Radio România Internațional

Tag: motiune de cenzura

  • Retrospectiva săptămânii 03.10- 09.10.2021

    Retrospectiva săptămânii 03.10- 09.10.2021

    Situația epidemiologică din România

    În România, situaţia epidemiologică a atins noi dimensiuni în această săptămână, stabilind recorduri negative de peste 15 mii la numărul de noi infectări, dar și de mai mult de 300 de decese asociate coronavirusului, înregistrate în 24 de ore. Rata de pozitivare a testelor a trecut cu câteva unități de 20%, iar incidenţa medie la nivel naţional a depășit şase la mie în majoritatea județelor. În mai multe localități, inclusiv în București, valorile sunt cu mult mai mari, de 10 la mie sau chiar mai mari. Spitalele sunt sufocate de numărul mare de bolnavi de COVID, iar secţiile de Terapie Intensivă sunt pline. Pentru a se putea asigura tratamentul celor bolnavi, autorităţile au aprobat achiziţionarea a 500 de concentratoare de oxigen de mare capacitate și au decis să activeze Mecanismul de protecţie civilă al UE, în vederea achiziţionării unui medicament folosit în tratarea cazurilor de COVID-19, decizia fiind luată pentru că în două-trei săptămâni ar putea apărea probleme cu stocurile din spitalele româneşti. Pe fondul situației epidemiologice, starea de alertă a fost prelungită cu 30 de zile, începând cu data de 10 octombrie. Totodată, s-a decis ca în localităţile cu incidenţa mai mare de şase cazuri de COVID la mia de locuitori masca de protecţie sanitară se se poarte obligatoriu în spaţiile închise, în mijloacele de transport în comun, la locul de muncă, în spaţiile comerciale, dar şi în spaţiile publice deschise, cu unele excepții. Numărul mare de îmbolnăviri a impulsionat vaccinarea, Circa 30 de mii de persoane se adaugă zilnic celor cu schema completă de imunizare, iar numărul total a ajuns la aproximativ 5,5 milioane de persoane.

    Guvernul Florin Cîțu a picat la moțiunea de cenzură

    Guvernul condus de liderul liberal Florin Cîţu a picat testul moțiunii de cenzură depusă împotriva sa de opoziţia social-democrată. Demersul debarcării lui Florin Cîțu, despre care PSD afirmă că este menit să scoată România din criza politică, economică și socială, s-a concretizat cu ajutorul fostului număr 2 la guvernare, USR PLUS – devenit după recentul congres de fuziune USR care-l consideră pe Florin Cîţu responsabil de destrămarea coaliţiei. Dar și al partidului ultranaționalist AUR. Preşedintele Klaus Iohannis a stabilit pentru luni consultări cu partidele parlamentare, dar este sceptic că se va găsi o soluţie rapidă. Deocamdată, liderii principalelor partide îşi menţin poziţiile divergente în ceea ce priveşte deblocarea crizei politice. Pentru social-democraţi, alegerile anticipate sunt singura soluţie şi exclud varianta susţinerii unui guvern minoritar PNL-UDMR în parlament. Până la alegerile anticipate, un guvern de specialişti, propune liderul PSD, Marcel Ciolacu. USR insistă pe reconstruirea coaliţiei cu PNL, însă cu un alt premier, şi, spune preşedintele USR, Dacian Cioloş, poate accepta ca Florin Cîţu să facă parte dintr-un viitor guvern, dacă liberalii doresc acest lucru. De cealaltă parte, PNL nu renunţă la varianta Florin Cîţu premier – spune deputatul Dan Vîlceanu, ministrul demis al finanţelor, în opinia căruia coaliţia nu se poate reface dacă USR pune condiţii. În opinia AUR, în actuala conjunctură politică există doar două variante: guvern de specialişti sau alegeri anticipate, iar UDMR doreşte refacerea coaliţiei cu PNL şi USR şi nu crede deocamdată în varianta anticipatelor.

    În căutare de soluții la creșterea accelerată a prețului la energie

    Liderii statelor membre ale UE, reuniţi în Slovenia, nu au ajuns la un acord privind răspunsul la creşterea accelerată a preţului la energie. După reuniune, preşedintele român Klaus Iohannis a precizat: ʺAm avut o primă discuţie despre preţurile la energie, în special preţurile de electricitate, şi am convenit să urgentăm toate demersurile. Comisia s-a angajat, şi ne aşteptăm să se ţină de această chestiune, să vină în maximum o săptămână cu o abordare, cu unele soluţii, fiindcă nu putem să trecem iarna cu preţuri în creştere.ʺ Europarlamentarii, care au discutat și ei despre creșterea prețului la energie, au acuzat că măsurile de eliminare a combustibililor fosili nu au ţinut cont că nu există suficiente surse regenerabile, că energia nucleară a fost marginalizată şi că Europa e şantajată energetic de Rusia. În România, creșterea explozivă a prețurilor la curent și gaze a coincis cu liberalizarea completă, de la 1 iulie, a pieței energiei. Luni, guvernul a aprobat compensarea facturilor la energie şi gaze pentru consumatorii casnici peste preţul de 68 de bani pe kilowatt, dar creşterea continuă a preţurilor pe piaţă europeană impune o nouă intervenţie – spune ministrul Energiei, Virgil Popescu. Invocată de premierul interimar Florin Cîțu, plafonarea preţurilor la energie şi gaze naturale, apare tot mai des în discuţie. O astfel de decizie nu poate fi luată, însă, decât de un guvern cu puteri depline. Din opoziție, PSD amintește că a depus un proiect de lege în acest sens, la Senat, în urmă cu două săptămâni.

    Previziuni economice

    BNR se uită cu îngrijorare la evoluţia preţurilor din energiei şi a precizat că prognoza sa privind inflaţia pentru finalul acestui an, de 5,6%, va fi depăşită, în contextul scumpirilor din acest sector. Pe de altă parte, eonomia României va creşte cu 7,3% în acest an, potrivit celei mai recente prognoze a Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală. Principala dificultate pe termen scurt este ţinerea sub control a crizei, limitarea consecinţelor sale economice sociale şi în domeniul sănătăţii. Răspunsul Guvernului, alături de sprijinul Uniunii Europene, precum şi evoluţia campaniei de vaccinare vor fi critice pentru asigurarea redresării. Alte provocări vin din ratele scăzute de absorbţie a fondurilor europene, ceea ce ridică întrebări privind capacitatea ţării de a profita de pe urma noilor fonduri de redresare – se mai arată în raport. Banca Mondială mai estimează că economia României va creşte cu 4,8% anul viitor şi cu 3,9% în 2023.


  • Guvernul Cîțu, demis prin moțiune de cenzură

    Guvernul Cîțu, demis prin moțiune de cenzură

    Guvernul condus de liderul liberal Florin Cîţu a fost demis marţi, prin moţiune de cenzură, după ce şi-a atras ostilitatea a trei din totalul de cinci partide reprezentate în Parlamentul Romaniei. În documentul iniţiat de PSD şi intitulat STOP sărăciei, scumpirilor şi penalilor”, se afirmă că singura soluţie pentru ca România să iasă din criza politică, economică și socială este ca Guvernul Cîțu să plece urgent de la conducerea țării.



    Social-democraţii impută acestui executiv sărăcirea românilor, lipsa de măsuri care să contracareze scumpirile la energie şi devalorizarea monedei naţionale, leul, precum şi creşterea alarmantă a datoriei publice. La pasivul actualului guvern ar mai intra, potrivit rechizitoriului PSD, slaba absorbţie a fondurilor europene, blocarea programelor de sprijin pentru IMM-uri, lipsa de preocupare pentru problemele agricultorilor. Opoziţia social-democrată denunţă, totodată, ceea ce consideră a fi dezastrul provocat în domeniul sănătăţii.



    Lupta Guvernării PNL-USR-PLUS-UDMR nu s-a dat practic cu pandemia, ci a zădărnicit combaterea și tratarea bolilor cronice, acuză PSD. Moţiunea nu menajează deloc USR PLUS, devenit după congresul de fuziune din week-end USR, deşi tocmai ieşirea acestei formaţiuni de la guvernare a făcut din cabinetul de la Bucuresti unul minoritar şi l-a pus în situaţia dificilă în care se află astăzi. Şi, deşi nu a fost menajată, USR a votat moţiunea pentru ca Florin Cîţu, pe care-l consideră responsabil de destrămarea coaliţiei, să fie debarcat. La fel şi naţionaliştii din AUR.



    Înaintea votului, Florin Cîţu a acuzat de iresponsabilitate ceea ce a numit noua majoritate PSD — USR — AUR. Liderul liberalilor din Camera Deputaţilor, Florin Roman, a declarat după aflarea rezultatului că PNL va avea o nouă propunere de premier, după ce în forurile de conducere ale partidului se va decide acest lucru.



    Partidul Social Democrat are o singură decizie – alegerile anticipate şi are în vedere, în condiţiile creării unei majorităţi politice, un guvern de specialişti până la eventualul scrutin, a declarat, la randul sau, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu. Mingea este la preşedintele României, şi Constituţia este în acest sens, a mai spus liderul social-democrat. El a subliniat că este nevoie să fie depăşit momentul de isterie politică şi să se intre într-o zonă responsabilă şi constituţională.



    Noul preşedinte al USR, Dacian Cioloş, l-a îndeamnat pe premierul demis la cumpătare, adăugând că aşteaptă o reacţie echilibrată de la PNL. El a anunţat că se va abţine de la alte comentarii până când nu va exista o propunere realistă de coaliţie guvernamentală.


    Deputatul George Simion, copreşedinte AUR, a afirmat că Florin Cîţu nu trebuie să rămână nici măcar interimar, menţionând că partidul său are o propunere de guvern format din specialişti, pe care o va negocia şi cu celelalte formaţiuni politice.

  • Moţiunea de cenzură a PSD, citită în Parlament

    Moţiunea de cenzură a PSD, citită în Parlament


    În
    lipsa unei eventuale lovituri de teatru pe scena politică, actualul Guvern PNL-UDMR
    de la București își numără ultimele zile. Citită joi, în plenul Parlamentului,
    moțiunea de cenzură depusă de PSD, principala formațiune de opoziție, la adresa
    Executivului condus de liberalul Florin Cîțu, urmează să fie dezbătută și
    supusă votului marți, pe 5 octombrie. Potrivit declaraţiilor politice de până
    acum, moţiunea ar aduna voturile de la social-democraţi, de la colegii lor din
    opoziție – ultranaționaliștii de la AUR, dar și de la dușmanul declarat al PSD
    – USR-Plus, plecat, însă, cu scandal, în septembrie, din coaliția la putere. Ar
    fi, în total, 280 de voturi, cu mult peste cele 234 necesare ca moțiunea de
    cenzură să treacă. Reprezentanţii USR-Plus au lipsit de la citirea documentului
    care îi critică şi pe ei, iar liberalii încă mai speră ca aceştia să se răzgândească
    până în ziua votului. Cel puțin deocamdată, însă, USR-Plus pare hotărât să
    meargă până la capăt, pentru că nu îl mai vrea pe Florin Cîțu premier.

    În patru
    pagini cât are textul moţiunii de cenzură, PSD acuză guvernarea PNL-USR-Plus-UDMR
    de incompetenţă şi risipire a banului public. Liderul deputaţilor
    social-democrați, Alfred Simonis, a dat citire rechizitoriului: ʺFiecare zi cu Guvernul Cîţu în funcţie este încă o zi în care viaţa
    românilor va fi şi mai afectată de sărăcie, dezvoltarea comunităţilor locale
    blocată, iar viitorul ţării marcat de o îndatorare toxică, ce va sacrifica
    generaţii întregi.ʺ     PSD mai spune că facturile la gaze şi energie electrică
    au explodat, că şapte milioane de români sunt condamnaţi la sărăcie, că
    absorbţia fondurilor europene este la pământ, iar gestionarea pandemiei este
    compromisă. Convins că moţiunea de cenzură va trece, PSD susţine că singura
    soluţie la actuala criză politică sunt un guvern tehnocat și alegeri
    anticipate. Florin Cîţu îi acuză, în schimb, pe adversarii politici că vor să
    arunce ţara în aer şi că, în loc să se gândească la soluţii pentru români, vor
    să dea jos Guvernul. El este sigur și că îşi va continua mandatul.

    Totuși,
    chiar dacă moțiunea de cenzură a social-democraților ar fi respinsă, premierul
    liberal nu ar putea respira ușurat, pentru simplul fapt că, în Palament, mai
    există una la adresa lui, depusă, de această dată, de USR-Plus și AUR, pe care,
    dacă ar fi cazul, ar vota-o și social-democrații, după cum au declarat chiar
    ei. În mare, în acest al doilea document, premierului Cîţu i se reproșează că
    este ʺincapabil să conducă un Guvern de coaliţieʺ, că ʺnu poate să iasă din
    logica unei gândiri înguste de partidʺ și că pare hotărât ʺsă sacrifice
    interesul general și bunăstarea cetăţenilor ţării.ʺ


  • Două moţiuni de cenzură împotriva guvernului

    Două moţiuni de cenzură împotriva guvernului

    După parlamentarele de iarna trecută,din România,
    formațiunile de pe locurile doi, trei și cinci în opțiunile electoratului au
    format o coaliție de guvernare. Vioara întâi era Partidul Național Liberal, cu
    peste 25% din voturi, urmat de USR-Plus cu circa 16% și de Uniunea Democrată a
    Maghiarilor din România cu până în 6%. Încă din primul an în fruntea țării,
    neînțelegerile dintre PNL și USR-Plus s-au făcut simțite. Au culminat cu
    demiterea, de către premierul liberal Florin Cîțu, a miniștrilor USR-Plus al
    Sănătății, în aprilie, urmată, în septembrie, de cea a celui al Justiției. Astfel
    că paharul celor de la USR-Plus s-a umplut: toți ceilalți miniștri
    ai formațiunii au plecat prin demisie din Guvern, iar primul ministru i-a
    eliberat, la rândul său, din funcție pe secretarii de stat, prefecții și
    subprefecții acestui partid. De aici, până la următoarea mutare politică nu a
    fost decât un pas: USR-Plus s-a aliat cu formațiunea naționalistă de opoziție
    AUR și au depus, în Parlament, o moțiune de cenzură prin care îi retrag
    sprijinul politic premierului liberal. Dacă moțiunea trece – spunea USR-Plus – formațiunea
    ar fi dispusă să se așeze la masa negocierilor cu PNL și UDMR pentru a intra,
    din nou, la guvernare; dacă nu trece și Florin Cîțu rămâne premier, pleacă în
    opoziție.

    În mare, lui Florin Cîţu i se reproșează că este ʺincapabil să
    conducă un Guvern de coaliţieʺ, că ʺnu poate să iasă din logica unei gândiri
    înguste de partidʺ și că pare hotărât ʺsă sacrifice interesul general și bunăstarea
    cetăţenilor ţării.ʺ Guvernul a reclamat moțiunea de cenzură a celor de la USR-Plus
    și AUR la Curtea Constituțională, care, marți, a admis existența unui conflict
    juridic între Executiv și Legislativ, dar a decis că documentul trebuie să-şi
    continue parcursul. Deja citită în plen, moțiunea ar mai trebui dezbătută și
    votată. Doar că, în chiar ziua în care se aștepta verdictul Curții, PSD, câștigător
    al parlamentarelor, dar devenit principalul partid de opoziție, a depus în
    Parlament moțiunea sa de cenzură.

    Astfel că, la ora actuală, la adresa Executivului
    condus de Florin Cîțu există două atfel de documente. Moțiunea de cenzură a PSD
    va fi prima la vot: după cum a stabilit conducerea Parlamentului, citită în plen
    joi, ea va fi dezbătută şi supusă votului pe 5 octombrie. USR-Plus şi AUR susțin
    că o vor vota și pe aceasta. Or, cu aşa veşti rele, premierul Cîțu vede totul
    ca pe o competiţie, în Legislativ, a celor care – spune el – ar vrea să
    destabilizeze ţara în prag de iarnă și anunţă că liberalii rămân deschiși
    dialogului şi colaborării cu USR-Plus, dacă nu votează pentru căderea Cabinetului.
    Astfel că, în plină pandemie, situaţia de pe scena politică românească este
    extrem de agitată și imprevizibilă.


  • CCR amână verdictul în disputa Guvern – Parlament

    CCR amână verdictul în disputa Guvern – Parlament

    Frecvent criticată şi antipatizată de mulţi, Curtea Constituţională rămâne arbitrul incontestabil al vieţii politice româneşti, iar verdictele sale sunt fără drept de apel. De aceea, suspansul s-a amplificat la Bucureşti după anunţul Curţii că va judeca abia pe 28 septembrie conflictului juridic de natură instituţională invocat de guvernul condus de liberalul Florin Cîţu în relaţia cu Parlamentul în cazul depunerii moţiunii de cenzură de către AUR (opoziţia naţionalistă) şi USRPLUS (la ora aceea încă partener-junior în Cabinet).



    Aşa că, până atunci, sunt blocate şi dezbaterea şi votul asupra moţiunii, potrivit unei decizii luate de majoritatea conducerii Parlamentului bicameral. De altfel, Birourile Permanente ale celor două camere au dat dreptate guvernului şi în ceea ce priveşte sesizarea transmisă la CCR de către Executiv în care premierul susţine că nu s-ar fi respectat legea la strângerea semnăturilor iniţiatorilor moţiunii, iar Parlamentul ar fi comunicat cu întârziere executivului acest document.



    După blocarea moţiunii, senatorii şi deputaţii AUR au anunţat că intră în grevă parlamentară şi că, deşi participă la dezbaterile din Legislativ, nu mai votează niciun proiect de lege. La rându-le, useriştii şi-au continuat, pe toate vocile, tirul criticilor vehemente la adresa lui Cîţu şi a aceluia perceput drept protectorul premierului, preşedintele Klaus Iohannis. După ce toţi miniştrii USRPLUS au demisionat, iar Cîţu a concediat toţi secretarii de stat, prefecţii şi subprefecţii aceluiaşi partid, premierul susţine că ar fi lăsat o poartă deschisă foştilor parteneri ca să revină la guvernare.



    O condiţie pentru reluarea discuţiilor ar fi ca aceştia să renunţe la moţiunea de cenzură semnată alături de parlamentarii AUR, partid despre care premierul şi suporterii lui susţin că e extremist. În replică, USRPLUS afirmă că nu poate reveni decât într-un guvern fără Cîţu la timonă. Ceea ce presa numeşte balamucul guvernamental s-a declanşat la începutul lunii, când, fără acceptul miniştrilor userişti, Cabinetul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii Anghel Saligny, despre care premierul spune că reprezintă o necesitate absolută, care va ajuta la finanţarea proiectelor de asfaltare, canalizare şi gaze pentru acele localităţi care nu dispun de aceste condiţii minime de trai.



    USRPLUS afirmă, însă, că proiectul seamănă cu programele naţionale de dezvoltare iniţiate de fostele guverne social-democrate, adică e o sursă prin care banii pot fi direcţionaţi politic, fără transparenţă şi în mod discreţionar. Ei îi acuză pe liberali că au călcat în picioare justiţia şi şi-au făcut cale liberă să fure.



    Între timp, sondajele de opinie atestă că, mai degrabă indiferenţi la jocurile politice, într-un moment în care preţurile au explodat, iar moneda naţională, leul, se devalorizează constant, circa trei sferturi dintre români consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită.






  • Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Prima zi de toamnă e şi prima a noii sesiuni a Parlamentului bicameral de la Bucureşti. Potrivit liderilor săi, prioritatea zero a coaliţiei de guvernare PNL-USRPLUS-UDMR e proiectul legii numită a consumatorului vulnerabil. Deja adoptat de Senat, actul normativ este, acum, pe agenda Camerei Deputaţilor şi prevede posibilitatea ca statul să sprijine familiile cu venituri mici la plata unei părţi din facturile de energie electrică şi gaz, ce ameninţă să explodeze în iarnă.

    PSD, din opoziţie, cere dezbaterea şi adoptarea de urgenţă a legii şi susţine că aceasta trebuie să se aplice din acest sezon rece, şi nu de anul viitor, cum propune guvernul. Social-democraţii vor şi un mecanism de plafonare a preţurilor, dacă piaţa înregistrează o creştere artificială a tarifelor la energie.

    La Senat, notează comentatorii, se aşteaptă ca liderii coaliţiei de guvernare să decidă formula prin care se desfiinţează Secţia Specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, despre care experţii români şi străini spun că nu e decât o invenţie inutilă, menită să intimideze magistraţii şi să blocheze lupta anticorupţie. Toate vocile puterii susţin că sunt de acord ca această secţie, creată de fosta putere de stânga, trebuie desfiinţată, dar nu există consens politic asupra unei soluţii.

    Tot la Senat, PSD, epurat, în bună măsură, de personajele cu palmares infracţional notabil ce roiau în jurul fostului şef al stângii, Liviu Dragnea, doreşte dezbaterea şi adoptarea de urgenţă a proiectului de lege Fără penali în funcţii publice – temă care, ani în şir, a aparţinut discursului politic al dreptei. Social-democraţii plănuiesc şi depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului de coaliţie condus de liberalul Florin Cîţu.

    PSD, constată analiştii, cu ochii pe ultimele sondaje, e într-o situaţie foarte confortabilă. Nervozitatea şi frustarea din societate sunt evidente, iar două treimi dintre respondenţi consideră că în România lucrurile merg într-o direcție greșită. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 35% ar vota PSD şi doar 21 de procente PNL. A treia în intenţiile de vot e AUR, opoziţia naţionalistă, cu 15%, un procent peste USRPLUS. UDMR, ca întotdeauna, e chiar pe pragul electoral de 5%.

    În plus, coaliţia e departe de a funcţiona impecabil şi, de la desfiinţarea Secţiei Speciale la revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, a acumulat numeroase restanţe faţă de aşteptările propriul electorat.

    În sfârşit, în această toamnă, atât PNL, cât şi USRPLUS au programate congrese pentru alegerea unor noi conduceri. Ceea ce, în mod tradiţional în politica românească, provoacă o luptă nemiloasă, asezonată cu lovituri sub centură şi cu scandaluri care fac deliciul presei.

  • Retrospectiva săptămânii 27.06.2021 – 03.07.2021

    Retrospectiva săptămânii 27.06.2021 – 03.07.2021

    Guvernul de la București a trecut testul primei moțiuni de cenzură


    Guvernul condus de liberalul Florin Cîțu a trecut, în această săptămână, testul primei moțiuni de cenzură, inițiată de principalul partid de opoziție, PSD, nemulțumit de măsurile Executivului de la București în domeniile cheie de activitate şi de modul în care a fost întocmit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin măsurile adoptate, actuala guvernare PNL-USR/PLUS-UDMR nu respectă dreptul la educaţie şi sănătate, ignoră prevederile constituţionale şi promovează politici economice care duc la scăderea nivelului de trai, au susținut social-democrații în timpul dezbaterilor. De cealaltă parte, cel direct vizat de moțiune, Florin Cîţu a spus că economia României a reuşit să treacă peste cea mai mare criză din ultimii 100 de ani, iar coaliţia este puternică şi pregătită să guverneze în continuare, deşi PSD a boicotat din Parlament reformele iniţiate de Executiv. Potrivit premierului, dobânzile sunt mai mici, iar veniturile românilor cresc mai repede decât rata inflației, ceea ce se traduce prin creșterea puterii de cumpărare. În favoarea moțiunii au votat doar 201 parlamentari – inițiatorii și reprezentanții AUR, ultranaţionalist, în timp ce parlamentarii puterii au respectat decizia coaliţiei de centru-dreapta aflată la guvernare de a nu-și exprima votul.



    În România, modificări operate de furnizorii de energie electrică și de gaze, dar și în ceea ce privește serviciile de sănătate


    Furnizorii de energie electrică și de gaze din România au eliminat, începând cu data de 1 iulie, reducerile făcute consumatorilor casnici care nu au semnat un contract pe piaţa concurenţială. Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie, din cei aproape 9 milioane de consumatori casnici de energie electrică, mai mult de jumătate nu au semnat un contract nou, ceea ce înseamnă că deţin un contract tip serviciu universal, cel mai scump de pe piaţă, iar odată cu eliminarea reducerilor, aceştia vor avea o majorare a facturii cuprinsă între 1 şi 7%. În privinţa gazelor naturale, două treimi din cei patru milioane de consumatori nu au semnat un contract nou pe piaţa concurenţială. Pentru aceştia, factura va creşte cu până la 25 de procente. Tot de la 1 iulie, în România a intrat in vigoare noul contract-cadru ce reglementează serviciile de sănătate. Între noutăți se numără asigurarea unui pachet de prevenţie pentru persoanele de peste 40 de ani, ce include trei consultaţii de evaluare a riscurilor şi intervenţie pentru reducerea acestora. De asemenea, pacienţii cronici vor putea beneficia în fiecare lună de câte o consultaţie la domiciliu acordată de medicul de familie, faţă de patru pe an până în prezent, iar medicii de familie pot acorda noi servicii. cortină



    De la 1 iulie, în România au intrat în vigoare certificatul verde și noi relaxări ale restricțiilor anti-Covid


    De la 1 iulie, în UE a intrat în vigoare certificatul digital Covid, care arată dacă deţinătorul său este vaccinat, vindecat de COVID-19 sau a avut recent un test negativ la infecţia cu SARS-CoV2. Noul document, identic în întreaga Uniune, are scopul de a facilita accesul în statele membre. Documentul cu cod QR poate fi printat sau descărcat în telefon şi este citit la vamă cu un scanner special. Perioada de valabilitate diferă, de la 24 de ore în cazul unui test antigen rapid, până la un an în cazul celor vaccinaţi cu schema completă. În România, pentru obținerea certificatului digital Covid, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a creat o platformă securizată pe internet: certificat-covid.gov.ro. Pe de altă parte, evoluția pozitivă a epidemiei în România în ultima perioadă a determinat autoritățile să relaxeze, de la 1 iulie, măsurile luate pentru limitarea transmiterii coronavirusului. S-au redeschis târgurile, bâlciurile şi talciocurile, pensiunile şi hotelurile pot caza la limita maximă, iar sălile de fitness pot primi toţi clienţii. Restaurantele şi cafenelele pot să rămână deschise până la ora 2:00 noaptea la capacitate maximă, dar în cazul cluburilor şi al barurilor se menţine restricţia potrivit căreia pot intra doar cei vaccinaţi. Evenimentele private se pot desfăşura cu 100 de invitaţi – la interior şi 150 – la exterior, numărul putând să fie majorat la 300 dacă toți participanții pot să facă dovada vaccinării, a trecerii prin COVID-19, respectiv un test negativ recent.



    Victimele Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, comemorate în plenul reunit al Parlamentului de la București


    Parlamentul României a comemorat, în această săptămână, în sedință solemnă, pentru prima dată în istoria sa, victimele Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, ordonat de autoritățile antisemite din acea perioadă și căruia i-au cazut victime peste 13.000 de evrei români. Preşedintele României, membrii Guvernului, foștii şefi de stat, reprezentanţii corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, şeful Casei Regale a României, Patriarhul BOR şi liderii celorlalte culte religioase, reprezentanţii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, ai Armatei Române, ai Academiei Române, precum şi supravieţuitori sau urmași ai victimelor Pogromului au fost prezenți în sală. Supravieţuitor al Pogromului de la Iaşi, sociologul Michael Cernea, acum în vârstă de 90 de ani, şi-a amintit cu emoţie acele zile, care i-au marcat întreaga existenţă. Era atunci doar un copil de 10 ani: “Îmi amintesc bine fiecare moment al zilei în care am fost scoşi brutal din casă, eu cu familia mea. Am fost încolonaţi şi până la urmă am ajuns la Curtea Chesturii şi ne-am înfricoşat şi vreau să vă spun că frica de a fi omorât a fost o povară foarte grea, care a rămas şi după Pogrom. Frica paralizează, umileşte. De la tribuna Parlamentului, ambasadorul statului Israel în România, David Saranga, a spus că, din nefericire, în multe state din Europa acele trenuri ale morţii sunt încă prezente, prin manifestări de ură şi intoleranţă. Oficialitățile române au transmis mesajul recunoașterii suferinței și cel de asumare a evenimentului tragic petrecut acum 80 de ani.


  • Moţiunea de cenzură, respinsă în Parlament

    Moţiunea de cenzură, respinsă în Parlament

    Guvernul condus de liberalul
    Florin Cîțu a trecut, marți, testul primei moțiuni de cenzură, inițiată de
    principalul partid de opoziție, PSD, nemulțumit de măsurile Executivului de la
    București în domeniile cheie de activitate şi de modul în care a fost întocmit
    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. 234 de voturi erau necesare pentru
    ca demersul social-democraților să ducă la căderea cabinetului aflat în funcție
    de o jumătate de an, dar în favoarea moțiunii au votat doar 201 parlamentari -
    inițiatorii și reprezentanții AUR, ultranaţionalist.


    Parlamentarii puterii au
    respectat decizia coaliţiei de centru-dreapta aflată la guvernare: au rămas în
    sala de şedinţă a plenului comun, dar nu şi-au exprimat votul. Prin măsurile
    adoptate, actuala guvernare PNL-USR/PLUS-UDMR nu respectă dreptul la educaţie
    şi sănătate, ignoră prevederile constituţionale şi promovează politici
    economice care duc la scăderea nivelului de trai, au susținut social-democrații
    în timpul dezbaterilor.


    Liderul PSD, Marcel Ciolacu: Miliarde de euro împrumutate nu au ajuns
    nici la copii, nici la pensionari, nici la mediul privat. Au ajuns tot la
    prietenii dumneavoastră de partid. Nimic la români! Nimic
    la agricultură! Nimic la educaţie şi sănătate! Nimic la firmele româneşti!
    Totul la voi! Aţi distrus sistematic orice urmă de încredere şi credibilitate a
    campaniei de vaccinare.


    Economia
    României a reuşit să treacă peste cea mai mare criză din ultimii 100 de ani,
    iar coaliţia este puternică şi pregătită să guverneze în continuare, deşi PSD a
    boicotat din Parlament reformele iniţiate de Guvern, a venit replica celui
    direct vizat de moțiune,     Florin Cîţu: Aţi panicat românii şi atât! Uite că economia merge foarte bine. Rata
    inflaţiei este mai mică decât în orice altă perioadă în care România era
    guvernată de socialişti, dobânzile la fel. Veniturile românilor cresc cu
    aproape dublu faţă de rata inflaţiei. Dobânzi mai mici, venituri care cresc mai
    repede ca rata inflaţiei – lecţie de economie. Aşa creşte puterea de cumpărare!
    Şi locuri de muncă.


    Acuze la adresa guvernului a adus și co-președintele
    AUR, George Simion. CFR-iştii sunt foarte nemulţumiţi de faptul că nu există
    nicio viziune pentru transportul feroviar din România, a spus el, la fel,
    transportatorii, proprietarii de restaurante, care spun că nu au fost ajutați
    în niciun fel, micul producător român nu este protejat, nu are acces în
    hipermarketuri, în timp ce preţurile au crescut, iar viaţa e din ce în ce mai
    grea.

    Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului a picat. Revoluţia bunei
    guvernări merge mai departe. Spre deosebire de semnatarii exerciţiului de
    demagogie ipocrită de azi –     a spus, de cealaltă parte, vicepremierul Dan Barna,
    co-pre    ședinte USR PLUS – noi încercăm să facem ţara asta mai bună. Planul acestui Guvern şi al coaliţiei este de a
    implementa nişte reforme pe termen lung, nişte reforme robuste pentru România.


  • Moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu

    Moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu

    Constitută după alegerile parlamentare din decembrie, actuala coaliţie PNL-USRPLUS-UDMR a avut de trecut, marţi, două teste. Pe cel al constituţionalităţii l-a picat. Curtea Constituţională a decis că Renate Weber îşi va relua calitatea de Avocat al Poporului.

    Potrivit Curţii, hotărârea Legislativului de a o revoca încalcă principiul statului de drept şi principiul legalităţii şi al supremaţiei Constituţiei, precum şi prevederi ale legii privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului.

    Când au demis-o, parlamentarii puterii i-au reproşat că a încălcat Constituţia şi că a fost mai degrabă un avocat al PSD, cel care o pusese în funcţie în 2019, pe când era la putere. Majoritatea pregătea, deja, instalarea unui succesor, dar Weber revine şi va putea să-şi exercite din nou dreptul de a contesta legile și ordonanțele de guvern la Curtea Constituţională. Majoritatea a trecut, în schimb testul coeziunii, într-un moment în care atât în PNL, cât şi în USRPLUS urmează congrese pentru alegerea unor şefi noi, iar relaţiile dintre cele două partide nu sunt defel cordiale.

    În aprilie, useriştii îl anunţau pe premierul liberal Florin Cîţu că i-au retras susţinerea politică, fiindcă le-a demis colegul de la ministerul Sănătăţii, Vlad Voiculescu. În cele din urmă, lui Voiculescu i s-a găsit succesor, Cîţu a rămas prim-ministru, iar USRPLUS în guvern. Iar marţi toţi parlamentarii puterii au rămas în bănci şi nu şi-au exprimat votul asupra moţiunii de cenzură depusă de PSD şi votată doar de celălalt partid de opoziţie, AUR, naţionalist. Iniţiatorii aveau nevoie de 234 de voturi pentru, adică jumătate plus unu din totalul senatorilor şi deputaţilor. N-au adunat decât 201.

    Analiştii spun că rezultatul era previzibil şi că moţiunea a fost doar un exerciţiu de imagine pentru stânga, care a a avut ocazia să facă un rechizitoriu politicilor sociale şi salariale ale Guvernului. Actuala guvernare, acuză PSD, conduce economia României spre prăpastie cu o viteză uluitoare. În timp ce pentru majoritatea românilor puterea de cumpărare se reduce în fiecare secundă, camarila politică şi firmele de partid au profituri grase – mai spun social-democraţii, care consideră un eşec şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, încă neomologat de Comisia Europeană. În replică, membrii majorităţii le-au amintit opozanţilor despre politicile halucinante din anii trecuţi, când omul forte al politicii româneşti era fostul şef PSD Liviu Dragnea, aflat acum, după gratii, pentru fapte de corupţie. Comentatorii consideră că, indiferent de culoarea protagoniştilor, jocurile politice din Parlament au tot mai puţin ecou în societate.

    La ultimele alegeri legislative, două treimi din electorat nici n-a mers la urne. Iar un amplu sondaj de opinie, publicat luna acesta, relevă că 68,1% dintre români apreciază că lucrurile în ţară se îndreaptă într-o direcţie greşită şi doar 25 de procente cred că direcţia e corectă.

  • Fără vot asupra moțiunii de cenzură

    Fără vot asupra moțiunii de cenzură

    Deznodământ anticipat de multă lume, moţiunea de cenzură introdusă de social-democraţi contra guvernului monocolor PNL a fost un balon de săpun, care s-a spart la şedinţa de luni după-amiază a Parlamentului, unde nici măcar nu s-a întrunit cvorumul. Iniţiatorii acuză Executivul că şi-a pierdut credibilitatea prin modul în care a gestionat pandemia, că a prăbuşit economia şi nivelul de trai al românilor şi că a devalizat bugetul de stat sub paravanul crizei, aşa cum ar reieşi dintr-un raport recent al Curţii de Conturi. În replică, liberalii şi patronul lor politic, preşedintele Klaus Iohannis, au calificat drept iresponsabilă încercarea stângii de a lăsa ţara fără un guvern cu prerogative depline în plină criză sanitară.



    Pentru ca moţiunea să treacă şi Cabinetul condus de Ludovic Orban să pice, erau necesare 233 de voturi, adică jumătate plus unu din totalul senatorilor şi deputaţilor. După ore de aşteptare şi după repetate încercări de a umple sala, autorii moţiunii s-au resemnat: n-au răspuns prezent decât 226 de parlamentari. PNL şi partenerii săi, USR şi PMP, precizaseră din timp că boicotează şedinţa. UDMR a anunţat că asistă la dezbateri, dar că nu votează. Iar PSD şi aliaţii săi tradiţionali ori conjuncturali, Pro România şi ALDE, au fost obligaţi să constate că nu mai pot conta nici măcar pe conştiinciozitatea propriilor parlamentari.



    Câţiva social-democraţi au invocat probleme de sănătate şi n-au venit la şedinţa unde ar fi urmat să voteze moţiunea. Învestit, chiar luna aceasta, ca şef plenipotenţiar al partidului, pe care-l conducea interimar din toamna trecută, preşedintele PSD al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a ameninţat pe holuri cu excluderea absenţilor. Oamenii săi rămân cel mai numeros grup parlamentar, dar efectivele acestuia s-au subţiat continuu.



    Prefaţat de alegerile locale de pe 27 septembrie, scrutinul legislativ de peste trei luni ar putea, potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, să înjumătaţescă numărul senatorilor şi deputaţilor PSD. Aşa că, speculează comentatorii, mulţi dintre cei care ştiu că nu se vor mai regăsi pe locuri eligibile deja nu mai răspund la comenzi.



    De cealaltă parte a baricadei, PNL îşi păstrează guvernul, dar ponderea sa parlamentară, de numai circa 22 de procente, ridică semne de întrebare asupra legitimităţii acestuia. De altfel, la începutul anului, Guvernul Orban a şi fost demis prin moţiune de cenzură şi reinstalat, la scurtă vreme după aceea, inclusiv cu voturile stângii, pentru a gestiona criza provocată de pandemie. Toate convulsiile de pe scena politică indică, potrivit analiştilor, necesitatea primenirii şi resetării urgente a Senatului şi Camerei Deputaţilor, odată cu apropiatele alegeri legislative. Fiindcă, deşi definit drept instituţie fundamentală a democraţiei, Parlamentul se bucură, în ochii românilor, de o rată de încredere de numai zece procente.

  • Vot asupra moţiunii de cenzură

    Vot asupra moţiunii de cenzură

    233 de voturi pentru sunt necesare pentru demiterea executivului liberal de la
    București, confruntat în ultima zi a sesiunii extraordinare a Parlamentului cu
    o moțiune de cenzură. Inițiatorii demersului, social-democraţii, care au
    pierdut controlul guvernului la sfârşitul anului trecut, dar rămân cel mai mare
    partid reprezentat în Parlament, susțin că dispun de voturile necesare pentru
    răsturnarea guvernului, pe care îl acuză că a scăpat total de sub control
    pandemia, că a distrus economia şi a prăbuşit nivelul de trai al populaţiei.
    PSD afirmă că are, în schimb, un program de guvernare cu obiective realiste.


    Prim-vicepreşedintele partidului, Sorin Grindeanu, detaliază: Cele trei mari priorităţi ale PSD:
    sănătate, educaţie şi economie. În esenţă, am construit acest program de
    guvernare pentru a răspunde la patru lucruri fundamentale: gestionarea
    profesionistă a crizei sanitare, deschiderea în siguranţă a şcolilor,
    relansarea cu adevărat a economiei şi creşterea veniturilor românilor.


    Reprezentanţii
    PNL îi acuză, la rândul lor, pe adversarii politici de iresponsabilitate şi de
    exploatare a crizei sanitare în scop electoral. Liberalii au contestat demersul
    şi la Curtea Constituţională, care a anunțat că aşteaptă, până pe 1 septembrie,
    punctele de vedere privind un posibil conflict juridic între guvern şi
    parlament. Între timp, calculele politice se fac până în ultimul
    moment, iar negocierile pot fi caracterizate drept intense.


    Premierul Ludovic Orban: După cum bine ştiţi, negocierile nu sunt
    publice. Veţi vedea rezultatul. Eu nu i-aş spune moţiune de cenzură, i-aş spune
    poţiune de cianură, cu care PSD vrea să otrăvească din nou România.


    Mişcarea făcută de social-democraţi – care au obținut rapid sprijinul PRO
    România și ALDE – are drept scop îmbunătăţirea imaginii PSD înaintea alegerilor
    locale, din 27 septembrie, şi parlamentare, de la sfârșitul anului, consideră
    analiștii. Aceasta, în condițiile în care principalul partid de opoziție a
    pierdut jumătate din sprijinul popular pe care îl avea după alegerile parlamentare
    din 2016.


    Căderea guvernului Orban nu echivalează cu o preluare a puterii de
    către PSD, președintele Klaus Iohannis afirmând, de altfel, în numeroase
    rânduri că nu va desemna un social-democrat ca prim-ministru, chiar dacă
    partidul ar forma o majoritate cu alte partide mici. Un eventual interimat
    asigurat de liberali ar însemna, însă, o guvernare cu o marjă de manevră
    diminuată, o guvernare care nu ar mai avea, de exemplu, la îndemână
    posibilitatea de a emite ordonanțe de urgență – un instrument la care
    liberalii, lipsiți de o majoritate în Parlament, au apelat până acum în câteva
    rânduri.


    Din opoziție, USR şi PMP au anunţat răspicat că nu susţin moţiunea de
    cenzură, în timp ce UDMR a amânat până în ultimul moment luarea unei decizii în
    privința votului.

  • Retrospectiva săptămânii 23.08 – 29.08.2020

    Retrospectiva săptămânii 23.08 – 29.08.2020

    Evoluţia Covid 19 în România la 6 luni de la declararea primului caz

    Pe 26 februarie, în România s-a înregistrat primul caz de COVID 19, acum la 6 luni, sunt peste 83 de mii de infectări şi 3500 de decese.Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că nu se impun noi măsuri restrictive, deoarece raportările săptămânale arată că există o tendinţă de scădere a numărului de cazuri. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a propus redeschiderea, de la 1 septembrie, cu anumite restricţii, a restaurantelor şi cafenelelor amplasate în interiorul clădirilor, precum şi a cinematografelor, muzeelor, bibliotecilor şi sălilor de de spectacole. Activitatea de servire și consum în restaurante, hoteluri, cafenele și localuri publice fusese suspendata la jumatatea lui martie din cauza pandemiei de coronavirus, dar a continuat pentru livrare la domiciliu sau alte activități, care nu presupun clienți într-o incintă. Hotărârea adoptată mai prevede, printre altele, limitarea programului de funcţionare a teraselor între orele 6:00 şi 24:00, precum şi creşterea numărului de persoane care pot participa la evenimente private – 50 în spaţiul închis, respectiv 100 în spaţiul deschis.

    Debut al campaniei electorale pentru alegerile locale din România

    În România a început, vineri, campania electorală pentru alegerile locale de pe 27 septembrie. Scrutinul era prevazut în iunie, dar a fost amânat din cauza pandemiei. Pentru prima dată, campania va fi una atipică şi se va desfăşura după anumite reguli de protecţie sanitară. Astfel, echipele de campanie şi candidaţii vor purta măşti de protecţie la întrunirile electorale, atât în interior, cât şi în exterior. La evenimentele din interior vor participa maximum 50 de persoane, în vreme ce în exterior vor participa maximum 100 de persoane.

    De asemenea, campaniile electorale care se vor desfăşura din uşă în uşă vor fi puse în practică de o echipă formată doar din două persoane. Campania electorală se va încheia pe 26 septembrie, la ora 7,00. Cetăţenii cu drept de vot pot cere înscrierea în Registrul Electoral până pe 4 septembrie, dată până la care primarii trebuie să actualizeze această listă. Secţiile de votare se vor deschide pe 27 septembrie, la ora 7:00 dimineaţa şi se vor închide la ora 21:00, iar procesul de numărare a voturilor se va încheia cel mai târziu pe 28 septembrie. Competiţia electorală este pentru 41 de funcţii de preşedinţi de consilii judeţene, peste 1.300 de consilieri judeţeni şi 40.000 de consilieri locali şi aproximativ 3.200 de funcţii de primar.

    Cea mai importantă confruntare este pentru funcţia de primar al Municipiului Bucureşti, unde intră în competiţie nu mai puțin de 18 candidaţi, dintre care patru sunt indepedenţi. Favoriţi sunt actualul primar social-democrat, Gabriela Firea, şi Nicuşor Dan, candidat indepedent susţinut de PNL, aflat la guvernare și USR-PLUS. Preşedintele Klaus Iohannis a făcut un apel către candidaţi, dar şi către alegători să respecte măsurile de protecţie sanitară astfel încât scrutinul să poată fi organizat în siguranţă. Înainte de începerea campaniei electorale, șeful statului a insistat că este esenţial ca fiecare să facă tot ceea ce ţine de el pentru ca şi democraţia să fie protejată în această perioadă. Acest lucru este posibil, a spus preşedintele, dacă toţi vor respecta un set de reguli şi măsuri menite să asigure un cadru optim de desfăşurare a acţiunilor electorale în condiţii speciale.

    Moţiune de cenzură împotriva Guvernului – dezbatere şi vot în Parlament pe 31 august

    Parlamentul de la Bucureşti va dezbate şi vota luni, 31 august, moţiunea de cenzură depusa de opoziţia social-democrată împotriva guvernului liberal, au stabilit birourile permanente ale celor două camere ale Legislativului. Social-democraţii reproşează executivului condus de Ludovic Orban modul în care a gestionat criza provocată de epidemie. De partea sa, guvernul a depus o sesizare la Curtea Constituţională, în care reclamă iniţierea unei moţiuni de cenzură în vacanţa parlamentară. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, consideră că actualul executiv trebuie să plece şi susţine că social -democraţii dispun de voturile necesare pentru demiterea guvernului. Premierul Ludovic Orban susţine că iniţiativa PSD este iresponsabilă politic şi poate pune ţara în situaţia de a gestiona pandemia fără un guvern.

    România şi criza din Belarus

    România va aloca un ajutor de 100.000 de euro pentru societatea civilă şi jurnaliştii independenţi din Belarus, a anunţat şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, prezent, la Berlin, la o reuniune informală de 2 zile a miniştrilor de externe din UE. În ajunul reuniunii, Bogdan Aurescu a declarat că România va cere din nou sancţionarea celor vinovaţi pentru abuzurile comise în context electoral şi post-electoral în Belarus. Demersurile condamnabile ale puterii de la Minsk nu pot rămâne fără un răspuns adecvat din partea Uniunii Europene, a mai spus ministrul român de Externe.

    Evoluţia echipelor româneşti de fotbal în cupele europene

    Două calificări şi o eliminare este bilanţul celor trei reprezentante ale României în Liga Europa la fotbal, după meciurile de joi, din primul tur preliminar. FC Botoșani a câştigat cu 2-1, în deplasare, cu FC Ordabasy, din Kazahstan, iar bucureştenii de la FCSB cu 3-0, pe teren propriu, cu armenii de la FC Shirak. Vicecampioana României, CS Universitatea Craiova, a fost, în schimb, eliminată, scor 1-2, în Georgia, de FC Locomotive Tbilisi. Calificările s-au tranşat într-o singură manşa. Miercuri seara, pe teren propriu, şi campiona CFR Cluj, a fost eliminată, după lovituri de departajare, de echipa croata Dinamo Zagreb, în turul al doilea preliminar al Ligii Campionilor. CFR îşi va continua traseul continental în Liga Europa. Tragerile la sorţi pentru tururile următoare au loc săptămâna viitoare.

  • Retrospectiva săptămânii 16.08 – 22.08.2020

    Retrospectiva săptămânii 16.08 – 22.08.2020

    S-a
    prelungit starea de alertă


    Starea
    de alertă continuă în România pentru
    a patra lună consecutiv, după ce Guvernul a decis prelungirea ei cu încă 30 de
    zile din cauza creșterii numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus. Nu au
    fost impuse restricţii noi pentru prevenirea răspândirii infectărilor. S-a
    prelungit, însă, programul teraselor, care vor putea funcţiona până la miezul
    nopţii, iar operatorii economici care gestionează aceste spaţii trebuie să se
    asigure că nu au mai mulţi clienţi decât numărul locurilor pe scaun şi să
    limiteze interacţiunea fizică între aceştia. Purtarea
    măştii de protecţie este în continuare obligatorie în spaţiile publice deschise
    aglomerate, cum ar fi pieţele, târgurile, staţiile mijloacelor de transport în
    comun, falezele, zonele de pelerinaje sau serbările publice. În această
    săptămână s-au înregistrat zilnic peste o mie de noi cazuri de infecție cu noul
    coronavirus. Ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, crede că în următoarea perioadă
    numărul de infectări se va stabiliza şi că va urma o scădere a cazurilor. Totul
    depinde de modul în care oamenii înţeleg să respecte normele de igienă, să
    poarte masca şi să păstreze distanţa – este de părere Nelu Tătaru.


    Pregătiri
    pentru noul an școlar


    În
    România, școala este programată să înceapă pe 14 septembrie. Guvernul de la
    București a adoptat, în această săptămână, o serie de acte normative necesare
    începerii în bune condiţii a noului an şcolar. Măsurile pentru începerea
    cursurilor vor fi luate în şcoli, în funcţie de situaţia epidemiologică de la
    nivelul fiecărei localităţi, potrivit unui proiect de ordin publicat de
    Ministerul Sănătăţii. Această situaţie va fi comunicată unităţilor de
    învăţământ de către direcţiile de sănătate publică până pe 7 septembrie.
    Astfel, în funcţie de numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile,
    raportat la mia de locuitori, se va decide în ce mod se desfăşoară procesul de
    învăţământ, la şcoală sau online.

    Elevii şi profesorii vor purta măşti de
    protecţie sanitară în timpul orelor. Distanţa dintre bănci va fi de un metru,
    iar acolo unde nu este posibil vor fi montate separatoare. Ordinul Ministerului
    Sănătăţii prevede, de asemenea, măsuri ferme de curăţenie şi dezinfecţie,
    igiena riguroasă a mâinilor şi evitarea schimbării de către elevi, pe parcursul
    unei zile, a sălilor de clasă. Acolo unde va fi posibil, se va asigura
    decalarea pauzelor, astfel încât să fie limitat numărul de persoane prezente în
    grupurile sanitare şi în curtea şcolii. Proiectul mai prevede şi că elevii vor fi
    primiţi în şcoli doar dacă părinţii semnează o declaraţie pe propria răspundere
    privind starea de sănătate a copiilor. Părinţii sunt de părere că prezenţa la
    școală are rezultate mult mai bune faţă de educaţia online, dar sunt
    îngrijoraţi de felul în care se va asigura distanţarea fizică. Iar specialiştii
    atrag atenţia că nu poate fi exclusă transmiterea bolii în unitățile de
    învățământ.


    Creșterea
    în etape a alocațiilor – respinsă


    Camera
    Deputaţilor de la București a respins, în calitate de for decizional, ordonanţa
    de urgenţă a guvernului privind majorarea graduală a alocaţiilor pentru copii.
    Astfel, rămâne în vigoare legea care obligă executivul să dubleze
    indemnizațiile, așa cum prevede un act normativ adoptat de Parlament anul
    trecut. Indemnizațiile trebuiau sa crească, încă de la 1 martie, de la 150 la
    300 lei, respectiv de la 300 la 600 lei pentru copiii cu dizabilităţi, dar
    guvernul a amânat termenul de aplicare, argumentând lipsa banilor. Ministrul
    Finanţelor, Florin Cîţu, consideră că legea care dublează alocaţiile în 2020
    este neconstituţională, deoarece a fost votată în Parlament fără să existe o
    sursă de finanţare. Chiar în situaţia în care ne aflăm astăzi, când trecem
    printr-o criză economică globală, în situaţia în care economia a fost închisă
    două luni pentru a-i ţine pe români sănătoşi, în care veniturile la buget au
    scăzut, am găsit resurse de a creşte alocaţiile cu 20%, a mai spus Florin
    Cîţu. Din cealaltă parte, social-democraţii au solicitat guvernului să găsească
    banii necesari pentru creşterea indemnizaţiei. Parlamentarii USR s-au abţinut de
    la vot, iar PMP şi UDMR au votat pentru dublarea alocaţiilor, solicitând
    guvernului să nu facă economii pentru cei 3,6 milioane de copii din România.


    Moțiune
    de cenzură împotriva guvernului Orban


    Principalul
    partid de opoziție din România, Partidul Social Democrat, a depus, la începutul
    acestei săptămâni, în Parlament, o nouă moțiune de cenzură împotriva
    executivului minoritar condus de Ludovic Orban. Acesta mai fusese debarcat o
    dată, la începutul anului, prin același demers, dar pe fondul crizei sanitare
    care se prefigura și invocându-se nevoia de stabilitate politică, a fost repus
    în funcție inclusiv cu votul opoziției. Acum, social-democrații îi reproșează
    executivului liberal, pe care îl consideră cel mai slab din ultimii 30 de ani,
    modul în care a gestionat epidemia de Covid-19 şi măsurile pe care le-a luat
    pentru refacerea economiei. De cealaltă parte, premierul Ludovic Orban respinge
    acuzațiile și consideră că demersul PSD este iresponsabil. Sunt de acord cu
    social-democrații și se vor pronunța ‘pentru’ demiterea actualului guvern PRO
    România şi ALDE. PMP şi USR PLUS critică, în schimb, demersul căruia spun că nu
    i se vor alătura. UDMR nu a luat, încă, o decizie.

  • Moţiunea de cenzură, prezentată în Parlament

    Moţiunea de cenzură, prezentată în Parlament

    În România,
    este un an cu alegeri locale şi legislative, iar criza generată de pandemie a
    deschis un front larg, un teren propice bătăliilor politice. Cu doar câteva
    zile înainte de congresul la care urmează să-şi aleagă conducerea, PSD, cel mai
    important partid parlamentar, a depus o moţiune de cenzură împotriva
    cabinetului liberal minoritar condus de Ludovic Orban. Documentul a fost citit,
    joi, în Parlament. Social-democraţii critică guvernul PNL pentru modul cum a
    gestionat criza medicală provocată de noul coronavirus şi susţin că nu au fost
    achiziţionate suficiente echipamente medicale pentru combaterea epidemiei. PSD
    apreciază că liberalii au scăpat total de sub control pandemia, au distrus
    economia, iar consecinţa ar fi scăderea nivelului de trai. Mai grav, executivul
    este corupt, spun social-democraţii, care invocă în sprijinul acestei acuzaţii un
    raport al Curţii de Conturi şi o anchetă DNA privind achiziţiile publice.

    În
    documentul prezentat în Parlament de senatorul Lucian Romaşcanu, Cabinetului
    Orban i se reproşează lipsa măsurilor economice concrete şi împrumuturile care
    au fost făcute în această perioadă. Lucian Romaşcanu: În numai nouă luni de guvernare,
    ministrul finanţelor publice a împrumutat peste 105 miliarde de lei, de patru
    ori mai mult decât guvernarea PSD. Cu o viteză de împrumut de 1.000 de euro pe
    secundă, ponderea datoriei guvernamentale a explodat la 40% din PIB în luna mai
    a anului 2020    .

    Premierul Ludovic Orban a negat acuzaţiile aduse şi a
    calificat ca iresponsabil demersul adversarilor săi politici. Ludovic Orban: Este
    o minciună gogonată de la cap la coadă, iar ideea de a depune moţiunea de
    cenzură în situaţia în care se găseşte România arată iresponsabilitate, o
    totală sfidare a interesului fundamental pe care îl are România astăzi. Cum să
    laşi ţara fără guvern, când ne luptăm cu pandemia, când ne luptăm cu criza
    economică şi trebuie să implementăm planul de măsuri de relansare economică,
    când trebuie să pregătim anul şcolar?

    Pentru a trece, moţiunea are
    nevoie şi de voturile altor parlamentari decât cei social-democraţi. PSD are
    promisunea unui vot pro-moţiune din partea Pro România. UDMR nu a decis, deocamdată, cum se va
    poziţiona. Alături de guvern par a sta, în acest moment, USR şi PMP. Depunerea
    unei moţiuni de cenzură în timpul unei sesiuni extraordinare este o premieră în
    cele peste 3 decenii de parlamentarism postcomunist. PNL o consideră, de aceea,
    contrară legii fundamentale şi cere Curţii Constituţionale să se pronunţe în
    această privinţă. În opinia PSD, demersul PNL este fără temei şi denotă
    disperare.

  • Moțiune de cenzură împotriva guvernului Orban

    Moțiune de cenzură împotriva guvernului Orban

    Cum anunțase, deja, de ceva vreme, Partidul Social Democrat, principalul partid de opoziție în România, a depus, la începutul acestei săptămâni, în Parlament, o nouă moțiune de cenzură — « Guvernul PNL, de la pandemie la pande-mită generalizată » – împotriva executivului minoritar condus de Ludovic Orban. Acesta mai fusese debarcat o dată, la începutul anului, prin același demers democratic, dar – pe fondul crizei sanitare care se prefigura și invocându-se nevoia de stabilitate politică – a fost repus în funcție inclusiv cu votul opoziției. Acum, social-democrații îi reproșează executivului liberal, pe care îl consideră cel mai slab din ultimii 30 de ani, modul în care a gestionat epidemia de Covid-19 şi măsurile pe care le-a luat pentru refacerea economiei.



    Guvernul Orban a dus ţara într-o criză economică pe care nu o poate controla în prezent şi este momentul să fie demis – a declarat liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu: Un guvern care îşi fură propriul popor trebuie să plece. Un guvern care împinge România spre dezastru economic trebuie să plece. Un guvern care fraternizează cu interlopii, dar îi cocoşează cu amenzi pe români trebuie să plece. Un guvern care nu respectă legile în vigoare şi nu creşte alocaţii, salarii şi pensii trebuie să plece. Această moţiune este susţinută de aproape un milion de români care vor ca drepturile lor să fie respectate. De aceea, aici, în Parlament, vom spune stop jafului şi incompetenţei Partidului Naţional Liberal.”



    De cealaltă parte, premierul Ludovic Orban respinge acuzațiile, consideră că demersul PSD este iresponsabil şi spune că analizează posibilitatea ca PNL să sesizeze Curtea Constituţională, pentru că o moţiune de cenzură nu poate fi iniţiată în timpul vacanţei parlamentare: Este o aventură politicianistă care nu are în spate niciun fel de obiectiv pentru România şi care riscă să arunce în aer țara într-un moment extrem de dificil, în care este absolut necesar un guvern cu deplină putere.”



    Moţiunea de cenzură va fi citită joi, în plenul Parlamentului, urmând ca dezbaterea şi votul să aibă loc ulterior. Pentru ca moțiunea să fie adoptată, sunt necesare 233 de voturi. Sunt de acord cu social-democrații și se vor pronunța ‘pentru’ demiterea actualului guvern PRO România şi ALDE. PMP şi USR PLUS critică, în schimb, demersul căruia spun că nu i se vor alătura. UDMR nu a luat, încă, o decizie.



    Încrâncenarea este cu atât mai mare cu cât, anul acesta, în România au loc alegeri locale și parlamentare. Principalii protagoniști ai scenei politice se acuză, deci, reciproc că se cramponează de putere, respectiv că vor să pună mâna pe putere pentru a-și maximiza șansele electorale.