Radio România Internațional

Tag: motiune de cenzura

  • Premierul, audiat în Parlament

    Premierul, audiat în Parlament

    Guvernul
    monocolor liberal de la București pregăteşte un plan de reconstrucţie economică
    după pandemia de coronavirus – a afirmat premierul Ludovic Orban în Parlament,
    unde a fost invitat să prezinte ce măsuri a luat, până acum, echipa pe care o
    conduce.


    Chemat la ʺOra Guvernuluiʺ din Camera Deputaților, șeful Executivului
    a precizat că, în primul trimestru al acestui an, România a avut cea mai mare
    creştere economică din Uniunea Europeană.


    Ludovic Orban: ʺCea mai mare parte a
    companiilor din România, cea mai mare parte a domeniilor de activitate au rămas
    în funcţiune şi cea mai bună dovadă pentru acest lucru puteţi vedea din date.
    Iar datele arată că, pe primul trimestru, România a întregistrat cea mai mare
    creştere economică. De asemenea, veţi vedea şi din datele de pe trimestrul II,
    comparativ cu alte ţări, că situaţia economică în România este departe de a fi
    atât de gravă cum încearcă unii să o prezinte.ʺ


    Premierul a spus că
    restricţiile de activităţi din domeniul economic au fost determinate de riscul
    la adresa vieţii şi sănătăţii oamenilor, dar că acestea au fost limitate,nefiind oprit niciun şantier, lucru care se
    vede din structura creşterii economice pentru investiţiile publice. În privinţa
    sectorului HoReCa, grav afectat, Ludovic Orban a anunţat că Executivul susţine
    reluarea activităţii prin măsuri active, atunci când situaţia epidemiologică o
    va permite.


    Nu de aceeași părere este Opoziția parlamentară, care crede că
    politica economică guvernamentală de dată recentă a făcut ca zeci de mii de
    firme să nu-şi poată plăti ratele bancare, multe să riște să intre în faliment,
    iar ca programul de susţinere a IMM-urilor să se dovedească inutil.


    Liderul
    ProRomânia, de centru-stânga, Victor
    Ponta, spune că, de fapt, Cabinetul Orban nu are soluţii:

    ʺAstăzi, cred că
    Parlamentul României trebuie să suplinească lipsa de acţiune şi de măsuri a
    Guvernului. Vorbim despre economie, despre adevărata criză în care România se
    află deja şi în care, probabil, se va mai afla mult timp după ce criza sanitară
    se va încheia. Îmi permit să vă adresez doar întrebarea dacă vă daţi
    dumneavoastră demisia sau trebuie să vă dăm, iarăşi, noi, Parlamentul, jos?ʺ


    La rândul său, PSD, prin președintele său interimar Marcel Ciolacu, a cerut
    acțiuni concrete, în lipsa cărora ar putea fi pregătită o moțiune de cenzură:

    ʺAţi moştenit o economie care funcţiona, care avea o creştere de 4%, pe
    care ați pus-o pe butuci, aţi adus-o la 2%. Peste 70% dintre români mai au bani
    doar pentru o lună. Astăzi ar fi trebuit să vă daţi demisia, dar nu aveţi
    demnitatea de a vă da demisia pentru tot răul făcut acestei ţări.ʺ


    Şi alte
    grupuri parlamentare au cerut Guvernului măsuri concrete de depăşire a crizei
    economice şi au făcut apel la responsabilitate şi dialog cu partenerii
    politici.

  • Încheierea audierilor pentru un nou guvern

    Încheierea audierilor pentru un nou guvern

    Miniştrii
    propuşi în Cabinetul liberal de la Bucureşti al premierului desemnat Florin Cîţu
    au fost audiaţi, timp de trei zile, în comisiile parlamentare de specialitate: nouă
    au primit aviz pozitiv, şapte – negativ. Au undă verde din partea deputaţilor şi senatorilor propunerile pentru
    Apărare, Mediu, Agricultură şi Transporturi. Li se adaugă candidaţii pentru Ministerul Tineretului şi Sportului, Externe, Fonduri Europene, Economie şi Interne.


    La polul opus, avizaţi negativ au fost cei propuşi să preia portofoliul
    Finanţelor Publice, Justiţie, Lucrări Publice, Cultură, Sănătate, Educaţie şi Muncă
    şi Protecţie Socială. Premierul interimar şi preşedinte al PNL, Ludovic Orban,
    s-a declarat mulţumit de prestaţia celor audiaţi:

    Aceste audieri, confruntarea mai ales cu
    parlamentari foarte incomozi, multele întrebări încuietoare care le-au fost
    pregătite şi care i-au pus în faţa unor răspunsuri pe care trebuiau să le
    furnizeze … Profunda cunoaştere a problematicii din domeniu dobândită într-un
    timp destul de scurt a crescut calitatea prestaţiilor şi chiar vă spun că mulţi
    din cei care au votat ‘pentru’ au votat pentru că aşa au considerat, pentru că
    au fost mulţumiţi de calitatea prestaţiei miniştrilor.


    După audierile miniştrilor
    propuşi de către comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere şi avizul
    lor consultativ, motivat, e rândul Birourilor permanente ale Senatului şi
    Camerei Deputaţilor să se reunească pentru a stabili data şedinţei comune a
    Legislativului dedicată învestiturii. Programul şi lista Guvernului se dezbat
    de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţă comună, iar Parlamentul acordă
    încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.


    Acestea
    fiind spuse, conducerea Legislativului va stabili, săptămâna viitoare, data la
    care va avea loc votul de învestitură pentru Cabinetul premierului desemnat
    Florin Câţu. Şedinţa comună poate fi programată cel mai târziu vinerea viitoare,
    dar liberalii şi-ar dori ca ea să aibă loc cât mai repede. Pentru a trece de Parlament,
    Guvernul Cîţu are nevoie de 233 de voturi. Atâta doar că votul stă sub spectrul
    ideii organizării de alegeri legislative anticipate, dorită cu ardoare de preşedintele
    ţării, Klaus Iohannis, şi de liberalii săi, confortaţi de rezultatele pe care
    le-au obţinut, anul trecut, la europarlamentare şi prezidenţiale, dar respinsă cu înverşunare de adversarii social-democraţi, în opoziţie.


    Cum, la Bucureşti,
    jocurile politice se fac şi se desfac cu viteza luminii, nimic nu e sigur până
    în momentul votului! Amintim doar, pe scurt, că, la începutul lui februarie,
    Guvernul liberal condus de Ludovic Orban a fost demis prin moţiune de cenzură. Că
    preşedintele Iohannis l-a
    desemnat tot pe Orban să formeze un nou Executiv, dar că votul de învestitură
    al Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. În plus, preşedintele PNL
    şi-a depus mandatul de
    premier desemnat. Aşa a venit, acum, rândul lui Florin Cîţu!

  • Nou premier desemnat la Bucureşti

    Nou premier desemnat la Bucureşti

    România
    are un nou premier desemnat, în persoana ministrului de finanţe în exerciţiu,
    Florin Cîţu. Preşedintele Klaus Iohannis a facut, miercuri, anunţul, nu
    înainte, însă, de a lăuda PNL pentru cele trei luni de guvernare – ghidate, în
    opinia sa, de o agendă reformatoare – şi de a reproşa PSD că a încercat mereu
    să blocheze activitatea executivului.


    Preşedintele a amintit că primul cabinet
    liberal, condus de şeful PNL, Ludovic Orban, a fost demis prin moţiune de
    cenzură de o majoritate coagulată de PSD împotriva proiectului de lege care
    prevedea revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. După
    aceea, şeful statului l-a desemnat prim-ministru tot pe Orban, însă PSD ar fi
    tergiversat procedurile parlamentare şi s-a ajuns la blocaj, iar premierul şi-a
    depus mandatul. Preşedintele a spus că prin desemnarea lui Florin Cîţu a dorit
    depăşirea blocajului şi rezolvarea problemelor ţării.


    Prim-ministrul desemnat a
    promis că va încerca să adune majoritatea parlamentară necesară învestirii şi că
    va înainta Parlamentului, în cel mai scurt timp, lista Guvernului şi programul
    de guvernare. Şi înainte şi după ce a devenit ministru de finanţe, Florin Cîţu a
    acuzat PSD că, prin politici dezastruoase, ar fi provocat avarii serioase bugetului
    ţării. Şeful său de partid, premierul în exerciţiu, Ludovic Orban, a dat
    asigurări că desemnarea lui Cîţu este o garanţie că reabilitarea
    economico-financiară va continua.


    Ludovic Orban: Florin Cîţu reprezintă o
    garanţie pentru repararea dezastrului provocat de guvernările iresponsabile ale
    PSD şi, de asemenea, asigurarea unei creşteri economice a României sustenabile,
    bazate pe motoare de creştere normale într-o economie capitalistă.


    PSD,
    formaţiune care deţine încă majoritatea relativă în legislativ, a reacţionat
    prompt, anunţând că nu va vota un guvern condus de Cîţu. Despre desemnarea
    acestuia, liderul interimar al social-democraţilor, Marcel Ciolacu, a spus: Mi
    se pare un lucru care depăşeşte imaginaţia desemnarea domnului Cîţu. Eu mă
    aşteptam ca domnul Cîţu să iasă să spună ce a făcut cu 10 miliarde de euro
    împrumutate în trei luni şi jumătate, nu să fie desemnat premier. E fără
    cuvinte desemnarea. Vom vedea mai departe ce hotărâri vor lua, vom discuta şi
    cu ceilalţi parteneri politici. Categoric preşedintele a ales calea crizei
    politice.


    Ciolacu nu exclude revenirea la Curtea Constituţională.
    Sesizată de PSD, CCR a stabilit că a doua desemnare a lui Orban a avut ca mobil
    respingerea propunerii de guvern în legislativ şi nu coagularea unei majorităţi
    care să dea votul de învestitură. Curtea a luat în considerare intenţiile
    declarate ale preşedintelui Iohannis şi ale PNL de a intra în logica alegerilor
    anticipate.


    A treia forţă parlamentară, USR, apropiată ideologic de liberali,
    spune că vrea să facă parte din executiv, în măsura în care se va constitui o
    majoritate, şi că are ca prim obiectiv alegerea primarilor în două tururi. În
    schimb, Pro România afirmă că nu va vota guvernul, pentru că PNL nu ar avea
    legitimitate, echipă, program şi nici susţinere parlamentară.

  • Reacţii după căderea Guvernului

    Reacţii după căderea Guvernului

    Criticat de adversarii săi politici pentru că a încercat să modifice legile
    electorale prin asumarea răspunderii, deci fără dezbatere în Parlament, cu doar
    câteva luni înainte de scrutinul pentru locale, premierul liberal Ludovic Orban
    a căzut, miercuri, testul moţiunii de cenzură iniţiate împotriva cabinetului
    său. Trei luni a durat mandatul acestui executiv, al patrulea de la alegerile
    parlamentare din 2016 şi primul monocolor.


    Social-democrații din opoziție (PSD), aflaţi la putere până la
    sfârşitul lunii octombrie anul trecut, când au fost înlăturaţi tot prin moţiune
    de cenzură, au făcut acum front comun cu ProRomânia, formaţiunea condusă de
    fostul premier PSD Victor Ponta, şi, susţinuţi de UDMR, au adunat chiar mai
    multe voturi decât erau suficiente pentru a debarca guvernul Orban.


    Miza
    demersului nu este deloc una de neglijat – numărul de tururi în care să fie
    organizate alegerile locale. Acum, este prevăzut un singur tur, situaţie
    considerată favorizantă pentru partidele mari, între care se numără şi PSD.
    Deşi în scădere puternică de popularitate, PSD continuă să aibă cei mai mulţi
    parlamentari şi cele mai multe primării. În această situaţie, ei ar fi
    principalii defavorizaţi de revenirea la două tururi, pentru care liberalii
    şi-au asumat răspunderea.


    PNL, care, comparativ cu anul 2016 şi-a dublat
    numărul susţinătorilor – undeva spre 47%, potrivit sondajelor de opinie – are,
    la rândul său, multe primării, dar spun că două tururi reprezintă o variantă
    care ar conferi mai multă legitimitate. Căderea guvernului deschide, în acelaşi
    timp, calea spre anticipate – dorite de liberali, dar şi de preşedintele Klaus
    Iohannis, în opinia căruia acestea reprezintă cea mai corectă soluţie
    pentru ţară.


    Procedura
    prevăzută de Constituție este, însă, complexă. Încercările de a forma un nou
    guvern ar trebui să eșueze de două ori în termen de 60 de zile înainte ca
    președintele să poată dizolva Parlamentul. Rezultatul
    convine şi PNL, şi PSD, din raţiuni diferite, apreciază politologul Cristian
    Pîrvulescu. În opinia acestuia, PSD a considerat că are de ales între două
    rele – alegerea primarilor în două tururi de scrutin sau alegerile anticipate -
    şi a preferat alegerile anticipate pentru că, da, începând cu această moţiune
    de cenzură se deschid condiţii pentru alegeri anticipate.


    Rezultatul actual
    este bun şi pentru PNL şi pentru PSD şi UDMR, este de părere şi analistul Radu
    Magdin. Pentru liberali miza parlamentară la peste 35 la sută va fi foarte
    probabil realizată, iar pentru social-democraţi şi maghiari e cheia păstrării
    alegerilor locale într-un tur, spune Magdin. El mai spune că rezultatul,
    dincolo de mimarea bătăliei politice, denotă şi negocieri serioase de culise.
    Dezavantajat este doar al treilea actor, conform sondajelor, USR PLUS.

  • Cel dintâi guvern monocolor liberal din România post-comunistă a fost demis, prin moţiune de cenzură

    Cel dintâi guvern monocolor liberal din România post-comunistă a fost demis, prin moţiune de cenzură

    La numai
    trei luni de la învestire, Cabinetul monocolor liberal de la Bucureşti condus
    de Ludovic Orban a plecat, miercuri, de la Putere, aşa cum a şi ajuns – prin
    moţiune de cenzură    . După ce, la jumătatea lui octombrie trecut, PNL a iniţiat
    cu succes o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de PSD, a venit, acum,
    rândul social-democraţilor,
    secondaţi de UDMR, să întreprindă un demers similar şi să se străduiască să convingă
    cât mai mulţi parlamentari că Executivul Orban trebuie demis.

    Pentru ca Guvernul
    Orban să fie îndepărtat, erau necesare minimum 233 de voturi favorabile, adică
    jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor şi senatorilor. În favoarea
    debarcării lui au votat 261. Aceştia au acuzat Executivul liberal de încălcarea principiilor
    democratice pentru că au preferat varianta angajării răspunderii pentru
    alegerea primarilor în două tururi de scrutin cu doar câteva luni înaintea
    localelor, din raţiuni politice, nu în interesul cetăţenilor. Echipa Orban a încălcat, de asemenea, deciziile Curţii
    Constituţionale şi recomandările instituţiilor europene – s-a mai precizat în
    moţiunea intitulată ‘Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti‘.

    Susţinuţi de partenerii lor din USR sau PMP, liberalii au contraargumentat,
    însă, că revenirea la alegerea primarilor în două tururi le conferă acestora un
    plus de legitimitate şi reprezentativitate şi e dorită de 80% dintre români. Anterior
    adoptării moţiunii de cenzură, cel puţin declarativ, deja fostul premier
    Ludovic Orban se arătase convins că aceasta nu va
    trece de Parlament: a fost, însă, contrazis de realitatea din plen. Totuşi, din
    dorinţa de a se pregăti şi pentru scenariul înfrângerii la votul de miercuri,
    cu o noapte înainte, Cabinetul liberala adoptat un număr record de ordonanţe de urgenţă – nu mai
    puţin de 25, pe care – s-a spus – un Guvern demis, cu prerogative restrânse, nu
    le-ar mai fi putut promova. Una dintre aceste ordonanţe introduce reguli noi pentru alegerile
    parlamentare anticipate: reduce termenul de convocare a scrutinului de la 90 la
    45 de zile, reglementează votul pe liste suplimentare la nivel naţional şi
    votul timp de trei zile în străinătate.

    În plus, numărul parlamentarilor care îi vor reprezenta pe românii
    din diaspora se dublează şi ajunge la 12. Or, căderea de
    miercuri a Guvernului Orban prin moţiune de cenzură ar putea fi un prim pas
    spre declanşarea de legislative anticipate, aşa cum doresc PNL, dar şi alte
    partide parlamentare, precum şi preşedintele ţării, Klaus Iohannis, în
    condiţiile în care scrutinul la termen e programat în toamnă. Dar, pentru
    convocarea anticipatelor, Parlamentul ar trebui să respingă două propuneri de
    premier desemnat.

    Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,
    Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a anunţat, deja, că instituţia pe care o
    reprezintă a intrat în logica alegerilor, fiind pregătită, pentru acest an,
    atât pentru locale, cât şi pentru parlamentare.

  • Guvernul, între moţiune şi ordonanţe

    Guvernul, între moţiune şi ordonanţe

    La
    trei luni de la învestire, Cabinetul naţional-liberal condus de Ludovic Orban
    îşi joacă, astăzi, supravieţuirea, la votul asupra moţiunii de cenzură introduse
    de PSD şi UDMR.


    Şeful interimar al social-democraţilor, Marcel Ciolacu, se
    declară convins că moţiunea va fi adoptată de senatori şi deputaţi. Sunt
    necesare minimum 233 de voturi favorabile, adică jumătate plus unu din numărul
    total al aleşilor, iar textul moţiunii a fost semnat de numai 208 parlamentari
    PSD şi UDMR.


    Sub titlul ‘Guvernul Orban/PNL -
    privatizarea democraţiei româneşti’    ,     aceştia acuză
    Guvernul de încălcarea principiilor democratice, prin angajarea răspunderii pentru
    alegerea primarilor în două tururi de scrutin, cu doar câteva luni înaintea
    localelor. Echipa Orban ar trebui demisă de urgenţă, fiindcă a     încălcat
    deciziile Curţii Constituţionale şi recomandările instituţiilor europene, din
    raţiuni politice şi nu în interesul cetăţenilor – mai acuză stânga.


    Susţinuţi
    de partenerii lor din USR sau PMP, liberalii insistă că revenirea la alegerea
    primarilor în două tururi le conferă acestora un plus de legitimitate şi
    reprezentativitate şi e dorită de 80% dintre români.

    Premierul
    Ludovic Orban spune că moţiunea de cenzură nu va trece de Parlament fiindcă,
    potrivit evaluărilor sale, nu există numărul suficient de senatori şi deputaţi
    care să susţină demersul. Cabinetul e pregătit, însă, şi pentru scenariul
    înfrângerii la votul de azi. Aşa că, noaptea trecută, a adoptat un set de
    ordonanţe de urgenţă, pe care care un guvern demis, cu prerogative restrânse,
    nu le-ar mai putea promova. Una dintre acestea introduce reguli noi pentru
    posibile alegeri parlamentare anticipate, reduce termenul de convocare a
    scrutinului de la 90 la 45 de zile, reglementează votul pe liste suplimentare
    la nivel naţional şi votul timp de trei zile în străinătate.     Numărul parlamentarilor
    care îi vor reprezenta pe tot mai numeroşii românii din diaspora se dublează şi
    ajunge la 12.


    Comentatorii spun că dreapta, deja favorită netă în sondajele privind
    intenţiile de vot la parlamentare, îşi maximizează, astfel, şansele. Fiindcă
    diaspora e consecvent ostilă PSD, mai ales după ce, prin organizarea
    defectuoasă, guvernele de stânga au împiedicat-o să voteze normal în anii
    trecuţi.


    Căderea Guvernului Orban ar fi şi un prim
    pas spre declanşarea de alegeri legislative anticipate, aşa cum doresc PNL şi
    USR, precum şi preşedintele Klaus Iohannis, în condiţiile în care     scrutinul la termen e
    programat în toamnă. Pentru convocarea acestora, Parlamentul ar trebui
    să respingă două propuneri de premier desemnat.


    Analiştii spun că resetarea
    Legislativului e necesară, pentru că actuala configuraţie, cu PSD la circa 40%
    şi PNL la numai 22 de procente, nu mai reflectă opţiunile din prezent ale
    electoratului.

  • România înainte de moţiune

    România înainte de moţiune

    Sesiunea ordinară a Parlamentului României a început abrupt, cu citirea moţiunii de cenzură depuse de PSD şi UDMR împotriva cabinetului PNL condus de şeful liberal Ludovic Orban. Gestul opoziţiei este urmarea asumării răspunderii executivului pentru modificarea legislaţiei electorale în sensul revenirii, începând cu scrutinul local din vară, la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Semnatarii moţiunii de cenzură spun că executivul trebuie demis de urgenţă, deoarece prin modificarea legislaţiei electorale în prag de alegeri se încalcă deciziile Curţii Constituţionale şi recomandările instituţiilor europene.



    Raţiunile PNL sunt pur politice şi nu au legătură cu interesele cetăţenilor, acuză iniţiatorii moţiunii. De partea lor, liberalii invocă argumentul unei mai solide reprezentativităţi şi legitimităţi pentru primarii care ar trece prin filtrul a două tururi de scrutin. Astfel, chiar dacă se produce în an electoral, revenirea la două tururi poate fi considerată o îmbunătăţire a legislaţiei electorale, deci nu ar contraveni – consideră PNL – recomandărilor europene în materie.



    Pentru ca moţiunea PSD şi UDMR să fie adoptată sunt necesare minimum 233 de voturi favorabile. Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, e sigur de ele. Mai mult, spune că social-democraţii vor propune un nume de premier din afara partidului în cazul debarcării executivului liberal.



    Marcel Ciolacu: Sunt singur că acum avem voturile necesare. Am avut o discuţie foarte aplicată împreună cu colegii mei din ţară şi din Parlament şi, totuşi, se pare că vom veni cu o propunere de prim-ministru din afara partidului. Eu nu o să votez niciodată vreun guvern PNL şi nu o să recomand, cât timp sunt preşedinte interimar la acest partid, să voteze vreodată pe Orban prim-ministru.



    Premierul Ludovic Orban este, totuşi, încrezător că PSD şi UDMR vor eşua în tentativa de demitere a cabinetului Ludovic Orban: Parlamentarii Partidului Naţional Liberal să fie prezenţi în plen şi să voteze la vedere împotriva moţiunii de cenzură. Am mandatat conducerile grupurilor parlamentare să poarte negocieri cu toate grupurile partenere, cu parlamentari individual, pentru a convinge aceşti parlamentari că este extrem de benefică pentru România ca sistemul de alegere al primarilor în două tururi să fie adoptat şi, ca atare, să nu voteze în favoarea moţiunii de cenzură.



    Dacă, la început, depunerea moţiunii era privită ca un demers mai mult simbolic, pentru că PSD nu şi-ar dori, de fapt, să apese pe trăgaciul anticipatelor, percepţia s-a schimbat. Riscul ca demiterea cabinetului Orban să ducă la alegeri înainte de termen – avantajoase pentru PNL – se menţine, însă PSD şi-a făcut calculele şi a înteles că e vital să-şi conserve dominaţia din teritoriu, cea care i-a asigurat atâtea victorii electorale. Iar pentru aceasta, este obligat să blocheze, cu orice chip, revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Într-un an cu alegeri locale şi legislative, jocul politic este dur şi deschis oricărui rezultat

  • Moţiune împotriva ministrului de finanţe

    Moţiune împotriva ministrului de finanţe

    Senatorii români au adoptat, cu o diferenţă de trei voturi, moţiunea simplă depusă de Partidul Social Democrat împotriva ministrului finanţelor, liberalul Florin Cîţu. Voturile împotriva moţiunii au venit de la PNL, USR, UDMR şi de la senatorii neafiliaţi, în timp ce în favoarea moţiunii simple s-au pronunţat senatorii PSD. Iniţiatorii moţiunii i-au reproşat acestuia că în urma declaraţiilor hazardate pe care le-a făcut la începutul mandatului său, cursul monedei naţionale a scăzut în raport cu euro şi dolarul american, ceea ce a atras preţuri şi rate mai mari pentru români.



    Florin Cîţu susţine că demersul social-democraţilor, aflaţi la putere până în octombrie, este unul politic şi nu demisionează decât dacă PNL îi cere acest lucru. El a adăugat că fostul ministru PSD, Eugen Teodorovici, ştia de la începutul anului că deficitul bugetar va creşte la 4% fără măsuri suplimentare.



    Florin Cîţu: ‘Moţiunea nu este despre mine şi nu are legătură cu mine, reprezintă un demers politic făcut care încearcă să mascheze situaţia economică reală a României. Semnatarii moţiunii ar fi dorit, în mod evident, ca eu să nu spun nimic despre dezastrul găsit de mine la Ministerul Finanţelor. Le spun atât lor, cât şi tuturor PSD-iştilor: Partidul Naţional Liberal a promis că va spune adevărul românilor cu orice preţ. Gata! S-a terminat şi nu mai merge. Perioada în care furaţi şi pe urmă eraţi bine-mersi s-a sfârşit’.



    Şi senatorul PNL Alina Gorghiu susţine că social-democraţii nu au motive reale pentru criticile lansate la adresa ministrului Finanţelor. La rândul său, senatorul PSD Ştefan Oprea i-a tras atenţia lui Florin Cîţu că promovează măsuri care duc deficitul bugetar la cifrele pe care acesta le vehicula când era în opoziţie.



    Ştefan Oprea: ‘Trebuie neapărat ca profeţia pe care aţi făcut-o de foarte multe ori isteric, atunci când vorbeaţi despre ceea ce face PSD la guvernare trebuie să se îndeplinească astăzi şi trebuie să găsiţi toate mijloacele ca cei 4,4% deficit să fie reali. Nu contează dacă nu mai colectăm în ultimele două luni, nu contează că am dat drumul la un desfrâu al cheltuielilor publice, contează doar profeţia dumneavoastră, aceea că vom avea 4,4% deficit’.



    Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, consideră că PNL nu a înţeles semnalul de alarmă pe care l-a primit atunci când Parlamentul nu i-a dat aviz lui Florin Câţu pentru a fi ministru. După adoptarea moţiunii, şeful executivului de la Bucureşti, Ludovic Orban, a declarat că nu renunţă la ministrul său de finanţe şi că PSD este ultimul partid îndreptăţit să critice şi să ceară demisii după dezastrul bugetar lăsat în urmă. Potrivit Constituţiei României, adoptarea unei moţiuni simple nu atrage după sine demiterea ministrului vizat.

  • Republica Moldova, încotro?

    Republica Moldova, încotro?

    Republica Moldova
    (ex-sovietică, majoritar românofonă) este deja la al treilea guvern în nici
    jumătate de an – după doar cinci luni, cabinetul condus de pro-occidentala Maia
    Sandu a fost demis prin moţiune de cenzură depusă chiar de socialiştii din
    coaliţia aflată la guvernare.

    În bună măsură, un parcurs previzibil -
    socialiştii anunţaseră că vor
    depune moţiune de cenzură în cazul în care Maia
    Sandu îşi va angaja răspunderea pentru un proiect de modificare a Legii
    procuraturii, care prevede acordarea unor împuterniciri primului ministru în
    procesul de selectare a candidaţilor la funcţia de procuror general.

    Încă de la constituirea sa, în luna iunie,
    coaliţia între pro-europeni şi socialişti a fost privită de mulţi ca fiind una
    nefirească, o soluţie la limită pentru instalarea unui guvern la capătul a trei
    luni de negocieri care se dovediseră zadarnice.

    Invitat la Radio România, Dan
    Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al
    Academiei Române, explică ce a rezolvat la momentul constituirii coaliţia între
    pro-democraţi şi socialiştii lui Igor Dodon:

    Două
    lucruri: primul lucru – legat de politica internă a Republicii Moldova, anume
    debarcarea domnului Plahotniuc şi deblocarea situaţiei create de faptul că
    Partidul Democrat, domnul Plahotniuc personal bloca instituţiile de la
    Chişinău. Deci, pe plan intern, debarcarea domnului Plahotniuc, asta a fost
    miza. După descălecatul
    din 3 iunie în care la Chişinău au fost prezenţi concomitent un reprezentant al
    Departamentului de Stat, comisarul european pentru extindere şi un reprezentant
    al Kremlinului, în speţă, celebrul domn Kozak, s-a întâmplat această coaliţie.

    Deci planul intern a fost acesta: debarcarea domnului Plahotniuc. Dar planul mai complicat ţine de această
    aşezare de stele, a astrelor strategice – pentru prima dată, cei trei actori
    importanţi, semnificativi în Republica Moldova, s-au aşezat la aceeaşi masă,
    chiar dacă nu fizic, şi au convenit ca o coaliţie contra naturii, nefirească,
    să se petreacă. Adică, estul şi vestul
    să facă o coaliţie sau reprezentanţii politici ai estului şi ai vestului să
    facă o coaliţie. Sigur că e o
    naivitate să credem că cei trei mari care au descălecat la Chişinău
    s-au întâlnit acolo doar pentru domnul Plahotniuc. E o naivitate! Planul
    geopolitic a fost totdeauna prezent, planul strategic, geopolitic era
    întâlnirea dintre Uniunea Europeană, Rusia şi Statele Unite. Acela a fost, după
    părerea mea, resortul acestei coaliţii. Planul acesta strategic trebuie pus în
    corelaţie cu ce se petrece în Ucraina, Ucraina este cheia de înţelegere a
    regiunii, nu Republica Moldova.

    Pentru Republica Moldova planul a fost
    acela de degeopolitizare, consideră Dan Dungaciu, potrivit căruia, într-o zonă
    a ipotezelor strategice, dacă cineva se gândeşte că spaţiul dintre Uniunea
    Europeană şi Federaţia Rusă trebuie amenajat în aşa fel încât să nu fie iritant
    strategic nici pentru Uniunea Europeană, nici pentru Rusia, sigur că Ucraina şi
    Republica Moldova trebuie să fie într-o asemenea aşezare cât să dea satisfacţie
    ambelor părţi, să nu mai fie o problemă de contencios:


    Şi sigur că asta se poate realiza, cel
    puţin în perspectiva Rusiei, prin crearea unor aşa-numite federaţii, nu se mai
    numesc federaţii astăzi în limbajul diplomatic al Moscovei, se numesc
    state cu statut special – în Ucraina, Donbas, în Republica Moldova,
    Transnistria – dar, prin intermediul cărora, aceste zone cu statul special,
    zone separatiste, să se poată controla până la urmă sau să existe o pârghie
    puternică de control în ceea ce priveşte politica de securitate şi externă, şi
    a Chişinăului şi a Kievului. Cam acesta este planul, gândirea rusească, pe
    această zonă.

    Probabil că unii au fost de acord cu această încercare, cu
    această tentativă, şi în Republica Moldova această coaliţie, cea mai largă din
    istoria Republicii Moldova – ei, această coaliţie largă era cel mai bine
    plasată din istoria Republicii Moldova pentru a implementa acest proiect.
    Pentru că exista legitimitate şi din partea Estului şi din partea Vestului.
    Ruşii ştiu foarte bine că Memorandumul Kozak a eşuat în 2003 pentru că era un
    plan rusesc. Nefiind Vestul la masă, sigur le-a fost uşor să fie contracarat.
    Acum, în această guvernare era şi Vestul la masă şi, deci, un asemenea proiect,
    teoretic, putea să fie funcţional.

    După căderea guvernului Maia Sandu,preşedintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, l-a desemnat pe
    consilierul prezidenţial Ion Chicu să formeze un nou cabinet, iar la
    scurt timp Parlamentul vota,
    deja, învestirea unui guvern socialist filorus, în care majoritatea celor 11
    miniştri sunt apropiaţi ai preşedintelui Igor Dodon. La Bucureşti, autorităţile
    române au avertizat că, în contextul actual, sprijinul României vecine,
    inclusiv financiar, va fi strict condiţionat de continuarea reformelor
    esenţiale pentru democraţie şi pentru parcursul european, iar disponibilitatea
    Executivului român de a coopera cu un guvern de la Chişinău care nu ar oferi
    garanţii serioase pentru o democraţie autentică va fi foarte mică.




  • O nouă criză politică în Republica Moldova

    O nouă criză politică în Republica Moldova

    Inevitabilul s-a produs la Chişinău. La nici
    jumătate de an de la învestire, Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin
    moţiune de cenzură, iar mariajul contra naturii dintre blocul pro-european ACUM
    şi socialiştii rusofili s-a încheiat cu un divorţ zgomotos. 63 de deputaţi din 101
    au votat moţiunea depusă de Partidul Socialiştilor, condus, de facto, de şeful
    statului, Igor Dodon, şi susţinută şi de Partidul Democrat, aflat la putere până în vară şi controlat de impopularul
    oligarh Vlad Plahotniuc.


    Deja minate de concurenţa pentru primăria Capitalei,
    câştigată, luna acesta, în premieră, de un filorus, relaţiile dintre ACUM şi PS
    s-au deteriorat suplimentar după ce premierul a vrut să schimbe modul în care
    este numit procurorul general al republicii.


    Analiştii pronosticaseră, de altfel,
    că e doar o chestiune de timp până când filoruşii vor torpila un cabinet
    dominat de pro-europeni, dar în care Dodon îşi impusese apropiaţii la două
    ministere cheie: Apărare şi Reintegrarea regiunii separatiste Transnistria.


    În ultimul său discurs în Parlament ca premier, Maia Sandu a spus că
    executivul său a reuşit să mărească salariile unor categorii de populaţie şi să
    pornească o reformă serioasă a justiţiei. Ea a amintit că, în doar cinci luni,
    Guvernul a atras asistenţă financiară în valoare de peste 100 de milioane de
    euro şi că Republica Moldova urma să mai primească 30 de milioane din partea
    Uniunii Europene până la sfârşitul anului. Ceea ce e vital pentru un stat pe
    care toate clasamentele de specialitate îl cotează drept cel mai sărac din
    Europa.


    Bruxellesul a reacţionat după doar câteva ore. Demiterea guvernului de
    la Chişinău este pentru Comisia Europeană un semnal îngrijorător pentru
    procesul de reformă. Necesitatea reformelor, în special în domeniul judiciar,
    nu a dispărut odată cu votul pentru căderea Guvernului, a spus purtătoarea de
    cuvânt a şefei în exerciţiu a diplomaţiei europene, Federica Mogherini. Ea a
    subliniat că relaţia Uniunii cu Chişinăul se va baza în continuare pe
    respectarea statului de drept şi a standardelor democratice.


    Noua criză
    politică de la Chişinău a provocat indispoziţie şi în România, cel mai energic
    şi consecvent susţinător al independenţei, integrităţii şi aspiraţiilor
    europene ale republicii vecine. Preşedintele Klaus Iohannis a avertizat că, în
    contextul actual, sprijinul României, inclusiv financiar, va fi strict
    condiţionat de continuarea reformelor esenţiale pentru democraţie şi pentru
    parcursul european. Iar premierul Ludovic Orban a atras atenţia că va fi foarte
    mică disponibilitatea Executivului român de a coopera cu un guvern de la
    Chişinău ce nu va oferi garanţii serioase pentru o democraţie autentică.


    Dacă
    în trei luni nu este învestit un nou Cabinet, preşedintele Dodon poate dizolva
    Parlamentul şi convoca alegeri legislative anticipate. Acestea, cred
    comentatorii, ar suplimenta ponderea parlamentară a socialiştilor şi le-ar
    permite să-şi aproprieze toate pârghiile puterii.

  • Jurnal românesc – 12.11.2019

    Jurnal românesc – 12.11.2019

    Prim-ministrul
    Ludovic Orban a declarat că în funcţie de rezultatul moţiunii de cenzură
    iniţiate la adresa guvernului moldovean condus de Maia Sandu va fi luată o
    decizie privind atitudinea faţă de noile autorităţi de la Chişinău. Premierul a
    reiterat sprijinul pentru executivul Maia Sandu, pentru politica proeuropeană a
    Guvernului de la Chişinău şi a precizat că nu vede cu ochi buni demersul
    Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, despre care spune că este
    pilotat de preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Considerăm
    că orice demers împotriva Guvernului Maia Sandu ridică serioase semne de
    întrebare cu privire la traiectoria europeană a Republicii Moldova, a
    declarat Ludovic Orban. PSRM a depus, săptămâna trecută, o moţiune de cenzură
    împotriva Guvernului condus de Maia Sandu, pe motiv că proiectul privind legea
    procuraturii propus de actualul executiv ar fi neconstituţional şi ar
    contraveni normelor internaţionale.




    Poeta și
    scriitoarea Aura Christi participă la a 8-a ediție a Festivalului Internațional
    BooKcity, care se desfăşoară în perioada 13 – 17 noiembrie la Milano, în
    Italia. Românca va fi prezentă la evenimentul Întâlnire cu poezia
    românească, ce va avea loc pe 16
    noiembrie la Palatul SIAM şi la care vor mai participa criticul Francesco Corsi
    și reprezentanta editurii Rediviva, Violeta Popescu. Pe 17 noiembrie, Aura
    Christi se va afla la Parohia românească Sfântul Grigorie Palama din orașul
    Como, unde va susține conferința Valori românești – valori
    europene. La BooKcity, editura Rediviva va prezenta volumele Geniul
    inimii de Aura Christi, traducere de Maria Floarea Pop și Identitatea
    românească de Ioan Aurel Pop. Festivalul Internațional BooKcity este una
    dintre cele mai importante manifestări dedicate literaturii din capitala
    regiunii Lombardia şi cuprinde întâlniri cu autori, prezentări de carte,
    dialoguri, lecturi, expoziții, spectacole şi dezbateri. Participarea românească
    a fost sprijinită de Institutul Cultural Român.






    Guvernul anunţă
    că va solicita Biroului Electoral Central o decizie care să permită asigurarea
    numărului de membri în birourile electorale ale secţiilor de votare, în special
    din străinătate, în cazul în care reprezentanţii partidelor politice care nu
    mai au candidaţi în turul doi nu se prezintă la biroul electoral.
    Reprezentanţii ministerelor de Interne, de Externe, ai Serviciului de
    Telecomunicaţii Speciale şi Autorităţii Electorale Permanente au analizat luni
    modul în care s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale în primul tur pentru a
    putea identifica măsurile necesare pentru turul al doilea. Premierul Ludovic
    Orban a precizat că a solicitat a AEP să înceapă cât mai repede tipărirea
    buletinelor de vot pentru turul doi al prezidenţialelor, pentru ca acestea să
    ajungă din timp şi în secţiile de vot aflate la mare distanţă de ţară. Orban a
    mai spus că a cerut Ministerului de Interne o mobilizare exemplară, aşa
    cum a fost şi în primul tur, pentru ca procesul electoral să decurgă în
    condiţii optime.




    Dezbaterea
    Migraţie/Multilingvism, la care vor participa scriitorii Tatiana
    Ţîbuleac şi Claudiu Florian şi moderatoarea Anne Bergman-Tahon, va avea loc pe
    13 noiembrie la House of European History din Bruxelles. Evenimentul face parte
    din seria de manifestări din cadrul programului literar al celei de-a 27-a
    ediţii a Festivalului EUROPALIA, care se desfăşoară între octombrie 2019 şi
    februarie 2020 şi la care România este ţară invitată de onoare. În această
    calitate, România organizează dezbateri, mese rotunde şi lansări de carte.
    Următorul eveniment, programat pentru 23 noiembrie la Biblioteca Sésame din
    Bruxelles, va lua forma tot unei dezbateri, de data aceasta despre romanul
    poliţist. La întâlnirea moderată de jurnalista Daniela Zeca-Buzura vor
    participa scriitorii George Arion, Liliana Lazar şi Alain Berenboom. România
    pune în scenă peste 250 de evenimente la Festivalul Europalia.










    Proiectul
    Lumina spațiilor sacre – moșteniri brâncovenești, organizat de
    Asociația Art & Heritage, în parteneriat cu Centrul Cultural pentru UNESCO
    Nicolae Bălcescu, se desfășoară până pe 17 noiembrie la Galeria
    Macadam a Institutului Cultural Român de la Paris. Vor fi expuse 18 lucrări
    realizate de artiști români şi străini, din Ucraina, Cehia, Slovenia, Bulgaria,
    Republica Moldova, Iran şi India. Expoziţia este o continuare a proiectului
    Culorile Bucovinei, care s-a bucurat de succes în cadrul
    Conferinței Generale UNESCO de la Paris din 2017. La vernisajul programat
    pentru 15 noiembrie va participa curatoarea expoziției Nicoleta Zagura,
    directoarea Centrului pentru seniori al Municipiului București, Alexandra
    Dobre, artistul plastic de origine română din Ucraina Kata Rudakova și
    artisticul plastic din Republica Moldova Nicu Antonchouk.

  • Sancţiuni în partidele de opoziţie

    Sancţiuni în partidele de opoziţie

    PSD
    a pierdut puterea şi a intrat fragilizat pe ultima turnantă a prezidenţialelor.
    Faptul că au existat parlamentari social-democraţi care au contribuit, prin
    votul lor, atât la demiterea propriului guvern cât şi la instalarea celui nou,
    liberal, deşi se expuneau riscului excluderii, vorbeşte de la sine despre
    starea de spirit din partid. Epurările care vor urma nu sunt menite să
    liniştească apele, iar o eventuală pierdere a competiţiei pentru funcţia
    supremă va acutiza problemele. Dar PSD a mai trecut prin astfel de frământări, unele
    mergând până la sciziuni, iar partidul a rezistat.


    Dificilă este şi situaţia în
    care se află cea mai nouă formaţiune de centru-stânga, Pro România, fondată -
    nota bene – de cei care au plecat din PSD din cauza manierei discreţionare în
    care a fost condus de fostul lider Liviu Dragnea, încarcerat din luna mai
    pentru corupţie.


    Formaţiunea fostului prim ministru Victor Ponta a votat
    moţiunea de cenzură împotriva cabinetului Viorica Dăncilă, ulterior, însă, a
    decis că nu va vota guvernul liberal, din considerente ideologice.     Totuşi,
    parlamentari din rândul Pro România, între care foştii miniştri Daniel
    Constantin şi Sorin Câmpeanu, au susţinut noul cabinet, invocând nevoia ca ţara
    să fie guvernată, ceea ce le-a atras sancţiuni severe. Pro România a decis ca
    deputaţii care au votat pentru învestirea Guvernului Orban să fie revocaţi din
    funcţiile de coordonatori judeţeni şi să li se retragă sprijinul politic pentru
    toate funcţiile pe care le deţin în cadrul Parlamentului.


    Integritatea morală
    este una dintre valorile pe care toţi membrii Pro România trebuie să şi le
    însuşească, iar decizia de sancţionare a celor şapte deputaţi e o consecinţă
    firească a pierderii încrederii cu care au fost învestiţi, a sunat motivaţia
    conducerii. Daniel Constantin a reacţionat anunţând că părăseşte partidul.


    Fostul
    premier Mihai Tudose, acum europarlamentar, i-a reproşat lui Ponta că
    sancţionează delictul de opinie şi i-a imputat puseul autoritarist, unul ce
    l-ar apropia stilistic de Liviu Dragnea. Tudose i-a sugerat lui Ponta să-şi
    asume eşecul negocierilor pe care le-a purtat în ultima perioadă şi să
    demisioneze de la conducerea formaţiunii.


  • Propunerile ministeriale după audieri

    Propunerile ministeriale după audieri

    Deputaţii şi senatorii de
    la Bucureşti sunt aşteptaţi să se pronunţe, luni, în plen, asupra Guvernului
    monocolor liberal desemnat să gestioneze treburile României până la organizarea
    proximelor alegeri legislative.


    După două zile de audieri în comisiile
    parlamentare de specialitate – marţi şi miercuri, din
    cei 16 candidaţi aleşi de premierul desemnat Ludovic Orban să ocupe posturi de
    ministru, 13 au primit aviz favorabil, în timp ce 3 au primit aviz negativ. Este
    vorba despre propunerile la Finanţe, Muncă şi Dezvoltare, cu alte cuvinte la
    ministerele care vor avea de gestionat bugetul ţării, în general, respectiv
    bugete extrem de mari şi importante pentru bunul mers al României, în
    particular. Chiar şi aşa, premierul desemnat şi lider al PNL s-a declarat
    mulţumit de prestaţia membrilor Cabinetului pe care ar urma să îl conducă şi a
    anunţat că va merge luni, în Parlament, cu aceleaşi propuneri.


    Ludovic Orban: Sunt extrem de mulţumit de prestaţia candidaţilor Partidului Naţional
    Liberal. S-au prezentat la înălţime şi trebuie să readuc aminte, totuşi, că nu
    a mai existat de mult un asemenea proces de audiere, care să dureze trei ore,
    audieri pe parcursul cărora să se pună zeci de întrebări de către parlamentari.


    Avizul comisiilor parlamentare de specialitate este consultativ. Totuşi, preşedintele Camerei
    Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, a amintit că există o cutumă
    potrivit căreia candidaţii care nu primesc undă verde în comisii sunt schimbaţi
    de către premierul desemnat. De aceea, el a spus că ar putea fi organizată o
    nouă rundă de audieri în timp util, pentru a se respecta calendarul de vot stabilit
    iniţial.


    Marcel Ciolacu: Dacă domnul prim-ministru desemnat doreşte
    să facă acest lucru, atât eu, cât şi preşedintele Senatului, domnul Teodor Meleşcanu,
    îi stăm la dispoziţie cu o rundă de audieri, în timp util şi nepartinică, să ne
    încadrăm în continuare în calendarul cu votul de luni, pe 4 noiembrie, la ora
    14:00.


    Pentru a trece de Parlament, Cabinetul lui Ludovic Orban, care ar
    urma să îl înlocuiască pe cel social-democrat al Vioricăi
    Dăncilă, demis prin moţiune de cenzură, are nevoie de minimum
    233 de voturi favorabile. Pentru a-şi asigura voturile, Ludovic Orban a semnat,
    la începutul acestei săptămâni, acorduri şi înţelegeri politice cu USR, UDMR,
    PMP, ALDE şi minorităţile naţionale. În schimb, formaţiunea PRO România,
    desprinsă din PSD, a precizat că va decide dacă va participa sau nu la votul de
    învestitură după audierea candidaţilor, în timp ce PSD a anunţat că nu va participa
    la şedinţa de luni. De aceea, întrebarea pe buzele multora este nu atât dacă
    Guvernul liberal va trece, cât dacă va exista cvorumul necesar. Este motivul
    pentru care, Ludovic Orban a declarat că negocierile cu parlamentarii vor continua
    până la începutul săptămânii viitoare pentru a fi prevenite eventuale absenţe sau dezertări.


  • Continuă discuţiile privind noul Guvern

    Continuă discuţiile privind noul Guvern

    Pe cât de uşoară a fost demiterea, pe 10 octombrie, a Guvernului
    social-democrat condus de Viorica Dăncilă, pe atât de grea pare misiunea
    premierului desemnat, liberalul Ludovic Orban, de a-şi convinge partenerii din opoziţie să îi susţină noua echipă
    executivă şi programul pe care doreşte să îl pună în practică. Asta, pentru că,
    cel puţin deocamdată, nu se ştie mai nimic nici despre cei care vor fi propuşi
    pentru a deveni miniştri, nici despre ce măsuri vor să ia!


    Dacă demiterea prin
    moţiune de cenzură a Guvernului Dăncilă, rămas în minoritate după defectarea
    neaşteptată, în vară, a partenerului junior ALDE, a stat sub semnul lozincii
    ‘toţi contra unu’, acum, formaţiunile care au pus umărul la înlăturarea lui par
    că îşi negociază voturile ca la piaţă. Şi cum, amintim, Partidul Naţional
    Liberal, încurajat la scenă deschisă de preşedintele ţării Klaus Iohannis, a
    fost iniţiatorul moţiunii de cenzură, acesta şi-a arogat dreptul de a forma,
    singur, noul Executiv.


    Dacă în favoarea moţiunii au votat 238 de parlamentari, pentru
    moment un calcul matematic simplu arată că nu se adună cel puţin 233 – numărul
    minim pentru ca Guvernul lui Ludovic Orban să treacă. Încă de la bun început, partenerii
    de moţiune fie au pus condiţii, fie au anunţat că mai întâi aşteaptă să vadă ce
    propune noua echipă guvernamentală. Or, miercuri, după negocieri intense în
    buclă, Ludovic Orban s-a declarat încrezător în şansele Cabinetului pe care îl
    va propune spre vot Parlamentului:


    Ludovic Orban: Ne-am înţeles aproape în toate punctele.
    Cu aproape
    fiecare formaţiune politică am convenit un cadru de colaborare, care va fi
    materializat sub forma unor înţelegeri care vor fi validate în conducerea
    Partidului Naţional Liberal şi în conducerea formaţiunilor politice. Suntem
    practic pe drum bun. Am făcut paşi serioşi înainte şi sunt la fel de încrezător
    că şansele noastre de a reuşi învestirea Guvernului sunt foarte mari.


    Nuanţele vin, însă, din partea liderilor politici. Călin
    Popescu-Tăriceanu, de la ALDE, a punctat că s-a ajuns la un acord asupra
    solicitărilor partidului său, între care menţinerea cotei unice de impozitare,
    fără ordonanţe de urgenţă în Justiţie sau continuarea proiectelor majore din
    infrastructură. Liderul PMP, Eugen Tomac, mai degrabă nemulţumit de discuţii, a
    precizat că formaţiunea sa va susţine sau nu Cabinetul Orban la vot, în
    Parlament. Kelemen Hunor de la UDMR spune că sunt şanse serioase ca noul Guvern
    să treacă, dar că Uniunea doreşte un acord scris care să prevadă, între altele,
    un procent de 6% pentru Educaţie sau alegerea primarilor într-un singur tur de
    scrutin.


    Iar USR, prin liderul Dan Barna, le-a propus liberalilor un acord
    politic: Evident, nu este un cec în alb privind
    componenţa Cabinetului. Vom aştepta să o vedem în mod concret. Eu zic că suntem
    foarte aproape de această susţinere.


    Potrivit Constituţiei, Ludovic Orban ar trebui să se prezinte în
    Parlament, cu echipa şi programul de guvernare, la finele săptămânii.


  • Premier desemnat la Bucureşti

    Premier desemnat la Bucureşti

    Preşedintele român de dreapta, Klaus Iohannis, l-a desemnat, marţi,
    după consultări cu majoritatea formaţiunilor politice parlamentare, pe liderul
    Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, să alcătuiască o nouă echipă
    guvernamentală şi să redacteze un program de guvernare pe care să le prezinte,
    spre aprobare, Parlamentului.


    Potrivit şefului statului, PNL este cel mai mare
    partid de opoziţie şi promotorul moţiunii de cenzură prin care, săptămâna
    trecută, Executivul social-democrat condus de Viorica Dăncilă a fost demis. Acesta
    rămăsese în minoritate, după ce partenerul junior ALDE, printr-o decizie
    surprinzătoare, a hotărât, în august,
    să treacă în Opoziţie.


    În viziunea lui Klaus Iohannis, între
    altele, noul Guvern PNL va trebui să se ocupe de buna organizare a alegerilor
    prezidenţiale de luna viitoare, să închidă bugetul pe 2019 şi să îl
    construiască pe cel pe 2020.


    Klaus Iohannis: PNL-ul a fost
    singurul partid care a venit la consultări şi a spus direct că sunt dispuşi,
    chiar dacă este foarte dificil, să îşi asume guvernarea în această perioadă de
    tranziţie, fiindcă despre asta vorbim, de o perioadă de tranziţie. Guvernul
    care va fi instalat în săptămânile următoare va avea un mandat scurt, până la
    alegerile parlamentare.


    Premierul desemnat Ludovic Orban, care are 10 zile
    la dispoziţie pentru a se prezenta în Parlament cu echipa şi programul de
    guvernare, a promis că miniştrii se vor caracteriza prin cinste, competenţă şi
    integritate şi că vor avea soluţii pentru marile probleme ale României.
    Prioritare vor fi – a spus el – refacerea echilibrelor macroeconomice,
    restructurarea amplă a aparatului guvernamental, atenţia acordată investiţiilor
    în infrastructura de transport, din sănătate şi educaţie, independenţa reală a
    justiţiei sau consolidarea parcursului european al României. Cel puţin în acest
    moment, însă, singurul şi cel mai important impediment în calea viitorului
    Executiv este obţinerea celor 233 de voturi necesare învestirii de către Legislativ.
    De aceea, Ludovic Orban a declarat:


    Am încredere în toţi partenerii care au
    fost alături de noi în atingerea obiectivului major de a pune punct guvernării
    PSD şi sunt convins că vom găsi discernământ, deschidere şi interes pentru
    servirea cetăţeanului în toate discuţiile pe care le vom purta ulterior, pentru
    că orice zi în întârzierea învestirii acestui Guvern înseamnă menţinerea
    PSD-ului la putere şi menţinerea în funcţie a Guvernului Dăncilă, care a fost
    demis prin moţiune de cenzură, care nu mai are nicio legitimitate şi pe care
    aproape niciun român nu mai doreşte să îl vadă exercitând Puterea.


    Deocamdată,
    liberalii se pot baza doar pe proprii senatori şi deputaţi şi pe cei reprezentând
    minorităţile naţionale. Aproape toate celelalte formaţiuni care au participat
    la demiterea Guvernului Dăncilă au venit cu liste de condiţii sau aşteaptă să vadă ce va propune noul Executiv. Cât despre PSD, acesta a precizat că nu poate gira un Guvern PNL în
    lipsa unui program de acţiune.


    Premierul interimar Viorica Dăncilă, confortată,
    chiar marţi, de noile previziuni al FMI privind creşterea economică a României
    sub mandatul său, a anunţat: În calitate de preşedinte al Partidului
    Social Democrat şi în urma discuţiilor purtate cu preşedinţii organizaţiilor
    judeţene, am luat decizia de a nu ne prezenta la votul de învestitură al noului
    Guvern.


    Cu alte cuvinte, dacă au fost capabile să dea jos Guvernul
    Dăncilă, PNL şi partidele care l-au susţinut trebuie să demonstreze că sunt
    capabile şi să pună altul în loc. Oricum, cu titlu de anecdotă, dacă propunerea preşedintelui Klaus Iohannis va trece
    de Parlament, Europa va avea doi şefi de Guvern cu acelaşi nume: la reuniunile de la
    Bruxelles, românul Ludovic Orban ar putea da mâna cu ungurul Viktor Orban.