Radio România Internațional

Tag: motiune de cenzura

  • Retrospectiva săptămânii 06.10 – 12.10.2019

    Retrospectiva săptămânii 06.10 – 12.10.2019

    Guvernul Dăncilă demis prin moţiune de cenzură


    Săptămâna care se încheie stă sub semnul căderii Guvernului social-democrat condus de Viorica Dăncilă ce funcţiona, încă din luna august, în minoritate, după ce partenerul junior ALDE, printr-un gest care a luat prin surprindere, a decis să treacă din barca Puterii în cea a Opoziţiei. Joi, Parlamentul bicameral de la Bucureşti a adoptat moţiunea de cenzură ‘Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!’ iniţiată de Partidul Naţional Liberal şi îmbrăţişată de un spectru larg de formaţiuni, grupuri politice, independenţi şi chiar de câţiva reprezentanţi ai PSD din Legislativ. Au votat în favoarea moţiunii 238 de parlamentari: pentru ca ea să fie adoptată şi Guvernul demis era nevoie de 233 de voturi favorabile. ‘Toţi contra unu’ – astfel s-ar putea rezuma demersul parlamentarilor ce îşi făcuseră un deziderat din demiterea Executivului Dăncilă cel puţin după alegerile europarlamentare din 26 mai, dar şi în perspectiva scrutinului prezidenţial de peste exact o lună. Or, joi, în Parlament, semnatarii moţiunii au calificat echipa executivă a Vioricăi Dăncilă drept cea mai nocivă din ultimii 30 de ani şi au promis că, după demiterea acesteia, vor adopta, în antiteză, un program de guvernare responsabil, orientat către dezvoltarea şi modernizarea României şi către prosperitatea reală a fiecărui cetăţean.

    Cristian Seidler, parlamentar al USR, a dat citire moţiunii: Această moţiune de cenzură porneşte de la o realitate incontestabilă: Guvernul nu mai are majoritate parlamentară şi nu mai are legitimitatea politică pentru a guverna ţara. În orice democraţie funcţională, atunci când Guvernul nu mai are susţinerea Parlamentului, primul ministru îşi dă demisia, fără să mai aştepte depunerea unei moţiuni de cenzură. Cel mai firesc ar fi fost ca Guvernul Dăncilă să plece imediat după votul din 26 mai, atunci când românii au dat cea mai gravă lecţie acestui Guvern care a acţionat împotriva intereselor generale ale ţării, împotriva românilor.

    În replică, apărându-şi programul de guvernare, premierul Dăncilă a acuzat Opoziţia că nu are soluţii alternative: Voi nu vă luptaţi pentru un proiect, pentru o viziune sau pentru bunăstare. Voi nu vă luptaţi să faceţi bine oamenilor, să aduceţi vreo formă de progres în viaţa de zi cu zi a fiecăruia. Voi luptaţi împotriva Partidului Social Democrat, luptaţi unii cu alţii, luptaţi cu interesul ţării şi al românilor. V-aţi aliat oamenii noi cu zero experienţă politică şi zero performanţă guvernamentală, care nu-şi pot manageria nici propriul partid, şi oamenii cu experienţă, dezertorii din guvern şi cei care au adâncit românii în sărăcie în perioada 2010-2012. Asta e o alianţă de conjunctură care astăzi vrea să dea jos Guvernul, o adunătură de interese şi amatorism. Cum puteţi tocmai voi să vă asumaţi reconstrucţia României, când nu ştiţi ce oferiţi românilor mâine sau peste o săptămână? Ce plan aveţi? Cum faceţi? Viorica Dăncilă a făcut apel către preşedintele de dreapta al ţării, Klaus Iohannis, pe care îl consideră artizanul actualului haos politic, să numească rapid un guvern capabil, dacă are de unde.





    Discuţii pentru formarea unui nou Guvern

    Imediat după demiterea Guvernului PSD, şeful statului, Klaus Iohannis, a chemat, vineri, partidele parlamentare la consultări, pentru că – a spus el – România are nevoie urgentă de un Guvern. În viziunea preşedintelui, care a calificat Guvernul demis al PSD drept eşuat şi derutat, alegerile anticipate sunt cea mai bună soluţie pentru rezolvarea situaţiei politice actuale.

    Klaus Iohannis: Voi asculta opţiunile partidelor şi voi propune o soluţie de Executiv cu un mandat foarte clar, care să asigure o guvernare responsabilă şi eficientă până la următoarele alegeri parlamentare, indiferent când se vor desfăşura acestea. Cea mai bună soluţie pentru redarea legitimităţii Parlamentului este, evident, întoarcerea cât mai rapidă la votul cetăţenilor, adică alegeri anticipate. Aceasta, însă, nu se poate face decât dacă există un consens al formaţiunilor parlamentare actuale.

    Doar că părerile partidelor politice care au pus umărul la dărâmarea Executivului Dăncilă au fost împărţite. PNL, ProRomânia şi USR au susţinut anticipatele. Totuşi, dacă nu este posibil, liberalii s-au declarat pregătiţi să îşi asume guvernarea, preşedintele formaţiunii Ludovic Orban autopropunându-se premier. UDMR a avut, ca primă opţiune, formarea unui guvern în jurul unui premier al Uniunii, a doua fiind desemnarea unui independent. PMP s-a arătat neîncrezător în organizarea de anticipate şi i-a propus lui Klaus Iohannis să ia în calcul numirea unui prim-ministru din partea sa. Nu în ultimul rând, ALDE a precizat că nu intenţionează să facă parte dintr-o formulă de guvernare viitoare, dar că va sprijini un nou Executiv ce ar trebui să fie asumat de PNL, care să dea şi premierul. În consecinţă, sintetizând părerile, şeful ţării a anunţat că este nevoie urgentă de un nou guvern politic de tranziţie, alcătuit de PNL sau în jurul PNL. Consultările vor continua la începutul săptămânii viitoare, când va fi desemnat un premier.





    Presa străină despre situaţia politică din România


    Evoluţiile de pe scena politică de la Bucureşti au fost consemnate şi analizate inclusiv de presa internaţională. Opoziţia a acuzat Guvernul Dăncilă de proasta gestionare a economiei, deteriorarea siguranţei publice şi încercarea de a aduce sistemul judiciar sub controlul guvernamental – scrie The New York Times. Francezii de la Le Figaro apreciază că răsturnarea Guvernului deschide calea spre negocieri pentru formarea unei noi majorităţi, cu o lună înaintea alegerilor prezidenţiale. Preşedintele Klaus Iohannis urmează să nominalizeze un alt premier, care va trebui să obţină susţinerea Parlamentului – detaliză agenţia de presă spaniolă EFE. În ceea ce priveşte opţiunea alegerilor anticipate, cu care România nu s-a confruntat niciodată, Bloomberg opinează că este improbabilă. Şi tot Bloomberg prezice şi că este puţin probabil ca tulburările politice ce au caracterizat peisajul politic al României să dispară prea curând. Pentru mulţi români, actuala confruntare între forţele politice este încă un semn că politicienii nu sunt în contact cu societatea românească – punctează, în fine, Euronews.

  • România după moţiunea de cenzură

    România după moţiunea de cenzură

    După
    înlăturarea cabinetului Viorica Dăncilă prin moţiune de cenzură, preşedintele
    Klaus Iohannis a chemat partidele parlamentare la consultări, pledând pentru o
    soluţie de executiv cu mandat foarte clar, care să asigure o guvernare
    responsabilă şi eficientă până la următoarele alegeri parlamentare, indiferent
    când se vor desfăşura acestea. În ceea ce priveşte stabilitatea politică de
    care România are nevoie, şeful statului a precizat că susţine varianta
    alegerilor anticipate: Cea mai
    bună soluţie pentru redarea legitimităţii Parlamentului este, evident,
    întoarcerea cât mai rapidă la votul cetăţenilor, adică alegeri anticipate.
    Aceasta, însă, nu se poate face decât dacă există un consens al formaţiunilor
    parlamentare actuale.

    În rândul partidelor, scenariile variază, mergând de
    la varianta anticipatelor, agreată de liderii USR-PLUS şi PNL, până la
    susţinerea unui guvern minoritar prin protocoale de colaborare, de exemplu. Conform
    Constituţiei, candidatul desemnat are la dispoziţie 10 zile pentru a-şi forma
    cabinetul şi pentru a alcătui programul de guvernare, cu care să vină în
    legislativ pentru un vot de încredere. Nu doar fragmentarea forţelor politice
    din Parlament, dar şi limitările impuse de Constituţie sporesc gradul de
    incertitudine, a explicat pentru Radio România, fostul preşedinte al Curţii
    Constituţionale, Augustin Zegrean, amintind – căderea guvernului intervine
    într-un moment politic complicat, în ajunul campaniei electorale pentru
    alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie Dacă vor să forţeze alegeri anticipate, atunci va trebui să trecem de
    Anul Nou, pentru că anul acesta preşedintele actual nu poate să dizolve
    Parlamentul, pentru că este în ultimele şase luni de mandat. Mandatul se
    finalizează în 21 decembrie. Este greu de crezut că de Crăciun va veni un alt
    preşedinte şi primul lucru pe care îl va face, va dizolva Parlamentul. Deci,
    undeva prin primăvară, dacă se merge spre alegeri anticipate atunci ne ducem
    aşa până la primăvară. Dacă va fi să facă guvern, o să-l facă şi săptămâna
    viitoare. Nu-i nicio problemă.

    Şi presa
    internaţională analizează situaţia de pe scena politică de la Bucureşti. Moţiunea
    a fost susţinută de 238 de deputaţi, în vreme ce erau necesare numai 233 de
    voturi pentru a îndepărta de la putere stânga populistă, acuzată de subminarea
    imaginii României pe scena europeană cu retorica sa eurosceptică, scrie La
    Libre Belgique. Opoziţia a acuzat guvernul Dăncilă de proasta gestionare a
    economiei, deteriorarea siguranţei publice şi de încercarea de a aduce sistemul
    judiciar sub controlul guvernamental, adaugă The New York Times. În ceea ce
    priveşte opţiunea alegerilor anticipate, cu care România nu s-a confruntat
    niciodată, Bloomberg opinează că este improbabilă, dat fiind scrutinul
    prezidenţial de luna viitoare.Pentru
    mulţi români, această ultimă confruntare între forţele politice ale ţării este
    încă un semn că politicienii nu sunt în contact cu societatea românească, în
    care educaţia şi asistenţa medicală, de exemplu, sunt în haos, scrie Euronews,
    în timp ce L’Express avertizează că aceste turbulenţe politice survin pe fondul
    unor indicatori economici neliniştitori, iar orice nou guvern va trebui să facă
    reduceri nepopulare pentru a echilibra bugetul ţării.

  • Jurnal românesc – 11.10.2019

    Jurnal românesc – 11.10.2019


    Moţiunea de
    cenzură la adresa Guvernului condus de Vorica Dăncilă a fost adoptată de
    Parlament cu 238 de voturi pentru. Prim-ministrul demis a declarat
    că echipa sa pleacă de la Palatul Victoria cu datoria împlinită şi i-a
    solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să desemneze rapid un înlocuitor. De
    partea cealaltă, liderii opoziţiei au păreri împărţile în legătură cu ce
    trebuie făcut în continuare. Şeful PNL, Ludovic Orban, a spus că partidul său
    este pregătit să-şi asume guvernarea, în vreme ce liderul USR, Dan Barna,
    apreciază că cea mai bună soluţie o reprezintă organizarea de alegeri
    anticipate. Preşedintele PRO România, Victor Ponta, a precizat că nu exclude
    formarea unei noi majorităţi cu social-democraţii, liderul ALDE, Călin
    Popescu-Tăriceanu, că va susţine un cabinet cu mai puţine ministere şi un
    program de guvernare cu accente liberale, iar cel al UDMR, Kelemen
    Hunor, că priorităţile sunt pregătirea bugetului pentru 2020 şi rectificarea
    celui actual. PMP susţine că
    soluţia cea mai corectă este un guvern politic cu un program precis şi
    transparent. Moţiunea de cenzură adoptată joi a fost al 4-lea astfel de demers
    din ultimii 30 de ani care s-a soldat cu îndepărtarea Guvernului.


    Ministrul în
    exerciţiu pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, şi-a încheiat
    vizita de lucru în Spania. După întâlnirile cu românii din Insulele Canare,
    Almería şi Castellón de la Plana, delegaţia românească s-a oprit la Barcelona
    şi Zaragoza, unde locuiesc peste 100.000 de conaţionali. Intotero le-a vorbit
    românilor despre cum se pot proteja de traficul de persoane și abuzurile în
    muncă şi i-a îndemnat să transmită puncte de vedere referitoare la aşteptările
    pe care le au de la relaţia cu autorităţile române. Vizita în peninsula iberică
    s-a încheiat la Madrid, zonă în care, potrivit MRP, trăiesc aproximativ 220.000
    de români care alcătuiesc cea mai numeroasă comunitate românească din Spania.
    Dintre aceştia, 46.000 sunt înregistrați în capitala spaniolă. Ministrul le-a
    oferit detalii privind votul în străinătate la alegerile prezidenţiale, despre
    finanțările nerambursabile acordate de minister şi despre programul de tabere
    ARC. 583.000 de români locuiau în Spania la 1 ianuarie 2019, potrivit
    Institutului Național de Statistică de la Madrid, însă neoficial numărul
    acestora este estimat la aproape 1 milion.




    Accademia di
    Romania in Roma și Asociaţia Culturală Româno-Italiană Propatria
    organizează, pe 12 octombrie, concertul APPASSIONATA MA NON SOLO,
    susținut de pianistul Ciprian Bogdan Străteanu. Evenimentul va avea loc în Sala
    de Concerte a instituţiei româneşti şi include în program piese de Ludwig van
    Beethoven, Serghei Rachmaninov și George Enescu. Ciprian Bogdan Străteanu se află
    în capitala Italiei de la vârsta de 7 ani. În 2014, a câștigat Trofeul
    Propatria şi Premiul Special la Festivalul Internațional Propatria – Tinere
    Talente Românești. În 2017, a absolvit Conservatorul de Muzică Santa
    Cecilia din Roma, iar în prezent este în al doilea an de studii de
    masterat la secția Pian din cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ.
    Concertul face parte din proiectul Europa in Musica – Stagiunea
    muzicală a clusterului EUNIC Roma – inițiat de Accademia di Romania și
    Conservatorul de Muzică Santa Cecilia. Intrarea este liberă în
    limita locurilor disponibile.






    Filmul 5
    minute, scris și regizat de Dan Chișu, cu Mihai Călin și Diana Cavallioti
    în distribuție, va avea premiera mondială în competiția celei de-a 35-a ediții
    a Festivalului Internațional de la Varșovia, care se desfășoară în perioada 11
    – 20 octombrie. Pelicula este inspirată din fapte reale petrecute într-un
    cinematograf din Bucureşti, când unii spectatori prezenţi în sală la proiecţia
    unui film despre un cuplu format din două femei au protestat faţă de comunitatea
    LGBT, iar în scandalul care a urmat un tânăr a fost rănit şi transportat la
    spital. Lungmetrajul românesc va concura atât pentru Warsaw Grand Prix, în
    valoare 23.000 de euro, cât şi pentru premiul pentru cea mai bună regie și premiul
    special al juriului.












    Poeta, eseista,
    criticul și teoreticianul de artă Magda Cârneci va primi, pe 12 octombrie la
    Córdoba, trofelul pentru poezie al primei ediţii a premiilor Orașul
    Córdoba pentru Pace și Arte. Acestea au fost create în 2018 cu ajutorul
    mai multor instituții de stat și private din Andaluzia și, potrivit
    organizatorilor, recompensează personalităţi din domenii diverse, care luptă
    pentru armonia dintre popoare și oameni. Alături de româncă vor mai primi
    distincţii scriitoarea columbiană Laura Esquivel, eseista și biografa Antonina
    Rodrigo, senatorul José Montilla, artistul plastic Mariscal, fotografa Cristina
    García Rodero, muzicianul rock Miguel Ríos și actorii din filmul
    Campionii.

  • Guvernul de la Bucureşti, demis prin moţiune de cenzură

    Guvernul de la Bucureşti, demis prin moţiune de cenzură

    2019 se conturează ca un an negru pentru partidul care domină, de
    trei decenii, scena politică românească post-comunistă. În mai, PSD a pierdut
    clar, în beneficiul PNL, alegerile europarlamentare. A doua zi, Liviu Dragnea,
    omul forte al partidului şi al coaliţiei guvernamentale formate de social-democraţi
    cu ALDE, era condamnat şi întemniţat pentru fapte de corupţie. Luna trecută,
    partenerii juniori liberal-democraţi au trecut în opoziţie, iar Guvernul condus
    de noul lider PSD, Viorica Dăncilă, a devenit minoritar.

    Candidată la alegerile
    prezidenţiale din noiembrie, aceasta e surclasată, în sondaje, de preşedintele
    în exerciţiu, Klaus Iohannis, susţinut de liberali. Iar joi doamna Dăncilă şi
    echipa ei au pierdut şi puterea executivă, după ce Parlamentul bicameral de la
    Bucureşti a adoptat moţiunea de cenzură introdusă de opoziţia liberală.
    Intitulată Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de
    urgenţă!, moţiunea a fost votată de 238 de senatori şi deputaţi, după ce
    fusese, deja, semnată de parlamentari de toate culorile politice: PNL, USR,
    PMP, UDMR, PRO România, ALDE, din partea minorităţilor naţionale, un
    independent şi chiar social-democraţi. Pentru ca moţiunea să fie adoptată si
    Guvernul demis, era nevoie de numai 233 de voturi favorabile.

    Semnatarii
    calificaseră echipa executivă drept cel mai nociv guvern din ultimii 30 de ani
    şi susţinuseră ca după demiterea acesteia vor adopta un program de guvernare
    responsabil, orientat către dezvoltarea şi modernizarea ţării şi către
    prosperitatea reală a fiecărui român.

    Constituţional, preşedintele
    Iohannis va juca, mai departe, rolul principal. El urmează să convoace partidele
    parlamentare la consultări, înainte de a desemna candidatul pentru funcţia de
    prim-ministru. Acesta are la dispoziţie zece zile pentru a-şi forma cabinetul
    şi pentru a alcătui programul de guvernare, pe care îl prezintă în Legislativ
    pentru votul de încredere. Există şi varianta ca actualul Guvern să rămână,
    interimar şi cu atribuţii limitate, până după alegerile prezidenţiale, urmând
    ca viitorul preşedinte să desemneze noul premier, care să caute o majoritate în
    Parlament. Sunt posibile şi alegeri anticipate, dacă parlamentarii nu acordă
    votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la
    prima solicitare şi resping două solicitări
    de învestitură. Politic, comentatorii consemnează sfârşitul unei epoci.

    În
    decembrie 2016, PSD revenea la putere după ce câştigase scrutinul parlamentar
    cu un scor record, de 45 de procente. Ulterior, şeful care-l purtase spre
    victorie, Liviu Dragnea, şi-a devorat două guverne proprii, iritat de lipsa de
    docilitate a premierilor. L-a doborât pe Sorin Grindeanu prin moţiune de
    cenzură introdusă de propriul partid, fapt fără precedent în politica
    românească, iar pe Mihai Tudose l-a silit să demisioneze. Abia odată cu căderea
    Vioricăi Dăncilă, mult timp considerată cea mai fidelă dintre adepţii săi,
    Liviu Dragnea iese definitiv din scenă.

  • Săptămâna moţiunii de cenzură

    Săptămâna moţiunii de cenzură

    Soarta
    cabinetului PSD minoritar se decide joi, odată cu votul asupra moţiunii de
    cenzură depuse de opoziţie, care vede în debarcarea executivului condus de
    Viorica Dăncilă o condiţie esenţială pentru intrarea României în normalitate.
    Agenda publică a fost acaparată în ultimii doi ani şi jumătate de problemele
    pe care le au cu legea unii indivizi din PSD    , a acuzat opoziţia prin vocea
    senatorului liberal Florin Cîţu, cel care a citit documentul în plenul
    legislativului. În moţiune se afirmă că România pierde oportunităţi în fiecare
    zi petrecută cu actualul executiv – şansa de a se dezvolta pe seama fondurilor
    europene, oportunitatea de a profita de creşterea economică şi de a dirija
    surplusul spre construcţia de infrastructură, spitale regionale, şcoli moderne.

    Pierdem credibilitate în afara ţării, în faţa partenerilor noştri, pierdem şansa
    de a ne păstra tinerii în ţară, se arată în textul moţiunii. Nu competenţa a
    stat la baza numirilor în cabinetele care s-au succedat după alegerile din
    2016, spune Florin Cîţu: În doi ani şi opt luni, s-au perindat prin guvern
    peste 80 de miniştri, între care unii au fost de cea mai slabă calitate, numiţi
    nu pentru a creşte performanţele actului guvernamental, ci pentru a
    tranzacţiona voturi şi interese în interiorul principalului partid de guvernare    .

    Ţinta favorită a criticilor formulate de opoziţie, premierul Viorica Dăncilă
    s-a declarat, totuşi, încrezătoare că Guvernul său va supravieţui. Aceasta,
    deşi unii parlamentari social-democraţi sunt tentaţi şi ei să părăsească tabăra
    Puterii, după plecarea ALDE din coaliţie. Şefa executivului îndeamnă la
    responsabiiltate: Sunt destui colegi deputaţi şi de la alte partide politice care îşi
    dau seama că, în fond, stabilitatea în România şi modul în care ne raportăm la
    această moţiune este foarte important pentru România şi pentru români. Dincolo
    de lupta politică, trebuie să vedem şi mai departe şi cred că asta nu au
    învăţat unii lideri politici    .

    S-a intrat în săptămâna moţiunii şi, în
    consecinţă, a negocierilor decisive pentru voturile care ar putea însemna
    căderea cabinetului Dăncilă. La depunere, documentul a strâns 237 de semnături din
    toate formaţiunile şi grupurile parlamentare – PNL, USR, PMP, UDMR, minorităţi
    naţionale altele decât cea maghiară şi chiar PSD. Liderul PNL, Ludovic Orban, se
    bazează pe 244 de voturi în Parlament în favoarea moţiunii de cenzură, ceea ce
    ar uşura misiunea Opoziţiei. Pentru a fi adoptată, moţiunea trebuie votată de
    233 de parlamentari. În aceşti aproape trei ani, Opoziţia a eşuat în toate
    tentativele de a demite guvernele de stânga. Singurul care a debarcat prin
    moţiune de cenzură un guvern controlat de PSD a fost însuşi PSD, la comanda
    fostului lider autoritar Liviu Dragnea, închis, acum, pentru corupţie. Gestul
    politic, motivat de nevoia de a înăbuşi orice aspiraţie către autonomie
    guvernamentală, a fost fără precedent în istoria postcomunistă a ţării.

  • Retrospectiva săptămânii 29.09 – 05.10.2019

    Retrospectiva săptămânii 29.09 – 05.10.2019

    Moţiune de cenzură împotriva guvernului de la Bucureşti


    Guvernul Viorica Dăncilă se va confrunta cu o nouă moţiune de cenzură, prima de la destrămarea coaliţiei PSD – ALDE, în luna august. În Parlamentul de la Bucureşti a fost citit, joi, textul moţiunii depuse de opoziţie împotriva guvernului minoritar PSD. Documentul, intitulat Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!, va fi dezbătut şi votat joia viitoare, pe 10 octombrie. În moţiune, Guvernul este considerat unul al şanselor ratate, pentru că, se afirmă în document, deşi ţara a traversat o perioadă economică favorabilă, cu ritmuri de creştere importante, nu a început niciun proiect major pentru infrastructură. Încrederea în economia românească este în declin, în primul rând din cauza faptului că legislaţia economică se modifică aproape săptămânal, mai acuză semnatarii moţiunii. Liderul social-democrat, premierul Viorica Dăncilă, susţine că opoziţia nu va reuşi să dărâme guvernul. Moţiunea a fost semnată de 237 de parlamentari din întreg spectrul politic. Pentru ca executivul să fie demis sunt necesare 233 de voturi.



    Noi propuneri ale României pentru Comisia Europeană


    Executivul de la Bucureşti s-a văzut nevoit să facă în această săptămână noi propuneri pentru postul de comisar european la Transporturi dupa ce Comisia juridica a Parlamentului European (JURI) a respins-o pe Rovana Plumb pentru această poziţie, spunând că se află în conflict de interese. Întrunit marţi seară la Bucureşti, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis ca europarlamentarul Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor, să fie noua propunere a formaţiunii la putere. Conducerea social-democrată a stabilit şi o variantă de rezervă, în cazul în care Comisia Europeană va dori ca fotoliul să fie ocupat de o femeie – Gabriela Ciot, secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului de Externe.Nemulţumiţi atât de propunerea Rovanei Plumb, cât şi de următoarele două, liberalii, în opoziţie parlamentară, i-au cerut premierului Viorica Dăncilă să nu mai avanseze niciuna fără consultarea şefului statului şi fără votul comisiilor de specialitate din Parlament. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a atras atenţia că, în caz contrar, există riscul unei noi respingeri, iar imaginea României în plan extern va fi afectată.



    BEI triplează finanţările pentru IMM-urile româneşti


    Banca Europeană de Investiţii îşi triplează finanţările acordate întreprinderilor mici şi mijlocii din România. Anunţul a fost făcut, joi, de vicepreşedintele băncii, Andrew McDowell. Potrivit oficialului BEI, fondurile vor creşte de la 500 de milioane de euro la 1,38 miliarde de euro. Aceşti bani au capacitatea de a sprijini 5.000 de IMM-uri. Andrew McDowell a subliniat că Grupul BEI nu oferă doar finanţare, ci şi servicii de consultanţă atât pentru pregătirea, cât şi pentru implementarea unor proiecte complexe. El a semnat noi contracte şi modificări ale acordurilor existente cu intermediarii financiari români, care urmăresc să faciliteze accesul la finanţare al firmelor româneşti, prin garanţii de 60 la sută pentru fiecare împrumut şi prin scăderea ratelor dobânzilor percepute de bănci. Potrivit ministrului finanţelor, Eugen Teodorovici, peste 2.000 de IMM-uri româneşti au beneficiat, până acum, de astfel de fonduri.



    Demisie la vârful Parchetului împotriva crimei organizate


    Preşedintele român Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul privind eliberarea lui Felix Bănilă din funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Anterior, acesta şi-a anunţat demisia de onoare, susţinând, însă, că nu a eşuat în îndeplinirea atribuţiilor. Luni, şeful statului i-a cerut demisia şi i-a reproșat fostului șef al Parchetului anti-mafia modul în care a fost instrumentată ancheta de la Caracal – dosar greu, cu puternică încărcătură emoţională publică. Procurorii trebuie să stabilească dacă două tinere, minore, au fost ucise de un presupus traficant de fiinţe umane, Gheorghe Dincă. Preşedintele a subliniat că, în ambele cazuri, a văzut reacţii întârziate şi gesturi publice scandaloase ale unor autorităţi, care denotă lipsa de preocupare pentru victme şi pentru familiile acestora.




    România – invitat de onoare al Festivalului Internaţional de Artă Europalia


    Festivalul Internaţional de Artă Europalia, a cărui invitată de onoare este, la această a 50-a ediţie, România, continuă la Bruxelles, dupa ce, miercuri s-a deschis pentru publicul larg. Marţi a avut loc deschiderea oficială la care au participat şi Regele Philippe al Belgiei, Regina Mathilde şi şeful statului român, Klaus Iohannis. Aceştia au vizitat expoziţia ‘Brâncuşi. Sublimarea formei’, deschisă la centrul Bozar şi organizată de Institutul Cultural Român. Este cea mai importantă expoziţie dedicată sculptorului român organizată în ultimele decenii şi principalul eveniment al festivalului. În următoarele patru luni, Europalia va reuni numeroase manifestări, organizate în Belgia, dar şi în Olanda, Germania, Luxemburg şi Marea Britanie. Vor avea loc peste 250 de proiecte de artă vizuală, muzică, teatru, cinema, literatură şi arte ale spectacolului.



    Conferinţa Media 2020 la Bucureşti


    Radio România a organizat a cincea ediţie a Conferinţei Media 2020, în parteneriat cu Asia-Pacific Broadcasting Union (ABU). Evenimentul desfăşurat la Bucureşti a reunit peste 40 de reprezentanţi ai celor mai importante organizaţii de media publică din Europa şi Asia-Pacific. Prezent la eveniment, secretarul general al ABU, dr. Javad Mottaghi, a subliniat că serviciile publice de media au nevoie de știri independente, imparţiale şi de încredere care trebuie realizate de profesionişti. Dezbaterile s-au focalizat asupra viitorului media publice în era digitală, a strategiilor de protejare a drepturilor de autor şi asupra combaterii fenomenului de fake news. În cadrul conferinţei, Radio România şi BBC Radio au semnat un acord bilateral în vederea dezvoltării unui parteneriat creativ de cooperare între cele două instituţii. Acest acord urmează celor două semnate cu Radio France şi RAI şi face parte din strategia de colaborare a Radio România cu cele mai prestigioase instituţii media din Europa.

  • Jurnal românesc – 03.10.2019

    Jurnal românesc – 03.10.2019

    Parlamentul se reuneşte în şedinţă comună, pe 10 octombrie, pentru a
    dezbate şi supune votului moţiunea de cenzură la adresa cabinetului condus de
    Viorica Dăncilă. Documentul a
    fost semnat de 237 de parlamentari ai PNL, USR, PMP, UDMR, PRO România, ALDE,
    dar şi de doi deputaţi ai minorităţilor naţionale, patru parlamentari
    social-democraţi şi de un deputat independent. În textul moţiunii, opoziţia
    apreciază că executivul Dăncilă este cel mai nociv din ultimii 30 de ani
    şi propune ca alternativă un guvern suplu, cu 15 ministere, şi un
    program de guvernare responsabil, orientat către dezvoltare, modernizare şi
    prosperitate. Şeful PNL, Ludovic Orban, a declarat că demersul are, în prezent,
    peste 80% şanse de reuşită, părere împărtăşită de liderii celorlalte formaţiuni
    semnatare ale moţiunii. În replică, premierul a afirmat că opoziţia
    fuge de propria moţiune de cenzură deoarece a preferat să amâne
    votul pentru săptămâna viitoare în loc să-l organizeze în cel mai scurt timp,
    pe 5 octombrie, aşa cum propusese PSD. Dăncilă a acuzat partidele din opoziţie
    că dau dovadă de ipocrizie şi că demersul lor este neserios şi destabilizează
    ţara. Aceasta este a 4-a moţiune de cenzură depusă de
    opoziţie la adresa cabinetului condus de Viorica Dăncilă.




    Spectacolul Regina Maria, Regina tuturor românilor,
    realizat și interpretat de Liana Ceterchi, va fi prezentat la New York, pe 4
    octombrie, în cadrul Studioului de teatru româno-american,
    programul permanent al ICR New York. Piesa, care are la bază un text de Liana
    Ceterchi și Edith Negulici scris după jurnalele de război ale Reginei Maria,
    reface universul tragic al României în Primului Război Mondial şi vorbeşte
    despre eroismul, voința de fier și iubirea necondiționată a suveranei pentru țara
    adoptivă. Spectacolul este produs de Asociația IF…/DACĂ pentru
    femei, de proiecțiile video și lumini s-au ocupat Leondard Băcică și Ana
    Turoș, iar muzica este compusă de Elena Albu. Piesa va fi jucată în limba
    română şi supratitrată în engleză. Reprezentanția de la New York face parte
    dintr-un amplu turneu american, care mai include orașele Philadelphia, Boston,
    Manchester și Cleveland.




    Președintele Administrației Regionale Transcarpatice de Stat din
    Ucraina, Igor Bondarenko, i-a solicitat sprijin consulului României la
    Solotvino, Florin Pîrvu, pentru deschiderea punctului de control și trecere a
    frontierei Biserica Albă – Sighetul Marmației, transmite Agenţia BucPress. Cei
    doi oficiali au convenit, în cadrul unei întâlniri, ca săptămâna viitoare să
    aibă loc o reuniune a părților interesate pentru ca proiectul să fie pus în
    aplicare cât mai curând posibil. Bondarenko a declarat totodată că regiunea
    Transcarpatia este interesată să atragă investiții în construcții de mașini, industria
    alimentară, agricultură, turism şi minerit. În acest sens, oficialul a lansat o
    invitaţie comunităţii de afaceri din România să participe la forumul de
    investiții Transcarpatia – Afaceri în centrul Europei, care va avea loc
    pe 10 octombrie în orașul Ujgorod.




    România va fi reprezentată de fotograful Ovi D. Pop la a 9-a ediţie
    a Festivalului Internațional de Fotografie de la Bursa, care se desfăşoară în
    perioada 4 – 13 octombrie, transmite Institutul Cultural Român Dimitrie
    Cantemir din Istanbul. Tema din acest an a manifestării este Aer,
    apă, pământ … Revenirea la natură. Invitatul special al BursaFotoFest
    2019 este Rusia, care participă cu 15 fotografi din Sankt Petersburg,
    reprezentanți și colaboratori ai celor mai importante instituții și muzee de
    stat. În cadrul festivalului vor avea loc interviuri cu artiști fotografi
    faimoși, seminarii, ateliere, expoziții foto și evaluări de portofoliu. Ovi D. Pop este cunoscut ca fotograf de
    peste 20 de ani. Fotografiile sale au fost răsplătite cu 810 premii, dintre
    care 230 de medalii de aur și Trofee în 62 ţări. Românul are la activ o serie
    de expoziţii personale şi de grup atât în ţară cât şi peste hotare şi a fost
    invitat să jurizeze la Saloane Internaţionale din România, Croaţia, Australia,
    Muntenegru, China, Italia, India, Bangladesh, Georgia, Singapore şi Ucraina.










    Accademia di Romania in Roma și Asociaţia Culturală Româno-Italiană
    Propatria organizează concertul CULORI ȘI UMBRE
    susținut de pianistul Nicolae Dumitru. Spectacolul va avea loc pe 4 octombrie,
    în Sala de concerte a institutului cultural românesc din capitala Italiei. În
    program sunt incluse piese de George Enescu, Johann Sebastian Bach, Ottorino
    Respighi și Claude Debussy. Evenimentul este realizat cu susţinerea
    Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi Institutului Cultural Român.
    Intrarea este liberă.

  • Moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă

    Moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă

    A
    trecut mai bine de o lună de când ALDE a rupt coaliţia de guvernare cu PSD, iar
    partidele de opoziţie şi-au materializat abia acum ameninţarea că vor depune o
    moţiune de cenzură împotriva cabinetului condus de liderul social-democrat
    Viorica Dăncilă.


    Liberalii, iniţiatori ai documentului intitulat Ca
    să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!    , au obţinut 237 de semnături, cu 4 mai multe decât necesarul de voturi
    pentru ca executivul să fie demis. Au semnat moţiunea parlamentari din întreg
    spectrul politic – PNL, USR, PRO România, PMP şi ALDE. Se regăsesc pe listă reprezentanţi
    ai minorităţilor naţionale, care îndeobşte se poziţionează alături de guvern,
    şi chiar reprezentanţi ai PSD.


    Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a explicat de
    ce acest cabinet trebuie să plece: Nu mai avem în momentul de faţă, în mod
    real, un guvern, ci este o rămăşiţă de guvern care nu are capacitatea,
    autoritatea şi competenţa de a rezolva gravele provocări cu care se confruntă
    România    .


    De partea lor, social-democraţii se declară încrezători că moţiunea
    de cenzură va pica în Parlament, deoarece nu ar propune un program de guvernare
    şi un premier, şi spun că sunt mobilizaţi
    să oprească demersul opoziţiei. Viorica Dăncilă a lansat un avertisment
    parlamentarilor proprii care vor defecta pentru a trece în tabăra adversă: Cei
    care vor vota moţiunea de cenzură înseamnă că trădează Partidul Social
    Democrat, trădează speranţa primarilor care vor să-şi implementeze proiectele,
    trădează stabilitatea acestei ţări şi eu cred că acest lucru nu poate fi trecut
    cu vederea.


    Este un moment delicat pentru guvernul minoritar PSD, care
    a rezistat după plecarea liberalilor-democraţilor numai din cauza ezitărilor
    partidelor de opoziţie. PNL s-a străduit să adune atât de multe semnături
    pentru că eşuase în tentativele precedente de dărâmare a guvernului, bazându-se
    pe onorabilitatea unor parlamentari care au promis că vor vota pro-moţiune dar
    nu au făcut-o. Surprize pot apărea şi acum, dar, potrivit comentatorilor
    politici, nu există un moment mai propice pentru demiterea cabinetului Dăncilă.
    Ce se va întâmpla în acest scenariu nimeni nu poate anticipa.


    Lucrurile sunt
    complicate şi de apropiatele alegeri prezidenţiale, prevăzute pe 10 si 24
    noiembrie. Varianta anticipatelor este susţinută de principalele forţe ale
    opoziţiei, PNL şi USR, care spun că vor să preia guvernarea cu mandat oferit de
    votul popular. Însă, în cele 3 decenii de democraţie postcomunistă, nu au
    existat, în România, alegeri legislative înainte de termen. Ele sunt prevăzute
    în toamna anului viitor. Există şi varianta unui guvern de tehnocraţi susţinut
    politic. Precedentul a fost creat în toamna lui 2015, tot cu un an înainte de
    legislativele la termen, când executivul condus atunci de Victor Ponta,
    aparţinând de asemenea PSD, a cedat locul cabinetului Dacian Cioloş.

  • Jurnal românesc – 02.10.2019

    Jurnal românesc – 02.10.2019


    Eurodeputatul social-democrat Dan Nica este propunerea României pentru portofoliul de comisar european pentru Transporturi, după respingerea Rovanei Plumb de către Comisia Juridică din Parlamentul European, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă. Conducerea PSD a stabilit şi o variantă de rezervă, în cazul în care Comisia Europeană va dori ca postul să fie ocupat de o femeie, în persoana Gabrielei Ciot, secretar de stat în Ministerul de Externe. Partidele de opoziţie de la Bucureşti au criticat însă nominalizarea. Acestea apreciază că Dan Nica nu are şanse să fie acceptat şi că există riscul ca reprezentantului ţării noastre să nu îi mai revină portofoliul Transporturilor. Fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi vice-premier, Dan Nica este membru al legislativului European din 2014. În prezent ocupă funcţia de șef al delegației române în grupul social-democraților din Parlamentul European.



    Compozitorul belgian Milan Warmoeskerken va prezenta, în premieră la Festivalul Internaţional de Arte Europalia 2019, o compoziţie electroacustică pentru tulnic, instrument tradiţional românesc. Artistul va susţine două concerte pe 3 octombrie, la Sala STUK din Leuven, şi pe 4 octombrie, la capela Les Brigittines din Bruxelles. Proiectul Milan W. & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu, curatoriat de Dragoş Rusu, este realizat în colaborare cu The Attic, o revistă online dedicată muzicii, informează Institutul Cultural Român, coordonatorul Festivalului Europalia 2019. Milan Warmoeskerken a făcut parte dintr-o rezidenţă artistică de 10 zile în comuna Avram Iancu, din judeţul Alba, timp în care care a documentat, compus muzică pentru tulnic şi înregistrat alături de un grup de tulnicărese. Festivalul Europalia este organizat o dată la doi ani, în Belgia, Franța, Olanda, Luxemburg, Germania şi Marea Britanie. România este invitată de onoare a celei de-a 27-a ediţii a Festivalului, ce se desfăşoară între 2 octombrie 2019 şi 2 februarie 2020, perioadă în care prezintă peste 250 de evenimente.



    Partidele de opoziţie au depus marţi seara moţiunea de cenzură la adresa guvernului condus de Viorica Dăncilă. 237 de parlamentari ai PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE şi UDMR au semnat iniţiativa. Prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan a declarat că printre semnatari se află şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, dar şi patru membri ai PSD. Semnăturile confirmă angajamentul unei majorităţi parlamentare pentru demiterea acestui guvern, a spus Turcan, care apreciază că menţinerea Guvernului Dăncilă face un rău tot mai mare României. De cealaltă parte, social-democraţii consideră că moţiunea de cenzură nu va fi adoptată de Parlament. Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat că formaţiunile de opoziţie nu au o viziune, un program de guvernare sau o echipă guvernamentală. Vin fără alternativă şi fără cea mai mică idee despre ce vor face a doua zi, a spus aceasta. Pentru ca moţiunea să fie adoptată de Parlament sunt necesare 233 de voturi. Aceasta este a 4-a moţiune de cenzură depusă de opoziţie la adresa cabinetului condus de Viorica Dăncilă.



    Expoziția Chipul satului românesc, ce reunește creaţiile a 14 fotografi români pasionați de tradițiile și valorile naţionale, va fi deschisă pe 3 octombrie la sediul Institutului Cultural Român de la Stockholm. Manifestarea cuprinde 26 de fotografii prin care își propune să scoată în evidență satul românesc, ca spațiu în care s-au format și păstrat de-a lungul timpului multe dintre valorile spirituale, culturale și identitare ale românilor. Proiectul este organizat de ICR Stockholm și Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, în parteneriat cu agenția de ştiri Basilica și Ambasada României în Suedia. Expoziţia va fi deschisă gratuit publicului în perioada 3 octombrie – 13 decembrie.



    Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a declarat pentru Agerpres că nu cunoaşte cu exactitate numărul românilor care locuiesc în Regatul Unit, dar că aceştia activează în toate sectoarele economiei. Recent, am spus că avem 1.000 de profesori şi cercetători români în universităţi. Avem 10.000 de studenţi, avem una dintre cele mai bune reprezentări în mediul de afaceri. Cred că sunt peste tot. Sunt şi mulţi muncitori necalificaţi, iar aceştia au un rol esenţial în UK, a declarat diplomatul care a lăudat faptul că românii au o etică a muncii de top.


    Andrew Noble a mai spus că îl bucură faptul că mulţi dintre conaţionalii noştri s-au înscris pentru a obţine statutul de settled sau pre-settled în contextul Brexit. El a dat asigurări că procesul de acordare a noului statut nu este influenţat de pregătirea profesională a solicitanţilor sau de locul de muncă al acestora ci de prezenţa în Regat anterior ieşirii oficiale din UE. Românii din UK se pot înscrie pentru obţinerea statutului până pe 31 decembrie 2020. 189.000 din cei peste 400.000 de români care se estimează că locuiesc în Marea Britanie au solicitat până în prezent noul statut.




  • Guvernul, între restructurare şi moţiunea de cenzură

    Guvernul, între restructurare şi moţiunea de cenzură

    În România, bătălia politică se mută în Parlament, iar miza este guvernul minoritar condus de liderul PSD Viorica Dăncilă. Soarta lui este incertă după ce partenerul ALDE s-a retras din coaliţie, iar cabinetul a pierdut majoritatea. Sub presiunea preşedintelui şi a opoziţiei care, invocând Constituţia, susţin că schimbarea configuraţiei politice impune solicitarea unui vot de încredere în legislativ, PSD a decis să se conformeze. Viorica Dăncilă a anunţat că săptămâna viitoare va cere în Parlament votul de încredere pentru Guvern şi a dat asigurări că nu-i este teamă că acesta va fi negativ.



    Potrivit primului ministru, partidul nu a decis, deocamdată, dacă executivul va fi restructurat sau remaniat. În varianta restructurării, noua formulă guvernamentală ar urma să fie mai suplă, cu doar 19 ministere plus funcţia de prim-ministru. O dovadă în plus că legea fundamentală nu oferă soluţii limpezi la crizele politice este faptul subliniat de premierul Dăncilă, anume că, deşi îşi doreşte să obţină votul de încredere al Parlamentului, în cazul în care nu se va întâmpla aşa, guvernul nu va cădea.



    Votul împotriva restructurării nu duce la demisia cabinetului, de aceea el trebuie întărit şi completat cu o moţiune de cenzură, a atras atenţia prim-vicepreşedintele PNL, principalul partid de opoziţie, Raluca Turcan. Ea a afirmat că acest guvern nu are legitimitate, nu ştie şi nu poate să guverneze, are grave probleme privind integritatea şi performanţa miniştrilor, în consecinţă trebuie oprit. Liderul liberal a mai declarat că există un angajament ferm pentru semnarea moţiunii de cenzură pe care PNL promite să o iniţieze. Liberalii au discutat pe această temă cu USR, PMP, ALDE, Pro România, UDMR şi cu reprezentanţii minorităţilor şi spun că au din partea tuturor semnale favorabile.



    USR şi aliatul său neparlamentar PLUS, condus de fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş, consideră că executivul PSD nu mai are credibilitatea şi legitimitatea de a propune schimbări de structură sau componenţă. Cioloş şi preşedintele USR, Dan Barna, insistă că se impune organizarea de alegeri anticipate, care ar putea fi organizate la jumătatea anului viitor, odată cu localele, în condiţiile în care legislativele la termen sunt prevăzute în toamna lui 2020. Alianţa USR PLUS propune şefului statului, PNL, UDMR, grupului minorităţilor naţionale, Pro România şi ALDE un pact pentru alegeri anticipate, a precizat Dan Barna.



    În cei aproape 3 ani de la venirea la putere, guvernele PSD — ALDE au rezistat tuturor moţiunilor de cenzură depuse de opoziţie. Gest politic fără precedent în democraţia postcomunistă, PSD şi-a dărâmat propriul cabinet pentru nesupunere faţă de fostul lider autoritar, acum în închisoare pentru corupţie, Liviu Dragnea. Un calcul simplu arată că şansele cabinetului Dăncilă de a scăpa sunt minime, însă nimic nu e sigur în politica de la Bucureşti.

  • Frământări politice la Bucureşti

    Frământări politice la Bucureşti

    La Bucureşti, prima zi a sesiunii parlamentare ordinare a consemnat demisia din fruntea Senatului României a liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. Una anunţată de fostul partener al PSD în coaliţia de guvernământ, odată cu decizia părăsirii acesteia. Călin Popescu-Tăriceanu a spus că a fost corect, echilibrat şi echidistant ca şef al Senatului, dar că nu mai putea continua: Am ajuns în această funcţie din partea unei alianţe politice şi mi se pare firesc să mă despart de această funcţie odată ce respectiva alianţă şi-a încheiat existenţa”.



    Surprinzător, însă, ALDE ar putea păstra conducerea Senatului, prin vicepreşedintele formaţiunii, Teodor Meleşcanu, ofertat de însuşi PSD. Liderul social-democrat, prim ministrul Viorica Dăncilă a explicat: Locul a fost al ALDE şi noi am vrut să arătăm că suntem corecţi până la capăt. Am discutat cu colegii mei şi la întâlnirea pe care am avut-o cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi a fost un vot la Senat”.



    Teodor Meleşcanu consideră că alegerea sa în fruntea Senatului ar fi benefică ALDE. Teodor Meleşcanu: Această poziţie de preşedinte este o garanţie a faptului că ALDE nu va fi supus unor presiuni de un fel sau altul şi, dimpotrivă, va oferi şi colegilor mei o perspectivă pentru viitor”.



    În politica românească, totul are un preţ şi se negociază. Iar liniştea ALDE ar putea fi obţinută în schimbul sprijinului politic acordat guvernului minoritar PSD, ameninţat să fie dat jos prin moţiune de cenzură. Principalul partid de opoziţie, PNL, a anunţat că va negocia cu toate partidele, în afară de PSD, pentru a maximiza şansele ca moţiunea de cenzură să fie adoptată.



    Preşedintele PNL, Ludovic Orban: Odată cu debutul sesiunii parlamentare vor începe negocierile cu toate formaţiunile politice şi cu toate grupurile parlamentare reprezentate în Parlamentul României, sigur cu excepţia grupurilor PSD. În ceea ce ne priveşte, textul moţiunii de cenzură elaborat de Partidul Naţional Liberal va fi obiectul negocierii cu toate grupurile parlamentare. Gândiţi-vă că este vorba de şase alte formaţiuni sau grupuri parlamentare care trebuie să se asocieze Partidului Naţional Liberal în acest demers de dărâmare a guvernului”.



    Tot din opoziţie, Alianţa USR-PLUS solicită în continuare alegeri anticipate, ca o condiţie pentru a se alătura unui nou executiv. Liderul USR, Dan Barna, a afirmat că doar astfel se poate constitui o nouă majoritate parlamentară, care să promoveze reformele de care România are nevoie. Partenerul lui, liderul PLUS, Dacian Cioloş, a susţinut necesitatea unui guvern de tranziţie până la eventuale alegeri anticipate. Din foarte complicata ecuaţie parlamentară nu pot fi excluse Pro România, formaţiunea desprinsă din PSD şi condusă de fostul premier Victor Ponta, PMP, UDMR sau deputaţii minorităţilor naţionale. Aceştia din urmă, votează, tradiţional, cu guvernul.

  • Război între palate

    Război între palate

    Degringolada de la nivelul guvernării, care s-a accentuat în aceste zile,
    confirmă disprețul cu care PSD și ALDE continuă să-i trateze pe români    , a
    declarat preşedintele Klaus Iohannis ca reacţie la criza guvernamentală iscată după
    ce liberal-democraţii lui Călin Popescu Tăriceanu au ieşit din coaliţia cu
    social-democraţii Vioricăi Dăncilă.


    Ceea ce se întâmplă este rezultatul firesc
    a doi ani și jumătate de guvernare haotică, incompetentă și coruptă    , şi-a
    continuat rechizitoriul şeful statului. El e convins că PSD și ALDE sunt,
    deopotrivă, vinovate pentru eșecul acestei guvernări, marcate, în opinia sa, de
    masacrarea legilor justiției și adoptarea de măsuri economice greșite.
    Preşedintele a promis că se va opune în continuare la ceea ce a numit
    încercările PSD de a deraia România de pe direcția corectă şi a anunţat că respinge
    propunerile de remaniere venite de la premier. Potrivit preşedintelui, actualul
    guvern trebuie să ceară o nouă confirmare în Parlament.


    Klaus
    Iohannis: Nu accept nici o propunere de remaniere din partea acestui guvern. Nu
    doar pentru că acest guvern şi-a schimbat componenţa politică, ci pentru că
    propunerile pe care le-am primit sunt pur şi simplu inacceptabile. Astăzi,
    actualul guvern are nevoie de o nouă confirmare în Parlament printr-o procedură
    pe care solicit să o declanşeze. Dacă noua configuraţie a guvernului nu va fi
    aprobată, îi asigur pe români că există soluţii corecte, democratice şi
    constituţionale pentru ca România să nu intre într-o criză profundă    .


    În
    replică, premierul Viorica Dăncilă a respins acuzaţiile de corupţie aduse de
    preşedinte, căruia i-a imputat, totodată, că de doi ani şi jumătate nu face
    altceva decât să pună piedici acestui executiv. Şefa guvernului şi a PSD a anunţat
    că va încerca să obţină sprijin politic în Parlament pentru a-şi duce mandatul
    la bun sfârşit.


    Viorica Dăncilă: În ciuda tuturor acestor obstacole din
    ultimele zile, noi ne vom continua activitatea. Vom merge în Parlament şi vom
    încerca să obţinem susţinerea necesară pentru a ne duce mandatul până la capăt.
    Şi spun acest lucru nu pentru că ne ţinem de scaune, aşa cum declară unii, ci
    pentru că avem o responsabilitate faţă de ţară şi faţă de români de a ne duce
    programul de guvernare până la capăt, aşa cum am promis în 2016.


    Opoziţia – de dreapta sau de stânga – consideră că prim-ministrul trebuie să
    demisioneze şi că România are nevoie de un nou guvern, deoarece actualul si-a
    piedut legitimitatea. Liderul liberal Ludovic Orban a declarat că după moţiunea
    de cenzură la care, cel puţin declarativ, se raliază toate formaţiunile, PNL va
    încerca să provoace alegeri anticipate, deoarece actuala structură a
    legislativului ar face extrem de dificilă crearea unei noi majorităţi. În cele
    trei decenii de democraţie postcomunistă, nu au avut loc niciodată alegeri
    parlamentare înainte de termen. Cele la termen sunt prevăzute anul viitor.

  • Guvernul trece de monţiunea de cenzură

    Guvernul trece de monţiunea de cenzură

    Guvernul de stânga de la Bucureşti a supravieţuit fără emoţii majore unei noi moţiuni de cenzură, deşi părea mai fragil ca oricând.

    Pe 26 mai, la alegerile europarlamentare PSD, vioara-ntâi a coaliţiei, a primit doar 22,5% din voturi, cu cinci procente mai puţin decât PNL, cel mai important partid din opoziţie, şi aproape la egalitate cu celălalt adversar major, Alianţa USR-PLUS. Iar ALDE, partener-junior la guvernare al social-democraţilor, s-a situat sub pragul electoral de 5%. Deruta în rândurile stângii a fost amplificată, a doua zi după alegeri, de încarcerarea fostului om forte al coaliţiei guvernamentale, liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de instanţa supremă la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie.

    În plus, a continuat şi hemoragia de deputaţi şi senatori PSD care se repliază sub umbrela Pro România, partidul fondat de fostul lor şef, Victor Ponta, şi de alţi dizidenţi social-democraţi. Cu toate acestea, guvernul condus de liderul interimar al PSD, Viroica Dăncilă, rămâne, după ce moţiunea de cenzură iniţiată de opoziţie a fost respinsă de Parlament. Documentul a întrunit doar 200 de voturi din cele 233 câte erau necesare pentru a fi adoptat.

    În timp ce iniţiatorii – PNL, USR, PMP, UDMR – au acuzat guvernul PSD – ALDE că a lansat atacuri continue la adresa justiţiei şi a destabilizat economia, reprezentanţii Puterii au exprimat îndoieli în legătură cu dorinţa opoziţiei de a prelua guvernarea în această perioadă.

    Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, spune că opoziţia are capacitatea să preia guvernarea şi că moţiunea de cenzură este rezultatul voinţei românilor, exprimată pe 26 mai.

    Raluca Turcan: Putem oferi oricând un guvern care să facă legal studiile de fezabilitate, să demarăm la propriu construcţiile de autostradă. Am putea în Parlament se rezolvăm votul prin corespondenţă pentru români, să corectăm legislaţia pe justiţie.

    Premierul Dăncilă şi-a reiterat decizia de a-şi duce la bun sfârşit mandatul şi a susţinut că indicatorii economici demonstrează eficienţa politicilor promovate de Executiv.

    Viorica Dăncilă: Este evident că nu reprezentaţi o alternativă la guvernare. Chiar vă doriţi să schimbaţi acest guvern până la viitoarele alegeri? Eu ştiu că nu. Nu am văzut din partea dumneavoastră nici o idee concretă despre funcţionarea economiei în interesul cetăţenilor.

    Nici comentatorii nu pariază, de altfel, pe apetitul opoziţiei de a prelua, în acest moment, frâiele executive. Fiindcă, pe de o parte, politicile sociale excesiv de generoase ale stângii vor trebui decontate în scurt timp şi, pe de alta, întregul aparat de stat a fost înţesat cu clientela partidelor de la putere, care ameninţă să saboteze orice guvern de altă culoare politică. Ei se declară, însă, convinşi că scena politică se va reinflama în toamnă, odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale.

  • Jurnal românesc – 19.06.2019

    Jurnal românesc – 19.06.2019

    Prim-ministrul Viorica Dăncilă a avut o întrevedere cu procurorul
    general al SUA, William Barr, căruia i-a solicitat sprijinul pentru includerea
    României în Programul Visa Waiver, anunţă Guvernul printr-un comunicat de
    presă. Premierul l-a asigurat pe oficialul american că Executivul român este
    angajat să găsească cele mai bune soluţii pentru continuarea reformei justiţiei
    şi a legislaţiei penale, în acord cu angajamentele internaţionale ale României,
    dar şi cu recomandările din cadrul MCV, ale Comisiei de la Veneţia, ale GRECO
    şi cele ale SUA. Subiectul a fost abordat şi la întâlnirea dintre Ministrul de
    interne Carmen Dan şi secretarul adjunct interimar pentru Securitate Internă al
    SUA, David Pekoske, în care cei doi oficiali au recunoscut progresele
    înregistrate până în prezent. Condiţia principală pentru ca o ţară să scape de
    vize este ca în ultimul an procentul refuzului de acordare a vizei să fie de maximum
    3%. Anul trecut, România avea o rată de refuz de circa 10%, iar adjunctul
    şefului misiunii diplomatice a SUA, Abigail Rupp, declara că ţara noastră
    îndeplineşte patru cerinţe din cinci pentru a intra în program şi că fără
    respectarea integrală a acestora este necesară aprobarea Congresului SUA. În prezent, Visa Waiver facilitează
    intrarea fără viză în Statele Unite a 20 milioane de oameni anual, din 38 de
    țări partenere.




    Guvernul rămâne în funcţie după ce moţiunea de
    cenzură iniţiată de partidele din opoziţie a fost respinsă în plenul
    Parlamentului. Au fost înregistrate 200 de voturi pentru, iar
    pentru ca moţiunea să treacă, erau necesare 233 de voturi favorabile.
    Iniţiatorii documentului, PNL, USR, PMP si UDMR au acuzat guvernul PSD – ALDE
    că a destabilizat economia, a lansat atacuri menite să subordoneze justiţia şi
    a blocat votul românilor din diaspora prin modul în care a organizat alegerile
    din 26 mai. Premierul Viorica Dăncilă a respins acuzaţiile aduse, a afirmat că
    opoziţia mistifică adevărul fără a aduce o soluţie viabilă pentru România şi că
    indicatorii economici demonstrează că măsurile luate în ultimii doi ani au fost
    eficiente. Aceasta a fost a trei moţiune de cenzură
    depusă de opoziţie împotriva cabinetului condus de Viorica Dăncilă.




    Comisia de politică externă din Senatul Statelor Unite ale Americii
    a programat pentru 20 iunie audierea lui Adrian Zuckerman, nominalizat pentru
    postul de ambasador al SUA în România, scrie jurnalul.ro. Aceasta audiere este
    ultima etapă din procedura de numire a diplomatului în locul actualului
    ambasador Hans Klemm, aflat la final de mandat. Adrian Zuckerman, un avocat
    american de origine română, a fost ales de președintele Donald Trump să fie
    reprezentantul cel mai înalt al Ambasadei SUA de la București. Tot pe 20 iunie,
    Senatul american îl va audia pe un alt american de origine română, John
    Rakolta, care a fost propus pentru postul de ambasador în Emiratele Arabe
    Unite.




    Cele 20 de companii româneşti din domeniul IT&C prezente în
    cadrul misiunii economice de promovare produselor în SUA au semnat, la
    Summit-ul pentru Investiţii SelectUSA din Washington, angajamentul Pledge
    to America’s Workers. Documentul, la care au aderat alte 66 de firme din
    12 ţări, prevede crearea unui număr de aproape un milion de oportunităţi pentru
    muncitorii americani. Angajamentul a fost semnat, din partea Statele Unite, de
    consilierul personal al preşedintelui SUA, Ivanka Trump, şi de secretarul
    pentru comerţ al SUA, Wilbur Ross, care a apreciat participarea numeroasă a
    României la summit. SelectUSA este evenimentul de cel mai înalt nivel dedicat
    promovării investiţiilor străine directe în SUA, iar participarea companiilor
    româneşti a avut drept scop identificarea de noi oportunităţi de afaceri.

  • Scena politică românească după alegerile europene

    Scena politică românească după alegerile europene

    Votul românilor la euroscrutinul de pe 26 mai a trimis la
    Bruxelles şase formaţiuni politice. PNL, principala forţă a
    opoziţiei de dreapta, a obţinut cele mai multe voturi, 27%, şi zece mandate de deputaţi europeni.
    Urmează două forţe politice aflate, practic, la egalitate, PSD, numărul unu în
    coaliţia guvernamantală, şi Alianţa 2020 USR – PLUS, ambele cu
    circa 22,5 procente şi cu câte opt aleşi. Cu 5-6%din sufragii,     Pro România, UDMR şi PMP au obţinut câte două mandate. S-au
    situat sub pragul electoral de 5 procente celelalte şapte formaţiuni care au
    participat la euroscrutin, inclusiv ALDE, partener-junior la guvernare al
    social-democraţilor.


    Odata cu euroalegerile, românii au fost chemaţi la
    referendumul pe teme de justiţie convocat de şeful statului, Klaus Iohannis.     Peste 80% dintre cei care şi-au exprimat opţiunea la
    consultarea populară au răspuns că s    unt de
    acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi
    cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul
    infracţiunilor, pedepselor şi organizării judiciare    .


    Deruta în rândurile stângii a fost amplificată, a doua zi
    după alegeri, de încarcerarea fostului om forte al coaliţiei guvernamentale,
    liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de instanţa supremă la trei ani şi
    jumătate de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Fragilizată,
    deja, coaliţia guvernamentală se va confrunta cu dezbaterile şi votul asupra
    moţiunii de cenzură introdusă de opoziţie la adresa Cabinetului condus de şefa
    interimară a PSD, Viorica Dăncilă.


    România are nevoie urgentă de un guvern cu o
    viziune pro-europeană, a spus deputatul liberal Gigel Ştirbu, la prezentarea,
    miercuri, a textului moţiunii: PSD şi ALDE au dezbinat o ţară întreagă, au
    distrus rolul instituţiilor fundamentale, au mutilat legi importante, au
    compromis şansa de a moderniza ţara şi au atentat constant la bazele
    democraţiei româneşti şi ale statului de drept.


    Iniţiată de PNL, USR
    şi PMP, moţiunea de cenzură este semnată de 173 de senatori şi deputaţi. Pentru
    a fi adoptat de plenul reunit al Parlament, documentul are nevoie de 233 de voturi
    favorabile. Au promis că vor vota moţiunea atât partidul Pro România, fondat de
    dizidenţi din PSD, cât şi UDMR, care a rupt, luna trecută, protocolul de
    colaborare parlamentară cu Puterea.


    Succesorul lui Dragnea la şefia Camerei
    Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, se declară convins că moţiunea
    nu va fi adoptată, iar Guvernul Dăncilă va supravieţui: Strategia
    noastră este să respingem această moţiune. Nu a fost o decizie de a vota sau de
    a nu vota. Decizia importantă a fost de a asigura cvorum. Aceasta este treaba
    puterii. Ce vor face colegii, este la latitudinea dânşilor. Nu este o problemă
    că nu avem încredere în cineva.


    Dezbaterile şi votul asupra moţiunii
    de cenzură sunt programate marţi, 18 iunie.