Radio România Internațional

Tag: motiune

  • O nouă reducere a cheltuielilor publice

    O nouă reducere a cheltuielilor publice

    Guvernul de coaliție PSD-PNL de la București anunță că va continua să promoveze rigoarea în utilizarea banilor publici, cu scopul declarat de a reduce deficitul bugetar. Executivul a elaborat o nouă ordonanţă de urgenţă privind diminuarea cheltuielilor la sfârşit de an. Proiectul a fost deja pus, marți, în dezbatere publică de ministerul de Finanţe.



    Acesta impune restricţii pentru instituţiile publice şi primării, inclusiv legate de organizarea de festivaluri şi competiţii. Ordonatorii de credite nu mai pot încheia angajamente legale pentru furnituri de birou, alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare sau reparaţii curente. Actul normativ prevede şi că plata drepturilor salariale câştigate în instanţă de angajaţii de la stat va fi amânată pentru 2024.



    Premierul social-democrat Marcel Ciolacu spune, totuși, că nimeni nu trebuie să se îngrijoreze, pentru că sunt suficiente fonduri la buget pentru plata salariilor şi a celorlalte cheltuieli la care statul s-a angajat. Iar pensiile vor fi indexate de la 1 ianuarie cu indicele inflaţiei, 13,5%. Avem bani suficienţi să acoperim pensii, salarii, funcţionarea statului şi toate investiţiile” — susține șeful guvernului.



    Media notează că noile măsuri decise de Executiv survin la scurt timp după ce, luni, datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) relevă că Ungaria (6,6%) şi România (6,3%) sunt ţările cu cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental dintre toate cele 27 de membre ale Uniunii. Potrivit aceleiași surse, România a înregistrat un deficit de de 5,9% din Produsul Intern Brut în primele trei luni din 2023 şi de 6,3% în trimestrul patru din 2022.



    Între timp, din opoziție, USR şi Forţa Dreptei acuză, într-o moțiune simplă împotriva ministrului PNL al Finanțelor, Marcel Boloş, că în mandatul acestuia cheltuielile, de fapt, au explodat. Conform iniţiatorilor moţiunii, pentru a strânge bani în vistieria guvernamentală, Boloş şi Ciolacu au decis să taie veniturile contribuabililor cu încă o rundă de creşteri de taxe şi au lovit în micii antreprenori. Ei ar fi ales un câştig financiar pe termen scurt în detrimentul stabilităţii şi prosperităţii pe termen lung.



    De pe băncile Puterii, deputatul PSD Gabriel Zetea își apără echipa și subliniază că Guvernul trebuie să adopte măsuri prin care să limiteze cheltuirea banului public. Instituţiile publice, mai spune el, trebuie să arate că strâng cureaua şi că nu fac risipă la final de 2023. De anul viitor, promite Zetea, vor intra în vigoare şi măsuri privind ajustările fiscale pentru întreprinzătorii privaţi. Și comentatorii politici se așteaptă ca 2024 să fie un an mai vesel, deopotrivă pentru sectorul public și pentru cel privat, fiindcă întreaga clasă politică se va strădui să seducă electoratul înaintea alegerilor europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale.






  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 04.09 – 10.09.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 04.09 – 10.09.2022

    Ună carte di istorie s-ncllisi


    Idyea cum liderlli politiţ dit lumea tută, clasa politică românească easti nvirinată di moartea a văsiloañillei Elisabeta a II-a ali Mari Britanii, cari dusi la Aţelu di Analtu, gioi seara, pi ilikia di 96 di ani. Dumnillea a llei di pisti şapte dekenii, nai ma lungă dit istoria ali Anglie, alăsă toru pi mira a ndauă bărnuri di bănători şi s’feaţi ună cu mira ali planetă, dit a daua giumitate a secolui tricut până tru oara anda muri suverana. Monarh constituţional, cari dumni fără s’guverneadză, văsiloañea lucră cu 15 di premieri britaniţ, di la legendarlu Winston Churchill la nău agiumta pi ipotisi Liz Truss. Statele Unite, nai ma importantu partener strategic ali Marii Britanii, avură tru aestu kiro, 14 prezidinţă, di la Harry Truman la Joe Biden. Di daima apreasi, ligăturli ali Londră cu Moscova fură, pi hiotea a aluştoru dicenii, kivernisiti di la Kremlin di un bairu di lidiri sovietiţ şi post-sovietiţ, di la tiranlu bolşevic Iosif Stalin la resentimentarul şi imprevizibilul prezidintu Vladimir Putin. Unăoară cu moartea a văsiloañillei Elisabeta a II-a, s’ncllidi ună carti di istorie. Protlu natu a llei agiundzi văsille, pi ilikia di 73 di ani, sum numa di Charles al III-lea. Presa di Bucureşti îl lugurseaşti un mari soţ ali României, pi cari, tru aesti ditu soni dauă dikenii, u vizită periodic. Cu miraki ti adiţli, emu româneşti emu saxone, dit sudlu ali Transilvanie, năulu monarhu britanic avu contribut niacumtinatu ti tănearea şi popularizarea aluştoru. El easti şi contribuabil la bugetlu local, ca nicukiru a niscăntoru case şi terenuri dit România.



    Nău an şcolar, cu veclli probleme


    Aproapea trei miliuñi di elevi şi di preşcolari dit România viniră, ahuhrinda, di luni, tru bănţă. Năulu an şcolar aduti năutăţ, apufusiti di ministerul di resort. Tru loclu a aţiloru dauă semestre, cutumiare până tora, va s’aibă ţinţi module di anviţare, cari va s’alterneadză cu tinţi vacanţe. Tezele numata va s’hibă obligatorii, iara tru loc di medii semestriale la cathi materie va s’aibă ună goală medie anuală. Media a claselor V-VIII va s’hibă eliminată dit isapea ali medie di admitere la liceu. Ună altă alăxeari mutreaşti eliminarea dispoziţiilor ti exmatricularea a elevilor, tru condiţiile tru cari nviţământul di 12 clase easti obligatoriu tru România. Aestă misură armăni maş tră nviţământul postliceal, cari easti facultativ. Năutăţli suntu maş ună parte a pachetului di reforme promovate di ministrul liberal ali Educaţie tru guvernul PSD-PNL-UDMR, Sorin Cîmpeanu. Aestu easti contestat sertu di oamiñilli dit sistem, di la acadimicieni la profesori dit provincie şi di la rectori universitari la asociaţii a elevilor. Petiţii cari-lli caftă dimisia adunară, relativ iruşi, dzăţ di ñilli di simnături. Nervozitatea şi frustrarea ditu sistem suntu evidinte, uidisitu şi cu aţelu ditu soni sondaj ali organizaţie World Vision. Doi dit trei profesori români fac timbihi că programa easti ma largu dipu ncărcată, iara abandonul şcolar armâne şi anlu aestu ună problemă nirezolvată. Di itia a ftuhiillei, 35% ditu adolescenţă nu au duri rechizite şi cărţi tră şcoală. Unul dit dzai părinţă ş-tragu nai pţănu un cilimeanu di la şcoală, temporar ică difinitiv, ta s’tănă keptu la hărgi. Giumitate ditu profesori spunu că suntu discurajaţ di nimitearea a părinţălor tru educaţia cilimeañiloru. 65% spun că easti ananghi di ma mulţă păradz tră laboratoarili şcolare şi tră spaţiile ahărdziti ti activităţli sportive.



    Blue Air, catandisi ñirlă


    Guvernul di Bucureşti ahărdziz ţinţi miliuñi di lei (echivalentul a circa un milion di euro) dit Fondul di rezervă, tră anvălearea a hărgiloru cu repatrierea românilor blocaţ tru xinătati, dit itia ali apofasi a companiillei private autohtone Blue Air tra ş-curmă azboiurli. Păradzlli lipseaşti s’hibă recupearaţ acutotalui di la opearator – cundille premierul Nicolae Ciucă. Aproape trei ñilli di persoane apelară la servicile consulare, iara ministerul a Transporturilor ascumbusi compania di stat TAROM, atea turlie că zñiipsiţlli s’poată să s’torană tru văsilie. Blue Air apufusi s’curmă până luni, 12 di yismăciuni, tuti cursele programate s’fugă di pi aeroporturile româneşti, di itia a blocarilleii a llei conturi di cătră Administraţia tră Fondul di Mediu, la cari ari ună borgi di pisti 28 miliuñi di lei. Uidisitu cu datili furnizate baş di cătră Blue Air, curmarea a azboiurlor nsimnă anularea a 400 di curse, tră cari avea bilete pisti 54.000 di călători. Autoritatea Naţională tră Protecţia a Consumatorilor sancţionă aoa şi doi meşi compania di itia că, di tu ahuhrita a anlui, curmă multi azboiuri, apofasi cari adusi zñie ti dzăţ di ñilli di pasageri.



    Moţiune cu final aştiptat


    Lucru ţi lu aştipta comentatori, plenul a Camerăllei a Diputaţilor di Bucureşti nu apruke prima moţiune simplă dit naua sesiune parlamentară, iniţiată di USR (tru opoziţie) contra ministrului libearal ali Energie, Virgil Popescu. Lidirul USR, Cătălin Drulă, spusi că schema di plafonare şi compensare a păhadzloru la energie electrică şi gaze naturale adusi s’aibă borgi companii critiţi dit economia românească, vulnearabiliză dzăt di ñilli di locuri di lucru şi slăghi securitatea energetică ali Românie, tru un context internaţional extrem di greu. Drulă nica spuni că “Popescu geaba ardi gazlu la Ministerul Energiille, di trei ani di dzălie”. Ministrul nu apruke tuti căbăţli, calificânda dimersul a USR ca hiinda populistu. El spuni că năulu mecanism mutrinda facturile la energie va u curma specula dit domeniu.



    România – Ungaria, convorbiri la kipită


    Preşedinta Ungarillei, Katalin Novak, aflată ñiercuri, tru vizită oficială Bucureşti, diadi asigurări că şi văsilia a llei va u andrupască adirarea ali Românie viţină la Spaţiul Schengen, obiectiv prioritar pe agenda Bucureştiului. Himu văsilii viţini şi vrem s’ñicurămu mintireaşili existente, nu s’lă dămu silă – spuni şefa a statlui ungar. Ea pricunuscu că România şi Ungaria nu va s’hibă simfuni totna, ama nai importantu easti s’poată să zburască şi să s’ascultă unu alantu. Tu arada a lui, prezidintulu Klaus Iohannis u spusi tută disponibilitate a autorităţilor române tră colaborarea cu statlu viţinu. El cundille că, tru România, ndrepturli a tutăloru minorităţilor naţionale suntu tinisiti, iara aestea suntu reprezentate tru Parlament. Concentrată tru ţentrul şi vestul a văsiliillei, minoritatea maghiară dit România ari aproapea 1,2 millioane di persoane, reprezentânda şasi proţente dit populația a văsiliillei. Prinţipala a lei formaţiune politică, UDMR, feaţi parte, dit 1996 până adză, dit multi guverne di coaliţie di Bucureşti, s’hibă aestea di dreapta i di stânga.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 04.09 – 10.09.2022

    Retrospectiva săptămânii 04.09 – 10.09.2022


    O carte de istorie s-a închis


    Asemenea liderilor politici din întreaga lume, clasa politică românească deplânge dispariţia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, care s-a stins din viaţă, joi seară, la vârsta de 96 de ani. Domnia ei de peste şapte decenii, cea mai lungă din istoria Angliei, a marcat destinul câtorva generaţii de supuşi şi se confundă cu destinul planetei, din a doua jumătate a secolului trecut până în momentul dispariţiei suveranei. Monarh constituţional, care a domnit fără să guverneze, regina a lucrat cu 15 premieri britanici, de la legendarul Winston Churchill la nou învestita Liz Truss. Statele Unite, cel mai important partener strategic al Marii Britanii, au avut în acest timp, 14 preşedinţi, de la Harry Truman la Joe Biden. Dintotdeauna tensionate, relaţiile Londrei cu Moscova au fost, de-a lungul acestor decenii, gestionate de la Kremlin de o întreagă galerie de lideri sovietici şi post-sovietici, de la tiranul bolşevic Iosif Stalin la resentimentarul şi imprevizibilul preşedinte Vladimir Putin. Odată cu decesul reginei Elisabeta a II-a, se închide o carte de istorie. Primul său născut devine rege, la vârsta de 73 de ani, sub numele de Charles al III-lea. Presa de la Bucureşti îl consideră un mare prieten al României, pe care, în ultimele două decenii, a vizitat-o periodic. Fascinat de tradiţiile, deopotrivă româneşti şi saxone, din sudul Transilvaniei, noul monarh britanic a contribuit consecvent la păstrarea şi popularizarea acestora. El este şi contribuabil la bugetul local, ca proprietar al unor case şi terenuri din România.



    Nou an şcolar, cu vechi probleme


    Aproape trei milioane de elevi şi de preşcolari din România au revenit, de luni, în bănci. Noul an şcolar aduce noutăţi, decise de ministerul de resort. În locul celor două semestre, cutumiare până acum, vor exista cinci module de învăţare, care vor alterna cu cinci vacanţe. Tezele nu vor mai fi obligatorii, iar în loc de medii semestriale la fiecare materie va exista o singură medie anuală. Media claselor V-VIII va fi eliminată din calculul mediei de admitere la liceu. O altă modificare se referă la eliminarea dispoziţiilor referitoare la exmatricularea elevilor, în condiţiile în care învăţământul de 12 clase este obligatoriu în România. Această măsură se păstrează numai pentru învăţământul postliceal, care e facultativ. Noutăţile sunt doar o parte a pachetului de reforme promovate de ministrul liberal al Educaţiei în guvernul PSD-PNL-UDMR, Sorin Cîmpeanu. Acesta e contestat virulent de oamenii din sistem, de la academicieni la profesori din provincie şi de la rectori universitari la asociaţii ale elevilor. Petiţii care-i solicită demisia au strâns, relativ rapid, zeci de mii de semnături. Nervozitatea şi frustrarea din sistem sunt evidente, potrivit şi celui mai nou sondaj al organizaţiei World Vision. Doi din trei profesori români atrag atenţia că programa e în continuare prea încărcată, iar abandonul şcolar rămâne şi anul acesta o problemă nerezolvată. Din cauza sărăciei, 35% dintre adolescenţi n-au suficiente rechizite şi cărţi pentru şcoală. Unul din zece părinţi îşi retrage cel puţin un copil de la şcoală, temporar sau definitiv, ca să facă faţă cheltuielilor. Jumătate dintre profesori afirmă că sunt descurajaţi de neimplicarea părinţilor în educaţia copiilor. 65% spun că este nevoie de mai mulţi bani pentru laboratoarele şcolare şi pentru spaţiile dedicate activităţilor sportive.



    Blue Air, situaţie albastră


    Guvernul de la Bucureşti a alocat cinci milioane de lei (echivalentul a circa un milion de euro) din Fondul de rezervă, pentru acoperirea cheltuielilor cu repatrierea românilor blocaţi în străinătate, din cauza deciziei companiei private autohtone Blue Air de a-şi suspenda zborurile. Banii trebuie apoi recuperaţi în întregime de la operator – a subliniat premierul Nicolae Ciucă. Aproape trei mii de persoane au apelat la servicile consulare, iar ministerul Transporturilor a mobilizat compania de stat TAROM, pentru ca păgubiţii să se poată întoarce în ţară. Blue Air a decis să suspende până luni, 12 septembrie, toate cursele programate să plece de pe aeroporturile româneşti, din cauza blocării conturilor sale de către de către Administraţia pentru Fondul de Mediu, la care are o datorie de peste 28 milioane de lei. Potrivit datelor furnizate chiar de către Blue Air, suspendarea zborurilor a însemnat anularea a 400 de curse, pentru care aveau bilete peste 54.000 de călători. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a sancţionat în urmă cu două luni compania pentru că, de la începutul anului, ar fi anulat numeroase zboruri, decizie care a afectat zeci de mii de pasageri.



    Moţiune cu final aşteptat


    Fapt anticipat de comentatori, plenul Camerei Deputaţilor de la Bucureşti a respins prima moţiune simplă din noua sesiune parlamentară, iniţiată de USR (în opoziţie) contra ministrului liberal al Energiei, Virgil Popescu. Liderul USR, Cătălin Drulă, a afirmat că schema de plafonare şi compensare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale a îndatorat companii critice din economia românească, a vulnerabilizat zeci mii de locuri de muncă şi a slăbit securitatea energetică a României, într-un context internaţional extrem de dificil. Drulă mai spune că “Popescu arde gazul de pomană la Ministerul Energiei, de trei ani de zile”. Ministrul a respins toate acuzaţiile, calificând demersul USR drept populist. El susţine că noul mecanism privind facturile la energie va descuraja specula din domeniu.



    România – Ungaria, convorbiri la vârf


    Preşedinta Ungariei, Katalin Novak, aflată miercuri, în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că şi ţara sa susţine aderarea României vecine la Spaţiul Schengen, obiectiv prioritar pe agenda Bucureştiului. Suntem ţări vecine şi ne dorim să diminuăm tensiunile existente, nu să le amplificăm – afirmă şefa statului ungar. Ea a recunoscut că România şi Ungaria nu vor fi de acord întotdeauna, dar cel mai important este să poată discuta şi să se asculte reciproc. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat întreaga disponibilitate a autorităţilor române pentru colaborarea cu statul vecin. El a subliniat că, în România, drepturile tuturor minorităţilor naţionale sunt respectate, iar acestea sunt reprezentate în Parlament. Concentrată în centrul şi vestul ţării, minoritatea maghiară din România numără circa 1,2 millioane de persoane, reprezentând şase procente din populația țării. Principala sa formaţiune politică, UDMR, a făcut parte, din 1996 până azi, din numeroase guverne de coaliţie de la Bucureşti, fie acestea de dreapta sau de stânga.







  • Moţiune de cenzură împotriva Guvernului de la Bucureşti

    Moţiune de cenzură împotriva Guvernului de la Bucureşti

    Guvernul
    condus de liderul liberal Florin Cîţu este supus, azi, celui mai important test
    politic: votul
    asupra moţiunii de cenzură depuse împotriva sa de opoziţia social-democrată. În
    documentul intitulat STOP sărăciei, scumpirilor şi penalilor, PSD afirmă că
    singura soluţie pentru ca România să iasă dintr-o continuă criză politică, economică și socială este ca Guvernul Cîțu să plece urgent de la conduce-rea țării.
    Social-democraţii impută acestui executiv sărăcirea românilor, lipsa de măsuri
    care să contracareze scumpirile la energie şi devalorizarea monedei naţionale,
    leul, precum şi creşterea alarmantă a datoriei publice. La pasivul actualului
    guvern ar mai intra, potrivit rechizitoriului PSD, slaba absorbţie a fondurilor
    europene, blocarea programelor de sprijin pentru IMM-uri, lipsa de preocupare
    pentru problemele agricultorilor.

    Opoziţia social-democrată denunţă, totodată,
    ceea ce consideră a fi dezastrul provocat în domeniul sănătăţii. Lupta Guvernării PNL-USR-PLUS-UDMR nu s-a dat practic cu
    pandemia, ci a zădărnicit combaterea și tratarea bolilor cronice, acuză PSD. Opoziţia
    de stânga nu uită de problemele penale pe care Florin Cîţu le-a avut pe
    perioada studiilor din Statele Unite, unde a fost prins conducând sub influenţa
    alcoolului. Episodul a ieşit la iveală de curând şi probabil că ar fi fost
    neglijat dacă situaţia politică de la Bucureşti nu se inflama brusc din cauza
    problemelor din coaliţia guvernamentală. Moţiunea nu menajează deloc USR PLUS,
    devenit după congresul de fuziune din week-end USR, deşi tocmai ieşirea acestei
    formaţiuni de la guvernare a făcut din cabinetul Cîţu unul minoritar şi l-a pus
    în situaţia dificilă în care se află astăzi. Şi, deşi nu este menajată, USR a
    anunţat că va vota moţiunea pentru ca Florin Cîţu, pe care-l consideră
    responsabil de destrămarea coaliţiei, să fie debarcat.

    De altfel, prima moţiune
    de cenzură depusă împotriva cabinetului restrâns la PNL şi UDMR a fost depusă
    de USR alături de AUR, opoziţia ultranaţionalistă, însă traseul ei spre
    dezbaterea şi votul în legislativ a fost îngreunat de popasul la Curtea Constituţională.
    Dacă trece moţiunea PSD, cea a USR şi AUR devine caducă. Şi, potrivit
    declaraţiilor politice, şansele ca executivul lui Florin Cîţu să scape sunt
    minime. Pentru a fi adoptată, moţiunea trebuie să întrunească 234
    de voturi ‘pentru’. Conform calculului, PSD, USR şi AUR, formaţiunile care o
    susţin, au împreună 280 de parlamentari. În tabăra Puterii sunt doar 163, de la
    PNL şi UDMR, în timp ce deputaţii minorităţilor naţionale, altele decât cea
    maghiară, nu participă la vot. Florin Cîţu a acuzat de iresponsabilitate ceea
    ce a numit noua majoritate PSD – USR – AUR. El a anunţat că parlamentarii
    liberali vor participa la dezbatere, dar nu vor vota.


  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 26.09 – 02.10.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 26.09 – 02.10.2021

    Recordi di cazuri di infectari cu SARS CoV-2, tru România, ditu ahurhita-a pandemiillei.

    Spitalele ditu Romania cu zori ţănu keptu a numirului tut ma mari și ma grave di cazuri Covid 19. Dalga 4 a pandemiillei debută di unu meşu ş’cama, ama tru dauli stămăñi ditu soni numirlu a lăndzidzărloru raportate cathi dzuuă criscu alarmant, di bătu recordu după recordu. Uidisitu cu yeaţărlli, tru spital sunt ocupate prota secțiile di terapie intensivă. Tra s’ţănă keptu a dalgăllei di lăndzidz, spitalele s’reorganizeadză şi baga la dispoziţia a pacienţilor saloane distinate ti aţelli cari tragu di alti lăngori. Bucureşti ma multi spitali externară ică transferară la alte unităţi medicale pacienţii non-covid. Suti di căsăbadz si localitati năstricură incidenţa di trei cazuri di COVID la ñillea di bănători, cumulate la 14 di dzăli, iara ndauă dzăţ, ntră care Capitala și căsăbadz limitrohi, au incidenţa di 6 ş’cama.


    Tru contextul a criștearillei alarmante a numirului di cazuri di Covid-19, România ahurhi administrarea a treiillei doze di vaccin. Asi, persoanele vaccinate care au nai pțăn șase meşi di la administrarea a doz4llei a doaua di vaccin anti-COVID pot si s’imunizeadzăa diznau. Tru primă fază, sunt aştiptate tra vaccinare persoanele di pisti 65 di ani, aţeali cu lăngori croniţi indiferentu di ilikie, personalul medical, personalul ditu asistenţa socială şi alte categorii vulnerabile pruvidzute tru strategia naţională di vaccinare. Romania intră pe lista arosie a ţărilor şi teritoriilor cu riscu epidimiologic mari, ditu itia a numirului tut ma mare di cazuri di Covid 19. Bucuresti, Comitetul Naţional tra Situaţii di Urgenţă actualiză, gioi, aesta lista. Tru zona aroşie nica intrară Republica Moldova, Bulgaria, Armenia, Belarus şi Groenlanda. Atelli vaccinați contra COVID-19 nu lipseaşti s’şeadă tru carantină cara yin ditu zone ţi suntu pi lista galbenă ică pi atea aroșe. CNSU apufusi exceptarea di la misura a carantinăllei tra conducătorllii a autovehiculelor di transport părmătii şi persoani ma s’părăstisească rezultatlu negativ a unui test RT-PCR. Naua lista intră tru lucru ahurhinda cu 3 sumedru.



    Două moțiuni di cenzură contra Guvernului condus di năulu lider liberal Florin Cîţu


    Premierlu Florin Cîţu, proaspitu aleeptu prezidentu a PNL, numirlu ună tru coaliţia guvernamentală di Bucureşti, s’ahuhri mandatlu tru aestă funcţie, tru un moment tru care România s’confruntă, diznău, cu ună ixiki a locurilor la terapie intensivă tra pacienţii cu formi greali di Covid şi cu ună creaştiri dramatică a păhadzloru la energie. Ma multu, Guvernul cumăndusitu di Florin Cîţu easte vizat di dauă moţiuni di cenzură tru idyiulu kiro.Aţea dipusă di PSD, principala formațiune di opoziție ditu România, contra a Guvernului PNL – UDMR, fu ghivăsită, gioi, tru plenul a Parlamentului. Votlu ti aesta va s’ţănă marţă. Documentul spuni căţe goala cearei tra atea ca România s’iasă ditu ună continuă criză politică, economică şi socială easte ca guvernul Cîţu s’fugă di la conducerea a văsiliillei. Atrădzearea a fondurilor europene easte la pimintu, capitalu românesc easte condamnat la faliment, iar comunităţli locale sunt subdizvultate, sunt critiţli a PSD la adresa a guvernului.


    Tra s’hibă surpatu guvernul easte ananghi di 234 di voturi favorabile. USR-PLUS, până di curundu partener di guvernare al PNL, si AUR (ultranaționalist, di opoziție) spunu că va u voteadză moţiunea PSD. Tru Parlament ari nica ună moțiune di cenzură la adresa a actualului Cabinet, dipusă di USR-Plus și AUR, care illi reproșeadză al Florin Cîţu că easte ʺincapabil s’conducă un Guvern di coaliţieʺ și că pari apufusitu ʺsă lu facă curbani interesul general și prucukia a cetăţenilor a văsiliillei”. Executivlu cutugursi moțiunea di cenzură a aţiloru di la USR-Plus și AUR la Curtea Constituțională, cari, marță, apruke existența a unui conflict juridic anamisa di Guvern și Legislativ, ama apufusi că documentul lipseaşti să-şi ducă ma largu imnaticlu. Ghivăsită dimecu tru plen, moțiunea nica lipseaşti s’hibă tru debate și votată. Tra aesta, s’asteapta motivarea a CCR.



    Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă al României aprobat di Comisia Europeană


    Prezidenta-a Comisiillei Europene, Ursula von dir Leyen, aflată tru vizită București, deadi, simbolicu, Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, simnaut și aprobatu di Executivlu european. Ali Românie va’lli si da aproapea 30 di miliardi di euro pritu programlu NextGenerationEU, ţi ari scupolu s’ndrupască redresarea economică a statilor UE post-pandimie.


    Șefa a executivlui comunitar avu muabeţ la Pălatea Cotroceni cu preziditutulu Klaus Iohannis şi la Pălatea Victoria cu premierlu Florin Cîţu. La andamusea di la guvernu lo parti și Cristian Ghinea, fostul ministru tră fonduri şi proiecte europene, atelu cari coordonă realizarea şi păzărăpserli tră PNRR.


    Tu bitisita, s’ţănu conferința comună di presă, a curi nicukiru eara Spitalu Universitar di Urgenţă Bucureşti, iu preziditutulu Klaus Iohannis diclară: Easti ună şansă pi cari nu avem izini s’u kiremu, şansa ta s’adrămu economia ali Românie ma performantă, ma sustenabilă şi ma ghini ndreaptă tră iţi criză ţi nica poati s’alăncească. Easti şansa ta s’alăsămu a bărnurloru yinitoari ună Românie ahănda modirnizată.”


    Tu arada-a lui, Florin Cîțu și spus haristusearea tră aprobarea PNRR-ului ali Românie di cătră Comisia Europeană: Mi hărsescu că agiumsimu neise tru aestă oară. PNRR easti aprobat, simnat și va s’hibă băgatu tu practico. Tră România va s’nsimneadză modirnizare tru yinitorlli 5 ani. Mini vă asiguripsescu că Guvernul va implementeadză tuti reformili asumate, aţea turlie ca România s’tragă tuț păradzlli pritu PNRR.


    Ursula von dir Leyen haristusi a ufiţialliloru români tră turlial tru cari fa fost u aştiptată și hiritisi cadrele medicale tră gaeretea faptă tru alumta cu pandimia di coronavirus. Adză, Comisia Europeană da undă veardi tră PNRR, vă hiritisescu. Va s’hibă investiții tru energhia veardi, ama și tră un sistem di sănătati di calitati, tră spitali modirni. PNRR-ul tiñiseaşti tuti criteriile, la un standard analtu: digitalizare, energhie veardi, infrastructură. Mi hărsescu că agiumsimu aoa, ama aesta nu easti bitisita-a călătoriillei. Lipseaşti s’băgămu tu practico aesti proiecte, lipseaşti s’hibă tiñisiti tuti căftărli”, dicară șefa a executivlui european.



    Noi reguli di intrare tru Marea Britanie tra cetăţenii nirezidenţă ali UE, inclusiv aţelli ditu România


    Cetăţenii nirezidenuţă ali Uniunii Europene, inclusiv atell ditu Romania, pot s’intra di la 1 sumedru tru Marea Britanie maş pi baza a paşaportului valabil, cu viză di lucru ica di studii I cu dovedz că sunt turişti. Cărțile di identitate nu ma sunt acceptate ca documente valabile tra călătorie, ca efectu a Brexit-ului. Conform cu informaţiili dimandati di administraţia di Londra, a cetăţeanilor europeni nirezidenuţă tru Regatul Unit care nu va tiñisească năile reguli nu va lă si da izini ta s’intră pi teritoriul britanic. Românii care ama intră sum incidenţa a Programului di Inregistrare a Cetăţenilor Uniunii Europene şi sunt diţinători a unui statut di rezidentu va s’poată s’urdină tru Regatul Unit ufilisinda cartea naţională di identitate valabilă, până la data di 31 di andreu 2025, cu condiţia ca aesta s’hibă inregistrată ca document di călătorie tru contul personal UK Visas and Immigration, cont adratu cu ucazea a caftarillei rezidenţăllei. Cama di 850.000 di români loară un statut di rezidentu tru Marea Britanie, uidisitu cu datili a ministerlui britanic di Interne.




    Autoru: Andreea Bojoi


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Retrospectiva săptămânii 26.09 – 02.10.2021

    Retrospectiva săptămânii 26.09 – 02.10.2021


    Record
    de cazuri de infectare cu SARS CoV-2, în România, de la începutul pandemiei.


    Spitalele din Romania fac faţă cu greu numărului tot mai mare și mai grave
    de cazuri Covid 19. Valul 4 al pandemiei a debutat de mai bine de o lună, însă
    în ultimele două săptămâni numărul înbolnăvirilor raportate zilnic a crescut
    alarmant, bătând record după record. Potrivit medicilor, în spital sunt ocupate
    mai întâi secțiile de terapie intensivă. Pentru a face faţă valului de bolnavi,
    spitalele se reorganizează şi pun la dispoziţia pacienţilor saloane destinate celor
    care suferă de alte boli. In Bucureşti mai multe spitale au externat sau au
    transferat la alte unităţi medicale pacienţii non-covid. Sute de orașe si
    localitati au depăşit incidenţa de trei cazuri de COVID la mia de locuitori,
    cumulate la 14 zile, iar câteva zeci, între care Capitala și orașe limitrofe,
    au incidenţa peste 6.

    În contextul creșterii alarmante a numărului de cazuri de
    Covid-19, România a început administrarea celei de-a treia doze de vaccin.
    Astfel, persoanele vaccinate care au cel puțin șase luni de la administrarea
    dozei a doua de vaccin anti-COVID se pot imuniza din nou. În primă fază, sunt
    aşteptate pentru vaccinare persoanele de peste 65 de ani, cele cu boli cronice
    indiferent de vârstă, personalul medical, personalul din asistenţa socială şi
    alte categorii vulnerabile prevăzute în strategia naţională de vaccinare. Romania
    a intrat pe lista rosie ţărilor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat,
    din cauza numarului tot mai mare de cazuri de Covid 19. La Bucuresti, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a
    actualizat, joi, aceasta lista. În zona roşie au mai intrat
    Republica Moldova, Bulgaria, Armenia, Belarus şi Groenlanda. Cei vaccinați
    împotriva COVID-19 nu trebuie să stea în carantină dacă vin din zone aflate pe
    lista galbenă sau pe cea roșie. CNSU a decis exceptarea de la măsura carantinei
    pentru conducătorii autovehiculelor de transport marfă şi persoane dacă
    prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR. Noua lista intră în vigoare
    începând cu 3 octombrie.



    Două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului
    condus de noul lider liberal Florin Cîţu




    Premierul Florin Cîţu, proaspat ales preşedinte al
    PNL, numărul unu în coaliţia guvernamentală de la Bucureşti, si-a inceput
    mandatul în această funcţie, într-un moment în care România se confruntă, din
    nou, cu o lipsa a locurilor la terapie intensivă pentru pacienţii cu forme
    grave de Covid şi cu o creşterea dramatică a preţurilor la energie. In plus,
    Guvernul condus de Florin Cîţu este vizat de două
    moţiuni de cenzură în acelaşi timp.Cea depusă de PSD, principala formațiune de opoziție din România, împotriva
    Guvernului PNL – UDMR, a fost citită, joi, în plenul Parlamentului. Votul asupra acesteia va avea loc marti. Documentul afirmă că singura soluţie
    pentru ca România să iasă dintr-o continuă criză politică, economică şi socială
    este ca guvernul Cîţu să plece de la conducerea ţării. Atragerea fondurilor
    europene este la pământ, capitalul românesc este condamnat la faliment, iar
    comunităţile locale sunt subdezvoltate, sunt criticile PSD la adresa
    guvernului.

    Pentru ca guvernul să fie demis este nevoie de 234 de voturi
    favorabile. USR-PLUS, până de
    curând partener de guvernare al PNL, si AUR (ultranaționalist, de opoziție)
    afirmă că vor vota moţiunea PSD. In Parlament mai există o moțiune de cenzură
    la adresa actualului Cabinet, depusă de USR-Plus și AUR, care ii reproșează lui Florin Cîţu că este ʺincapabil
    să conducă un Guvern de coaliţieʺ și că pare hotărât ʺsă sacrifice interesul
    general și bunăstarea cetăţenilor ţării. Executivul a reclamat
    moțiunea de cenzură a celor de la USR-Plus și AUR la Curtea Constituțională,
    care, marți, a admis existența unui conflict juridic între Guvern și Legislativ,
    dar a decis că documentul trebuie să-şi continue parcursul. Deja citită în
    plen, moțiunea ar mai trebui dezbătută și votată. Pentru aceasta, se asteapta
    motivarea CCR.



    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României aprobat de Comisia
    Europeană


    Comisia Europeană a aprobat Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă al României, parte a unui amplu mecanism european menit
    să redreseze economic şi social statele membre ale Uniunii Europene, afectate
    de pandemie. Banii acordaţi României – 29,2 miliarde de euro – vor reprezenta,
    în părţi aproape egale, granturi şi împrumuturi și vor fi destinaţi mai multor
    domenii, iar proiectele finanţate trebuie finalizate până în anul 2026. Anunţul
    aprobării PNRR a fost făcut,luni, la Bucureşti, de preşedinta CE, Ursula von
    der Leyen. Seful statului, Klaus Iohannis, a afirmat că aprobarea acestui Plan
    reprezintă un moment simbolic de mare importanţă pentru viitorul României şi
    este rezultatul unui dialog intens şi al unui proces laborios, sub presiunea timpului.
    El a avertizat însă că implementarea la timp a reformelor este esenţială şi
    le-a cerut celor responsabili să facă o prioritate din aceasta.Banii alocaţi prin
    PNRR vizează investiții, dar și reforme în sistemul de pensii, cel de sănătate,
    educație, energie verde, digitalizare. Pentru România, reformele includ și
    domeniul justiției. Alte
    domenii vizate de Planul de Redresare și Reziliență sunt finanţele publice si
    transporturille. De exemplu, aproape 4 miliarde de euro vor merge spre
    modernizarea căilor ferate, alte 2,7 miliarde în eficientizarea energetică a
    clădirilor publice şi private, iar 2 miliarde în construirea şi modernizarea de
    spitale.



    Noi reguli de intrare în Marea Britanie pentru
    cetăţenii nerezidenţi ai UE, inclusiv cei din România



    Cetăţenii nerezidenţi ai Uniunii Europene, inclusiv
    cei din Romania, pot intra de la 1 octombrie în Marea Britanie doar pe baza
    paşaportului valabil, cu viză de muncă sau de studii sau cu dovezi că sunt
    turişti. Cărțile de identitate nu mai sunt acceptate ca documente valabile
    pentru călătorie, ca efect al Brexit-ului. Conform informaţiilor comunicate de
    administraţia de la Londra, cetăţenilor europeni nerezidenţi în Regatul Unit
    care nu vor respecta noile reguli li se va interzice accesul pe teritoriul
    britanic. Românii care însă intră sub incidenţa Programului de Înregistrare a
    Cetăţenilor Uniunii Europene şi sunt deţinători ai unui statut de rezident vor
    putea să călătorească în Regatul Unit folosind cartea naţională de identitate
    valabilă, până la data de 31 decembrie 2025, cu condiţia ca aceasta să fie
    înregistrată ca document de călătorie în contul personal UK Visas and
    Immigration, cont creat cu ocazia solicitării rezidenţei.Peste 850.000 de
    români au primit un statut de rezident în Marea Britanie, potrivit datelor
    ministerului britanic de Interne.


  • Moţiune de cenzură împotriva guvernului Cîţu

    Moţiune de cenzură împotriva guvernului Cîţu

    Citită săptămâna trecută în plenul Parlamentului
    de la București, prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu este dezbătută și
    votată astăzi în Legislativ. Inițiatorii săi, social-democrații, spun că au
    purtat negocieri cu deputați și senatori de la toate formațiunile politice și
    că mulți sunt nemulțumiți, ceea ce îi face să fie încrezători că moțiunea are
    șanse să treacă. Aceasta, deși matematica parlamentară nu ar înclina balanța în detrimentul celor care
    formează arcul guvernamental, PNL – USR/PLUS – UDMR. AUR a anunțat, deja, că a
    decis să susțină demersul PSD, chiar dacă formațiunea este nemulţumită că propunerile pe care le-a formulat
    nu au fost introduse în textul moţiunii de cenzură. Nu votăm moţiunea, ci
    votăm înlăturarea guvernului Cîţu    , a anunțat George Simion, copreşedinte AUR.     Pentru
    ca moţiunea să fie adoptată și guvernul înlăturat este nevoie de votul favorabil
    a 234 de parlamentari, iar PSD, AUR şi parlamentarii independenţi au împreună
    doar 205 voturi.

    Vizat direct de moţiunea de cenzură, premierul liberal Florin
    Cîţu anunţa încă de luni că decizia coaliţiei de la guvernare este ca
    parlamentarii săi să fie prezenţi în sală la dezbaterea documentului, dar să nu
    participe la vot. Acuzele social-democraților la adresa Cabinetului Cîțu
    vizează măsurile Executivului în domenii-cheie de activitate – pensii,
    sănătate, educaţie şi agricultură, dar şi modul în care a fost întocmit Planul
    Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În opinia PSD, actuala guvernare conduce
    economia României spre prăpastie cu o viteză uluitoare.

    Social-democrații spun
    că în timp ce pentru majoritatea românilor puterea de
    cumpărare se reduce în fiecare secundă, camarila politică şi firmele de partid
    au profituri grase – România trăieşte de pe o zi pe alta, din împrumuturi
    masive luate la dobânzi astronomice. Preţurile au explodat, buzunarele
    românilor s-au golit. Facturile s-au dublat, alimentele de bază au devenit
    bunuri de lux, medicamentele esenţiale ori nu se găsesc, ori sunt foarte
    scumpe. Cursul euro/leu a ajuns la 5 lei, iar litrul de benzină a depăşit 6
    lei. Datoria publică bate record după record, iar de ţinta de deficit de 3% nu
    îşi mai aminteşte nimeni! Cu toate acestea, alocaţiile, salariile şi pensiile
    sunt îngheţate şi antreprenorii se plâng că statul nu le plăteşte lucrările
    efectuate!     – spune PSD.

    Principalul partid de opoziție critică modelul de guvernare al actualei coaliţii de
    guvernare și pentru că, spun social-democrații, ar ajuta economic alte state şi
    nu România, în condiţiile în care 1.500 de euro pe minut se adaugă la deficitul
    comercial al ţării din faptul că importurile sunt mai mari decât exporturile. Consider
    că principalul inamic al dezvoltării României este fostul partid comunist, care
    a avut tot felul de avataruri indiferent cum s-a numit el FSN, FDSN, PDSR,
    PSD,     a replicat liderul liberalilor, Ludovic Orban.



  • Moțiune de cenzură împotriva guvernului

    Moțiune de cenzură împotriva guvernului

    La şase luni de la învestire, executivul Florin Cîțu se confruntă cu prima
    moțiune de cenzură, depusă de principalul partid de opoziție din România. Social-democraţii
    acuză guvernul că a aplicat măsuri care au dus la sărăcirea populaţiei şi la o
    cădere liberă a economiei. Ei amintesc de îngheţarea pensiilor, salariilor şi
    alocaţiilor pentru copii și critică modul în care executivul a redactat Planul
    Naţional de Redresare şi Rezilienţă, despre care afirmă că populaţia va plăti
    mai mult pentru a beneficia de fondurile europene. De asemenea, Partidul Social
    Democrat acuză absenţa unor măsuri eficiente pentru sectorul economic, sanitar
    şi al educaţiei.

    Senatorul Lucian Romaşcanu: Guvernarea PNL-USR-UDMR conduce economia
    României spre prăpastie cu o viteză uluitoare. România trăieşte de pe o zi pe
    alta din împrumuturi masive luate la dobânzi astronomice. Preţurile au
    explodat, buzunarele românilor s-au golit. Facturile s-au dublat, alimentele de
    bază au devenit bunuri de lux, medicamentele esenţiale ori nu se găsesc, ori
    sunt foarte scumpe. Cursul euro-leu a ajuns la 5 lei, iar litrul de benzină a
    depăşit 6 lei. Numai lucruri fantastice.


    Social-democrații spun că la
    textul moțiunii au contribuit cu propuneri inclusiv parteneri sociali,
    sindicate, IMM-uri și patronate. Documentul a fost citit, miercuri, în plenul Parlamentului,
    iar dezbaterea şi votul sunt programate pentru săptămâna viitoare, într-un nou
    plen reunit al celor două Camere ale legislativului. Conducerea Partidului Social
    Democrat consideră că demersul are şanse de reuşită și spune că în acest moment
    se negociază cu parlamentari de la alte formaţiuni pentru susţinerea moţiunii.


    În
    replică la afirmaţiile liderului social-democrat Marcel Ciolacu, potrivit
    căruia există deja negocieri inclusiv cu mai mulţi parlamentari din arcul
    guvernamental, copreşedintele USR-PLUS Dan Barna spune că niciun senator sau
    deputat al formaţiunii sale nu va susţine demersul.

    Dan Barna: N-am fost contactaţi şi mă îndoiesc că domnul Ciolacu îşi face vreo
    speranţă, alta decât în glumă, că vreun parlamentar USR-PLUS ar spijini gluma
    de moţiune de cenzură pe care au anunţat-o. Ăsta e rolul PSD-ului, să rămână în
    opoziţie permanent pregătit, eu sunt de acord cu acestă linie.


    Și liderul liberalilor, Ludovic Orban, spune
    că nu crede că vor exista parlamentari ai puterii care să susţină demersul social-democraţilor.
    Partidul Național Liberal
    şi-a mobilizat parlamentarii să fie prezenţi la votul asupra moţiunii,     dar nu
    îşi vor exercita dreptul la vot,     iar premierul liberal Florin Cîţu spune că nu are emoţii pentru
    că, susține el, moţiunea nu are şanse să treacă.



  • Moţiune împotriva ministrului Sănătăţii

    Moţiune împotriva ministrului Sănătăţii

    Parlamentul României a fost, luni, tribuna de la care reprezentanții puterii și opoziției și-au adresat reciproc acuze grave cu privire la situația din sistemul sanitar. La inițiativa principalului partid de opoziție, PSD, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a fost chemat să răspundă la întrebări legate de recenta tragedie de la Spitalul Matei Balș – cel mai mare de boli infecțioase din România – unde un incendiu a făcut numeroase victime în rândul pacienților COVID intubați. Acuzat că nu a luat nicio măsură pentru siguranța pacienților, Vlad Voiculescu se confruntă acum cu prima moţiune simplă din această legislatură depusă de social-democrați.


    PSD consideră, în același timp, că ministrul nu s-a implicat suficient în imunizarea şi testarea populaţiei și că a avut mesaje contradictorii faţă de coordonatorii campaniei de vaccinare la nivel naţional şi descurajante pentru medicii implicaţi în acest proces. Nu a prezentat soluţii concrete pentru sistemul sanitar, spune deputatul PSD Alexandru Rafila:

    Să nu ne spună lucruri de genul: ministerul evaluează, monitorizează şi lucruri de genul ăsta care nu au niciun fel de impact fără o măsură concretă luată pentru creşterea siguranţei în spitale, pentru îmbunătăţirea testării, pentru îmbunătăţirea supravegherii epidemiologice, în momentul în care avem această urgenţă de sănătate publică. Lipsa de asumare ucide.


    În replică, ministrul Vlad Voiculescu a precizat că în cele două luni scurse de la preluarea mandatului s-au alocat 50 de milioane de lei (circa 10 milioane de euro) pentru investiţii în spitalele COVID. Au fost redeschise şcolile, a crescut accesul la testare, iar medicii sunt plătiţi pentru programarea populaţiei pentru vaccin – a mai spus ministrul Vlad Voiculescu, care consideră că responsabilitatea pentru situaţia din sistemul sanitar aparţine Partidului Social Democrat:

    Vorbesc despre asumare oamenii partidului care, de la Revoluţie încoace, a avut 12 miniştri ai Sănătăţii. Vorbesc despre asumare colegii de partid ai ultimilor trei miniştri ai Sănătăţii, toţi trei anchetaţi de Direcția Națională Anticorupție. Vorbesc de asumare oamenii care au condus Ministerul Sănătăţii 18 din ultimii 30 de ani, timp în care şi-au creat adevărate reţele mafiote, cu filialele lor de partid, cu consiliile lor judeţene, conectate până chiar şi aici în Parlament.


    Ministrul a fost susţinut de parlamentarii USR PLUS – alianță politică din care face parte – și de partenerii de la guvernare, PNL şi UDMR, care au subliniat că nu vor vota moţiunea simplă. Reprezentanţii AUR au spus, însă, că susţin demersul social-democraţilor. Votul asupra documentului este programat miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor.

  • Retrospectiva săptămânii 30.08 – 05.09.2020

    Retrospectiva săptămânii 30.08 – 05.09.2020

    Moţiunea ratată


    Guvernul
    liberal de la Bucureşti a supravieţuit, luni, fără mari emoţii, încercării PSD
    de a-l demite prin moţiune de cenzură.     Principalul
    partid de opoziţie nu a reuşit să strângă cvorumul de şedinţă, de 233, adică
    jumătate plus unu din totalul senatorilor şi deputaţilor. În sală au fost
    prezenţi doar 226 de parlamentari. Boicotată, potrivit anunţurilor făcute din
    vreme, de PNL, USR şi PMP, şedinţa nu
    s-a mai putut organiza după decizia UDMR de a nu participa la asigurarea
    cvorumului.

    Mai mult, parlamentari social-democraţi şi de la partidele care
    susţineau moţiunea, ALDE şi Pro România, au lipsit de la apelul nominal pentru
    verificarea prezenţei. Lider PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, Marcel
    Ciolacu, a decis excluderea din partid a absenţilor nemotivaţi. Premierul
    liberal Ludovic Orban a apreciat că moţiunea ratată e un moment extrem de
    benefic pentru România, fiindcă guvernul său trebuie să facă faţă unor
    provocări presante şi are nevoie de deplină capacitate de exerciţiu.



    Campanie cu mască


    Între timp, continuă campania electorală pentru alegerile locale
    de pe 27 septembrie, în condiţii menite să prevină infectările cu noul coronavirus.
    Potrivit ministerului de Interne, este obligatorie purtarea măştii de
    protecţie, iar pentru toate persoanele care participă la evenimente sau
    întruniri electorale se va efectua triajul observaţional şi dezinfectarea
    obligatorie a mâinilor. Regulile de acces şi de protecţie individuală se afişează în locuri vizibile. Se asigură o
    distanţă fizică de minimum un metru între participanţi, inclusiv pentru
    acţiunile desfăşurate pe stradă sau din uşă în uşă.

    La evenimentele şi
    întrunirile desfăşurate în spaţiu închis pot participa maximum 50 de persoane,
    iar durata va fi limitată la maximum două ore. În cazul evenimentelor şi
    întrunirilor desfăşurate în aer liber, organizatorii trebuie să asigure
    limitarea numărului participanţilor la maximum o sută.La scrutin vor fi aleşi 41 de preşedinţi de consilii judeţene,
    circa 3200 de primari, peste 1300 de consilieri judeţeni şi 40 de mii de
    consilieri locali. Acesta era programat în iunie, dar a fost amânat din cauza
    pandemiei, iar aleşilor locali li s-au prelungit mandatele cu jumătate de an.



    COVID&relaxare


    Restaurantele, cafenelele, cinematografele şi teatrele din România
    s-au redeschis pe 1 septembrie.     La recomandarea Comitetului Naţional pentru
    Situaţii de Urgenţă, cluburile şi barurile rămân închise, iar unităţile
    redeschise trebuie să asigure măsuri stricte de siguranţă. Sălile de spectacol
    şi de teatru, precum şi cinematografele funcţionează doar la jumătate din
    capacitate. A crescut şi numărul admis al participanţilor la evenimente
    private, cursuri de instruire, workshop-uri pentru adulţi, inclusiv cele pentru
    implementarea proiectelor de finanţare din fonduri europene, de la 20 la 50 de
    persoane în interior şi de la 50 la 100 în exterior.



    La
    Bucureşti, despre represiunea de la
    Minsk


    Senatul
    României a adoptat, miercuri, în unanimitate, o Declaraţie de solidaritate cu
    poporul belarus, în care solicită stoparea violenţelor împotriva protestelor
    paşnice şi pledează pentru ‘o reacţie mai articulată’ din partea comunităţii
    internaţionale în eventualitatea în care situaţia nu va cunoaşte o ameliorare
    de urgenţă.     Senatorii cer autorităţilor de la Minsk să respecte dreptul
    cetăţenilor de a participa la adunări publice, să se abţină de la folosirea
    ilegală sau excesivă a forţei, să îi elibereze pe cei reţinuţi pe nedrept şi să
    iniţieze un dialog politic autentic şi substanţial cu societatea civilă.

    Şi ministrul român de Externe, Bogdan
    Aurescu, a cerut eliberarea deţinuţilor politici şi a miilor de persoane
    arestate după protestele din Belarus. El a subliniat şi nevoia unei politici europene
    ferme şi coerente în relaţia cu Federaţia Rusă, care sprijină regimul
    longevivului Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994 şi calificat frecvent drept
    ultimul dictator din Europa. Anterior, ministrul Aurescu a anunţat că România alocă un ajutor de o
    sută de mii de euro pentru societatea civilă şi jurnaliştii independenţi din
    Belarusşi cere din nou sancţionarea celor vinovaţi pentru
    abuzurile comise în statul ex-sovietic. Demersurile condamnabile ale puterii de
    la Minsk nu pot rămâne fără un răspuns adecvat din partea Uniunii Europene – a
    conchis şeful diplomaţiei de la Bucureşti.



    Ziua limbii române


    Manifestări
    culturale organizate simultan în România, Republica Moldova, comunităţile
    istorice şi cele din diaspora au marcat, pe 31 August, Ziua Limbii Române.     Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că ‘limba ne
    defineşte identitatea şi cultura, ne modelează şi ne inspiră. El a elogiat
    eforturile profesorilor de limba română din afara ţării, care transmit noilor
    generaţii rădăcinile moştenite din trecut şi le ajută să se definească cultural
    şi spiritual.    Instituită, în 2013, de Parlamentul de la Bucureşti,

    Ziua Limbii Române se suprapune cu sărbătoarea oficială
    din Republica Moldova     şi e un omagiu pentru mişcarea de redeşteptare
    naţională din statul vecin, majoritar românofon. Pe 31 august 1989, în plin
    regim sovietic, Parlamentul de la Chişinău, pichetat de circa 750 de mii de oameni, adică o şesime din populaţia de atunci a
    republicii, a decis declararea românei limbă de stat, precum şi trecerea la
    grafia latină în locul alfabetului chirilic impus de ocupanţi după anexiunea
    din 1940.

  • Vot al Senatului împotriva ministrului Muncii

    Vot al Senatului împotriva ministrului Muncii

    În Parlamentul de la București se înmulţesc iniţiativele
    politice îndreptate de opoziţie la adresa Guvernului. După moţiuni simple adoptate în Parlament împotriva
    miniştrilor Finanţelor, Agriculturii, Internelor şi Educaţiei, marți, Senatul a
    aprobat o astfel de moţiune și la adresa ministrului muncii, Violeta Alexandru,
    cu 76 de voturi pentru şi 28 împotrivă. PSD, inițiatorul acesteia, reproşează
    ministrului muncii, între altele, că Ordonanţa de Urgenţă privind şomajul
    tehnic şi măsurile legate de acordarea de ajutoare diverselor categorii
    vulnerabile a fost prost redactată, fiind nevoie de modificarea ei de mai multe
    ori.


    Violeta Alexandru a fost criticată şi pentru modul în care a reorganizat
    serviciile din subordinea ministerului, dar şi pentru gestionarea situaţiei
    românilor plecaţi la muncă în străinătate. Totodată, PSD susţine că ministrul
    muncii nu are soluţii pentru creşterea pensiilor, a alocaţiilor pentru copii şi
    nici pentru românii întorși acasă. Radu Oprea, senator PSD:     Nu
    v-aţi ocupat ca nivelul de trai al românilor să nu scadă cu 10%. Nu aveţi nici
    un proiect prin care cei peste un milion de români întorşi în ţară de la
    declanşarea pandemiei să rămână şi să muncească acasă.


    La rândul său,ministrul Muncii a respins acuzaţiile aduse în moţiune, despre care a
    spus că este plină de minciuni şi neadevăruri și reprezintă o sfidare la adresa
    oamenilor care muncesc cinstit. Oficialul
    a declarat că de la începutul stării de urgenţă au fost verificaţi 4.000
    de angajatori, aplicându-se amenzi de peste 4 milioane de lei pentru muncă
    nedeclarată (peste 830 de mii de euro).


    Totodată, Violeta Alexandru spune că
    tratează pensionarii cu respect și că va reduce la zero numărul dosarelor
    aflate în recalculare. Oficialul a mai precizat că la Casa de Pensii erau multe
    probleme, iar oamenii aşteptau de mult timp decizii de pensionare.Violeta
    Alexandru:     Aţi ştiut de toate aceste lucruri şi nu v-a păsat. Am
    muncit enorm, ca să reduc substanţial numărul dosarelor cu termen întârziat în
    emiterea deciziilor şi în deciziile de recalculare    .


    Cât privește
    lucrătorii români din străinătate, Violeta Alexandru a anunţat că se află în
    dezbatere publică un proiect de lege cu măsuri mai sigure pentru românii care
    pleacă la muncă în afara graniţelor.Activitatea ministrului a
    fost criticată şi de senatorii ALDE, UDMR, dar şi de neafiliaţii de la PMP şi
    PRO România, care i-au cerut demisia. PNL şi USR au votat împotriva moţiunii.Trebuie menționat, însă, că adoptarea
    moţiunii simple nu implică demiterea ministrului Muncii.

  • Retrospectiva săptămânii 24.05-30.05.2020

    Retrospectiva săptămânii 24.05-30.05.2020

    Coronavirusul în România


    Aproape
    19 de mii de contaminări şi aproape 1.250 de decese este bilanţul epidemiei
    de COVID-19 în România. Preşedintele
    Klaus Iohannnis a avertizat că nu se poate vorbi despre
    o reducere semnificativă a epidemiei. El a anunţat, totuşi, că de la 1
    iunie intră în vigoare noi măsuri de relaxare a restricţiilor impuse pentru
    combaterea pandemiei. Astfel, se reia transportul internaţional rutier şi feroviar
    de călători, iar pentru deplasarea în afara localităţii nu va mai fi nevoie de
    declaraţie pe propria răspundere. Tot din prima zi de vară, se redeschid
    terasele şi accesul la plaje, dar în condiţii de distanţare fizică. Se reiau,
    de asemenea, spectacolele în aer liber cu cel mult 500 de spectatori, precum şi
    competiţiile sportive, cu excepţia celor de contact.



    Miniştrii pică testul moţiunilor simple


    Dominat numeric de PSD şi de partenerii săi consecvenţi sau
    conjuncturali – Pro România, ALDE, UDMR -, Parlamentul de la Bucureşti
    sancţionează pe bandă rulantă prestaţia miniştrilor din Cabinetul minoritar
    monocolor PNL. Numai săptămâna aceasta au picat testul moţiunilor simple şefii
    de la Educaţie, Monica Anisie, şi Interne, Marcel Vela. Celei dintâi i s-au
    reproşat declaraţiile contradictorii şi confuze despre modul în care se vor
    desfăşura examenele de evaluare naţională, bacalaureat şi de titularizare.
    Acestea, spun deputaţii de stânga, au creat panică în rândul elevilor şi
    profesorilor. În plus, deciziile privind organizarea online a cursurilor ar dovedi iresponsabilitatea ministrului.
    Social-democraţii din Senat au cerut şi ei demisia ministrului de Interne,
    fiindcă datele despre pandemie ar fi fost falsificate, iar structurile conduse
    de el nu s-au ocupat de achiziţionarea de echipamente medicale şi de aparatură
    pentru testare. Drepturile fundamentale ale cetăţenilor români au fost prea
    puternic lovite de reglementările prost făcute, de amenzile nelegale şi de
    excesele autoritare ale ministrului Vela     – mai acuză PSD. Anterior,
    Parlamentul mai adoptase moţiuni simple contra titularilor de la Finanţe,
    Florin Cîţu, şi Agricultură, Adrian Oros. Acestea nu conduc în mod automat la
    demiterea respectivilor miniştri.



    Parteneriate


    15 specialişti
    din ministerul român al Apărării au plecat, luni, în Statele Unite, pentru a
    ajuta autorităţile din statul Alabama în combaterea pandemiei de Covid-19. Cei
    cinci medici, cinci asistenţi medicali şi cinci militari specializaţi în
    apărare împotriva ameninţărilor de tip chimic, biologic, radiologic şi nuclear
    oferă, pentru circa două săptămâni, sprijin de specialitate colegilor americani
    din unităţi de îngrijire şi tratament medical şi se informează despre modul în
    care sunt aplicate în America metodele de combatere a infectării cu noul
    coronavirus. Aliate în NATO, România şi Statele Unite sunt legate şi printr-un
    parteneriat strategic. În aprilie, o echipă formată din
    11 medici şi 6 asistenţi români a participat şi în Italia la misiuni destinate
    salvării persoanelor afectate de noul tip de coronavirus, alături de personalul
    medical italian. De asemenea, România a trimis zeci de medici şi
    asistenţi medicali în spitale din Republica Moldova vecină, majoritar
    românofonă, implicate în tratarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus,
    precum şi un convoi format din 20 de camioane cu echipamente sanitare, în
    valoare de 3,5 milioane de euro.



    Facerea
    de bine, modelul Chişinău


    Autorităţile de la Bucureşti consideră complet inacceptabil şi îşi
    exprimă dezacordul faţă de conţinutul declaraţiilor denigratoare la adresa
    României ale premierului socialist rusofil din Republica Moldova, Ion Chicu.
    Într-o postare pe Facebook, în care respingea critici la adresa modului în care
    gestionează criza sanitară şi legate de întârzierea reformelor, acesta scria că
    România geme de cea mai mare corupţie din Europa. Ministerul român
    de Externe subliniază că declaraţiile denotă o profundă lipsă de respect la
    adresa României şi a relaţiei bilaterale, privilegiate, de parteneriat
    strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Implementarea
    reformelor asumate prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană nu reprezintă
    numai o obligaţie pentru Republica Moldova, ci şi garanţia prosperităţii pentru
    cetăţenii săi, iar bunăstarea acestora nu poate fi asigurată prin declaraţii
    publice care denotă un limbaj rudimentar – mai afirmă diplomaţia de la
    Bucureşti.



    Bucureşti-Budapesta,
    armistiţiu în răboiul declaraţiilor


    Miniştrii de Externe ai României şi Ungariei, Bogdan Aurescu şi
    Péter Szijjártó, au căzut de acord să depăşească prin dialog şi pragmatism
    tensiunile care au marcat recent relaţia bilaterală. Cei doi au stabilit şi ca
    oficialii din Ungaria care ajung în România să nu facă declaraţii care să contrazică
    în vreun fel parteneriatul strategic cu Bucureştiul. În legătură cu planul
    ungar de dezvoltare economică a Transilvaniei, unde e concentrată cea
    mai mare parte a minorităţii maghiare din România, ministrul Szijjártó a spus că Budapesta ar fi primit, în
    2017, un acord verbal privind aplicarea acestuia de la fostul lider
    social-democrat Liviu Dragnea şi de la guvernul PSD-ALDE prin ministrul de Externe
    Teodor Meleşcanu. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a atras, însă, atenţia că
    doar un acord scris are valoare juridică, iar orice înţelegere verbală din
    trecut nu este valabilă, fiindcă programul ungar nu are acordul actualelor
    autorităţi române.



    Noua
    strategie naţională de apărare


    Consiliul
    Suprem de Apărare a Ţării a adoptat proiectul Strategiei Naţionale de Apărare
    pentru perioada 2020-2024. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale
    Americii, apartenenţa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunea
    Europeană sunt reafirmaţi ca piloni ai politicii externe şi de securitate.
    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că în 2021 Armata României va participa
    cu un efectiv de 1.940 de militari şi civili la misiuni şi operaţiuni în afara
    ţării, cu 436 mai puţini decât în acest an, iar Ministerul Afacerilor Interne
    va participa cu 841 militari şi poliţişti, cu 181 mai puţini decât în 2020.
    Preşedintele a anunţat că în cadrul şedinţei CSAT a fost aprobat şi Programul
    privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul
    2026 şi în perspectivă. Fără o armată puternică, un stat nu are
    credibilitate internaţională şi strategică, a punctat şeful statului.

  • Moţiune împotriva ministrului de finanţe

    Moţiune împotriva ministrului de finanţe

    În Camera Deputaților de la București a fost dezbătută, luni, moţiunea
    simplă a PSD împotriva ministrului de Finanțe, liberalul Florin Cîțu, un nou
    prilej pentru iniţiatori de a-şi arăta nemulţumirea faţă de măsurile luate de actualul
    guvern pentru relansarea economiei. Opoziția susţine că, după două luni de
    stare de urgenţă, după amânări şi rectificări de acte normative, ministrul
    finanţelor nu a venit cu măsuri de sprijin eficiente pentru economie. Social-democraţii
    spun că au iniţiat acest demers pentru că guvernul nu a luat în mod concret
    nicio măsură sigură pentru protejarea antreprenorilor şi menţinerea nivelului
    de trai, în timp ce alte state au alocat până la 15% din PIB pentru relansarea
    economiei.

    Deputatul PSD, Andrei Pop, consideră că, deşi a preluat o economie
    în creştere, cu un deficit bugetar mic şi cu un nivel redus al datoriei publice
    ca pondere în PIB, Florin Cîţu ar fi adus România la sapă de lemn. Andrei
    Pop În timp ce FMI, BM sau Comisia Europeană ne spun că va fi rău
    în România, ministrul finanţelor pare a trăi într-un delir fără sfârşit,
    anunţându-ne că urmează lucruri fantastice pentru români. Singurele lucruri
    fantastice care ne aşteaptă sunt: recesiunea, şomajul, inflaţia, falimentul şi
    sărăcia    .

    La
    rândul său,liderul deputaţilor PSD,
    Alfred Simonis, l-a criticat pe ministrul finanţelor cu privire la
    împrumuturile contractate în ultima perioadă şi la impactul acestora asupra
    cetăţenilor până la finalul anului. Florin Cîţu a respins, însă, toate
    acuzaţiile şi a răspuns cu critici legate de stadiul în care a găsit economia
    după guvernarea social-democrată. El a explicat că împrumuturile pe care le-a făcut executivul sunt pentru
    a acoperi cheltuielile din timpul guvernărilor PSD şi susţine că prin deciziile
    actualului executiv, România se va recupera rapid după criză. Florin Cîțu a
    enumerat în favoarea guvernării liberale programul IMM Invest, informatizarea
    ANAF sau creșterea încasărilor la buget și i-a acuzat pe social-democraţi că se
    folosesc de această criză pentru a bloca activitatea guvernului.

    Florin Cîţu: Sunt aici pentru că românii trebuie să ştie că, în timp ce eu şi PNL
    gestionăm cu succes această criză, semnatarii moţiunii încearcă să ne oprească.
    Timp de două luni, în care am implementat măsuri pentru relansarea economiei,
    au modificat în Parlament într-un mod criminal şi populist toate aceste măsuri    .
    Deputatul PNL Lucian Heiuş a afirmat că textul moţiunii reprezintă o
    carte neagră a guvernărilor PSD, iar deputatul USR, Claudiu Năsui a spus că s-a
    ratat oportunitatea în această perioadă pentru reforme profunde în România.Votul asupra moţiunii simple împotriva ministrului finanţelor se va da
    miercuri.

  • Discuţii pe tema moţiunii de cenzură

    Discuţii pe tema moţiunii de cenzură

    Soarta
    cabinetului de la Bucureşti părea pecetluită după divorţul dintre PSD şi ALDE,
    la finalul lunii august. Totuşi, în ciuda declaraţiilor belicoase ale
    Opoziţiei, guvernul minoritar social-democrat nu se află într-un pericol
    iminent. De ezitările Opoziţiei profită premierul Viorica Dăncilă, care nu pare
    grăbită să ceară un vot de încredere în legislativ, aşa cum prevede Constituţia
    în cazul schimbării configuraţiei politice.

    Liderul PNL, Ludovic Orban, a
    anunţat că textul moţiunii de cenzură a fost convenit, deja, cu cei de la USR,
    PMP şi UDMR: Ne menţinem această condiţie de a atrage
    alături de noi în susţinerea acestei moţiuni pe toţi parlamentarii
    formaţiunilor politice care nu susţin guvernul şi obiectivul de a strânge 233
    de semnături pentru susţinerea moţiunii, pentru a avea garanţia că moţiunea va
    fi încununată de succes.

    De 117 semnături este nevoie pentru depunerea
    moţiunii. Liderul deputaţilor USR, Stelian Ion, a cerut ALDE şi PRO România să
    spună tranşant dacă vor sau nu căderea cabinetului Dăncilă. Singura
    rezolvare a acestei crize este depunerea moţiunii de cenzură şi un vot pe
    moţiunea de cenzură, iar cei care pretind că au intrat mai nou în opoziţie
    trebuie să îşi definească foarte clar poziţionarea faţă de această moţiune de
    cenzură. Nu poţi să pretinzi că faci opoziţie Guvernului Dăncilă şi să vii cu
    tot felul de condiţionări absurde referitoare la semnarea şi susţinerea acestei
    moţiuni de cenzură, şi mă refer în principal la colegii din ALDE şi PRO
    România.

    ALDE riscă dezintegrarea după plecarea din coaliţie, o mutare
    pe care nu toţi membrii au agreat-o, astfel că urgenţa momentului este pentru
    această formaţiune evitarea imploziei. De partea lor, parlamentarii PRO România
    promit că vor vota moţiunea de cenzură dacă premierul nu vine în plen cu
    formula restructurată a cabinetului.

    Liderul PRO România, Victor Ponta: Aşteptăm
    ca, miercuri, doamna Dăncilă să vină cu formula de restructurare a Guvernului.
    Dacă nu vine miercuri şi, practic, suntem în situaţia în care, în plus faţă de
    Ministerul Mediului, Energiei, relaţia cu Parlamentul, Ministerul de Interne,
    cred că miercuri sau joi n-o să mai avem nici ministru al Educaţiei, atunci e
    foarte clar că nu avem nicio altă variantă. Am făcut tot ceea ce ţinea de noi,
    să încercăm să găsim o soluţie raţională şi vom vota toţi parlamentarii PRO
    România moţiunea de cenzură pe care sper s-o depună cei de la PNL şi USR.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, s-a arătat
    convins că în oricare din scenarii – vot de încredere sau moţiune de cenzură -
    guvernul va rezista. Marcel Ciolacu: Sunt ferm convins că moţiunea de cenzură nu
    va avea 233 de voturi şi, de asemenea, sunt convins că vom avea jumătate plus
    unu dintre voturile necesare modificării compoziţiei politice a Guvernului.

    Conducerea PSD aşteaptă o mână de ajutor şi de la Curtea Constituţională.
    Aceasta se va pronunţa, miercuri, asupra conflictului juridic dintre Guvern şi Preşedinţie,
    care a refuzat numirea de miniştri interimari pentru portofoliile care fuseseră
    deţinute de ALDE.

  • Retrospectriva săptămânii 09.06 – 15.06.2019

    Retrospectriva săptămânii 09.06 – 15.06.2019


    O nouă moţiune depusă de opoziţia de dreapta din Romănia la adresa guvernului.


    Opoziţia de dreapta din România a depus o nouă moţiune de cenzură la adresa guvernului de coaliţie PSD- ALDE, care va fi votată săptămâna viitoare. Pentru ca executivul condus de social-democrata Viorica Dăncilă să cadă, este nevoie de votul a 233 de senatori şi deputaţi, iar opoziţia – PNL, USR şi PMP – are nevoie şi de susţinerea partidului condus de fostul premier PSD Victor Ponta, ProRomânia, de parlamentarii UDMR, de cei ai minorităţilor naţionale şi chiar de la coaliţia la putere. De cealaltă parte, premierul, care conduce, interimar, şi PSD, le-a cerut parlamentarilor social-democraţi să fie prezenţi în sală , pentru a asigura cvorumul, dar să nu voteze.



    Moţiune simplă la adresa ministrului de externe iniţiată de opoziţie respinsă


    Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, a supravieţuit unei moţiuni simple iniţiată de opoziţia PNL, USR şi PMP, pentru problemele apărute la votul din diaspora, la euroscrutinul şi referendumul pe justiţie din 26 mai. Moţiunea a fost respinsă, marţi, în plenul Senatului. Iniţiatorii au susţinut, în textul.precum şi în plen, că Teodor Meleşcanu a gestionat MAE şi a organizat euroscrutinul şi referendumul în mod iresponsabil. Ministrul le-a cerut, din nou, scuze românilor din diaspora care nu şi-au putut exercita dreptul de vot pe 26 mai, dar a susţinut, în continuare, că ministerul de Externe şi-a îndeplinit toate obligaţiile legale. El a anunţat că, în perioada următoare, vor avea loc consultări la ambasadele unde au fost probleme legate de vot, pentru a stabili cine se face vinovat de situaţia creată, dar şi ce se poate face pe viitor pentru a nu se repeta situaţia.



    Acord politicpentru o Românie europeană


    Acordul politic naţional, propus de preşedintele Klaus Iohannis, pentru consolidarea parcursului european al României a fost semnat joi, de liderii partidelor din opoziţie – PNL, USR, PRO România şi PMP. Acestea au fost de acord să susţină demersurile de a transpune în legislaţie rezultatele referendumului din 26 mai şi de a corecta modificările controversate făcute în ultimii doi ani la legile justiţiei. Fostul partener din Parlament al coaliției PSD-ALDE – UDMR – a anunțat că va semna acordul săptămâna viitoare. Partidele de la putere, PSD şi ALDE, au refuzat să semneze pactul. Şeful statului i-a criticat din nou pe social democraţi şi a spus că aceştia au cerut mai multe amendamente decât articolele din acord. Preşedintele a dat, însă, asigurări că lista semnatarilor acordului rămâne deschisă. În discursul susţinut cu acest prilej, şeful statului a subliniat că este nevoie să se schimbe Constituția și legislația aferentă.



    Vară ploioasă şi caniculă în România


    Informări meteo şi hidrologice, codurile galbene şi portocalii de instabilitate atmosferică accentuată, ploi abundente, vijelii, grindină, şi inundaţii se succed de săptămâni bune în aproape toată România, iar de cîteva zile acestora li s-au adăugat şi cele de disconfort termic. Ploile abundendente şi inundaţiile au provocat numeroase pagube, dar nu s-au înregistrat victime. Au fost afectate sute de gospodării, beciuri, anexe gospodăreşti. A fost perturbat şi traficul rutier, drumuri judeţene, naţionale şi europene fiind blocate de viituri. Grindina şi inundaţiile au provocat probleme şi culturilor agricole.



    A 26 -a ediţie a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu


    3300 de artiști și invitați din 73 de țări participa din 14 iunie la cea de a XXVI-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (centrul Romaniei), FITS, care are ca temă “Arta de a darui”. Festivalul propune, în cele zece zile, 540 de evenimente, în 75 de spații de joc. Potrivit organizatorilor, FITS este o celebrare a frumosului, care aduce la un loc mai multe arte ale spectacolului din toate colțurile lumii: teatru, dans, muzică, film, conferințe, lansări de carte, circ contemporan, expoziții și multe altele. Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu este cel mai mare şi complex eveniment de acest gen din România şi chiar din Europa, iar Radio Romania este unul din coproducători.