima dată când retorica liderului
    rus pare desprinsă dintr-o realitate paralelă, Vladimir Putin plasându-se
    într-o poziție de acuzator după ce s-a aflat la originea unor acțiuni
    condamnate de lumea occidentală.


    Specificul secolului XXI este că a trecut de la o stabilitate bipolară, nu la o zonă
    stabilă, ci după o generație, iată suntem în ceea ce vom trăi din nou pentru o
    generație, instabilitatea aceasta, turbulențele aferente, reașezarea, reconfigurarea
    securității globale și a relațiilor internaționale,
    a apreciat la
    Radio România, profesorul universitar Iulian Chifu, autor al tetralogiei
    Reconfigurarea securității și relațiilor internaționale în secolul XXI în
    care surprinde inclusiv situația creată în urma invadării Ucrainei de către
    Rusia.

    Foarte bun cunoscător al spațiului fostei Uniuni Sovietice, profesorul
    Chifu a făcut o analiză a evoluțiilor, tendințelor și a tranziției către zona
    de turbulență din prezent: Ceea
    ce nu a putut să prevadă Gorbaciov și n-a știut să reajusteze a fost faptul că odată
    ce a lăsat să respire diferitele națiuni care stăteau în celebra închisoare a popoarelor cum se numea Uniunea Sovietică, fiecare
    va încerca să-și reafirme identitatea și să-și găsească drumul independent. De
    aici, prăbușirea Uniunii Sovietice a fost naturală. A fost o tentativă a
    regimului comunist de a supraviețui și ea nu s-a încheiat decât cu prăbușirea
    statului sovietic așa cum îl știm noi, pentru că el era un stat artificial, un
    stat făcut din bucăți, un stat controlat doar de forța și represiunea și
    unitatea asta fantastică a unei ideologii totalitare. Același lucru se
    întâmplă, dacă vreți,
    mutatis mutandis,astăzi sau se va întâmpla în viitorul
    apropiat.E o întrebare
    clasică: ce se va întâmpla cu Putin, cum arată epoca post-Putin, va supraviețui
    Putin, putinismul – regimul său, unei înfrângeri în Ucraina? Ia
    r aici
    literatura este foarte bogată, cartea vine și subliniază acest lucru și prin
    prisma propriilor mele evaluări, care merg în aceeași direcție: sigur, Putin nu
    va putea supraviețui, dar aici e de discutat și există deja și date la nivelul
    diferitelor servicii de informații că se caută o variantă de succesiune pentru
    Putin. Evident, nu în urma unor revolte, nu în
    urma presiunii publice, ci din interiorul regimului, din jurul său. Putinismul
    încearcă să supraviețuiască înlocuindu-l pe Putin, așa cum s-a întâmplat, de
    exemplu, cu Hrușciov, cu un succesor din același cerc.


    În cazul lui Putin, spune Iulian Chifu,
    o eventuală scoatere la pensie și excludere
    din prim-plan nu va aduce decât pe cineva din cercul său, o persoană care va
    încerca să salveze putinismul ca regim. Profesorul Chifu a făcut referire și la
    situația militarilor ruși – oameni dotați cu
    arme de acum 80 de ani, trimiși în prim-plan să lupte și să moară, să fie carne
    de tun și care nu au fost niciodată convinși ce caută ei în Ucraina. S-a mai
    intâmplat în istorie, iar acum, spune Iulian Chifu, ucrainenii nu au suficient
    de multă muniție pentru cât de mulți ruși sunt aruncați val după val în luptă
    absolut gratuit.În același timp,
    dacă tragem cu ochiul la o altă realitate, mai spune profesorul universitar,
    Putin, nu are de
    fapt o narațiune cu care să convingă în primul rând propriul public, darămite
    comunitatea internațională, ce caută el în Ucraina.În ecuația geopolitică nu trebuie, pe de
    altă parte, subestimate rolul și obiectivele Chinei.


    Din
    nou, Iulian Chifu: Problema lui Putin este că lumea s-a schimbat dramatic, că
    puterea în sensul absolut s-a disipat și că de unde aveam două superputeri am
    ajuns la două mari puteri și multe puteri regionale și că niciuna dintre cele
    două mari puteri nu e Rusia. (Sunt) Statele Unite
    și China, or ca să ajungi în această postură în momentul în care ai nivelul de
    ambiție al lui Putin și al poporului rus care a fost hrănit întotdeauna cu
    excepționalismul acesta și cu superioritatea absolută și cu sfera de influență
    pe care trebuia să o domine, sigur că e o problemă de la acel punct înainte. Xi
    Jinping are altă greutate – este o putere în creștere, are aspirații de natură
    globală, vrea să infuențeze lumea. Putin pentru el este un adjuvant, un junior
    partner și, mai mult, îi strică multe dintre afacerile sale. În momentul în
    care China a produs proiectul unei soluții – nu e chiar o soluție dar sunt
    niște principii ale unei soluții în Ucraina – avea de fapt două mesaje: unu -
    să nu cumva să folosești arma nucleară și cel de-al doilea mesaj – termină
    războiul cât mai repede.


    De ce? Pentru că,
    indirect, acest război costă China, spune Iulian Chifu. Și explică: de fapt,
    sunt două procese distincte – Putin trebuie să facă mult zgomot ca să fie invitat la
    masa unde se discută guvernanța globală, Xi Jinping își bazează forța, puterea,
    pe economie. Or, el are nevoie de stabilitate, de liniște ca să funcționeze sub
    radar creșterea de putere, nu să fie vizibilă. Dacă Putin creează turbulențe
    are o problemă. Deci, sunt două personalități și două țări care au nevoie de
    lucruri opuse.


  • Năulu conceptu strategicu al NATO

    Năulu conceptu strategicu al NATO

    Summitlu NATO di Madrid easti una di nai ma marea simasie andamasi aliată tru añilli ditu soni tru aţea ti mutreaşti rezultatele tră România – spusi prezidintul Klaus Iohannis, după prota dzuă a andamusillei aliate ditu capitala spaniolă. El cundille că tema di amprotusa a muabeţloru purtate şi a apofasiloru ţi s’loară la summit fu aputrusearea militară a Ucrainăllei, viţină cu România, di cătră armata rusă, iara năulu conţept strategic al NATO, adoptat tru cadrul a summitlui, yilipseaşti uidisitu catandisea actuală di securitate. Ase, Rusia numata easti lugursită partener, ama easti mutrită ca nai cama marea şi directă fuvirseari contra a securitatillei şi a stabilitatillei aliaţlor. Tru premieră, China comunistă easti stipsită că ufiliseasti un ănuclliu lărguriu di activităţ politiţi, economiţi şi militare tră să-şi proiectadzăa puterea pi mapamondu. Ambiţiile diclarate ale Chină şi politiţli a llei coercitive suntu provocări tră sinferurli, securitatea şi valorli a noastre – constată statili membri NATO, cari stipsescu şi parteneriatul strategic ditu Beijing şi Moscova, ndriptat contra ali aradă internaţională.



    NATO confirmă și ună anvărtuşeari a prezențăllei a llei militară pi flancul estic, inclusiv tru România. Forţa a llei di reacţie creasti di la 40 di ñilli la pisti 300 di ñilli di militari analtu instruiţ. “Aestă easti nai ma importantă reorganizare a apărarillei a noastră colectivă di la polimlu Araţi” ncoa – cundille secretarlu gheneral Jens Stoltenberg, kiro tru cari prezidentul american, Joe Biden, spusi că “him acolo” și “demonstrăm că NATO easti nai ma anănghisită ca vărnăoară”. El dimăndă, tru arada-lli, ună anvărtuşeari a prezențăllei militară americană tru tută Europa. NATO tăxi, că va u agiută Ucraina, ahătu kiro cătu va s’hibă ananghi, tra s’ţănă keptu dinintea ali askeri arusească cu aputrusearea ţi u faţi. Secretarlu general Stoltenberg spusi că agiutorlu tră Kiev easti ună “borgi morală și politică”.



    Tru ună declarație comună, văsiliili membre ale NATO, cari au dată pănă tora armati tru valoari di miliardi di dolari ali Ucraină, dimăndară că s’akicăsiră ti un nău plan di agiutor, ti nsimneadză “livrarea di echipamente militare neletale” și anvărtuşearea a apărarillei ucraineane contra a atacurillor ţibernetiţi. “Cruzimea lăhtăroasă ali Rusiei aduţi trăñipseri umane cabaia multi și strămutări babageani” di populație, spunu semnatarlli, iara Moscova u ari “tută responsabilitate tră aestu fănico umanitaru”. Ministrul ucrainean di Externe, Dmitro Kuleba, salută aţea ţi număsi “mnduita vărtoasă” şi “limbidă” a aliațlor andicra di Rusia.



    Alliumtrea, prezidentul rus, Vladimir Putin, aflat tru Asia Centrală ex-sovietică, tru prota voltă externă di cându u aputrusi Ucraina, spusi că li cutugurseaşti aşi-dzăsili “ambiții imperiale” ale NATO, cari au tru scupo să-și dimăndă “hegemonia” pritu intermediul a conflictului ucrainean. Putin nica spuni că Rusia nu ari ună problemă cu iminenta aprukeari tru NATO ali Suedie și Finlandă, cari, după dekenii di neutralitate, apufusiră să s’integreadză tru Alianță, dupu aputrusearea arusească ditu Ucraina.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Noul concept strategic al NATO

    Noul concept strategic al NATO

    Summitul NATO de la Madrid
    reprezintă una dintre cele mai semnificative reuniuni aliate din ultimii ani în
    ceea ce priveşte rezultatele pentru România – a spus preşedintele Klaus
    Iohannis, după prima zi a reuniunii aliate din capitala spaniolă. El a precizat
    că tema centrală a discuţiilor purtate şi a deciziilor luate la summit a fost
    invadarea militară a Ucrainei, vecină cu România, de către armata rusă, iar
    noul concept strategic al NATO, adoptat în cadrul summitului, reflectă adecvat
    situaţia actuală de securitate. Astfel,
    Rusia nu mai este
    considerată partener, ci e calificată drept cea mai semnificativă şi mai
    directă ameninţare
    la adresa securităţii şi a stabilităţii
    aliaţilor. În premieră, China comunistă e acuzată că foloseşte o gamă largă de
    activităţi politice, economice şi militare pentru a-şi proiecta puterea pe
    mapamond. Ambiţiile declarate ale
    Chinei şi
    politicile sale coercitive reprezintă provocări
    pentru
    interesele, securitatea şi valorile noastre – constată statele membre NATO,
    care acuză şi parteneriatul strategic dintre Beijing şi Moscova,
    îndreptat contra ordinii internaţionale.


    NATO a confirmat și o întărire a
    prezenței sale militare pe flancul estic, inclusiv în România. Forţa sa de
    reacţie creşte de la 40 de mii la peste 300 de mii de militari înalt instruiţi.
    Aceasta este cea mai importantă reorganizare a apărării noastre colective de
    la Războiul Rece încoace – a subliniat secretarul general Jens Stoltenberg, în
    timp ce președintele american, Joe Biden, a spus că suntem acolo și
    demonstrăm că NATO este mai necesară ca niciodată. El a anunțat, la
    rându-i,
    o întărire a
    prezenței militare americane în toată Europa
    . NATO a promis, de
    asemenea, că va sprijini Ucraina, atâta timp cât va fi necesar, pentru a rezista
    în fața armatei ruse de invazie. Secretarul general Stoltenberg a spus că
    sprijinul pentru Kiev e o obligație morală și
    politică
    .


    Într-o declarație comună, țările membre ale NATO,
    care au furnizat, deja, arme în valoare de miliarde de dolari Ucrainei
    ,
    au anunțat că au convenit asupra unui nou plan de ajutor, ce presupune
    livrarea de echipamente militare neletale și întărirea apărării ucrainene
    împotriva atacurillor cibernetice. Cruzimea îngrozitoare a Rusiei cauzează
    suferințe umane imense și strămutări masive de populație, afirmă semnatarii,
    iar Moscova poartă întreaga responsabilitate pentru această catastrofă
    umanitară. Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a salutat ceea
    ce a numit poziţia puternică şi lucidă a aliaților față de Rusia.


    În
    schimb, președintele rus, Vladimir Putin, aflat în Asia Centrală
    ex-sovietică,
    în prima deplasare
    externă de când a invadat Ucraina
    , a denunțat așa-zisele ambiții
    imperiale ale NATO, care ar urmări să-și afirme hegemonia prin intermediul
    conflictul ucrainean. Putin mai pretinde că Rusia nu are o
    problemă cu iminenta admitere în NATO a Suediei și Finlandei, care,
    după decenii de neutralitate, au decis să se integreze în Alianță, în urma
    invaziei ruse din Ucraina.



  • 30 di añi di ligături diplomatiţi România – Ucraina

    30 di añi di ligături diplomatiţi România – Ucraina

    Tu 1 şcurtu s-umplură 30 di añi di la apufusearea-a ligăturilor diplomatiţi anamisa di România şi Ucraina. Fosta ripublică sovietică ş-proclamă independența tru 1991, iara aţeali dauă văsilii apufusiră formal ligături diplomatiţi tru 1992. România fu primul stat membru ali Uniunii Europene cari ratifică Acordul di Asociere UE-Ucraina, tru 2014. Tru aestu contextu, ama și a evoluţiilor găilipsitoare di securitate tru regiunea Amarea Lae, prezidentulu român, Klaus Iohannis, avu ună convorbire telefonică cu omologlu a lui ucrainean, Volodâmâr Zelenski. Tru arada-a discuțiilor, șeflu a statului român ahărdzi un spaţiu lărguriu ti ndridzearea-a problemelor legate di ndrepturile a persoanelor ţi ţănu di minoritatea română ditu Ucraina, maxusu mutrinda protecţia a identittatillei lingvistiţi a aluştoru. El năpoi spusi agiutoru ‘suto a Bucureştiului tră suveranitatea Ucrainăllei şi integritatea a llei teritorială, cum şi tră nădiili a llei europene şi euroatlantice. Şeflu a statului român cundille andrupămintulu tră politica di nipricunuşteare a arăkearillei paranom a Peninsulăllei Crimeea şi lugursi purtaticlu responsabil ali Ucraină tru ţi mutreaşti evitarea-a creastirillei mintireaşili. Tu arada-a lui, liderlu di Kiev haristusi a României tră ndrupămintulu ‘cu boaţea’ şi activ emu tru arada-a Uniunillei Europene, emu al NATO.



    Di altă parte, s’alăxiră cărţă di hiritiseari anamisa di Ministerul român di Extene și atelu di Kiev. Șeful a diplomațiillei române, Bogdan Aurescu, evidinție importanța a ligăturăllei cu Ucraina și reiteră angajamentul tră dizvoltarea a ligăturilor bilaterale, tru spiritlu a valorilor europene și tru simfunie cu agenda europeană și euroatlantică a fostăllei ripubliţ sovietiţi. Tutunăoară, el easti cu nădia că dialogul dişcllisu și consistent anamisa di aţeali dauă văsilii, pi cari lu promovă și ndrupă constant, va s’aducă soluții rapidi și durabile la problemele identitare a minoritatillei române ditu Ucraina. Tutunăoară, yilipsi angajamentul tră dinamizarea cooperrarillei transfrontaliere și tru domenii sectoriale di sinferu comun.



    Ministrul român di Externe reiteară, tru isa misură, agiutorlu a Româniillei tră suvearanitatea și integritatea teritorială ale Ucraină, cum și tră ndreptul alustui stat ta ş’apufusească libiru imnaticlu a politicăllei a llei externe și di securitate. Tru idyiulu kiro, u spusi pistipsearea că opțiunea democratică a popului ucrainean easti ună forță motrică a procesului di reforme di Kiev. Tru teren, situația easti nica apreasă tu sinurlu ali Ucraină cu Rusia, iu Moscova arădăpsi cama di 100.000 di militari şi ună cantitate importantă di tehnică di alumtă și s’ndreadzi ti ună invazie, uidisitu cu analiștillli. Moscova neagă aestu lucru, ama căftă ca NATO să-şi ritragă tehnica militară ditu România și Bulgaria, ca parti a propunirilor a llei di securitate. Ma multu, prezidentulu rus Vladimir Putin avertiză că admiterea a Ucrainei tru NATO poate s’aducă unu polimu anamisa di Moscova şi Alianţa Nord-Atlantică.



    Autor: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala














































  • 30 de ani de relaţii diplomatice România – Ucraina

    30 de ani de relaţii diplomatice România – Ucraina

    Pe 1 februarie s-au împlinit
    30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România şi Ucraina.
    Fosta republică sovietică şi-a proclamat independența în 1991, iar cele două țări
    au stabilit formal relații diplomatice în 1992. România a fost primul stat
    membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de
    Asociere UE-Ucraina, în 2014. În acest context, dar și al evoluţiilor
    ‘îngrijorătoare’ de securitate în regiunea Mării Negre, președintele român,
    Klaus Iohannis, a avut o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean,
    Volodâmâr Zelenski. În cadrul discuțiilor, șeful statului român a acordat un
    spaţiu ‘amplu’ soluţionării problemelor legate de drepturile persoanelor
    aparţinând minorităţii române din Ucraina, îndeosebi privind protecţia
    identităţii lingvistice a acestora. El a reiterat sprijinul ‘ferm’ al Bucureştiului
    pentru suveranitatea Ucrainei şi integritatea sa teritorială, precum şi pentru
    aspiraţiile sale europene şi euroatlantice. Şeful statului român a subliniat
    susţinerea pentru politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a Peninsulei
    Crimeea şi a apreciat comportamentul ‘responsabil’ al Ucrainei în vederea
    evitării creşterii tensiunilor. La rândul său, liderul de la Kiev a mulţumit
    României pentru sprijinul ‘vocal’ şi ‘activ’ atât în cadrul Uniunii Europene,
    cât şi al NATO.


    Pe de altă parte, a avut loc și un
    schimb de scrisori de felicitare între Ministerul român de Extene și cel de la
    Kiev. Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a evidențiat importanța
    relației cu Ucraina și a reiterat angajamentul pentru dezvoltarea relațiilor
    bilaterale, în spiritul valorilor europene și în conformitate cu agenda
    europeană și euroatlantică a fostei republici sovietice. Totodată, el a
    exprimat speranța că dialogul deschis și consistent dintre cele două țări, pe
    care l-a promovat și susținut constant, va aduce soluții rapide și durabile la
    problemele identitare ale minorității române din Ucraina. Totodată, a
    evidențiat angajamentul pentru dinamizarea cooperării transfrontaliere și în
    domenii sectoriale de interes comun.

    Ministrul român de Externe a reiterat, în
    egală măsură, sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea
    teritorială ale Ucrainei, precum și pentru dreptul acestui stat de a-și decide
    liber cursul politicii sale externe și
    de securitate. În același timp, a
    exprimat încrederea că opțiunea democratică a poporului ucrainean constituie o
    forță motrice a procesului de reforme de la Kiev. În teren,
    situația se menține tensionată la granița Ucrainei cu
    Rusia, unde Moscova a mobilizat peste 100.000 de militari şi o cantitate
    importantă de tehnică de luptă și se pregătește pentru o invazie, potrivit analiștilor.
    Moscova neagă acest lucru, dar a cerut ca NATO să-şi retragă tehnica militară din
    România și Bulgaria, ca parte a propunerilor sale de securitate. În plus, preşedintele
    rus Vladimir Putin a avertizat că admiterea Ucrainei în NATO poate
    provoca un război între Moscova şi Alianţa Nord-Atlantică.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Sâmbătă fură raportate tru România 19.371 di cazuri năi di Covid și 48 di decese asociate. Numirlu a deceselor easti di peasti 10 ori ma ñic andicra di kipita a dalgăllei precedentă a pandemiillei, ama rata di infectare continuă s’crească, agiungânda la 8,77 la ñille tru București. Nai ma mare rată di infectare cu SARS-CoV-2 ditu capitală (16,54 la mie) fu tu 22 di sumedru anlu ţi tricu. Nai ma arău scenariu acăţatu tu isapi di autorităț pruveadi până la 70.000 di cazuri năi ndzuuă tru prima giumitate a meslui şcurtu. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spuni că 173 di centre di evaluare a Covid-19 tru ambulatoriu sunt operaţionale tru tută văsilia, ditu ateali 230 planificate.



    SĂRBĂTURISEARI. Guvernul a Româniillei a sărbăturisi sâmbătă 160 di ani di la formarea a primlui guvernu ali Românie, după ţi fu pricunoscută oficial unirea principatelor Moldovei și Țării Românești. Cu aestă ucazi, pi mururli di la Pălatea Victoria ditu capitala București, iu easti scamnulu a guvernului ali României, seara eara proiectate imagini yilipsitoari tră aestă keatră di sinuru tru istoria a Româniillei, cum hlambura a Româniillei, data la cari s-thimilliusi primul guvern ali Românie, respectiv 22 di yinaru 1862 si numa a primlui prim-ministru a văsiliillei, Barbu Catargiu. Luni, anda easti sărbătoare națională tru România, va s’yiurtusească 163 di ani di la unirea Principatelor Române. La 24 di yinaru 1859, Alexandru Ioan Cuza, aleptu domnitor ali Moldovă tru săptămâna precedentă, fu aleptu tru unanimitate și suveran tu Țara Românească și proclamat domnitor a Principatelor Unite. Tru kirolu a domniillei a lui s-băgară thimeallili instituționale tră România modernă.



    GREVA. Capitala a Româniillei, București, armasi și sâmbătă fără hălăţli di transport tru comun supraterane. Fu a 3-a dzuuă arada di grevă tră Corporația di Transport București, acă ună instanță lugursi că protestul easti paranomu. Sindicatele ndrupăscu căftărli a lor, cari pruvedu creastiri tră tiñia di cafi mesu și demisia a directorului general ali corporație. Șoferlli cari nu aproaki s’lucreadză riscă s’lă si curmă contractili di lucru, spusi primarlu general a Bucureștiului, Nicușor Dan. El nica spusi că Primăria băgă la dispoziția a șoferilor un numir gratuit tra să spună desi suntu nkidicaţ di colegi să s’ducă la lucru și adăvgă că fu dişcllisu un dosar penal tru aestă noimă. Tu aestu kiro, guvernul s’ampuliseaşti cu căftări di partea a sindicatelor și tru domeniul ali educație publică și a sănătatillei.



    NATO. NATO nu apruke viniri cftarea ali Rusie ti ritrădzeari a askeriloru Alianţăllei ditu Bulgaria şi România şi denunţă conceptul di sferie di influenţă, declară purtătorlu di zboru al NATO, Oana Lungescu. Rusia căftă garanții di la SUA și NATO că Alianța nu va s’tindă ma multu tu apirită și căftă ritrădzearea a askeriloru și echipamentelor arădăpsiti tru statili cari aderară la organizație tu 1997. Tut viniri, Pentagonlu dimăndă al NATO la scară largă ti un exercițiu naval tru Marea Mediterană, tu hăvaia a mintireaşiloru cu Rusia, cari dimăndă și manevre navale majore, dimăndă AFP. Premierlu polonez Mateusz Morawiecki căftă a liderlor europeni s’adoptă ună poziție fermă și unită contra ali Rusie, tru contextul ali asparizmă că Moscova ari căbilea ti ună aputruseari ali Ucraină. Membrilli NATO Estonia, Letonia și Lituania va s’da ali Ucraină rachete antiblindati și antiaeriene favricati ditu SUA, dimăndară miniștrilli ali apărari ditu aţeali trei stati tru ună declarație comună. Tru România, prezidentulu Klaus Iohannis gri ti ñiercuri la ună andamasi a Consiliului Suprem di Apărare. Andamasea va s’aibă tu amprotusa situația di securitate di la Marea Neagră și di pi arădărikea estică al NATO, cum și misurle di dizvoltare a capacitățlor di reziliență și di apandisi ligate di năili provocări di securitate.



    TENIS. Agiucătoarea română di tenis Simona Halep s-califică tru optimile di finală di la Australian Open, după ţi sâmbătă u azvimsi Danka Kovinic ditu Muntenegru, scor 6-2, 6-1, tru turul 3 a turneului di Melbourne. Halep (15 WTA și a 14-a cap di serie), amintă meciul tru 64 di minute. Fu a 8-a victorie arada ti agiucătoarea româncă tru aestu sezon. Tru turlu yinitoru, Simona Halep va s’alumtă cu Alizé Cornet ditu Franța (61 WTA). Tut sâmbătă, ună altă româncă, Sorana Cîrstea, amintă tu turul 3 contra ali Anastasiei Pavlyuchenkova, Rusia, cap di serie nr. 10. Tru turul yinitoru, Sorana Cîrstea va s’alumtă cu Iga Swiatek ditu Polonia.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Diplomație — Ministerlu ti Externi ali Românie nu aproaki declarațiile a Ministerlui Afacerlor Externe ali Fedearație Rusă tu ţi mutreaşti prezența militară aliată pi Arădărikea ditu Apirită alu NATO, ţi li lugurseaşti ca hiindalui intempestivi și fără niţi unu thimelliu”. Ministerlu Afacerlor Externe di București năpoi aduţi aminti, tru un comunicatu di presă, că prezența NATO tru statili Aliati, cari easti rezultatlu a apofasiloru adoptati la summit di liderlli aliaț și implementati di structurli politiţi și militari aliati responsabili tru aestă noimă, easti ună reacție maş defensivă ti purtaticlu tutu cama fuvirosu ali Fedearație Rusă tru Viţinătatea ditu Apirită. Ș-aesta maxusu ditu 2014, cându Crimeea, teritoriu ucraineanu, fu aputrusită paranomu di Rusia. Aestu purtaticu s’faţi ş-tu aestu kiro, acă NATO cilăstăseaşti ti unu dialog hăirlăticu”, adăvgă Ministerlu di Externi di București. Rusia căftă viniri al NATO ta ş’tragă askerili ditu Românie și Vărgărie, ca parti ași-dzăsiloru garanții di securitati ţi li caftă a Occidentului. Ministerlu ti Externi a Moscovăllei caftă s’hibă trapti askerili xeani, echipamentlu militar și armamentlu ditu aţeali di ma ninti craturi comunisti cari nu eara membri a Suţatăllei Nordu-Atlantică tru 1997. Easti cazlu a Româniillei și ali Vărgărie — spuni diplomația arusă, acă, simfunu cu minduita analiștilor, ahtări spuneri pot s’hibă și tră Polonia ică statili baltiţi.



    Statele Uniti vs Rusia – Secretarlu di statu a Statiloru Uniti Antony Blinken declară viniri că dialoglu cu Moscova ma largu va s’ducă ninti, ama căftă ali Rusie tra ş-tragă askerili arădăpsiti tu sinurlu cu Ucraina. După muabeţli ti cari spusi că suntu sincere și substanțiale”, cari eara ţănuti Geneva cu ministurlu arusescu di externi Serghei Lavrov, Antony Blinken spusi că stămâna yinitoari Washingtonlu va s’părăstisească a Moscovăllei idei” sumu turlia di apandasi ngrăpsisti. Tu arada a lui, Lavrov apruke că Statele Unite tăxiră ună apandisi ngrăpsită ti căftărli a Moscovăllei mutrinda arhitectura evrupeană di securitati. Dupu aesta, va s’aibă ună nauă andamusi tu idyiulu livelu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, salută, gioi, hăbarea faptă di omologlu a lui american, Joe Biden, tu ligătură cu prezența militară americană tru România, tu Ardărikea ditu Apirită al NATO, ma s’hibă di s’aspardzi catandisea a securitatillei. Năsu nica spusi ş-aţea că Parteneriatlu Strateghicu Româno-Frănţescu va s’hibă anvărtuşitu tru reghiunea ali Amarea Lae, dupu hăbarea ţi u feaţi omologlu a lui, Emmanuel Macron, că Franța easti etimă s’pitreacă askeri tru România tru cadurlu a misiuñilor Alianțăllei. Rusia ari arădăpsită cama di 100.000 di askirladz tu sinurlu cu Ucraina, ama nu aproaki că ari naeti ti ună aputresari aluştui cratu.



    Covid – România dimăndă viniri 19.649 di năi cazuri di coronavirus detectati tru 24 săhăţ ditu soni, un nău recordu istoric. Isapea-a pandemiillei criscu, tutunăoară, cu 49 di morţă. Rata di ocupari apaturli ahărdziti ti paciențălli cu Covid easti de 22%, aşi că școlliurli pot s’ducă ma largu nveţlu pi turlia fizică. S’cundillemu că, simfunu cu năili standardi ţi suntu tu practico, cursurli ahurhescu s’hibă ţănuti online tru oara anda cama di 70% ditu apaturli ti lăndziţlli di Covid suntu acăţati tu ună secție. Tu arada-a lui, ministurlu a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spuni că rata a morţăloru easti tora di dzaţi ori ma ñică andicra di meslu sumedru, cându avea unu numiru idyealui di cazuri ndzuuă. Un tratamentu antiviral inovatoru va s’hibă disponibilu tru şcurtu kiro, spusi oficialu românu ditu domeniulu a sănătatillei. Cama multu, numirlu a româñilor cari feaţiră naima pţănu ună doză di vaccinu easti cama di 8 miliuñi, ditu aeşţă cama multu di giumitati, dimi 56%, suntu cu ilikia anamisa di 50 și 59 di añi. Tru aestu kiro, anvălearea vaccinală spusă di România easti di 47,5% ditu populația eligibilă, cu ilikia di 12 di añi ş-cama. Ditu 26 di yinaru, văsilia va s’ahurhească și vaccinarea-a cilimeañiloru cu ilikia anamisa di 5 și 11 di añi.



    Grevi – Greva dimăndată di sindicaliştilli di la Compania di Transportu Publicu Bucureşti (STB) ahurhită gioi s’duţi ninti ş’tu dzuua di adză. Acă Tribunalu București u curmă greva ahurhinda cu dzuua di gioi, autobuzili, troleibuzili și tramvaili nu urdină nica tru capitala a Româniillei. Giudicătorlli va s’apufusească viniri desi protestul easti tu nomu ică nu. Liderlu a sindicaliștilor ditu transportul publicu di suprafață di București, Vasile Petrariu, spuni că greva va s’ducă ninti până cându directorlu a companiillei va ş-da demisia și până cându a lucărtorloru va lă crească tiñiili di cafi mesu cu 10%. Tru apandisi, directorlu a Societatillei di Transportu Public Bucureşti, Adrian Criţă, declară că lu-ari călisită sindicatlu ta s’păzărăpsească Contractulu Colectivu di Lucru tu ahurhita-a anlui, ama elli ici nu apăndăsiră. Reacția a dimarhului a Capitalăllei, Nicușor Dan, iruşi vini. Năsu lygurseaşti că aestă grevă easti di turlie politică și caftă s’hibă tiñisitu nomlu.


    Năpoi ti dzuua di viniri, sindicaliștilli ditu industria aluminiului ndregu ună manifestație di protestu dinintea-a scamnului a guvernului di București. Aeșţă cutugursescu greaua catandisi ditu sectorlu a loru, maxutarcu dupu ţi criscură păhadzlli la energie electrică și gazi. Nicurarea a producțiillei di aluminiu va s’ducă la scutearea di pi lucru a personalui ditu dumeniu și la șomajlu tehnici ti ñilli di lucărtori ditu sectoru, ama și ti dzăţli di ñilli di oamiñi cari lucreadză tru companii cari ţănu directu ică indirectu di aestă industrie, facu timbihi protestatarlli.



    Tenisu – Diplolu românescu adratu ditu românca Jacqueline Cristian și ghirmana Andrea Petkovic s’califică viniri tru etapa a 2-a a probăllei di dublu feminin di la Australian Open, după ţi u azvimsi preacllea adrată ditu românţili Simona Halep și Gabriela Ruse. Idyealui, preacllea Raluca Olaru (România) – Anna Lena Friedsman (Ghirmănia) kiru dinintea a chinezilor Yifan Xu-Zhaoxuan Yang. Tru antriţearea di simplu femininu, armasiră la Australian Open maş Simona Halep și Sorana Cîrstea.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Prezență anvărtuşită NATO pi arădărikea ditu apirită

    Prezență anvărtuşită NATO pi arădărikea ditu apirită

    Mintireaşili militari di la sinurlu ruso-ucraineanu suntu nolgica-a muabeţloru anamisa di oficialii occidentali și aţelli aruși tra s’află ună cearei irineatică. Rusia pitricu ali SUA şi NATO ună listă di căftări tru domeniul a securitatillei tră cari nu s’feaţiră progrese la muabeţli di stămâna ţi tricu. Moscova nu aproaki spusa că ari naeti ta s’aputrusească văsilia viţină, ama arădăpsi aproapia 100.000 di militari aproapia di sinurli cu Ucraina. Kremlinlu declară, pritu purtătorlu di zboru a lui, că fuvirserli americane cu sancţiuni serti contra ali Rusie nu agiută la detensionarea a situaţiillei ditu Europa.



    Gioi, prezidentulu american, Joe Bidin, deadi asiguripseri că iţi intrari a trupilor ruse pi teritoriul ali Ucraină va s’hibă lugursită ună “invazieˮ, atea ţi, spusi liderul di la Casa Albă, va s’ducă la ună apandisi economică sertă şi coordonată. Tu arada a lui, secretarul di stat american, Antony Blinken, spusi că puterile occidentale suntu uniti dinintea ali Rusie, iara aestă unitate lă da ună forţă pi cari Moscova nu u ari şi nu poati s’hibă isa cu ea.



    Franța, arada-a llei, pritu boaţea a prezidentului Emmanuel Macron, și spusi vrearea ta s’llia parti cu trupi tru cadrul NATO, tra s’apăra statili ditu Europa di Estu a curi securitate easti fuvirsită di Rusia. Caplu a statlui francez adusi aminti numa ali Românie, iu s’mindueaşti ta s’hibă apufusită ună prezenţă criscută. Va nă angajămu ma multu tru cadrul NATO şi va s’avemu borgea tru misiuni di tip prezenţă avansată criscută, maxusu tru România, cara aestu lucru va s’hibă apufusitu, spusi Emmanuel Macron.



    Caplu a statlui român, Klaus Iohannis, salută hăbărli a prezidenţăloru american și francez ti vrearea ta s’llia parti la prezenţa militară anvărtuşită tru România, cara situaţia di securitate s’aspardzi nica ma multu.



    Tu arada a lui, ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, spusi că hăbărli a liderloru di la Casa Albă și di la Elysée suntu cabaia di simasie şi reprezintă “dovada a solidarittatillei şi a angajamentului vărtosuˮ a aţiloru dauă văsilii tră România. Bogdan Aurescu spusi că aesti hăbări suntu rezultati concreti a născăntoru gaereţ şi acţiuni diplomatiţi pi cari prezidentulu a Româniillei, diplomaţia română, alţă factori di apofasi români li feaţiră tu kirolu ditu soni. Caplu a diplomațiillei di București spusi că angajamentul SUA ari o importanţă mari tra securitatea euroatlantică tru ansamblul a llei, ditu cari regiunea ali Amarea Lae faţi parte. Bogdan Aurescu cundille ananghea ta s’hibă dusă ma largu, tu ună turlie coerentă şi unitară, gaereţli di anvărtuşeari a posturăllei aliată di descurajari şi apărari pi flancul estic. Tru aestu contextu, cundilliăntimilleată cu forţa şi minduerli di subminari a actualilor parametri a securitatillei europeane arămân ti niaprukeari.



    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala


























  • Prezență consolidată a NATO pe flancul estic

    Prezență consolidată a NATO pe flancul estic

    Tensiunile militare
    de la granița ruso-ucraineană se află în centrul discuțiilor dintre oficialii
    occidentali și cei ruși pentru identificarea unei soluții pașnice. Rusia a prezentat SUA şi NATO o listă de cereri
    în domeniul securităţii în privinţa cărora nu s-au înregistrat progrese la
    convorbirile de săptămâna trecută. Moscova neagă faptul că ar avea intenția de
    a invada țara vecină, însă a comasat aproape 100.000 de militari în apropierea
    frontierelor Ucrainei. Kremlinul a declarat, prin purtătorul său de cuvânt, că ameninţările
    americane cu sancţiuni drastice împotriva Rusiei nu ajută la detensionarea
    situaţiei din Europa.


    Joi, președintele american, Joe Biden, a dat asigurări că
    orice intrare a trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei ar fi considerată o
    invazieˮ, ceea ce, a spus liderul de la Casa Albă, ar duce la un răspuns
    economic sever şi coordonat.
    La rândul său, secretarul de stat american, Antony
    Blinken, a afirmat că puterile occidentale sunt unite în faţa Rusiei, iar
    această unitate le conferă o forţă pe care Moscova nu o are şi nu o poate
    egala.


    Franța, la rândul ei, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, și-a
    anunțat disponibilitatea de a participa cu trupe în cadrul NATO, pentru a apăra
    ţările din Europa de Est a căror securitate este ameninţată de Rusia. Şeful
    statului francez a menţionat numele României, unde ar urma să fie decisă o
    prezenţă sporită a trupelor Alianței Nord-Atlantice. Ne vom angaja mai mult în
    cadrul NATO şi ne vom asuma responsabilitatea în misiuni de tip prezenţă
    avansată sporită, în special în România, dacă acest lucru va fi decisˮ
    , a
    afirmat Emmanuel Macron.


    Seful statului român, Klaus Iohannis, a
    salutat anunţurile președinților american și francez cu privire la
    disponibilitatea de a participa la prezenţa militară întărită în România, dacă
    situaţia de securitate se deteriorează şi mai mult.


    La rândul său, ministrul
    român de Externe, Bogdan Aurescu, a arătat că anunţurile liderilor de la
    Casa Albă și de la Elysée sunt extrem de importante şi reprezintă dovada
    solidarităţii şi al angajamentului puternicˮ al celor două ţări pentru România.
    Bogdan Aurescu a afirmat că aceste anunțuri reprezintă rezultate concrete ale
    unor eforturi şi acţiuni diplomatice pe care preşedintele României, diplomaţia
    română, alţi factori de decizie români le-au făcut în ultima perioadă. Şeful
    diplomației de la București a arătat că angajamentul SUA are o importanţă
    deosebită pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, din care regiunea
    Mării Negre face parte. Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea continuării,
    într-o manieră coerentă şi unitară, a eforturilor de întărire a posturii aliate
    de descurajare şi apărare pe flancul estic. În
    acest context, a accentuat faptul că ameninţarea nejustificată cu forţa şi
    încercările de subminare a actualilor parametri ai securității europene rămân
    inacceptabile.



  • Jurnal românesc – 12.05.2021

    Jurnal românesc – 12.05.2021

    Moscova a declarat persona non grata pe adjunctul ataşatului militar din cadrul Ambasadei României în Rusia, transmite ministerul român de Externe. Acesta are la dispoziţie 72 de ore să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse. MAE român precizează că MAE rus a luat această decizie ca răspuns la expulzarea, la 26 aprilie, a lui Alexey Grişaev, adjunctul ataşatului militar din Ambasada Rusiei la Bucureşti. Acesta a fost declarat persona non grata pentru activităţi care au contravenit prevederilor Convenţiei de le Viena privind relaţiile diplomatice din 1961. Alături de România, alte şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, toate membre ale Uniunii Europene şi ale NATO, au expulzat diplomaţi ruşi în aprilie, ceea ce a declanşat măsuri reciproce din partea Moscovei.

    Guvernul israelian este interesat să colaboreze cu cel român în domeniul apărării, prin participarea la programe şi prin parteneriate între companiile din cele două ţări, a anunţat ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga, după o întâlnire cu ministrul Economiei, Claudiu Năsui. Ministerul Economiei transmite că reprezentaţii companiei Israel Aerospace Industries, care activează în domeniul sistemelor aeriene şi astronautice pentru uz militar şi civil, au menţionat că doresc să îşi consolideze prezenţa pe piaţa europeană şi că pregătesc deschiderea unui birou în România. Ministrul Năsui a subliniat că instituţia pe care o conduce are în portofoliu mai multe entităţi care ar putea să colaboreze cu compania israeliană şi şi-a exprimat disponibilitatea pentru înlesnirea unor întâlniri cu acestea şi pentru discuţii aplicate pe proiecte care să poată fi dezvoltate în comun. Peste 8.000 de firme israeliene activează în România în domeni precum construcţii, industrie aeronautică, electronică, chimie, metalurgie, textile, alimentară, agricultură, turism şi servicii.

    Framing the Change, retrospectiva de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie, organizată de ICR Londra, continuă pe 13 mai cu proiecția filmului Ouăle lui Tarzan, în regia lui Alexandru Solomon. Manifestarea, care a început la 26 aprilie şi se desfăşoară până pe 31 iulie, cuprinde peste 30 de filme și evenimente speciale şi își propune o sondare a temelor actuale pentru societatea românească, precum efectele emigrației masive, intersecția dintre perspectiva religioasă și seculară, relația complicată dintre școală și educația la domiciliu, şi reflecția asupra istoriei recente a României. Prima parte a selecţiei are loc până pe 12 iunie şi a fost deschisă de o discuţie despre ultimele două decenii de documentar românesc, la care au participat directorii artistici ai festivalurilor partenere Astra Film Sibiu, One World România, Sheffield Doc Fest și Open City Doc. Retrospectiva va continua pe 20 mai cu proiecția peliculei Blestemul ariciului, în regia lui Dumitru Budrala. Filmele sunt prezentate pe canalele online ale ICR Londra, cu subtitrare în limba engleză, iar unele dintre ele sunt disponibile doar în Marea Britanie, pentru o scurtă perioadă de timp. Programul complet se găseşte pe site-urile ICR şi ICR Londra.

    Seria Portret de artist, inițiată de Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, continuă pe 13 mai cu o ediţie dedicată arhitectului român Marcel Iancu. Periplul artistic prin creația și biografia acestuia va fi realizat de criticul de artă Erwin Kessler, directorul Muzeului de Artă Recentă din București, de istoricul literar Paul Cernat, cadru didactic la Universitatea din București, directorul Muzeului Janco-Dada din Ein Hod, Raya Zommer-Tal, şi profesorii Augustin Ioan şi Carol Iancu. Programul evenimentului va include imagini de arhivă cu Marcel Iancu, fragmente video inedite cu exponate din Muzeul Janco-Dada și cadre în premieră din casa memorială Marcel Iancu din Ein Hod. Materialul video, în limbile română, franceză și ebraică, cu subtitrare în ebraică, va fi înregistrat în prezența publicului la sediul ICR Tel Aviv, pe 13 mai de la ora 18.00 şi difuzat online, în aceeași zi, de la ora 19.00, pe paginile de Facebook și YouTube ale reprezentanței culturale româneşti.


  • Presat de Parlamentul European pentru vizita la Moscova, Borrell propune noi sancţiuni

    Presat de Parlamentul European pentru vizita la Moscova, Borrell propune noi sancţiuni

    Josep Borrell a afirmat, chiar în deschiderea discursului său în Parlamentul European, că speranțele legate de Carta de la Paris, care ar fi trebuit să pună bazele unui spațiu cu valori comune de la Lisabona până la Vladivostok nu s-au materializat, iar Rusia nu a reușit să devină o democrație.


    Relațiile dintre Moscova și Europa au devenit în timp tot mai reci și s-au deteriorat sensibil începând cu 2014, când Federația Rusă a invadat și anexat peninsula ucraineană a Crimeii și a început să sprijine rebelii pro-ruși din Donbass. UE a răspuns, alături de Statele Unite, cu sancțiuni care, potrivit lui Borrell, au dus la contractarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor cu 30%. Una dintre ultimele punți de legătură, unde există interese mutuale, este în domeniul energetic, date fiind importurile de gaze natural ale statelor europene. Chiar și acolo, însă, timpul rămas este limitat, dată fiind determinarea UE de a trece la o economie verde, cu zero emisii. În acest context, șeful diplomației europene a considerat că trebuie să meargă la Moscova pentru a vedea la fața locului dacă dialogul poate fi reluat:

    Scopul vizitei a fost dublu. În primul rând am vrut să transmit direct, față-n față, poziția Uniunii cu privire la chestiunile care ne preocupă: drepturile omului, libertățile politice și situația domnului Navalnîi – și nu le-a plăcut. Cazul Navalnîi a fost în centrul dialogului meu tensionat cu Serghei Lavrov. În al doilea rând, în pregătirea discuției cu privire la relațiile cu Rusia care este programată la următorul Consiliu European, în martie, am vrut să văd dacă autoritățile ruse sunt cu adevărat interesate de o inversare a deteriorării relațiilor noastre și dacă vor să profite de posibilitatea de avea un dialog mai constructiv. Răspunsul a fost clar: nu sunt și nu vor. Nu dacă noi o să continuăm să includem pe agendă situația politică și drepturile omului, dar drepturile omului sunt parte din ADN-ul nostru și nu avem cum să nu vorbim despre ele.

    Josep Borrell, care la Moscova îi dăduse asigurări părții ruse că nu vor fi impuse noi sancțiuni, le-a mai spus europarlamentarilor că va face propuneri concrete de sancțiuni. Șeful diplomației europene nu a reușit să îi convingă pe eurodeputați, iar mulți dintre aceștia au afirmat că vizita la Moscova nu ar fi trebuit să aibă loc. Nu doar Borrell a fost ținta criticilor ci și Consiliul, care nu a luat măsuri mai ferme împotriva Rusiei, precum și acele țări care susțin proiectul Nord Stream.


  • Căderea comunismului românesc și victimele sale

    Căderea comunismului românesc și victimele sale

    Deși s-a instaurat la fel în toată Europa Centrală și de
    Est, comunismul a căzut diferit. În prima categorie sunt Polonia, Ungaria și
    Cehoslovacia în care comunismul a fost înlăturat fără violență și victime
    omenești, în a doua categorie se află Republica Democrată Germană și Bulgaria
    în care violențele au fost limitate, iar în ultima categorie a fost România în
    care comunismul s-a prăbușit cu violență și victime. Cazul fostei Iugoslavii,
    cea mai sângeroasă prăbușire a comunismului, este un dosar special cu mult mai
    multe implicații.


    1142 de morți, 3138 de răniți și 760
    de arestați este bilanțul sângeros pe care regimul Ceaușescu l-a lăsat în urma
    sa. În cei 30 de ani care au trecut din 1989 cei care s-au ocupat de Revoluția
    română și istoricii au căutat explicații pentru a înțelege de ce România a fost
    specială față de celelalte țări central și est-europene. L-am întrebat pe
    istoricul Dragoș Petrescu, profesor la Facultatea de Științe Politice și
    Administrative de la Universitatea București, dacă, luând în considerare așa
    cum arăta România în anii ’80, se putea bănui că o schimbare de regim va fi
    însoțită de violență. Post-factum este mai ușor să analizăm dar
    există câteva elemente care totuși ne arată un singur lucru, prin teoria
    politică comparată: este un adevăr dezarmant de simplu. Acele comunisme care au
    fost independente sau care încercau să imprime o linie independentă față de
    Moscova s-au despărțit violent de comunism. Și aici nu este vorba numai de
    România, este vorba și de Albania și de Iugoslavia. În Iugoslavia, evident,
    despărțirea de comunism a fost continuată de un război civil și de epurare
    etnică, lucruri absolut îngrozitoare s-au întâmplat acolo.


    Violența
    a fost element constitutiv al comunismului și unele regimuri, puține, au fost
    capabile să renunțe la ea. Altele, cele mai multe, nu și acesta a fost cazul
    special al României în care Nicolae Ceaușescu a exercitat puterea în mod
    discreționar. Dragoș Petrescu crede că ar fi două explicații pentru ce s-a
    întâmplat în decembrie 1989 în România. Cred că există două elemente
    fundamentale care pot explica această ieșire violentă din comunism a României
    dar și a Albaniei și a Iugoslaviei. În ce privește România, a existat
    monolitismul elitei conducătoare. Să nu uităm că în noiembrie 1989, la
    Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român, Ceaușescu este reales în
    unanimitate, deși la acea vreme se știa foarte clar că comunismul căzuse în Polonia,
    căzuse în Ungaria, căzuse în fosta Germanie de Est și nu se simțea prea bine
    nici în Cehoslovacia. Cu toate acestea, comuniștii români decid într-un act de
    oportunism și subserviență colectivă să-l realeagă pe Ceaușescu. Ceea ce a
    arătat că nu exista nicio facțiune reformistă nici măcar ca în Bulgaria, unde
    imediat după căderea Zidului Berlinului Todor Jivkov este înlocuit de un
    gorbaciovist, fostul ministru de externe Petar Mladenov.


    A doua
    explicație este cea a existenței unei politici independente față de Moscova.
    Așa-numita independență față de puterea centrului reprezentată de Uniunea
    Sovietică a însemnat că lideri precum Ceaușescu își permiteau să sfideze orice
    venea din partea conducerii sovietice. Pentru Ceaușescu, începutul sfidării
    Moscovei a fost data de 21 august 1968 când liderul român a condamnat invadarea
    Cehoslovaciei de către armatele Pactului de la Varșovia pentru a înlătura
    regimul reformist al lui Alexandr Dubcek. Dragoș Petrescu. A doua chestiune
    privește această independență față de Moscova pe care Ceaușescu a cultivat-o împreună
    cu elita conducătoare din momentul 21 august 1968, momentul lui charismatic.
    Ceaușescu a avut ora lui de glorie atunci când a reușit un lucru de necrezut în
    România: legitimarea partidului comunist în ochii populației. Dar n-a fost o
    legitimare autentică ci o legitimare bazată pe un anume consens între populație
    și conducător. În acea perioadă crescuse nivelul de trai din România, li se
    permisese românilor să circule în străinătate începând cu anul 1967, anul
    internațional al turismului, când se relaxează legislația privitoare la
    călătoria în străinătate. Sunt mai multe de spus aici, dar cert este că, în
    cazul României, lucrurile s-au desfășurat altfel decât în celelalte țări.


    Lozinca
    neamestecului în treburile interne ridicată la rang de principiu de politică
    externă de Nicolae Ceaușescu a făcut ca România să se afunde și mai mult în
    izolaționism. Orientarea României către Lumea a treia, închiderea granițelor și
    mai mult, revenirea la un stalinism din anii ’50 și denunțarea reformelor
    inițiate de liderul sovietic Mihail Gorbaciov au făcut ca nimeni să nu poată
    interveni atunci când starea economică și spirituală a populației României
    ajunsese pe fundul prăpastiei. Dragoș Petrescu. Independența
    față de Moscoa și monolitismul elitei de partid l-au făcut pe Ceaușescu să
    considere că poate face ce vrea la el acasă. Iar primul lucru pe care l-a făcut
    atunci când au izbucnit protestele în Timișoara să dea ordin să se tragă cu
    muniție reală, de război. Iar apoi a urmat operațiunea de transport a
    cadavrelor revoluționarilor din Timișoara la București pentru a fi incinerate
    și apoi, efectiv printr-un act josnic, aruncate la canal pentru a șterge urmele
    măcelului. Aceasta ne-a arătat foarte clar că existau foarte puține șanse ca
    România să se poată despărți non-violent de comunism.


    În
    decembrie 1989, regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu din România s-a
    prăbușit zgomotos și violent. Iar victimele au fost prețul pe care românii au
    fost nevoiți să-l plătească pentru a ieși din cercul vicios al dictaturii.

  • Din nou despre retragerea trupelor ruse din Transnistria

    Din nou despre retragerea trupelor ruse din Transnistria

    Obligată să experimenteze o coabitare nu întotdeauna comodă între
    preşedintele socialist filorus Igor Dodon şi Guvernul preponderent
    pro-occidental condus de Maia Sandu, Republica Moldova încearcă să-şi conserve
    relaţiile bune cu Bruxellesul şi Bucureştiul şi să le normalizeze pe cele cu
    Moscova. Retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova rămâne
    una dintre priorităţile Chişinăului – a repetat, miercuri, la Moscova,
    ministrul de Externe, Nicu Popescu. În prima sa vizită în această calitate în capitala
    rusă, Popescu s-a întâlnit cu omologul său, Serghei Lavrov, şi a salutat
    disponibilitatea Moscovei de a-şi evacua şi neutraliza muniţia depozitată în regiunea
    secesionistă Transnistria.

    Potrivit corespondentului Radio România, Lavrov a precizat
    că este vorba de muniţie cu termenul de depozitare expirat, respectiv jumătate
    din totalul de circa 20 de mii de tone. Lucrările pregătitoare, a mai spus
    Lavrov, pot dura ceva mai mult de un an şi, pe acestă temă, sunt necesare
    contacte între ministerele apărării de la Moscova şi Chişinău. Anterior, şi ministrul
    rus al Apărării, Serghei Şoigu, anunţase, la Chişinău, disponibilitatea
    Moscovei de a-şi evacua şi neutraliza muniţia din Transnistria. Comentatorii sunt
    prudenţi asupra acestor angajamente şi
    subliniază că măsura e mai degrabă un paleativ. Anul trecut, Adunarea Generală
    a ONU a adoptat, cu un scor categoric,
    proiectul de rezoluţie avansat de Republica Moldova, care cere
    retragerea trupelor ruse din Transnistria. Coautori ai proiectului au fost 10
    ţări, între care România şi Ucraina, vecine Republicii Moldova, cele trei state
    baltice, ele însele supuse unei jumătăţi de secol de ocupaţie sovietică, şi
    membri importanţi ai Uniunii Europene şi NATO, precum Marea Britanie ori Polonia.

    Apărător consecvent al independenţei şi integrităţii statului vecin,
    Bucureştiul a salutat prompt adoptarea rezoluţiei, cu 64 de voturi pentru, doar
    15 împotrivă şi 83 de abţineri. Statele Unite, Germania, Franţa, Canada, Turcia
    ori Japonia figurează printre actorii internaţionali relevanţi care au votat
    pentru retragerea ruşilor. Voturi împotrivă au venit de la aliaţi fideli ai
    Moscovei, precum Armenia sau Belarus, ori din partea regimurilor dictatoriale
    din Coreea de Nord, Siria sau Cuba. Transnistria a ieşit, de facto, de sub
    controlul autorităţilor centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute
    de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea
    separatiştilor. În 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, Rusia, condusă pe atunci
    de preşedintele Boris Elţîn, s-a angajat să-şi retragă trupele şi arsenalele.
    Or, cinci ani mai târziu procesul a fost definitiv stopat. Ceea ce a dat
    naştere şi butadei amare potrivit căreia Republica Moldova e cel mai lung stat
    din lume, fiindcă de două decenii se tot retrag ruşii şi încă n-au terminat.

  • Conflict în apropierea României

    Conflict în apropierea României

    Suntem
    consternaţi de această utilizare a forţei de către Rusia, care, într-un context
    de militarizare crescândă în regiune, este inacceptabilă
    , au declarat
    guvernele celor 28 de ţări membre ale UE într-o declaraţie publicată de şefa
    diplomaţiei europene Federica Mogherini, la capătul a trei zile de discuţii pe
    tema escaladei militare dintre Kiev şi Moscova. Occidentul a condamnat
    acţiunile Rusiei, cerând eliberarea celor trei nave reţinute în strâmtoarea
    Kerci şi a celor 24 de marinari ucraineni, în prezent arestaţi preventiv pentru
    două luni, sub acuzaţie de trecere ilegală a frontierei. Moscova a recunoscut
    că a folosit armamentul din dotare pentru a forţa navele ucrainene să oprească,
    în timp ce Kievul spune că ar fi avertizat Rusia că navele sale vor trece prin
    zonă în drum spre portul Mariupol din Marea Azov.

    Invitat la Radio România,
    Iulian Chifu, preşedintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, despre
    situaţia din strâmtoarea Kerci: Federaţia Rusă a deschis cel de-al treilea
    front în raport cu Ucraina. Mai grav este faptul că această nouă agresiune s-a
    petrecut chiar sub steagul rus, deci nu mai e vorba de anexarea Crimeii prin
    omuleţii verzi şi nici de agresiunea militară din estul Ucrainei, unde sunt un
    fel de intermediari, de voluntari, de militari rătăciţi, cum ne spunea domnul
    Lavrov. A făcut-o deoarece consideră Crimeea teritoriul său şi încearcă să
    afirme acest lucru inclusiv anexând Marea de Azov. Practic, a construit acel
    pod, care este de asemenea ilegal, şi consideră că acelea sunt apele sale
    teritoriale, motiv pentru care a interzis accesul şi interzice accesul oricui
    nu cere avizul. Era vorba despre trei nave militare, ucrainene care veneau
    dintr-un port ucrainean, mergeau spre un port ucrainean şi cărora li s-a
    interzis trecerea prin Marea de Azov, existând şicanări, după care ciocniri şi
    după care tiruri care au dus inclusiv la victime.

    Incidentul a avut loc în
    apropierea Peninsulei Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014, şi a crescut
    tensiunea la cel mai înalt nivel după 2015, când rebelii sprijiniţi de Moscova
    s-au ridicat împotriva guvernului de la Kiev în regiunea estică Donbas,
    declanşând un război care a ucis zeci de mii de persoane. Discutarea singulară
    a cazului Kerci este incorectă, indiferent pe cine acuzăm, consideră profesorul universitar Dan Dungaciu, directorul
    Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române: Episodul acela este
    un punct, un element într-o sagă care a început în 2014, când Federaţia Rusă a acţionat aşa cum a acţionat – a
    anexat Crimeea, a intrat în partea de est a Ucrainei şi controlează indirect
    două regiuni de acolo. Kerciul ce înseamnă de fapt? Înainte de anexarea Crimeei
    însemna o strâmtoare care se afla între Ucraina, Crimeea, care era parte a Ucrainei,
    şi Federaţia Rusă. Pe partea rusească era un comandament care verifica trecerea
    prin strâmtori. Acum suntem în situaţia în care şi Crimeea este a Rusiei, de
    facto nu de jure, şi pe malul drept este tot Rusia. Deci, Rusia controlează intrările. Peste
    acest element s-a adăugat celebrul pod pe care l-au construit ruşii, într-un
    timp relativ record.

    Este vorba despre podul care leagă terestru Crimeea
    de Rusia, un pod strategic, subliniază profesorul universitar Dan Dungaciu: Ei când au construit acel pod
    au avut grijă să aibă 30 de metri, sunt multe nave care nu pot să iasă, care
    sunt mai înalte de 30 de metri, nu mai pot să iasă, sunt blocate în Marea Azov,
    care în acest moment, inclusiv prin acea construcţie a Federaţiei Ruse, este
    mai degrabă o mare rusească. De fapt, problema de fond este 2014. Trebuia să-i
    cerţi atunci, pentru că dacă îi laşi pe ruşi să meargă mai departe şi, iertaţi-mă
    că o spun, populaţiile din regiune au înţeles foarte clar că dacă nu eşti în
    NATO sau UE nu te apără nimeni, că dacă eşti în Organizaţia Naţiunilor Unite
    este insuficient. Deci, din punctul ăsta de vedere, Ucraina a păţit ce a păţit
    inclusiv din cauza inabilităţii, lipsei de proiecte a elitelor politice, care
    au crezut 20 de ani că joacă, cântă la două piane în acelaşi timp, şi cu estul
    şi cu vestul. Ucraina şi Republica Moldova sunt prizonierele propriei viziuni
    greşite politice, bazate pe un proverb rusesc care spune că viţelul deştept suge
    de la două vaci. Aşa au făcut ele politică până acum şi nu s-au dus nici în
    NATO, nici în UE ferm.

    În urma evenimentelor recente, UE a făcut apel la
    reţinere şi a solicitat Moscovei să restaureze libertatea de circulaţie în
    Strâmtoarea Kerci. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a amintit că
    Ucraina nu este membră a Alianţei, al cărei fundament este apărarea colectivă a
    membrilor ei, dar a subliniat că această organizaţie susţine suveranitatea şi
    integritatea teritorială a Ucrainei în faţa ameninţărilor Rusiei. Între timp, la
    Kiev, parlamentul ucrainean a declarat legea marţială pe perioadă limitată.

  • Republica Moldova – 27 de ani de independenţă

    Republica Moldova – 27 de ani de independenţă

    27 August 1991: pe harta Europei apărea un nou stat, Republica Moldova, creat pe o parte a
    teritoriilor româneşti răsăritene înglobate forţat în Rusia sovietică, în 1940.
    România convalescentă după comunism a fost prima ţară care a recunoscut noua
    republică. După 27 de ani, România membră a UE şi NATO este cel mai înfocat
    pledant în favoarea integrării europene a micului stat vecin, majoritar
    românofon, în acord cu aspiraţiile declarate ale autorităţilor de la Chişinău.
    Şi promite să rămână aşa şi în perioada în care va asigura preşedinţia
    semestriala a UE, în prima jumătate a anului viitor.

    Cele aproape 3 decenii
    scurse de la proclamarea independenţei nu au fost de prosperitate şi pace
    socială. În 1992, Transnistria, sprijinită de Moscova, iese de sub autoritatea
    Chişinăului în urma unui conflict soldat cu sute de morţi. Statutul regiunii
    estice nu este nici acum reglementat. Au urmat crize
    economice acute care i-au consolidat republicii Moldova postura nedorită de cel
    mai sărac stat european şi au provocat o migraţie externă masivă. Convulsiile
    interne şi protestele de amploare au determinat schimbări la vârful politicii
    şi al administraţiei. După ce îşi declarase, în 2009, ca principal obiectiv extern
    apropierea de Uniunea Europeană, Republica Moldova a obţinut o serie de succese
    importante în acest sens, principalul fiind anularea regimului de vize şi
    semnarea acordului de liber schimb cu statele uniunii.

    Relaţiile cu
    Bruxelles-ul s-au răcit însă după dispariţia a cel puţin 1 miliard de dolari
    din sistemul bancar al Republicii Moldova, în 2014, intrarea în impas a reformelor,
    între care şi cele obligatorii din justiţie. La acestea s-a adăugat alegerea
    unui preşedinte pro-rus în 2016. Partenerii occidentali ai Chişinăului s-au
    arătat îngrijoraţi de renunţarea la vechiul model electoral, bazat pe liste de
    partid şi trecerea la un sistem mixt. Nemulţumirile lor au atins punctul
    culminant după anularea, pe temeiuri discutabile, a alegerilor pentru primăria
    capitalei, câştigate de liderul platformei pro-europene DA, Andrei Năstase.

    Restanţele în construcţia statului de drept, a democraţiei şi a unei economii
    sănătoase fragilizează în continuare micul stat răsăritean şi alimentează
    temerile cu privire la viitorul acestuia. Este ceea ce ştiu bine simpatizanţii opoziţiei pro-europene.
    Mii dintre aceştia au participat, duminică, la un protest faţă de Guvernul de
    la Chişinău, organizat de Mişcarea de Rezistenţă Naţională ACUM, creată după
    anularea alegerilor din capitală. Participanţii
    la miting au denunţat corupţia celor de la putere şi au cerut demisia
    Guvernului Filip, considerat responsabil pentru înrăutăţirea situaţiei
    cetăţenilor şi pentru izolarea Republicii Moldova pe plan european. Foarte
    mulţi din cei tineri au fost alungaţi de acasă. Iar noi rămânem din ce în ce
    mai puţini. Nu mai putem să fim minţiţi de acest regim corupt, nu mai putem să
    fim furaţi de acest regim autoritar, nu mai putem educa copii cu salarii sub
    nivel de existenţă, nu putem să-i lăsăm să ne umilească în continuare,
    a
    spus Maia Sandu, liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate.