Radio România Internațional

Tag: motiune de cenzura

  • Retrospectiva săptămânii 16.12 – 22.12.2018

    Retrospectiva săptămânii 16.12 – 22.12.2018


    29 de ani de la Revoluţia anticomunistă din România


    Au trecut 29 de de ani de la evenimentele care dus la înlăturarea dictaturii comuniste din România şi care au pus capăt unui coşmar de zeci de ani. Pe 17 decembrie 1989, la Timişoara (Vest), s-a deschis focul asupra celor care au îndrăznit să protesteze împotriva dictatorului Nicolae Ceauşescu. Au căzut, atunci, secerate de gloanţe, primele victime ale represiunii comuniste: 58 de oameni şi-au pierdut viaţa şi câteva sute au fost rănite. Luni, la Timişoara a fost zi de doliu, în memoria eroilor decedaţi în Revoluţia din decembrie 89. Drapelele din Piaţa Victoriei au fost coborâte în bernă şi le-au fost ataşate panglici negre. La Catedrala Mitropolitană a avut loc o slujbă de pomenire a eroilor martiri şi depuneri de coroane de flori, la care au participat revoluţionari, oficialităţi locale şi invitaţi. Iata declaraţia unuia dintre participanţii la ceremonii: “E o datorie a tuturor timişorenilor să ne aducem aminte de sufletele lor tinere, dornice de libertate, după o noapte tumultuoasă, când au avut loc peste 600 de arestări. Au continuat nemulţumirea timişorenilor care au ieşit în stradă. Din păcate, Armata nu a înţeles mesajul timişorenilor şi a deschis focul în Piaţa Libertăţii.” Joi, la Timişoara s-a sărbătorit Ziua Victoriei. În urmă cu 29 de ani, după represiunile asupra manifestanţilor soldate cu sute de morţi şi răniţi, muncitorii au intrat în grevă, iar timişorenii au ieşit masiv pe străzi. Armata s-a retras în cazărmi, iar de la balconul Operei s-a declarat Timişoara-oraş liber de comunism. Pentru a marca acest moment, sirenele au răsunat, joi, la prânz în centrul oraşului.Revolta s-a extins, din 21 decembrie, în Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării. În memoria acelor zile au fost oficiate slujbe de pomenire la cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor care şi-au jertfit atunci viaţa. Peste 1.000 de oameni au murit şi circa trei mii au fost răniţi în luptele care au avut loc in România, singura ţară din Blocul Estic, unde schimbarea regimului s-a făcut violent şi în care liderii comunişti au fost executaţi.



    Motiunea de cenzură împotriva Guvernului PSD-ALDE de la Bucureşti a fost respinsă


    Parlamentul României a respins, joi, a doua moţiune de cenzură la adresa Guvernului PSD-ALDE, condus de Viorica Dăncila. Intitulată “Ajunge! Guvernul Dragnea – Dăncilă, rușinea României!”, moţiunea a fost iniţiata de PNL, USR si PMP. Demersul opoziţiei nu a reuşit să strângă numărul necesar de voturi şi anume 233. Pentru moţiune au votat doar 161 dintre senatori şi deputaţi. Opoziţia a susţinut că menţinerea actualului cabinet este un pericol pentru interesele naţionale şi pentru stabilitatea economică şi politică a României. Semnatarii moţiunii au criticat legile justitiei şi i-au reproşat prim-ministrului că nu a respectat programul de guvernare asumat la începutul mandatului. Premierul Viorica Dăncilă a respins acuzaţiile aduse de semnatarii moţiunii de cenzură. Ea a spus că datele prezentate sunt nefondate, iar textul documentului este profund neserios. “Demonstraţi, în continuare, că nu puteţi respecta pe nimeni, că numai ura vă ghidează şi acţiunile şi intervenţiile. Sunt destul de puternică să merg mai departe.” Din tabăra opoziţiei, Raluca Turcan, liderul deputaţilor liberali a afirmat, în schimb. “În locul unui prim-ministru incompetent şi obedient am putea avea un prim-ministru responsabil şi devotat şi care să transmită mai ales tinerei generaţii mesajul că merită să înveţi în ţara aceasta dacă vrei să accezi în elita societăţii.”



    Legea pensiilor adoptată de deputaţii români


    Camera Deputaţilor de la Bucureşti, în calitate de for decizional, a aprobat, miercuri, Legea pensiilor, după ce deputaţii au admis, în plenul de marţi un amendament al UDMR. Iniţial respins de Comisia de muncă,amendamentulprevede că cei care suferă de handicap grav se pot pensiona la realizarea unei treimi a stagiului complet de cotizare.Actul normativ mai prevede, între altele, că o persoană poate beneficia de pensie şi de asigurări sociale doar dacă a realizat un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Eliminarea inechităţilor între cei care au avut aceeaşi contribuţie, acordarea dreptului cel mai avantajos în cazul soţului supravieţuitor şi posibilitatea de a ieşi la pensie cu şase ani mai devreme pentru mamele care au trei copii se numara printre noutăţile aduse de această lege, a subliniat deptutatul PSD Olguţa Vasilescu. Iniţiator al proiectului, când era ministru al muncii, aceasta a precizat că urmare a creşterii în etape, punctul de pensie va ajunge, în 2020, la 1.775 de lei (cca.400 euro).



    Vizită oficială la Bucureşti a cancelarului Austriei, Sebastian Kurz


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a primit, vineri, la Bucuresti, pe cancelarul austriac Sebastian Kurz, a carui ţară deţine, acum, preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Oficialul de la Viena a predat simbolic ștafeta președinției Consiliului UE către România începând cu 1 ianuarie 2019. Cei doi au abordat teme prioritare aflate pe agenda europeană, precum procesul de reflecţie privind viitorul Uniunii Europene, viitorul buget al Uniunii post-2020, procesul de retragere a Marii Britanii din UE, alegerile pentru Parlamentul European. Miercuri, la o întâlnire cu ambasadorii statelor UE acreditaţi la Bucureşti, presedintele Klaus Iohannis a declarat că obiectivul României la preşedinţia Consiliului UE este demararea cât mai rapidă a negocierilor privind relaţiile viitoare dintre Uniune şi Marea Britanie, dacă Acordul de retragere va fi ratificat de Parlamentul de la Londra şi aprobat de Legislativul European. Totodată, preşedintele a afirmat că România susţine o Uniune mai puternică, mai aproape de cetăţenii europeni şi capabilă să le asigure acestora securitatea şi prosperitatea.


  • Guvernul suprevieţuieşte moţiunii de cenzură

    Guvernul suprevieţuieşte moţiunii de cenzură

    O nouă încercare
    de debarcare a puterii de stânga de la București s-a soldat, cum era de
    așteptat, cu un eșec. Iniţiată de opoziţie, moţiunea de cenzură împotriva
    Guvernului PSD-ALDE condus de Viorica Dăncilă, a
    fost respinsă, joi, de plenul Parlamentului. Misiunea părea, din
    start, imposibilă pentru semnatarii documentului – PNL, USR, PMP
    şi câțiva parlamentari neafiliaţi – în condițiile în care social-democrații
    și-au securizat o majoritate confortabilă în Parlament. În plus, UDMR, care ar fi putut răsturna raportul de forţe, nu a susţinut
    moţiunea. Parlamentarii acestei formațiuni, alăturii de colegii lor din PSD
    și ALDE s-au aflat în sală însă nu şi-au exprimat votul, la fel cum au făcut-o
    și în alte ocazii. Astfel, s-au înregistrat doar 161 de voturi pentru, din cele
    233 necesare pentru demiterea guvernului.

    În textul moţiunii, opoziția a cerut
    ca parlamentarii să aleagă între liderul PSD, Liviu Dragnea şi România, fiind
    de părere că premierul şi Guvernul trebuie să plece. Ei au acuzat puterea că
    modificările aduse legilor justiţiei care afectează imaginea ţării. De
    asemenea, au subliniat ceea ce consideră a fi incompetenţa, dezinteresul şi
    reaua credinţă în ceea ce priveşte situaţia din educaţie şi sănătate, reclamând
    şi remanierile succesive cu efecte negative asupra cetăţenilor. Nu au uitat de
    situaţia economică, de pensii sau de salariile care, spun reprezentanţii
    opoziţiei, nu vor fi onorate ca în promisiunile electorale. Reprezentantul USR,
    Claudiu Năsui Remanierile succesive nu au făcut decât să
    ne demonstreze că pentru un incompetent dovedit, PSD – ALDE are cel puţin trei
    sau patru rezerve şi mai slab pregătite. În România problema nu este de lipsă de
    bani ci de lipsă de competenţă în a atrage banii pe care gratuit ni-i pune la
    dispoziţie UE. Aţi utilizat remanierile guvernamentale pentru a păcăli
    populaţia că lucrurile se vor schimba în bine, în fapt, împărţeala de scaune
    guvernamentale nu a fost decât rezultatul răfuielilor şi împărtelilor în stil
    mafiot între găşti infracţionale în interiorul principalului partid de
    guvernare.

    În replică, premierul a respins acuzaţiile
    opoziţiei, arătând că argumentele sunt contradictorii, iar textul moţiunii
    profund neserios. Executivul
    îşi va onora în continuare obiectivele din programul de guvernare, a subliniat
    Viorica Dăncilă I-am schimbat pe cei care au rămas în urmă.
    Ce aţi fi vrut să fac, să-i menţin? Scopul unui guvern nu este să ţină locurile
    calde pentru miniştri, scopul unui guvern este să realizeze ce s-a promis în
    campania electorală, şi vă spun cu toată răspunderea, voi schimba oricâţi
    miniştri va fi nevoie, pentru ca să facem ceea ce este scris în programul de
    guvernare.     Totodată, Viorica Dăncilă a anunțat că, indiferent de câte ori i se va cere să facă acest
    lucru,     nu își dă demisia – gest de onoare evitat de mulți
    politicieni români.

  • Moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă

    Moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă


    PNL, USR şi PMP strâng rândurile într-o nouă tentativă de a debarca guvernul PSD-ALDE condus de Viorica Dăncilă. Moţiunea de cenzură a partidelor de dreapta, la care s-au raliat parlamentari proveniţi din foşti dizidenţi social-democraţi, a fost semnată de 163 de parlamentari. Mult sub cele 233 de voturi necesare pentru demiterea Cabinetului, ceea ce-i face pe observatori extrem de rezervaţi cu privire la şansele ca demersul opoziţiei să aibă succes. Intitulată Ajunge! Guvernul Dragnea – Dăncilă, ruşinea României!, moţiunea a fost citită în plenul Parlamentului de deputatul PNL Pavel Popescu, care a criticat lipsa de la şedinţă a membrilor Guvernului şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al PSD, Liviu Dragnea. “Guvernul marionetă al penalului Liviu Dragnea trebuie să plece azi! Aceasta nu este o cerere a Opoziţiei, ci o urgenţă naţională!” proclamă moţiunea. Şi continuă: “Grupul infracţional organizat, condus de Liviu Dragnea, care s-a instalat la conducerea României, a slăbit statul, ca să şi-l supună, într-un moment în care avem nevoie de fim puternici, azi mai mult ca oricând. Afirmăm cu putere şi cu toată responsabilitatea că este periculos pentru interesele naţionale ca ţara să rămână pe mâna acestui grup infracţional organizat, care distruge statul de drept şi dinamitează stabilitatea politică şi economică a României.”



    Semnatarii moţiunii îi avertizează pe parlamentarii puterii şi pe cei ai UDMR, care are un protocol de colaborare cu coaliţia majoritară, că dacă vor încerca să-l salveze, din nou, pe Liviu Dragnea, vor purta pe umeri o răspundere istorică, pentru că alegerea pe care o vor face va fi între acesta şi România. Previzibil, calul de bătaie este Liviu Dragnea, omul forte din PSD, condamnat penal şi cu alte procese pe rol, considerat coordonatorul eforturilor de subordonare a justiţiei şi de derapaje de la normele statului de drept. Opoziţia îi critică, însă, aspru şi pe premierul Viorica Dăncilă şi pe membrii Executivului, cărora le reproşează incompetenţa şi faptul că au amânat toate angajamentele din programul de guvernare după 2021. Votul favorabil – afirmă opoziţia în textul moţiunii – este un vot pentru România, pentru salvarea ţării din ghearele hoţilor şi ale incompetenţilor, care o storc de resurse şi care sărăcesc populaţia. Daţi dovadă că vă doriţi ca minciuna şi impostura să nu mai aibă ce căuta în politica românească! Dovediţi că vreţi ca anul viitor România să fie reprezentată în Consiliul UE de un guvern şi de miniştri de care să nu ne ruşinăm, iar ţara să fie scăpată de o prăbuşire economică previzibilă!.



    Nimeni din partea guvernului nu a fost prezent pentru a da o replică opoziţiei. Parlamentarii puterii nu au decis, încă, dacă vor fi în sală şi nu vor vota sau vor veni şi vor vota împotriva moţiunii. Săptămana trecută, primul ministru declara că are încredere în partidele de la putere şi de aceea nu are emoţii. UDMR, care ar putea răsturna raportul de forţe, a dat de înţeles că nu susţine moţiunea în absenţa unei alternative politice clar definite şi a unui nume de prim ministru.


  • Moţiunea de cenzură a fost respinsă

    Moţiunea de cenzură a fost respinsă

    Iniţiată de PNL şi susţinută de USR şi PMP,
    moţiunea de cenzură le reproşa guvernaţilor, în primul rând, grava deteriorare
    a climatului macroeconomic.
    Majorarea indicelui ROBOR, în funcţie de care sunt stabilite ratele dobânzilor
    bancare, creşterea galopantă a inflaţiei, haosul creat de modificările aduse
    Codului Fiscal    , lipsa investiţiilor în infrastructură, încercările de naţionalizare
    a pensiilor private au fost principalele capete de acuzare din rechizitoriul
    întocmit de Opoziţie. Semnatarii mai afirmau că, la fel ca primele două echipe
    executive PSD-ALDE, Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, Guvernul e doar nominal
    condus de premier şi că butonul de comandă e, de fapt, la liderul
    social-democrat, Liviu Dragnea, preşedinte al Camerei Deputaţilor.


    Senatorul USR Radu Mihail: Am ajuns astăzi să dezbatem o
    moţiune de cenzură împotriva celui de-al treilea guvern, garantat de domnul
    Dragnea, deoarece guvernul Dăncilă ameninţă, prin miniştrii săi, proprietatea
    privată a şapte milioane de contribuabili, pe Pilonul II de pensii. Nu există
    nicio garanţie că guvernul Dăncilă nu îi va lăsa pe actualii angajaţi fără bani
    de pensie. De la începutul anului, când aţi fost învestită cu funcţia de
    prim-ministru, nu aţi reuşit decât să afundaţi economia ţării şi mai tare, să
    generaţi panică şi neîncredere, să-i goniţi din ţară pe investitorii străini şi
    să adânciţi şi mai tare evoluţiile economice negative.


    În replică,
    premierul a susţinut că moţiunea de cenzură conţine afirmaţii false, e lipsită
    de argumente raţionale şi constituie doar un joc politic al dreptei. Viorica
    Dăncilă    : Nu m-am aşteptat ca întreaga moţiune să fie o înşiruire de falsuri, o
    prezentare parcă a unei alte realităţi făcute cu rea-credinţă. Tot ce face
    puterea e rău, iar tot ce faceţi dumneavoastră este bine. Refuzaţi să admiteţi
    chiar şi cele mai evidente lucruri bune, care s-au întâmplat în această
    guvernare. Prima dezinformare este şi cea mai gravă că nu mai sunt bani de
    pensii, însoţită la pachet de aşa-zisa naţionalizare a Pilonului II de pensii.


    Pentru ca moţiunea să treacă, era nevoie de 233 de voturi favorabile. Doar 166
    de deputaţi şi senatori au votat pentru şi patru
    împotrivă. În timpul votului, parlamentarii majorităţii au rămas în
    bănci, iar cei ai UDMR, care nu face parte din Guvern, dar e legată de Putere
    printr-un protocol de colaborare parlamentară, au ieşit din sală. Social-democraţii
    s-au felicitat pentru rezultat şi au insistat că menţinerea Guvernului va
    asigura stabilitatea României. Liberalii, în schimb, au spus că rezultatul votului
    este unul al lipsei de responsabilitate faţă de destinul ţării. Voci din
    opoziţia extraparlamentară susţin, la rându-le, că e nevoie de alegeri
    legislative anticipate, fiindcă, sub conducerea unui Liviu Dragnea cu probleme
    tot mai mari în Justiţie, majoritatea actuală şi-a pierdut legitimitatea.

  • Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă a picat

    Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă a picat

    Moțiunea de cenzură “Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!” a picat, miercuri, după votul în plenul Parlamentului. 166 de parlamentari au votat “pentru” și 4 împotrivă, în timp ce reprezentanții PSD, ALDE și UDMR nu au participat la vot. Moțiunea de cenzură, înaintată de PNL, avea nevoie de minimum 233 de voturi “pentru” ca guvernul PSD-ALDE să fie demis.



    Circa 2.000 de persoane, conform estimărilor presei din România, s-au strâns în fața Palatului Parlamentului în timpul dezbaterii moțiunii, pentru a cere demisia guverului Dăncilă. Protetstul pașnic s-a încheiat după ora 18.00.

  • Moţiune de cenzură la Bucureşti

    Moţiune de cenzură la Bucureşti

    Instalat în ianuarie, criticat virulent de presă şi de
    opoziţia de dreapta, contestat permanent în stradă de societatea civilă,
    Guvernul PSD-ALDE condus de social-democrata Viorica Dăncilă e supus, astăzi,
    primului examen major în Parlament. Sub
    titlul ‘Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!‘, moţiunea
    de cenzură semnată de 152 de deputaţi şi senatori PNL, USR şi PMP acuză
    Cabinetul, în primul rând, de grava deteriorare a climatului macroeconomic.

    Majorarea indicelui ROBOR, în funcţie de care sunt stabilite ratele
    dobânzilor bancare, creşterea galopantă a inflaţiei, devalorizarea monedei
    naţionale, leul, în raport cu euro, haosul creat de modificările aduse Codului
    Fiscal    , lipsa investiţiilor în infrastructură sunt principalele capete de
    acuzare din rechizitoriul întocmit de Opoziţie. Dreapta susţine, de asemenea,
    că Guvernul e doar nominal condus de d-na Dăncilă şi că ar fi, de fapt, marioneta
    obedientă a şefului PSD, Liviu Dragnea, care e şi preşedinte al Camerei Deputaţilor
    şi care ar aspira să-şi subordoneze Justiţia şi instituţiile statului.

    Pentru a trece, moţiunea de cenzură are nevoie de 233 de
    voturi favorabile    . Or, aritmetica parlamentară le e defavorabilă iniţiatorilor.
    PSD şi ALDE au, împreună, 249 de parlamentari, iar numărul deputaţilor şi
    senatorilor PNL, USR şi PMP este de numai 154. UDMR, care nu e cooptată în
    Guvern, dar e legată de majoritate printr-un protocol de colaborare
    parlamentară, are 30 de deputaţi şi senatori. În forul Legislativ mai sunt 17
    deputaţi ai minorităţilor naţionale, care, tradiţional, votează alături de
    Putere, şi 15 parlamentari neafiliaţi, majoritatea ostili lui Dragnea. Acesta a
    fost, prin urmare, îndrituit să-şi afirme, săptămâna trecută, convingerea că moţiunea
    de cenzură nu va trece. Analiştii îi dau dreptate şi amintesc, nu fără ironie,
    că Dragnea însuşi e singurul capabil să doboare un Guvern dominat de PSD. Aşa
    s-a întâmplat acum exact un an, când, devenit indezirabil pentru omul forte al
    coaliţiei, premierul social-democrat Sorin Grindeanu a fost demis printr-o
    moţiune de cenzură introdusă şi votată de propriul său partid – o premieră în
    cele aproape trei decenii de democraţie românească post-comunistă. Iar la
    începutul acestui an, succesorul lui Grindeanu, Mihai Tudose, a fost convins,
    în câteva ore, într-un conclav de partid, să-şi dea demisia, fără comentarii,
    de la şefia Executivului.

    Presa pronostichează, aşadar, că Guvernul Dăncilă va
    rămâne. Dar subliniază că rămân şi gravele probleme de imagine şi de
    credibilitate ale unei majorităţi controlate de Dragnea. Mai ales că, săptămâna
    trecută, acesta a fost condamnat de Înalta Curte
    de Casaţie şi Justiţie, printr-o sentinţă care nu e definitivă, la trei ani şi
    şase luni de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie. După ce, în
    2016, primise o condamnare definitivă la doi ani cu suspendare, pentru
    tentativă de fraudă electorală.

  • Moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă

    Moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă

    Guvernul PSD – ALDE este
    supus, în această săptămână, testului unei moţiuni de cenzură. Iniţiată de PNL
    şi susţinută de USR şi PMP, moţiunea împotriva Guvernului Dăncilă a fost
    citită, luni, în plenul Parlamentului, urmând ca miercuri să fie dezbătută şi
    votată. Executivul este criticat, între altele, pentru modificările aduse Codului de procedură
    penală, pentru diminuarea atribuţiilor preşedintelui României şi pentru evoluţiile
    economice negative. Deputatul liberal Robert Sighiartău, cel care a prezentat
    documentul în Legislativ, a arătat că actualul Executiv a dus inflaţia la 5,4%,
    cea mai mare din ultimii 5 ani. Semnatarii documentului mai susţin că politică
    fiscală a fost distrusă prin desele modificări ale Codului Fiscal. În textul
    moţiunii se mai arată că în infrastructură nu au fost construite autostrăzile
    promise, în cercetare şi educaţie au fost ignorate investiţiile, iar în
    sănătate majorările salariale au lăsat spitalele fără resurse minimale de
    funcţionare. Robert Sighiartău: Politica
    Guvernului României în domeniul social se ghidează după principiul luaţi
    de la unii şi daţi la alţii, deoarce Guvernul este incapabil să
    distribuie eventuala bunăstare generată de creşterea economică. Nu aveţi
    suficienţi bani pentru a acoperi plata pensiilor şi salariilor până la finalul
    anului, deşi susţineţi că se întregistrează creştere economică.

    UDMR a
    anunţat că miercuri va stabili cum va vota, în timp ce deputaţii neafiliaţi au
    spus, prin vocea liderului lor, fostul premier social-democrat Victor Ponta, în
    prezent preşedinte al nou înfiinţatului Partid ProRomânia, că doresc înlocuirea
    actualului Executiv. Nu în orice condiţii, însă. Mai sunt şi reprezentanţii
    minorităţilor şi, cel puţin teoretic, chiar o parte dintre social-democraţi ar
    putea înclina balanţa la vot, pe fondul situaţiei create în partid după
    condamnarea la închisoare cu executare, în primă instanţă, a liderului Liviu
    Dragnea. Moţiunea de cenzură nu va trece, susţine, însă, Dragnea, care a
    anunţat că, în ziua votului, social-democraţii vor asigura cvorumul, dar nu vor
    vota: O să fim prezenţi cât
    este necesar ca să se asigure cvorumul, dar nu vom vota. Să-şi asigure numărul
    de voturi, dacă tot au iniţiat moţiunea de cenzură. De ce trebuie să ne
    implicăm noi în acest demers al opoziţiei? Să aibă voturi!     Pentru ca
    moţiunea să treacă, iar Guvernul să cadă, sunt necesare voturile favorabile a
    233 de parlamentari – cu câteva zeci mai multe decât au împreună PNL, USR şi
    PMP.

  • Vară fierbinte în politica românească

    Vară fierbinte în politica românească


    Guvernul de coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti condus de Viorica Dăncilă se confruntă cu prima moţiune de cenzură a opoziţiei de dreapta la adresa sa. Citit luni, în plenul Parlamentului, documentul va fi dezbătut şi votat miercuri. Paleta reproşurilor este foarte largă! Liberalii, susţinuţi de USR şi PMP, impută, printre altele, actualului Executiv că ameninţă, prin deciziile miniştrilor săi, soarta pensiilor administrate privat a şapte milioane de contribuabili.



    Sunt reclamate şi recentele modificări aduse Codului de Procedură Penală, care ar pune în pericol actul de justiţie, incapacitatea autorităţilor de a absorbi fondurile europene sau eşecul în a ameliora condiţiile de trai din penitenciare. Nemulţumirea opoziţiei este împărtăşită şi de o parte a societăţii civile. În ultimele zile, mii de români au ieşit ad-hoc în stradă, la Bucureşti şi în mari oraşe ale ţării, pentru a protesta faţă de modificarea Codului de Procedură Penală, dar şi, într-un trecut apropiat, a legilor justiţiei. Manifestanţii, extrem de vocali, au scandat lozinci împotriva Guvernului şi i-au cerut demisia.



    În principiu, PSD şi partenerii săi de la ALDE au numărul necesar de voturi pentru ca moţiunea de cenzură să fie respinsă miercuri. Liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a dat asigurări că formaţiunea sa va continua să asigure majoritatea parlamentară alături de aliaţii din ALDE şi a promis că moţiunea nu va trece de Parlament. Doar că PSD este serios zdruncinat şi traversează un moment extrem de dificil, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat, joi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti, printr-o sentinţă care nu este definitivă, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu pe când era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.



    Într-o posibilă încercare de a specula momentul, preşedintele ţării, Klaus Iohannis, imediat după condamnarea lui Liviu Dragnea, considerat, cel puţin până acum, un potenţial candidat la preşedinţie în 2019,a anunţat că va lupta pentru al doilea mandat în fruntea statului. În condiţiile în care, potrivit unor analişti, timp de trei ani şi jumătate actualul şef al statului s-a făcut remarcat mai degrabă prin absenţa decât prin prezenţa sa în viaţa publică, Klaus Iohannis a irumpt, acum câteva luni, în spaţiul public purtând stindardul antipsd-ist.



    De altfel, liberalii, care au promis că îl vor susţine pe Klaus Iohannis la prezidenţiale, au devoalat, într-o oarecare măsură, pe ce îşi va baza aceasta campania electorală. Prin lansarea candidaturii – spune PNL – preşedintele Iohannis este hotărât să se bată pe viaţă şi pe moarte pentru a (cităm) elibera România de pericolul uriaş care o pândeşte prin tentativa lui Liviu Dragnea de a o captura. Vara se anunţă, prin urmare, extrem de fierbinte în politica românească, prefaţând o luptă acerbă pentru întâietate. Nu vor lipsi, cu siguranţă, nici surprizele!



  • Retrospectiva săptămânii 19.11.2017 – 26.11.2017

    Retrospectiva săptămânii 19.11.2017 – 26.11.2017

    Guvernul de la Bucureşti a trecut testul unei moţiuni de cenzură.


    Învestit la sfârşitul lunii iunie, Guvernul PSD-ALDE, condus de social-democratul Mihai Tudose, s-a confruntat, în această săptămână, cu o primă moţiune de cenzură, iniţiată de opoziţia de dreapta. 159 de parlamentari s-au pronunţat, joi, pentru, număr insuficient în condiţiile în care pentru adoptarea moţiunii era nevoie de 233 de voturi. Semnată de deputaţi şi senatori PNL, USR, PMP şi neafiliaţi, moţiunea cerea demisia cabinetului, pe care îl consideră responsabil de bulversarea mediului economic şi a sistemului juridic, dar şi de scăderea nivelului de trai al populaţiei. În special modificarea Codului Fiscal, odată cu trecerea tuturor contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi cu reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%, de la 1 ianuarie 2018, va avea, cred iniţiatorii moţiunii, efecte devastatoare asupra economiei. În replică, premierul susţine că, graţie reformei fiscale, anul viitor vor ajunge mai mulţi bani la buget şi la fondul de pensii, iar companiile vor beneficia de proceduri simplificate. Premierul a dat asigurări, pe de altă parte, că proiectul bugetului de stat pentru 2018 va fi finalizat în scurt timp, iar administraţiile locale vor avea veniturile asigurate, astfel încât să nu existe motive pentru creşterea taxelor.



    Justiţia în România


    DNA a pus sechestru pe bunurile şi conturile lui Liviu Dragnea, liderul PSD, principalul partid al coaliţiei aflate la guvernare în România, pentru a recupera prejudiciul de peste 27 de milioane de euro dintr-un dosar în care acesta este acuzat de constituire de grup organizat şi abuz în serviciu. Dosarul, al treilea deschis pe numele lui Liviu Dragnea, are legătură cu reabilitarea de drumuri judeţene cu fonduri europene pe vremea când acesta, în prezent preşedinte al Camerei Deputaţilor, era preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman (sud). Liviu Dragnea a contestat sechestrul. Considerându-se o victimă a unei campanii politice, zilele trecute, el declara: Am fost făcut ţintă de câte ori PSD a vrut să facă ceva important pentru România. Acum sunt folosit ca mijloc pentru a bloca legile Justiţiei.


    Proiectul de modificare a Legilor Justiţiei este contestat de societatea civilă, opoziţie şi magistraţi, precum şi de preşedintele Klaus Iohannis. Contestatarii spun că nu există motive temeinice pentru graba cu care se încearcă modificarea acestor legi şi reclamă lipsa de transparenţă din procesul de elaborare a acestora. Şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi: Nu neagă nici un magistrat din România faptul că există anumite probleme care ar trebui îndreptate. Ceea ce cred că toţi magistraţii au contestat a fost modalitatea în care se încearcă această modificare, prin lipsă totală de transparenţă, prin lipsă de consultare. Există o încercare de a creşte autoritatea ministrului Justiţiei asupra activităţii procurorilor, ceea ce va afecta grav independenţa procurorilor şi nu numai, ci în mod indirect, şi independenţa judecătorilor.



    România achiziţionează sistemul Patriot


    România va achiziţiona şapte sisteme tip Patriot în valoare totală de 3,9 miliarde de dolari, fără TVA. Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a subliniat că achiziţia va asigura întărirea securităţii naţionale şi regionale şi va contribui la consolidarea Parteneriatului strategic bilateral. Mihai Fifor (track): “Parteneriatul strategic România-SUA, lansat la 11 iulie 1997, a reprezentat şi reprezintă un reper esenţial al politicii externe a României, precum şi un instrument eficient de sprijin a eforturilor interne în domeniul apărării. Totodată, această achiziţie va genera intensificarea cooperării militare dintre România şi SUA, transferul de tehnologii şi informaţii sensibile, creşterea nivelului încrederii între cei doi aliaţi. Sistemul Patriot este considerat cel mai avansat din lume, fiind dotat cu rachete de ultimă generaţie şi cu un radar complex care poate detecta şi reacţiona la ameninţare în doar câteva secunde.



    Târgul Gaudeamus Radio România, la start


    Târgul internaţional de carte Gaudeamus – Carte de Învăţătură şi-a deschis porţile, la Bucureşti. Organizat de Radio România, târgul a devenit de foarte mulţi ani un reper, atât pentru specialiştii din branşă, cât şi pentru publicul larg. La ediţia din acest an, participă, până duminică, sute de expozanţi care au programat peste 800 de evenimente. Sunt prezentate zeci de mii de titluri, cărţi-eveniment, sunt programate lansări de carte şi audiobook, sesiuni de autografe, întâlniri cu scriitori, istorici, editori, traducători, critici literari, politologi, fotografi şi jurnalişti celebri. Invitatul de onoare al acestei ediţii nu este o ţară, ci Comisia Europeană. În felul acesta, manifestarea marchează aniversarea unui deceniu de la intrarea României în UE, 30 de ani de la lansarea programului Erasmus şi a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma care a pus bazele construcţiei europene. Preşedintele de onoare al Târgului a fost ales celebrul dramaturg şi jurnalist român, stabilit în Franţa, Matei Vişniec. Palmaresul celor peste două decenii de Gaudemaus numără peste 1,7 milioane de vizitatori şi peste 6.200 de expozanţi.

  • Moţiunea de cenzură a fost respinsă

    Moţiunea de cenzură a fost respinsă

    Învestit la sfârşitul lui iunie, Guvernul PSD-ALDE, condus de social-democratul Mihai Tudose, a supravieţuit, joi, fără emoţii, primei moţiuni de cenzură a opoziţiei de dreapta. Iniţiat de PNL şi USR şi susţinut de PMP şi deputaţii neafiliaţi, textul moţiunii acuză Executivul de scăderea nivelului de trai al românilor şi de bulversarea mediului de afaceri. Departe de generosul program electoral cu care, acum nici un an, PSD, condus de Liviu Dragnea, câştiga confortabil alegerile parlamentare, politicile Guvernului au condus, spun semnatarii, la scăderea salariilor şi a contribuţiilor la Pilonul II de pensii, la creşterea preţurilor la alimente, carburanţi şi energie electrică, la haos în sănătate, educaţie, finanţe şi infrastructură.



    Senatoarea USR Ramona Dinu: Beneficiile unei creşteri economice substanţiale au fost anulate de măsurile populiste şi haotice luate, în economie, de cuplul Dragnea-Tudose împotriva mediului de afaceri şi a contribuabililor oneşti din această ţară. La începutul anului viitor, românii vor vedea că salariile le-au crescut doar pe hârtie, în timp ce în mână, vor ţine calendarul promisiunilor PSD din campanie şi vor constata că Dragnea şi ai lui şi-au bătut joc de ei. Aţi bulversat pe toată lumea cu modificările aduse Codului fiscal, fără explicaţii clare, fără studiu de impact, fără dialog şi susţineri din partea patronatelor şi sindicatelor. Împotriva tuturor aţi impus această harababură fiscală.”



    La dezbaterile din plen, Opoziţia a mai acuzat coaliţia guvernamentală că atacă sistematic independenţa justiţiei. În replică, premierul susţine că România are o situaţie stabilă, cu o creştere economică de 7%, cu majorări salariale în sectorul bugetar şi în mediul privat, cu progrese în sănătate şi infrastructură: Dragi colegi, mult timp v-aţi luptat să induceţi în populaţie teama că de la 1 ianuarie o să le scadă salariile, o să vină Apocalipsa. Între timp, toată lumea de bună-credinţă s-a covins că ştirile lansate de dumneavoastră şi de asociaţii dumneavoastră sunt false. Salariile vor creşte în mod evident! Adevărul este simplu: Există beneficii reale pe care această măsură le va aduce tuturor salariaţilor din România, atât pe termen scurt, în creşterea veniturilor, cât mai ales pe termen lung, prin asigurarea unei pensii mai mari la bătrâneţe.”



    Au fost doar 159 de voturi pentru moţiune, trei împotrivă şi 23 de abţineri. Pentru a fi adoptat, documentul ar fi avut nevoie de o majoritate calificată, adică minimum 233 de sufragii ale senatorilor şi deputaţilor. Parlamentarii social-democraţi au ieşit din sală în momentul votului, iar cei ai UDMR s-au abţinut, apreciind că demersul PNL e neconvingător. Comentatorii spun că, în Parlament, Puterea a înregistrat o victorie clară. Dar avertizează că, duminică, în toată ţara sunt programate noi proteste antiguvernamentale, iniţiate de societatea civilă şi sindicate, şi prognozează o iarnă plină de incertitudini economice şi de tensiuni sociale şi politice.

  • Opoziţia a depus o moţiune de cenzură

    Opoziţia a depus o moţiune de cenzură

    Învestit la sfârşitul lunii iunie, Guvernul PSD-ALDE, condus de social-democratul Mihai Tudose, se confruntă, deja, cu o moţiune de cenzură iniţiată de opoziţia de dreapta. Aceasta reproşează Puterii ecartul dintre generoasele promisiuni electorale cu care, în decembrie 2016, PSD îşi adjudeca alegerile parlamentare cu circa 45% din sufragii şi actualele politici guvernamentale, incoerente şi confuze, despre care spune că au bulversat mediul economic şi întreaga societate. În special modificarea Codului Fiscal, odată cu trecerea tuturor contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi cu reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%, de la 1 ianuarie 2018, va avea, afirmă iniţiatorii moţiunii, efecte devastatoare asupra unei economii despre care, altminteri, toate statisticile atestă că e, acum, în creştere.



    Semnat de 148 de parlamentari din PNL, USR, PMP şi independenţi şi depus vineri, textul moţiunii a fost citit, luni, în plenul Parlamentului, în absenţa parlamentarilor Puterii şi a primului ministru, de deputatul liberal Dan Vâlceanu: “Îndrăzniţi să credeţi, lideri ai coaliţiei guvernamentale, că aţi promis o creştere a nivelului de trai, însă, în realitate, puterea de cumpărare a românilor scade în plină creştere economică. Inflaţia a crescut de 13 ori faţă de începutul anului, de la 0,2% la 2,6%, şi este mai mult dublu faţă de ceea ce aţi spus în campania electorală.”



    Premierul Tudose spune că dezbaterile pe care le va prilejui moţiunea de cenzură reprezintă, de fapt, o ocazie de a prezenta ceea ce a făcut echipa lui executivă. El a dat asigurări că proiectul bugetului de stat pentru 2018 va fi finalizat în scurt timp, iar administraţiile locale vor avea veniturile asigurate, astfel încât să nu existe motive pentru creşterea taxelor. Mihai Tudose: “Niciun primar, nicio unitate administrativ-teritorială nu va avea un buget mai mic, va fi bugetul cel puţin egal cu bugetul pe care l-a avut în 2017. Am avut negocieri şi discuţii cu mediul de afaceri de la cei mai mari, la reprezentanţii celor mai mici. Angajatorii riscă să îşi piardă angajaţii, dacă nu pun în aplicare exact această prevedere (a Codului Fiscal – n.red.) şi nu cresc şi ei salariul angajatului.”



    Preşedintele Senatului, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a precizat că, până la sfârşitul săptămânii, conducerea Parlamentului se va reuni pentru a fixa data la care moţiunea de cenzură va fi dezbătută şi votată în plen.



    Comentatorii sunt mai curând sceptici asupra şanselor de reuşită ale acestui demers al Opoziţiei, fiindcă Puterea domină confortabil băncile Parlamentului. Chiar dacă politicile Executivului au suscitat critici virulente nu doar din partea sindicatelor, patronatelor sau societăţii civile, ci chiar din rândurile majorităţii guvernamentale, disciplina la vot a parlamentarilor social-democraţi şi liberal-democraţi nu va lăsa loc, spun ei, niciunei surprize neplăcute pentru echipa Tudose.

  • Retrospectiva săptămânii 12.11.2017 – 18.11.2017

    Retrospectiva săptămânii 12.11.2017 – 18.11.2017

    Rectificare
    bugetară pozitivă pe fondul unei creşteri
    economice record


    Guvernul de la Bucureşti a
    aprobat, săptămâna aceasta, a doua
    rectificare bugetară din acest an: este una pozitivă şi se încadrează în
    deficitul bugetar de cel mult 3% din Produsul Intern Brut, impus de normele
    europene. Bani în plus vor primi ministerele Muncii, de Interne, Sănătăţii,
    Justiţiei, Transporturilor şi Educaţiei. Diminuări de fonduri vor fi făcute la
    ministerul pentru IMM-uri, la Cultură, Mediu, Dezvoltare Regională, Fonduri
    Europene şi la Finanţe Publice. A doua rectificare bugetară din 2017 coincide
    cu veştile bune din partea Eurostat sau ale Institutului Naţional de Statistică
    privind creşterea economică a României, veşti care confortează Guvernul de
    coaliţie PSD-ALDE. Ele l-au făcut pe premierul Mihai Tudose să exclame: O veste foarte bună pe care o ştiţi sau proastă pentru cei care ne
    doreau sfârşitul tragic în chinuri: 8,8 – creştere economică pe trimestrul III
    faţă de trimestrul III al anului trecut, ceea ce ne face optimişti pentru chiar
    un spre 6 creştere totală pe anul 2017. Nu numai că nu am murit, cum ne doreau
    unii, ci, dimpotrivă, suntem de invidiat, pe locul 3 în lume.     Unii analişti nu sunt,
    însă, convinşi că ritmul se va menţine. Aurelian Dochia este unul dintre ei: Este puţin probabil ca ritmul de creştere să se poată menţine la
    nivelul ăsta şi atunci, în 2018, fără îndoială că unele din aspectele care acum
    par neîngrijorătoare s-ar putea să îşi schimbe poziţia şi una din îngrijorările
    principale mi se pare că este legată de deficitul bugetar. Trebuie să ţinem
    seama şi de faptul că avem indicatori cum este rata dobânzii, care a început să
    crească foarte rapid, iar inflaţia este deja peste nivelurile la care se
    aştepta şi Banca Naţională. Asta determină şi unele presiuni pe cursul de
    schimb care îi îngrijorează pe mulţi.     Aproape zilnic, de cel puţin o săptămână, moneda naţională românească,
    leul, înregistrează un minim istoric în raport cu euro.



    Moţiune
    de cenzură la adresa Guvernului PSD-ALDE


    Partidul Naţional Liberal este decis să dea jos
    Guvernul de la Bucureşti prin moţiune de cenzură. A umplut paharul nemulţumirilor recenta
    modificare, prin ordonanţă de urgenţă, a Codului fiscal: este vorba, între
    altele, de trecerea plăţii tuturor contribuţiilor sociale în sarcina
    angajaţilor şi de reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%. Contestate de
    patronate, sindicate şi o parte a societăţii civile, măsurile sunt aprig
    criticate de opoziţia parlamentară de dreapta al cărei vârf de lance sunt
    liberalii. Pentru a avea succes, ei
    trebuie să convingă cât mai mulţi parlamentari, inclusiv ai puterii, să se
    pronunţe în favoarea moţiunii de cenzură. De aceea, pe lângă negocierile
    fireşti cu partidele din opoziţie, fiecare parlamentar liberal a încercat,
    zilele acestea, să convingă un coleg din coaliţia de guvernare să susţină
    demersul. Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a precizat: Subiectul nu a fost abordat în sensul înlocuirii lui Mihai Tudose cu
    altcineva şi dărâmării Guvernului doar de dragul de a-l dărâma. Am discutat
    despre ce urmează să se întâmple în România în momentul în care acest Guvern
    pleacă acasă, pentru că, dacă vrem să stopăm lipsa de predictibilitate,
    scăderea puterii de cumpărare, destabilizarea instituţiilor din România, acest
    guvern trebuie să plece acasă.     PNL a anunţat că va organiza, totodată,campanii de informare a cetăţenilor la nivel
    naţional, mitinguri în Bucureşti şi în ţară. A sesizat, de asemenea, Avocatul
    Poporului, în vederea contestării la Curtea Constituţională a reformei fiscale
    promovate de Executiv.



    Un
    nou raport al Mecanismului de Cooperare şi Verificare


    Comisia Europeană a publicat, miercuri, un nou
    raport în
    cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei şi luptei
    împotriva corupţiei (MCV). În document se afirmă că ritmul global al reformelor din România a
    stagnat în 2017, iar provocările la adresa independenţei sistemului judiciar
    reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare. Pe de altă parte, s-au făcut unele
    progrese în domenii precum verificarea conflictelor de interese din domeniul
    achiziţiilor publice. Pentru că evidenţiază progrese, ministrul Justiţiei, Tudorel
    Toader, consideră că România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării MCV anul
    următor. Nu de aceeaşi părere este preşedintele ţării, Klaus Iohannis, care, de
    la Göteborg, din Suedia, unde a mers pentru un summit european, a calificat
    drept ‘cel puţin nepotrivit’ optimismul reprezentanţilor coaliţiei de
    guvernare. Şeful statului crede că raportul MCV al Comisiei Europene reprezintă
    un serios semnal de alarmă şi a atras atenţia că întregul efort făcut de
    România pentru întărirea reformelor în domeniul justiţiei şi combaterea
    corupţiei poate fi periclitat de acţiunile unor politicieni care refuză să
    accepte că datoria lor este să lucreze în slujba cetăţenilor şi nu a unor
    interese partizane sau de grup.



    Rachete
    Patriot în România


    Proiectul de lege privind cumpărarea, de la
    Statele Unite ale Americii, de rachete sol-aer Patriot a intrat, luni, în
    dezbaterea Parlamentului de la Bucureşti. Documentul prevede achiziţionarea a
    şapte sisteme de apărare antirachetă, din care patru vor fi destinate înzestrării
    Statului Major al Forţelor Aeriene şi trei înzestrării Statului Major al
    Forţelor Terestre. Contractul este de aproximativ 3,9 miliarde de dolari, fără
    TVA. Primul sistem, în valoare de 764 de milioane de dolari, urmează să fie
    contractat până la sfârşitul acestui an şi, aşa cum speră ministrul Apărării,
    Mihai Fifor, va deveni operaţional în 2019. Dezbătut anterior şi de Guvern,
    proiectul de lege stipulează că, pentru România, realizarea capacităţii de
    apărare aeriană cu baza la sol este de interes esenţial, întrucât asigură
    întărirea securităţii naţionale şi regionale şi contribuie semnificativ la
    consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite.

  • PNL pregăteşte o moţiune de cenzură

    PNL pregăteşte o moţiune de cenzură

    Partidul Naţional Liberal este decis să dea jos Guvernul de
    coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti. A umplut paharul nemulţumirilor
    recenta modificare, prin ordonanţă de urgenţă, a Codului fiscal: este vorba, între
    altele, de trecerea plăţii tuturor contribuţiilor sociale în sarcina
    angajaţilor şi de reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%. Contestate de
    patronate, sindicate şi o parte a societăţii civile, măsurile sunt aprig
    criticate de opoziţia parlamentară de dreapta al cărei vârf de lance sunt
    liberalii.

    După discuţiile avute până acum, PNL a primit susţinerea colegilor
    lor din Uniunea Salvaţi România, cele
    două formaţiuni anunţând că vor iniţia împreună moţiunea de cenzură. Liberalii
    au discutat, de asemenea, cu reprezentanţii Uniunii Democrate a Maghiarilor din
    România. Una peste alta, cel puţin deocamdată, liderul deputaţilor PNL, Raluca
    Turcan, părea mulţumită: Am discutat cu USR-ul, care şi-a asumat ferm
    susţinerea acestei moţiuni de cenzură. Cu UDMR-ul am discutat foarte aplicat şi
    a fost o satisfacţie că am purtat o discuţie temeinică pe aspecte care ţin de
    guvernare, ceea ce e un lucru benefic, inclusiv pentru viitorul activităţii
    parlamentare. Eu am încredere că tot ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în
    guvernare şi în PSD va face ca tot mai mulţi membri ai Parlamentului să
    privească cu alţi ochi această moţiune de cenzură.

    Deşi nu vorbiseră, încă,
    cu liberalii, parlamentarii Partidului Mişcarea Populară, ai fostului
    preşedinte de dreapta al ţării Traian Băsescu, au anunţat, şi ei, că vor
    sprijini demersul menit să ducă la căderea Guvernului condus de Mihai Tudose,
    dar sunt de părere că PNL ar trebui să vină şi cu o alternativă pentru funcţia
    de premier.

    Lipsa unei alternative şi a unor contra-măsuri liberale sunt invocate şi de Victor Ponta,
    în trecut social-democrat, în prezent lider al parlamentarilor neafiliaţi, membri ai
    formaţiunii Pro România, care declară: Nu votăm moţiunea, chiar n-am înţeles de
    ce o fac. S-a mai schimbat un guvern şi ce s-a întâmplat? Acelaşi lucru. Se mai
    schimbă un guvern. Care e soluţia PNL-ului? PNL face ceva ca să zică că face
    ceva, dar nu se întâmplă nimic în realitate.

    Dacă vor să aibă succes,
    liberalii trebuie să convingă cât mai mulţi parlamentari, inclusiv ai puterii,
    să se pronunţe în favoarea moţiunii de cenzură. De aceea, pe lângă negocierile
    fireşti cu partidele din opoziţie, fiecare parlamentar liberal va încerca să
    convingă un coleg din coaliţia de guvernare să susţină demersul. Dar cum,
    politic, nimic nu e sigur, PNL mizează şi pe alte variante – vrea să organizeze
    campanii de informare a cetăţenilor la nivel naţional, precum şi mitinguri în
    Bucureşti şi în ţară. Totodată, a sesizat Avocatul Poporului, în vederea contestării la
    Curtea Constituţională a reformei fiscale promovate de Executiv.

  • Un nou guvern, un alt program

    Un nou guvern, un alt program

    Formula politică PSD-ALDE a noului Guvern Mihai Tudose şi 16 din
    cei 27 de miniştri sunt preluate de la fostul premier social-democrat Sorin
    Grindeanu, demis, săptămâna trecută, prin moţiune de cenzură, chiar de ai săi. Acestuia
    i s-au reproşat restanţele în aplicarea programului guvernamental cu care, în
    decembrie 2016, PSD a câştigat alegerile parlamentare cu circa 45% din
    sufragii. Echipa lui Tudose a primit, la învestire, doar 275 de voturi pentru,
    cu 20 mai puţine decît obţinuse Guvernul Grindeanu, semn că nu doar euforia
    învingătorilor de acum şase luni, ci şi coeziunea majorităţii parlamentare
    încep să se evapore. Premierul însuşi spune că România nu are nevoie de un
    guvern relaxat, ci de unul în stare permanentă de alertă. El i-a asigurat pe
    parlamentari că obiectivele sale sunt recuperarea întârzierilor în aplicarea
    programului de guvernare. Mihai Tudose: Nu vreau să critic ceea ce a fost, dar înţeleg că a existat o frână,
    iar mie mi s-a spus să transform această frână în acceleraţie, iar asta am să
    fac.

    Şi omul forte al coaliţiei, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, afirmă
    că programul trebuie respectat, indiferent de costurile politice şi că de aceea
    Grindeanu a trebuit să plece: S-au
    făcut greşeli în guvernare, da, cu siguranţă da, dar am avut şi avem puterea şi
    curajul să recunoaştem acest lucru. Vom urmări cu mai multă atenţie, dar în
    acelaşi timp, vom fi şi mai aproape ca termenele din programul de guvernare să
    fie respectate.     Problema, remarcă analiştii, este că programul noii echipe
    executive diferă simţitor de acela pe care trebuia să-l aplice Grindeanu. O
    seamă de majorări salariale pentru bugetari vor fi amânate şi e luată în calcul
    şi introducerea unor taxe noi. Partener-junior la guvernare, ALDE a anunţat,
    prin vocea deputatului Varujan Vosganian, că îl sprijină condiţionat pe
    premier: Dacă va exista o
    discuţie privind redefinirea cotei unice prin trepte de impozitare sub
    actualele cote, suntem dispuşi să discutăm, dar orice modificare a cotei unice
    în sensul creşterii impozitării, indiferent cum îi spunem acestei abateri de la
    cota unică, nu va găsi în ALDE un partener.

    Condiţionat a fost şi votul
    UDMR, după cum precizează liderul acesteia, Kelemen Hunor: Acest vot nu este un cec în alb. Nu vom
    putea susţine introducerea impozitului pe cifra de afaceri şi ar trebui să ştim
    la ce se referă taxa de solidaritate, cum nici impozitul pe venitul global nu
    mi se pare o iniţiativă care ar schimba ceva în bine.     Opoziţia de dreapta
    nu s-a zgârcit la sarcasme la adresa Puterii. Parlamentarii PMP nici măcar n-au
    participat la şedinţa de plen şi nici la vot, în timp ce PNL a votat împotriva
    învestirii şi a criticat modificările aduse programului de guvernare. Deputatul
    liberal Ben Oni Ardelean: PNL
    consideră că distrugeţi în acest ritm toată România. În momentul acesta nu
    faceţi nimic altceva decât să pulverizaţi toate şansele României.     În
    numele partidului său, deputatul USR Cristian Seidler a fost la fel de
    categoric: Domnule Mihai Tudose,
    alături de colegii dumneavoastră din PSD şi ALDE, v-aţi pierdut legitimitatea
    de a mai conduce România.     Ca un
    diriginte sever în faţa unei clase cu elevi-problemă, şi preşedintele Klaus
    Iohannis a fost extrem de critic cu miniştrii veniţi să depună jurământul. Aţi
    băgat ţara în criză fiindcă nu aţi ştiut să guvernaţi     – a tunat şeful statului,
    reproşându-le şi că au schimbat programul de guvernare în puncte pe care le-a
    numit sensibileşi somându-i să termine cu
    această ţopăială fiscal-bugetară. Experţii economici remarcă, deja, gafele
    echipei Tudose. Chiar înainte de a fi învestit, noul ministru al Finanţelor,
    Ionuţ Mişa, a anunţat desfiinţarea aşa-numitului Pilon II de pensii private.
    Dragnea a spus că anunţul e o prostie. Mişa a revenit şi şi-a infirmat
    propriile spuse. Acestea au apucat, însă, să-şi facă efectul şi au provocat turbulenţe
    pe Bursă şi pe piaţa valutară.



  • Retrospectiva săptămânii 18.06-24.06.2017

    Retrospectiva săptămânii 18.06-24.06.2017

    Guvernul de la Bucureşti demis în urma unei moţiuni de cenzură


    Parlamentul de la Bucureşti a consemnat, în această săptămână, o premieră. Pentru prima dată după 1989, un guvern a fost demis prin moţiune de cenzură depusă chiar de partidele care l-au susţinut la învestire, PSD şi ALDE. În favoarea moţiunii s-au pronunţat 241 de parlamentari, în condiţiile în care erau necesare 233 de voturi. PNL, USR, UDMR si PMP nu s-au exprimat prin vot, considerând că este o problemă internă a coaliţiei. Moţiunea a fost introdusă după ce premierul a refuzat să demisioneze, deşi partidele coaliţiei i-au retras sprijinul politic. El a respins ca nefondate concluziile evaluării făcute de PSD celor şase luni de la instalarea cabinetului, din care reieşea că există întârzieri în aplicarea programului de guvernare. După vot, premierul demis, Sorin Grindeanu, a declarat că este important ca PSD să rămână unit.


    Sorin Grindeanu: “Sper ca votul din Parlament să nu fie o mare greşeală, iar PSD să numească viitorul premier. Important este să ieşim din acest blocaj şi să transmitem investitorilor şi cancelariilor din lumea întreagă faptul că România rămâne un mediu stabil şi predictibil. PSD nu înseamnă Liviu Dragnea, PSD nu înseamnă nici Sorin Grindeanu. La rândul său, preşedintele social-democraţilor, Liviu Dragnea, a precizat că PSD a ieşit întărit din această acţiune politică, iar viitorul prim-ministru va fi o persoană cu viziune, capabilă să pună în practică programul de guvernare. Liviu Dragnea: track “România a reintrat în normalitate şi în reglările constituţionale. A fost o acţiune politică asumată de către PSD şi ALDE, asumându-ne şi un risc politic, dar nedorind să riscăm ca un program de guvernare ambiţios să fie pus sub semnul întrebării. Pentru noi a rămas, rămâne şi va râmâne cel mai important programul de guvernare care schimbă România în bine. Preşedintele Klaus Iohannis va avea, luni, consultări pe tema formării noului guvern cu partidele parlamentare.



    Relaţii privilegiate România – Germania


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a aflat, săptămâna aceasta, într-o vizită în Germania, unde a discutat cu cancelarul Angela Merkel şi cu omologul său, Frank-Walter Steinmeier, atât despre relaţiile bilaterale privilegiate, cât şi despre starea UE şi a raporturilor transatlantice. Cancelarul german a sublinat că Bucureştiul şi Berlinul împărtăşesc aceleaşi opinii în privinţa Brexitului, a protecţiei frontierelor, dar şi în ce priveşte terorismul şi migraţia. Angela Merkel a declarat că Romania a făcut progrese importante în ce priveşte statul de drept şi lupta anticorupţie şi a atras atenţia că o slăbire a acestor progrese nu ar fi un lucru bun. Relaţia cu Germania este pentru România nu doar una de importanţă strategică, ci şi una privilegiată, una dintre cele mai bune relaţii pe care le avem, a declarat preşedintele român. Klaus Iohannis a participat la un eveniment dedicat aniversării relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări. El a menţionat componenta economică, aflată în continuă creştere, dar şi minoritatea germană din România care, în opinia sa, este un adevărat catalizator al dialogului dintre cele două state.



    Klaus Iohannis: “Pentru România, parteneriatul cu valenţe strategice cu Germania este un element fundamental al politicii externe. Cei 10 ani de apartenenţă la Uniunea Europeană şi întregul parcurs european şi euro-atlantic al României au reprezentat o perioadă a transformărilor spectaculoase în istoria noastră. Iar Germania, sub a cărei preşedinţie am aderat la Uniunea Europeană, ne-a fost mereu un partener de încredere. Preşedintele României a susţinut şi un discurs la Muzeul Istoric German din Berlin, cu prilejul ceremoniei de comemorare a victimelor refugiului şi expulzării, şi a afirmat că, în prezent, fenomenul migraţiei ridică probleme întregii comunităţi internaţionale.



    Preşedintele Klaus Iohannis la summitul de vară de la Bruxelles


    În aceeaşi săptămână, preşedintele român s-a întânit cu omologul său francez, Emmanuel Macron, în marja Consiliului European de la Bruxelles, cu care a abordat teme din sfera relaţiilor bilaterale, a afacerilor europene şi a dosarelor internaţionale. Summitul comunitar de vară a fost consacrat, de data aceasta, viitorului construcţiei europene. Tema principală a primei zile a fost combaterea terorismului, iar Consiliul European a stabilit să coopereze mai strâns cu industria on-line. Liderii europeni au căzut de acord să fie creat un mecanism permanent de cooperare europeană pentru apărare care presupune inclusiv o mai mare integrare a statelor membre în acest domeniu. România este foarte atentă la tot ce înseamnă apărare europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a explicat, la Bruxelles, că Bucureştiul este foarte interesat de aşa numita colaborare structurată pe securitate şi apărare externă. Şeful statului a precizat că încă nu se poate spune din care aşa numite grupuri de luptă va face parte România ori ce capacităţi militare să dezvolte.


    Klaus Iohannis: “România este foarte interesată fiindcă dorim să existe o colaborare strânsă între toate statele membre ale Uniunii şi noi o să ne aducem contriobuţia aici, dar evident cu aceeaşi menţiune pe care am făcut-o şi cu altă ocazie: nu vrem să dezvoltăm un paralelism cu NATO şi vrem să dezvoltăm structuri care pe de o parte satisfac nevoile Uniunii, pe de altă parte se completează şi nu se concurează cu structurile NATO. Liderii europeni şi-au propus să finalizeze până la sfârşitul acestui an lucrul la noul sistem de schimb de informaţii privind graniţele.