Tag: MRP

  • Jurnal românesc – 23.10.2019

    Jurnal românesc – 23.10.2019

    Comisia Europeană a publicat rapoartele referitoare la România şi
    Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. În vreme ce
    Bruxelles-ul notează că în ţara vecină au avut loc progresele suficiente pentru
    îndeplinirea angajamentului din momentul aderării la UE şi că monitorizarea ar
    putea fi ridicată în câteva luni, în cazul României autorităţile europene
    constată un regres al reformelor în justiţie şi o involuţie în lupta
    anticorupţie şi în respectarea statului de drept. În raport se precizează că
    autorităţile de la Bucureşti nu au pus în aplicare recomandările privind
    revizuirea legilor justiţiei şi nici nu au dat curs celor privind îngheţarea
    intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului Penal şi Codului de Procedură
    Penală.

    Totodată, Comisia critică activitatea Consiliului Superior al
    Magistraturii, a Secţiei de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, a DNA şi
    chiar a Curţii Constituţionale a României. Cu toate acestea, comisarul european
    pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a
    declarat că executivul comunitar este încrezător că România poate căpăta
    un nou avânt în îndeplinirea obiectivelor MCV
    . După publicarea
    raportului, ministrul justiţiei în exerciţiu, Ana Birchall, a anunţat că va
    convoca de urgenţă Comisia MCV a nivel naţional, pentru a elabora un plan de
    acţiune comun.




    Coproducţia România-Spania Cadoul de Crăciun, scrisă şi
    regizată de Bogdan Mureşanu, a fost nominalizată la premiile Academiei de Film
    Europene, la categoria cel mai bun scurtmetraj european din 2019.
    Filmul, cu o durată de 23 de minute, a fost produs de Bogdan Mureşanu, Vistor
    Dumitrovici şi Eduardo Moisés Escribano Solera. Acţiunea se desfăşoară la
    Timişoara, în seara de 20 decembrie 1989, când un bărbat descoperă cu oroare că
    fiul său i-a trimis prin poştă o scrisoare lui Moş Gerilă,
    substitutul din epocă al lui Moş Crăciun, în care îl ruga să-i îndeplinească
    singura dorinţă a tatălui său: moartea dictatorului Nicolae Ceauşescu. Cadoul
    de Crăciun concurează alături de alte 4 producţii din Portugalia, Cehia,
    Franţa şi Spania. Pelicula a câştigat marele premiu al ediţiei din 2019 a
    Festivalului de Scurtmetraj de la Clermont-Ferrand, în Franţa şi a fost premiat
    şi în noiembrie 2017 la festivalul de la Cottbus, în Germania. Cel mai bun
    scurtmetraj european al anului va fi anunţat la cea de-a 32-a ediţie a galei
    premiilor Academiei de Film Europene, care va avea loc pe 7 decembrie la
    Berlin.




    Organizaţiile românilor din Ucraina i-au transmis preşedintelui
    Klaus Iohannis o scrisoare prin care solicită, de urgenţă, o audienţă pentru a
    discuta despre situaţia comunităţilor istorice româneşti din regiunile
    Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa, transmite Agenţia BucPress. Românii din
    Ucraina consideră drept prioritară consultarea cu preşedintele României în
    legătură cu pericolul pe care îl reprezintă implementarea completă, din 2023, a
    legislaţiei în domeniul învăţământului, care reduce semnificativ dreptul la
    studii în limba maternă pentru minorităţiile naţionale.

    Liderii etnicilor
    români din Ucraina apreciază că legea educaţiei, adoptată de parlamentul de la
    Kiev, are un efect devastator de ucrainizare a celor peste 100 de şcoli rămase
    cu predare integrală în limba română din Transcarpatia, Cernăuţi şi Basarabia
    istorică şi avertizează că aceasta ar putea duce la asimilarea totală a
    populaţiei româneşti din aceste regiuni. Românilor din Ucraina li s-au alăturat
    cei din Serbia, care îndeamnă Bucureştiul să ia în considerare cu maximă
    seriozitate situaţia românilor vlahi din Valea Timocului. Aceştia le cer
    autorităţilor române o mai bună organizare şi consolidare a Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni, care să devină o instituţie puternică, capabilă să
    rezolve problemele grave ale românilor din comunităţile istorice.

    În favoarea
    păstrării MRP în viitoarea componenţă guvernamentală s-au exprimat şi Consiliul
    Mondial Român şi Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud-Estul
    Europei, care-i reprezintă pe conaţionalii din Albania, Bulgaria, Republica
    Moldova, Macedonia de Nord, Serbia şi Ucraina.




    Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir de la
    Istanbul organizează, pe 24 octombrie, conferința științifică Dimitrie
    Cantemir – istorie, cultură, patrimoniu în contextul marcării a 346 de
    ani de la nașterea marelui cărturar. La manifestare participă cercetători
    români și turci, specializaţi în opera cantemiriană. Din partea României vor
    lua cuvântul profesorul Bogdan Crețu, de la Facultatea de Litere a
    Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Nicolae Gheorghiță,
    profesor la Universitatea Națională de Muzică București şi conferențiarul
    universitar Florica Mihuț de la Facultatea de Istorie a Universităţii din
    București. În deschiderea simpozionului va avea loc un mini recital susținut de
    instrumentiști din cadrul Conservatorului de Stat din Istanbul, care vor
    interpreta câteva compoziții semnate de Dimitrie Cantemir.

  • Jurnal românesc – 14.10.2019

    Jurnal românesc – 14.10.2019

    Numărul secţiilor
    de votare din străinătate care vor fi înfiinţate la alegerile prezidenţiale din
    noiembrie a ajuns la 714, după ce Autoritatea Electorală Permanentă a aprobat
    înfiinţarea a încă 270. Instituţia preconizează că peste hotare vor fi create
    838 de secţii de vot. Ministerul de Externe transmite că cele mai multe vor fi
    organizate în Spania (148), Italia (142), Germania (84), Marea Britanie (73) şi
    Franţa (48). Scrutinul prezidenţial va avea loc, în diaspora, pe durata a trei
    zile. Primul tur va fi organizat în perioada 8-10 noiembrie, iar cel de-al
    doilea între 22 şi 24 noiembrie. În fiecare zi de vot programul secţiilor va
    putea fi prelungit până cel mai târziu la ora 23 şi 59 de minute, în cazul care
    în sediu sau în afara acestuia se mai află alegători care așteaptă să voteze.
    De asemenea, peste 43.000 de români stabiliţi în altă ţară, care s-au
    înregistrat online pe site-ul votstrainatate.ro, vor putea vota prin
    corespondenţă.




    Concursul naţional
    pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 17-a
    ediţie a Bienalei de Arhitectură de la Venezia va începe pe 25 noiembrie,
    anunţă Ministerul Culturii. La competiţia de creaţie, organizată împreună cu
    Ministerul de Externe, Institutul Cultural Român şi Uniunea Arhitecţilor din
    România, pot participa autori individuali, grupuri de artişti sau ONG-uri.
    Înscrierea la concurs se face până la data amintită la sediul Uniunii
    Arhitecţilor din România sau prin transmiterea documentaţiei prin poştă sau
    curier la sediul instituţiei. Valoarea totală a premiilor oferite este de
    14.500 de lei. Ediţia din 2020 a Bienalei de Arhitectură de la Veneţia se va
    desfăşura în perioada 23 mai – 29 noiembrie 2020, iar tema aleasă este
    Cum vom trăi împreună? şi aduce în discuţie problema extinderii
    diviziunilor politice şi accentuarea inegalităţilor economice la nivel global.








    Bugetul alocat
    Ministerului pentru Românii de Pretutindeni între anii 2017 şi 2019 a fost de
    peste 33.500.000 de lei, a declarat ministrul în exerciţiu Natalia Intotero, la
    prezentarea raportului de activitate. Ea a precizat că în această perioadă au
    fost finanţate 466 de proiecte, din care 253 pentru diaspora şi 213 pentru
    comunităţile istorice. Printre cele mai importante acţiuni au fost Programul
    Burse pentru etnicii români din Ucraina, de care au beneficiat
    5.645 de elevi etnici români, Programul de Tabere ARC, la care au
    participat peste 7.500 de copii şi tineri români din străinătate, şi Campania
    Naţională Informare Acasă! Siguranţă în Lume!, care a adus în
    atenţie măsurile prin care românii se pot feri de traficul de persoane şi de
    abuzurile în muncă. Ministrul s-a referit şi la măsurile de stimulare a
    repatrierii şi a spus că peste 1.000 de firme au fost întemeiate prin
    programele diaspora Startup şi Startup Nation. Cabinetul din care face parte
    Natalia Intotero a fost demis de Parlament, joi, prin moţiune de cenzură, iar
    ministrul asigură interimatul până la formarea unui nou guvern.




    Etapa finală a
    expoziţiei Pictori români pe simeze europene este deschisă între 14
    şi 28 octombrie la Biblioteca Naţională a României din Bucureşti. Vernisajul va
    avea loc pe 15 octombrie în prezenţa artiştilor expozanţi. Seria Pictori
    români pe simeze europene reuneşte creaţiile lui Dorin Baba, Nicolae
    Blei, Ilie Boca, Horea Cucerzan, Cornel Drăgan, Ion Grigore, Nicolae Iorga,
    Ana-Ruxandra Ilfoveanu, Teodor Vescu şi Ştefan Pelmuş, pictori români care au
    participat la evenimente organizate de Asociaţia Soleil de l’Est,
    precum rezidenţe şi expoziţii în Franţa, Belgia, Olanda, Austria, Italia,
    Slovacia, Danemarca, Bulgaria şi România. Seria a fost prilejuită de aniversarea
    a 25 ani de activitate a Asociaţiei Soleil de l’Est, perioadă în
    care instituţia a condus peste 150 manifestări culturale şi a editat 16 albume
    de artă şi cataloage.










    Expoziţia
    Principatele Române în perioada construirii Mânăstirii Batalha este
    deschisă până pe 31 octombrie în incinta ansamblului monahal Batalha, din
    Portugalia. Manifestarea, organizată de Ambasada României în Portugalia și
    Institutul Cultural Român de la Lisabona, prezintă o selecție de artefacte din
    secolele 14-16, realizate în Țara Românească, Moldova și Transilvania,
    provenind din tezaurele Muzeului Național de Istorie a României, Muzeului
    Bucovinei, Muzeului Județean Ștefan cel Mare din Vaslui și Muzeului
    Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești. Exponatele
    sunt obiecte liturgice, de podoabă sau aparținând inventarului folosit zilnic
    în perioada respectivă, precum și piese din cele mai valoroase tezaure
    medievale descoperite în România, la Cotu Morii, Basarabi și Gelu. Expoziția
    este amplasată în Mânăstirea Batalha, inclusă pe lista UNESCO a patrimoniului
    mondial și vizitată anual de circa 500.000 de oameni.

  • România 43

    România 43

    10 măsuri în beneficiul cetăţenilor din Republica
    Moldova – declaraţie Constantin Codreanu, preşedintele
    Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor.


  • Jurnal românesc – 09.10.2019

    Jurnal românesc – 09.10.2019

    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, şi-a
    continuat vizita de lucru în Spania cu o oprire în Castellón de la Plana unde,
    potrivit MRP, trăiesc peste 52.000 de români. Oraşul este înfrățit cu
    municipiul Târgoviște, iar românii de aici sunt reprezentaţi în administraţia
    publică de Monica Barabas, care ocupă funcţia de consilier municipal. Natalia
    Intotero s-a întâlnit cu subdelegatul guvernului spaniol, Soledad Inmaculada
    Ten Bachero, și viceprimarul José Luis Lopez, care au apreciat rolul
    comunităţii de români în viaţa urbei. Ministrul român a avut apoi o întrevedere
    cu reprezentanţii conaţionalilor cărora le-a vorbit despre campaniile de
    prevenţie a traficului de persoane și sclaviei moderne, despre secţiile de
    votare care vor fi organizate în zona de circumscripție a Consulatului României
    la Castellón de la Plana şi despre educația în limba română. Demnitarul i-a
    îndemnat pe români să depună proiecte la Minister pentru a obţine finanţări
    nerambursabile, cărți și manuale în limba română. Vizita delegaţiei române în
    Spania continuă la Barcelona, Zaragoza şi se încheie, pe 10 octombrie, la
    Madrid.




    Teatrul Dramaturgilor Români din Bucureşti va participa la a 21-a
    ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Skampa, care are loc în perioada
    9-16 octombrie la Elbasan, în Albania. Trupa românească va prezenta pe 12 şi 13
    octombrie spectacolul Marina şi Ulay, care-i are în distribuţie pe
    actorii Maia Morgenstern şi Marius Bodochi. Dincolo de cele două spectacole,
    Maia Morgenstern va susţine un masterclass pe 13 octombrie, la centrul artistic
    naţional ArTurbina din Tirana, iar Edith Negulici, dramaturgul şi regizorul
    tehnic al piesei, va participa la o serie de întâlniri cu personalităţi din
    lumea culturală şi la schimburi de experienţă cu actorii invitaţi. Festivalul
    Skampa reuneşte peste 2.500 de artişti din Albania şi alte 21 de ţări şi
    propune publicului spectacole din diverse genuri, de la teatru non-verbal şi
    piese clasice, până la spectacole alternative şi evenimente conexe precum
    ateliere, prezentări, concerte, expoziţii şi discuţii despre artele dramatice.
    Participarea românească este susţinută de Institutul Cultural Român şi Ambasada
    României în Albania.


    A 5-a ediţie a Zilelor Filmului Românesc de la Chişinău va avea loc
    între 10 şi 13 octombrie la Centrul Cultural Odeon şi la Academia
    de Muzică Teatru şi Arte Plastice şi în perioada 26 octombrie – 10 noiembrie,
    la Călărași, Cahul și Nisporeni. Evenimentul va fi deschis cu proiecţia
    filmului La Gomera, al regizorului Corneliu Porumboiu, propunerea
    României pentru o nominalizare la Premiile Oscar 2020. Totodată vor fi
    prezentate peliculele Nu mă atinge-mă de Adina Pintilie,
    Monştri în regia lui Marius Olteanu, Alice T. de Radu
    Muntean, şi Povestea unui pierde-vară regizat de Paul Negoescu.
    Cineastul plasat în prim plan la ediţia din acest an va fi actorul Alexandru
    Papadopol, iar două dintre cele mai recente filme în care a jucat un rol
    principal, Arest şi Povestea unui pierde-vară, vor fi
    proiectate. Manifestarea va cuprinde şi un omagiu dedicat îndrăgitului actor
    român cu origini basarabene Ilarion Ciobanu, care a jucat în peste 60 de filme.
    În memoria sa vor fi proiectate filmele Răscoala, regizat în 1965
    de Mircea Mureşan, şi Doi bărbaţi pentru o moarte, produs în 1969
    în regia lui Gheorghe Naghi.




    A 6-a ediție a Întâlnirilor Muzicale Enescu se desfășoră
    în perioada 9-17 octombrie pe mai multe scene din Paris și este organizată de
    Asociația Noesis și Societatea Franceză de Muzică George Enescu, în parteneriat
    cu Institutul Cultural Român din capitala Franţei. Cu acest prilej are loc
    Concursul Internațional de Canto George Enescu, organizat în două secțiuni, una
    deschisă amatorilor și alta, profesioniștilor. Premiile pentru profesioniști
    sunt în valoare de 8.500 euro, iar câştigătorul categoriei amatori va beneficia
    de un masterclass susținut de Viorica Cortez sau de Leontina Văduva, în 2020,
    și va participa la un concurs în Franța sau România. Manifestarea mai include
    şi două concerte la sediul Ambasadei României la Paris: Dixtuorul pentru
    instrumente de suflat, op. 14, în interpretatrea instrumentiștilor de la
    Conservatorul Național de Muzică și Dans din Paris, pe 15 octombrie, și improvizația
    de jazz a artistelor Teodora Enache şi Ramona Horvath, pe 17 octombrie.
    Totodată, în perioada 7-11 octombrie, sediul Ambasadei României va găzdui
    expoziția George Enescu în Franța, despre anii petrecuți de
    compozitor în hexagon.






    Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția
    prezintă pe 10 octombrie cartea Despărțirea de Goethe a filosofului
    român Constantin Noica. Noica a abordat Problema Goethe în anii ’50
    ai secolului trecut într-un manuscris ce purta titlul generic de Anti-Goethe
    şi care i-a fost confiscat în 1958 de serviciile de Securitate. Lucrarea i-a
    fost parţial restituită în 1964, iar o primă ediție a acesteia a fost tipărită
    în 1976. În 1994, soția lui Noica a intrat în posesia a ceea ce părea a fi
    varianta inițială a volumului Anti-Goethe. Cartea Despărţirea
    de Goethe cuprinde atât textul apărut în 1976 cât şi cel obținut în 1994
    şi a fost tradusă în limba italiană de Davide Zaffi. Prezentarea volumului va
    avea loc în Sala de Conferințe a Institutului Român de Cultură de la Veneţia şi
    va fi făcută de profesorul italian Roberto Scagno, de la Universitatea din
    Padova.

  • Jurnal românesc – 25.09.2019

    Jurnal românesc – 25.09.2019

    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, aflată
    în Germania, s-a întâlnit cu reprezentanţii diasporei academice româneşti din
    Berlin, reuniţi în cadrul Platformei rețelelor profesionale de excelență, o
    inițiativă a reprezentanţei diplomatice a ţării noastre. La întrevederea cu
    academicieni, cercetători, medici, IT-iști, arhitecți şi oameni de cultură
    români a participat şi Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu.

    Este nevoie ca românii valoroși din diverse domenii profesionale să
    strângă legăturile, să formeze rețele și să aibă proiecte comune
    , a
    declarat Natalia Intotero. Camera Federală a Medicilor din Germania informează
    că numărul practicanţilor români din
    această ţară este de aproape 4.300 şi reprezintă cea mai numeroasă comunitate de
    profil. Intotero a discutat apoi cu reprezentanţii mediului asociativ din zona
    capitalei germane, pe care i-a îndemnat să depună proiecte de finanţare la
    Minister, să solicite costume populare, cărți în limba română, manuale și
    suporturi electronice educative. Peste 25.000 de români trăiesc în landul
    federal Berlin. Vizita delegației române se încheie la Gorlitz.




    Ziua Europeană a Limbilor va fi marcată pe 26 septembrie în
    reprezentanţele Institutului Cultural Român din reţeaua EUNIC, prin concursuri
    de cultură generală, sesiuni de speak dating, lecturi, concerte,
    proiecții de filme, expoziții şi standuri cu preparate culinare tradiționale.
    ICR Praga va organiza cursuri de limba română în Pasajul Lucerna din capitala
    Cehiei susţinute de conf. univ. dr. Jiří Felix. ICR Lisabona va organiza
    sesiuni de speak dating în limbă română, susținute de Marinela
    Banioti, un stand cu preparate tradiționale românești și materiale informative
    despre România şi o tombolă cu premii ce vor consta în cursuri gratuite de
    limba română.

    ICR Madrid co-organizează evenimentul Porţi deschise
    culturilor europene. Săptămâna europeană a limbilor, care va cuprinde un
    concurs de cultură generală şi cunoştinţe despre limbile din UE. ICR Varșovia
    organizează 15 cursuri demonstrative de limba română via Skype, susţinute de
    translatorul de limba română Józef Palanchievici, în vreme de ICR Budapesta a
    pregătit a 10-a ediţie a proiectului European Languages Cocktail
    Bar cu jocuri lingvistice în limba română şi workshop-uri în capitala
    ungară şi Győr.

    ICR Bruxelles înlesneşte participarea poetului Dan Coman la a
    9-a ediţie a Festivalului Internațional TRANSPOESIE, care are loc în perioada
    26 septembrie – 17 octombrie şi care reuneşte 21 de poeţi europeni. Institutul
    Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția va organiza o discuție
    în jurul celui mai recent volum bilingv al poetului român Petru Ilieșu,
    intitulat Petru Ilieşu şi România sa. La 30 de ani de la Revoluţie.
    Nu în ultimul rând, Ambasada României la Sofia participă, alături de British
    Council Bulgaria și cluster-ul EUNIC Bulgaria, la ediția din acest an a Zilei
    Europene a Limbilor cu scopul de a sensibiliza publicul bulgar față de
    cunoaşterea limbii şi literaturii române.




    Europarlamentarul Siegfried Mureșan a propus ca, în viitorul Buget
    al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027, jumătate din fondurile
    europene alocate Republicii Moldova să meargă către investiții în conectivitatea
    energetică și de transport. Eurodeputatul român consideră că, prin această
    alocare, Republica Moldova își va reduce dependența energetică de Federația
    Rusă. Siegfried Mureșan a spus că Uniunea Europeană a alocat 740 de milioane de
    euro fonduri nerambursabile pentru Republica Moldova în perioada 2014 – 2020 şi
    a afirmat că va cere creșterea alocărilor totale către Moldova în viitorul
    buget multianual al UE.

    Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova cu
    fonduri europene nerambursabile și servește ca principala piață de desfacere
    pentru produsele moldovenești (…) Federația Rusă, în schimb, trimite anual la
    Chișinău doar o factură mare la gaz. Cu ajutorul fondurilor europene, putem
    ajuta Republica Moldova să scape de această povară financiară asupra
    oamenilor
    , a mai spus europarlamentarul român.

    Consulul General al României la Cernăuţi, Irina Loredana
    Stănculescu, s-a întâlnit cu parlamentarul ucrainean de origine română Gheorghe
    Mazurașu, deputat al partidului pro-prezidențial Slujitorul
    poporului, transmite Agenţia BucPress. Cei doi au discutat despre
    dispariţia fondurilor europene acordate de Bruxelles fostei puteri a Ucrainei
    pentru reconstrucţia şi deschiderea punctelor de trecere a frontierei aflate în
    regiunea Cernăuţi, Deakivţi şi Krasnoilsk. Mazuraşu a dat asigurări că banii
    europeni nu vor mai fi supuşi acţiunilor frauduloase şi că echipa sa va depune
    toate eforturile ca în viitorul apropiat să fie restabilită încrederea
    partenerilor europeni faţă de Ucraina şi faţă de actuala putere. Reprezentatul
    românilor în Rada Supremă de la Kiev a menţionat că există posibilitatea atragerii
    unor investiţii din România în regiunea Cernăuţi şi a vorbit despre o eventuală
    înfrăţire a oraşelor Cernăuţi şi Bucureşti.





  • Jurnal românesc – 19.09.2019

    Jurnal românesc – 19.09.2019

    Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, şi-a încheiat, miercuri,
    turneul efectuat în perioada 10-18 septembrie, în 11 oraşe din Italia. Ultima etapa a fost Roma,
    unde sunt stabiliţi aproximativ 190.000 de conaţionali. Oficialul de la
    Bucureşti s-a întâlnit cu membrii comunităţii româneşti din capitala Italiei.
    Agenda ministrului Natalia-Elena Intotero a cuprins monitorizarea unor proiecte
    finanţate de MRP, discuţii cu reprezentanţi ai mediului asociativ românesc, ai
    mass-media în limba română, ai clerului.

    Demnitarul a vizitat sediul Asociaţiei
    Socio-Culturale Romit TV şi s-a interesat de derularea proiectului ‘Aducem
    România mai aproape’
    , care a primit fonduri din partea MRP. Dialogul
    ministrului Intotero cu reprezentanţii comunităţii româneşti din cele 11 orase
    italiene a mai vizat şi alte teme, precum drepturile şi obligaţiile românilor ca
    cetăţeni europeni, combaterea traficului de persoane, campaniile de informare
    derulate de MRP şi votul în străinătate.


    5,3 milioane de migranţi şi-au părăsit ţările,
    anul trecut, pentru a se instala în statele dezvoltate ale lumii, se arată
    într-un raport publicat, la Paris, de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare
    Economică. România se află pe locul doi, după China, între ţările cu cei mai
    mulţi migranţi. Anul trecut, aproape 500.000 de români au emigrat. Cei mai
    mulţi au ajuns în Germania, Marea Britanie şi Italia. Din punct de vedere al
    migraţiei către România, cei mai mulţi au sosit din Republica Moldova, urmaţi
    de chinezi şi francezi.


    Ziua Europeană a
    Limbilor
    este sărbătorită în avanpremieră, pe data de 19 septembrie, printr-un
    eveniment denumit European Languages Cocktail Bar la care participă, ca în
    fiecare an, și Institutul Cultural Român de la Budapesta și care va avea loc la
    sediul Institutului Cultural Italian din capitala ungară. În cadrul acestei
    ample manifestări, ICR Budapesta, în calitate de membru EUNIC Ungaria,
    participă cu un stand unde se vor desfășura atât activități de inițiere în
    limba română, cât și interconexiuni cu cei care cunosc deja limba.

    De asemenea,
    institutul organizează și două cursuri de limbă română pentru începători. Ziua
    Europeană a Limbilor,
    ajunsă la cea de-a 10 ediție, este dedicată sărbătoririi
    diversității culturale şi lingvistice, prin sprijinirea celor 23 de limbi
    oficiale ale Uniunii Europene şi a celor 200 de limbi vorbite pe întreg
    continentul european. Ziua se celebrează pe data de 26 septembrie a fiecărui an
    şi este marcată printr-o serie de activități ale celor 21 de instituții și
    institute culturale ale ţărilor membre EUNIC participante.


    În perioada 21-30
    septembrie, arhitectele Anca
    Mihalache și Anastasia
    Stan aduc gospodăriile tradiționale românești la sediul ICR Londra,
    printr-o serie de ateliere de construcție a unor case tradiționale, în
    miniatură, și de interpretare a unor proverbe românești, la care sunt invitați
    atât adulți, cât și copii. Instalația interactivă de cherestea și șindrilă va
    fi lansată cu ocazia festivalului Open
    House, care va avea loc pe 21-22 septembrie, una dintre cele mai ample
    manifestări arhitecturale internaționale.

    Proiectul cuprinde două construcții
    de lemn care simbolizează gospodăriile rurale tipice din România, ce sunt
    adesea reciclate de generații succesive de părinți și copii, prin transferul
    bunurilor, abilităților, terenurilor și caselor către generațiile viitoare. Expoziția
    și atelierele promovează ideea de mișcare și mobilitate, înțelepciune și
    creativitate, reflectând asupra transmiterii de informații, migrației și
    schimbului inter-generațional. În timp ce adulții vor învăța cum să așeze un
    acoperiș, copiii se vor implica în activități tipice unei gospodării
    tradiționale. Vor studia proverbe românești, vor învăța despre șindrila de pe
    acoperiș și vor re-crea momente din viața unei gospodării. Atelierele vor avea
    loc în zilele de 21, 22, 28 și 29 septembrie
    la sediul ICR Londra.


    Pe 24 septembrie, la sediul ICR Tel Aviv are loc vernisajul expoziției de
    pictură Între două țări natale, semnată de artista israeliană, născută în
    România, Bella Rosenbaum. În deschidere vor vorbi: Cleopatra Lorințiu, director
    adjunct al ICR Tel Aviv, reprezentanți ai Uniunii Artiștilor Plastici din
    Israel, precum și importanți artiști locali. Bella Rosenbaum expune, până pe 30
    octombrie, o selecție de lucrări cu peisaje din România, dar și din Israel,
    compoziții de natură statică.

    Artista a urmat studii de arte plastice în
    Israel, după care a avut o intensă activitate în domeniu. Lucrările ei au făcut
    parte din expoziții de grup și individuale prezentate în Israel, Canada,
    Germania, România. Prin intermediul lucrărilor sale, Bella Rosenbaum accesează
    amintiri, stări de spirit, reminiscențe ale unor timpuri trecute, ancorate în
    ceea ce înseamnă România și Israelul pentru ea personal, ambele țări
    constituind un acasă, motiv pentru care expoziția se intitulează Între două
    țări natale
    .

  • România 43

    România 43

    Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români
    din afara granițelor țării, din Camera
    Deputatilor despre nevoia majorarii fondurilor alocate organizaţiilor reprezentative
    ale românilor din afara graniţelor ţării.


  • Jurnal românesc – 18.09.2019

    Jurnal românesc – 18.09.2019

    Aflată într-o vizită oficială în Italia, ministrul pentru românii de
    pretutindeni, Natalia-Elena Intotero,
    s-a întâlnit, marţi, cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Bari şi
    Cosenza şi a discutat cu oficiali ai administraţiei locale. La Bari, unde sunt
    înregistraţi oficial peste 80.000 de români, ministrul Intotero a discutat cu
    reprezentanţii acestora despre
    integrarea lor în societatea italiană, precum și despre dorința de a le menține
    identitatea românească. La Cosenza, Natalia Intotero a vizitat o parohie românească, gazda unei
    întâlniri de suflet cu preoți români care slujesc la biserici din toată
    regiunea Reggio Calabria. Discuțiile au pus în prim-plan situația comunității
    românești din regiune și posibilitățile de finanțare pentru susținerea cultelor
    și pentru promovarea identității românești, dar și campania Informare acasă!
    Siguranță în lume!,
    prin care MRP îi informează pe cetățeni despre drepturile
    ce le revin și despre riscurile de a deveni victime ale traficului de persoane
    și sclaviei moderne. Oficialul de la Bucureşti a vizitat şi Asociația Comunitatea Românilor
    din Calabria – DACIA, care derulează numeroase activități destinate comunității
    românești, beneficiind și de finanțări nerambursabile din partea Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni.


    Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat
    Rusia într-un nou dosar privind şcolile din regiunea transnistreană a Republicii
    Moldova. Potrivit Radio Chişinău, guvernul de la Moscova a fost obligat să le
    achite reclamanţilor din patru şcoli cu predare în limba română din stânga
    Nistrului peste 130.000 de euro în calitate de prejudicii şi alte cheltuieli. Reclamanţii
    sunt profesori angajaţi, elevi şi părinţi din 4 şcoli cu predare în limba
    română din regiunea transnistreană aflate în subordinea Ministerului Educaţiei
    de la Chişinău. Asociaţia Promo Lex care a reprezentat la CEDO a explicat că
    hotărârea se referă inclusiv la un incident din februarie 2014 când directorul
    liceului Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol, Ion Iovcev, şi câţiva angajaţi au
    fost opriţi la un punct de control de miliţia transnistreană şi apoi reţinuţi
    fiind învinuiţi de contrabandă cu mijloacele băneşti deoarece aveau la ei
    salariile profesorilor.

    CEDO a constatat violarea
    dreptului la instruire, la respectarea vieţii private şi de familie, dar şi a
    dreptului la libertate şi siguranţă de către guvernul rus, care susţine regimul
    separatist de la Tiraspol. În 2012
    CEDO a mai pronunţat o hotărâre în care constata încălcarea dreptului la
    instruire pentru elevii din şcolile româneşti din regiunea transnistreană, dar
    de atunci situaţia acestor instituţii nu s-a îmbunătăţit, iar administraţia
    separatistă a continuat aplicarea presiunilor administrative şi financiare
    asupra lor si hărţuirea psihologică a profesorilor şi elevilor, mai constată
    Asociaţia Promo Lex. În stânga Nistrului sunt opt şcoli cu predare în limba
    română, iar în restul instituţiilor de învăţământ se predă fie în limba rusă,
    fie în aşa-numita limbă moldovenească scrisă cu grafie chirilică.


    Un student român de la Universitatea din
    Manchester se numără printre laureaţii Global Undergraduate Awards – Global
    Winners 2019, un program ce recompensează realizări originale şi creative ale
    studenţilor, potrivit site-ului organizaţiei care decernează premiile. Ştefan
    Pricopie, student la Universitatea din Manchester, a câştigat în cadrul
    categoriei Economie. Distincţiile sunt oferite de o organizaţie nonguvernamentală
    aflată, din 2012, sub patronajul preşedintelui Irlandei, Michael Higgins. Câştigătorii
    celor 25 de categorii, reprezentând diferite discipline academice, au fost
    aleşi în urma evaluării realizate de un juriu format din peste 400 de membri ai
    comunităţii academice şi după analiza a 3.400 de proiecte înscrise. Studenţii
    câştigători îşi vor prezenta proiectele în cadrul 2019 UA Global Summit,
    desfăşurat în luna noiembrie la Dublin.


    România este prezentă cu un stand şi o serie de
    evenimente la ediţia de anul acesta a celui mai mare târg de carte din
    Scandinavia, ‘ Bok&Bibliotek’, ce se va desfăşura în perioada 26-29
    septembrie la Goteborg, Suedia. Mircea Cărtărescu, Laura Grunberg, Liliana
    Corobca şi Alina Purcaru reprezintă România la ediţia 2019. Standul românesc,
    comun cu EUNIC Stockholm, poartă numele ‘Cafe Europa’ şi va reuni în dialog
    scriitori din numeroase ţări europene, ca rezultat al colaborării dintre ICR
    Stockholm şi Ambasada Austriei, Ambasada Elveţiei, Ambasada Olandei, Ambasada
    Estoniei, Centrul Ceh, Goethe-Institut, Institutul Polonez, Institutul Suedez
    şi asociaţia Judisk Kultur din Suedia.Evenimentul, care
    adună peste 85.000 vizitatori anual, are ca ţară invitată de onoare, în acest
    an, Coreea de Sud.


  • Jurnal românesc – 04.09.2019

    Jurnal românesc – 04.09.2019

    Un membru al
    echipei de securitate a misiunii diplomatice a României la Kabul a murit, iar
    altul a fost grav rănit în urma unui atentat terorist care a avut loc în
    noaptea de luni spre marţi în capitala afgană, informează Ministerul Afacerilor
    Externe. Atacul, revendicat de talibani, a durat mai multe ore şi a vizat
    campusul în care se afla şi ambasada ţării noastre, a declarat ministrul de
    externe Ramona Mănescu. Am pierdut în mod tragic un om din echipa de
    securitate, un om care efectiv şi-a sacrificat viaţa pentru a o salva pe a
    celorlalţi (…) nu putem decât să-i rămânem datori şi să îl onorăm aşa cum se
    cuvine, a spus Mănescu. Ea a precizat că şeful misiunii diplomatice şi
    restul echipei au fost evacuaţi într-o bază militară din apropiere şi se află
    în siguranţă, dar că sediul ambasadei a fost serios avariat şi nu mai poate fi
    folosit. Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă au transmis
    condoleanţe familiei românului ucis şi au condamnat ferm atacul. Cei doi au
    reiterat totodată angajamentul României pentru combaterea terorismului la nivel
    internaţional şi sprijinul pentru acţiunile de instaurare a păcii şi
    stabilitaţii în Afganistan. România participă cu peste 760 de militari la
    Misiunea NATO din Afganistan şi este una dintre primele cinci ţări
    contributoare în teatrul de operaţii. Ţara noastră participă la misiunile din
    Afganistan încă din ianuarie 2002, însă este pentru prima dată când o ambasadă
    românească este ţinta unor atacuri teroriste. De la începutul anului, cel puţin
    193 de oameni au fost ucişi şi 897 au fost răniţi în atentate care au avut loc
    la Kabul.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni organizează în perioada 4 – 8 septembrie Forumul
    Românilor de Pretutindeni. Peste 150 de conaţionali de pe toate meridianele
    lumii vor participa la manifestare al cărei obiectiv este de a crea o platformă
    de dezbatere a ideilor și propunerilor privind problematica românilor din afara
    granițelor, în vederea extinderii sprijinului acordat inițiativelor acestora
    din domeniul cultural, educațional, antreprenorial și mass-media. Evenimentul
    va cuprinde dezbateri generale privind românii din afara graniţelor şi ateliere
    de lucru privind afirmarea identității culturale și dreptul la educație în
    limba română, oportunități de angajare și investiții în România. MRP precizează
    că vor avea loc şi vizite de documentare a unor obiective culturale de
    importanță privind identitatea românească şi că prin acest demers îşi doreşte
    să înlesnească legătura românilor de peste hotare cu ţara mamă.




    Preşedintele
    Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a făcut
    apel la cetăţeni şi autorităţi să promoveze platforma votstrăinătate.ro, unde
    românii de peste hotare se pot înscrie pentru a putea vota la alegerile
    prezidenţiale din 10 şi 24 noiembrie. El apreciază că numărul celor
    înregistraţi este dezamăgitor de mic în condiţiile în care peste
    5,6 milioane de români locuiesc în diaspora, potrivit estimărilor Ministerului
    de Externe şi al celui pentru Românii de Pretutindeni. Aproape 39.200 de români
    s-au înscris, până miercuri, pe portalul votstrainatate.ro. Peste 19.300 dintre
    aceştia au optat pentru votul clasic, la urne, în vreme ce numărul celor care
    au ales votul prin corespondenţă a depăşit 19.900. AEP le recomandă românilor
    care se află în străinătate cu documente legale de şedere să se înscrie pentru
    votul prin corespondenţă, o procedură simplă şi sigură, ce permite evitarea
    aglomeraţiei de la secţiile de votare şi anularea costurilor deplasării la
    urne. Totodată instituţia atrage atenţia că, pe baza înregistrărilor de până
    acum pentru votul clasic la urne, nu ar putea fi înființate legal nici măcar
    zece secții de votare şi că formularele de înscriere rămân active până pe 11
    septembrie, inclusiv.

  • Jurnal românesc – 02.09.2019

    Jurnal românesc – 02.09.2019

    Aproximativ
    35.000 de români s-au înscris online pe portalul www.votstrainatate.ro până
    luni, cu circa 6.000 mai mulţi decât vineri. Numărul celor care au optat pentru
    votul clasic, la urne, este de peste 17.300, în vreme ce al celor care au ales
    votul prin corespondenţă a depăşit 17.600. Autoritatea Electorală Permanentă
    îşi reiterează constant îndemnul adresat românilor din diaspora de a opta
    pentru votul prin corespondenţă, care presupune o procedură simplă şi sigură,
    ce permite evitarea aglomeraţiei de la secţiile de votare şi anularea
    costurilor deplasării la urne. Pentru a putea vota prin corespondenţă, românii
    cu drept de vot din străinătate trebuie să completeze online un formular pe
    portalul votstrainatate.ro căruia să-i ataşeze copia scanată sau fotografia
    actului de identitate şi copia documentului care dovedeşte dreptul de şedere,
    eliberat de autorităţile statului gazdă. AEP atrage atenţia că înregistrarea pe
    portalul www.votstrainatate.ro se poate face doar în nume propriu şi că
    formularele rămân deschise până pe 11 septembrie, inclusiv. Cei care au
    întrebări şi sesizări legate de procedura de preînregistrare şi înscriere le
    pot adresa prin email la adresa
    contact@votstrainatate.ro.




    Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia Intotero, s-a aflat, săptămâna trecută, într-o
    vizită de lucru în Cipru ocazie cu care avut o întrevedere cu preşedintele
    statului Nikos Anastasiadis. Cei doi au discutat despre comunitatea românească,
    relaţia bilaterală şi proiectele derulate de ministerul de la Bucureşti.
    Intotero a vorbit despre programele derulate de Guvernul României pentru
    sprijinirea comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării în promovarea şi
    conservarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice. Potrivit MRP,
    preşedintele Anastasiadis a felicitat autorităţile române pentru interesul
    acordat cetăţenilor de peste hotare şi pentru existenţa unui minister dedicat
    lor. Natalia Intotero a avut și o întâlnire cu reprezentanții Alianței
    Românilor din Cipru cu care a discutat despre modificarea codului electoral
    pentru votul din străinătate, precum și despre concluziile dialogului cu
    Comisarul Prezidențial cipriot pentru Diaspora și Afaceri Umanitare, Photis
    Photiou. Demnitarul român i-a încurajat pe românii din Cipru să participe la
    proiectele derulate de MRP şi la sesiunile de depunere de dosare pentru
    obţinerea de finanţări nerambursabile.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a organizat, pentru al doilea an consecutiv, un
    concurs de eseuri la care au participat copiii, cu vârste cuprinse între 7 și
    18 ani, incluşi în Programul de Tabere ARC. Tema aleasă pentru
    această ediție a fost România Mea. În competiţie au fost înscrise 292 de
    lucrări ale căror autori reprezintă toate țările participante la programul de
    tabere. Dintre acestea, 102 lucrări au fost declarate câștigătoare. Laureaţii
    au primit diplome, albume despre România, cărţi despre istoria românilor şi,
    poate cel mai important, un loc în Taberele ARC de anul viitor. Cei mai mulţi
    câştigători, 63, au fost din Republica Moldova, urmaţi de cei din Ucraina, 22,
    şi din Italia şi Serbia, câte 5. Trei învingători au fost din Grecia, 2 din
    Ungaria şi câte unul din Bulgaria şi Spania. Obiectivele acestui proiect au
    fost încurajarea și promovarea scrisului în limba română, precum şi
    valorificarea talentului și a creativității copiilor. Peste 3.000 de tineri
    români de pretutindeni au participat la ediţia din acest an a Programului de
    tabere ARC.

  • Jurnal românesc – 28.08.2019

    Jurnal românesc – 28.08.2019

    Preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis ambasadorilor români, pe
    care i-a primit la Palatul Cotroceni cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei
    Române, că protejarea intereselor românilor din afara graniţelor trebuie să fie
    mereu prioritatea lor. El a făcut referire la haosul înregistrat la unele
    secţii de votare din străinătate la alegerile europarlamentare din 26 mai şi a
    cerut Guvernului şi autorităţilor competente să facă demersuri pentru ca
    situaţia să nu se mai repete vreodată. Preşedintele le-a mulţumit misiunilor
    diplomatice ale României care, în urma scrutinului din 26 mai, au transmis
    analize şi propuneri ce au dus la măsuri menite să îmbunătăţească procesul
    electoral. Este acum necesar ca autorităţile responsabile să se
    organizeze administrativ în mod adecvat şi să implementeze eficient şi cu
    bună-credinţă aceste măsuri. Solicit Guvernului şi tuturor autorităţilor cu
    competenţe conform legii să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru
    punerea în aplicare a legii şi pentru organizarea în bune condiţii a votului,
    inclusiv prin informarea eficientă cu privire la noile prevederi ale legii -
    pentru a se asigura că toţi cetăţenii români îşi pot exercita dreptul de vot
    neîngrădit, a declarat Klaus Iohannis.




    Protejarea drepturilor românilor din Marea Britanie după Brexit a
    fost unul dintre subiectele abordate de preşedintele Klaus Iohannis şi de
    prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, într-o convorbire telefonică,
    informează Administraţia Prezidenţială. Iohannis i-a spus premierului britanic
    că prioritatea majoră a ţării noastre este protejarea drepturilor cetăţenilor
    români din Regatul Unit cu scopul ca, indiferent de scenariul spre care vor
    evolua negocierile de retragere din UE, efectele negative care ar putea afecta
    vieţile acestora să fie cât mai reduse. La rândul său, Boris Johnson l-a
    asigurat pe preşedintele României că protejarea drepturilor românilor din Marea
    Britanie după Brexit reprezintă un aspect foarte important pentru Guvernul
    britanic, iar acţiunile Londrei vor viza cu prioritate acest obiectiv. În ceea
    ce priveşte drepturile britanicilor din România după Brexit, preşedintele român
    a subliniat că acestea vor fi garantate, asigurându-se reciprocitatea cu
    drepturile românilor din Marea Britanie. Peste 400.000 de români trăiesc în
    Regatul Unit a cărui ieşire din Uniunea Europeană este programată pentru data
    de 31 octombrie 2019.


    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, se află
    până pe 29 august într-o vizită de lucru în Cipru. Demnitarul va fi primit de
    președintele cipriot Níkos Anastasiádis și se va întâlni cu comisarul
    prezidențial cipriot pentru Diaspora și Afaceri Umanitare, Photis Photiou.
    Ministrul român are programate întrevederi și cu reprezentanții comunității
    românești, cu care va discuta despre proiectele pe care MRP le finanțează
    pentru a veni în sprijinul acestora. De asemenea, Intotero va participa la
    reuniunea World Conference of Overseas Cypriots, organizație reprezentativă a
    diasporei greco-cipriote. Aproape 40.000 de români sunt stabiliţi în Cipru şi
    formează a treia comunitate de străini din această țară, informează MRP.




    Ministerul Fondurilor Europene a lansat în dezbatere publică
    Programul pilot de stimulare a participării la educaţie a copiilor cu
    părinţi plecaţi la muncă în străinătate
    . Scopul principal al acestuia
    este prevenirea fenomenului de abandon şcolar şi vizează exclusiv Regiunea de
    dezvoltare Nord Est, unde locuiesc peste 33% din totalul copiilor cu părinţii
    plecaţi peste hotare. Bugetul alocat acestui apel de proiecte este de 10
    milioane de euro, din care 85% reprezintă fonduri europene. Valoarea maximă a
    unui proiect eligibil este de 1 milion de euro. Perioada de implementare este
    de maximum 36 de luni. Peste 92.000 de copii aveau în 2018 părinţii plecaţi la
    muncă în afara ţării şi se aflau în grija rudelor, conform Autorităţii
    Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Din aceştia, peste
    16.000 de copii nu aveau niciun părinte în ţară, iar alţi aproape 13.000 aveau
    unicul părinte plecat la muncă în străinătate.

  • Jurnal românesc – 26.08.2019

    Jurnal românesc – 26.08.2019

    Ambasadorul
    României la Londra, Dan Mihalache, le dă asigurări românilor din Marea Britanie
    că viaţa nu se va schimba foarte mult după 31 octombrie, data la care Regatul
    Unit ar urma să iasă din Uniunea Europeană. Potrivit reprezentanţei diplomatice
    a ţării noastre la Londra, chiar şi în cazul unui Brexit fără acord, românii
    vor putea călători în continuare în Marea Britanie pe baza cărţii de identitate
    şi a paşaportului, pentru o perioadă de cel mult 3 luni. Şi românii stabiliţi
    deja în Regat vor putea pleca şi reveni oricând. Potrivit ambasadorului,
    dreptul de rezidenţă al acestora va fi protejat chiar şi în cazul unui Brexit
    dur. Dan Mihalache le recomandă însă românilor din UK să se înscrie, până pe 31
    decembrie 2020, pentru obținerea noului tip de rezidență intitulat
    settled status care le va permite să trăiască, să lucreze sau să
    studieze fără restricţii în Marea Britanie, precum şi să acceseze serviciile de
    sănătate sau pe cele de ajutor social. Peste 400.000 de români se află în
    Regatul Unit şi reprezintă a doua cea mai mare comunitate provenită din țările
    UE, după polonezi. Dintre aceştia doar 140.000 au depus cereri pentru a primi
    noul statut.




    Peste 3.400 de
    dosare au fost depuse până în prezent pentru obţinerea de burse oferite de
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni copiilor etnici români din Ucraina.
    Instituţia anunţă că o delegație a sa a colectat documentele în cadrul unor
    deplasări efectuate la Cernăuți, Solotvino, Izmail și Odesa, cu sprijinul
    oficiilor consulare ale României și al mediului asociativ românesc din ţara
    vecină. MRP precizează că au fost înregistrate 1.753 de dosare pentru clasa I
    și 1.666 de dosare pentru clasa a II-a faţă de 1.655 de burse acordate în total
    anul trecut. Cuantumul unei burse este de 1.000 de lei. De programul de burse
    inițiat de MRP beneficiază elevii etnici români cu domiciliul în Ucraina, care
    studiază în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în
    limba română ca limbă maternă, din sistemul de învățământ preuniversitar din
    Ucraina, înscriși în anul școlar 2018-2019. Guvernul României a decis, în
    iulie, alocarea a încă 3.000.000 de lei pentru suplimentarea numărului de burse
    pe care MRP le acordă elevilor etnici români din Ucraina. Numărul de potențiali
    beneficiari ai burselor de studiu este de aproape 3.900 de elevi.




    Președintele
    Republicii Moldova, Igor Dodon, consideră că aceasta nu va adera la Uniunea
    Europeană, inclusiv pentru că Europa nu este pregătită pentru extindere,
    transmite Radio Chişinău. Deşi şi-a reafirmat sprijinul pentru întărirea
    relațiilor cu Uniunea Eurasiatică, Dodon vrea ca Moldova să preia totuşi de la
    Bruxelles experiență și resurse financiare. Preşedintele moldovean a declarat
    că este adeptul relațiilor bune și cu Estul și cu Vestul, dar nu doreşte ca
    Republica Moldova să fie monedă de schimb în luptele geopolitice ale
    marilor jucători. De partea cealaltă, ministrul de externe de la
    Chişinău, Nicu Popescu, apreciază că Republica Moldova nu poate exista ca
    societate funcţională fără Uniunea Europeană. El a afirmat că-şi doreşte
    continuarea luptei împotriva corupţiei, atragerea de cât mai mulţi investitori,
    eliminarea tarifelor de roaming şi conectarea sistemelor energetice interne la
    cele ale UE. România este cel mai mare partener comercial al Moldovei şi
    un mare investitor în Moldova. Dar putem face mult mai multe, a declarat
    Popescu. El a amintit de finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău şi de
    construcţia în comun de infrastructură, precum poduri şi autostrăzi.

  • Jurnal românesc – 31.07.2019

    Jurnal românesc – 31.07.2019

    Problemele cu care se confruntă românii din comunităţile istorice,
    aflaţi în pericol de a-şi pierde identitatea, dar şi cei din Harghita şi
    Covasna sau care trăiesc în diaspora, se vor afla pe agenda lucrărilor
    Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, care se va desfăşura în perioada
    12-17 august. Tema centrală a evenimentului este România şi românii de
    pretutindeni, la un an de la Centenarul Marii Uniri.

    Printre subiectele
    abordate se numără evoluţiile din Republica Moldova, provocările privind
    păstrarea identităţii românilor din Ucraina, politicile de asimilare a
    românilor de către Serbia, situaţia românilor din Bulgaria, precum şi
    priorităţi privind păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din
    judeţele Harghita şi Covasna. Programul celei de-a 17-a ediţii va cuprinde
    totodată lansări şi prezentări de carte, spectacole folclorice, expoziţii de
    icoane, dar şi participarea la Liturghia oficiată cu ocazia hramului Mănăstirii
    Adormirea Maicii Domnului, de la Izvoru Mureşului. La lucrări vor
    lua parte invitaţi de peste hotare, români din Covasna, Harghita şi Mureş,
    reprezentanţi ai statului român, ai societăţii civile şi ai mass-media.
    Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului este organizată de Centrul Cultural
    Topliţa, cu sprijinul Guvernului României.




    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni anunță că la nivelul
    Guvernului au început demersurile pentru selectarea membrilor Colegiului pentru
    Consultarea Asociațiilor și Fundațiilor, organ consultativ, fără personalitate
    juridică, ce va funcționa pe lângă prim-ministrul României. Colegiul este
    alcătuit din 40 de membri, reprezentanți ai mediului asociativ, numiți prin
    decizie a prim-ministrului, pe o perioadă de 4 ani. Scopul acestuia este
    asigurarea participării societății civile la elaborarea politicilor publice și
    la dezbaterea unor subiecte importante pentru societatea românească. MRP invită
    astfel ONG-urile românești de pretutindeni, care doresc să fie selectate în
    acest Colegiu, să se înscrie la adresa comunicare@mprp.gov.ro. În urma
    centralizării înscrierilor, ministerul va transmite o listă cu propuneri
    Secretariatului General al Guvernului, care va face selecția finală. Detalii
    privind depunerea candidaturilor se găsesc pe site-ul mprp.gov.ro.
    Termenul-limită pentru transmiterea propunerilor este 12 august.


    Aproape 3.000 de români din afara graniţelor s-au înscris, până
    marţi, pe platforma online a Autorităţii Electorale Permanente, pentru a vota
    la alegerile prezidenţiale programate la toamnă. 1.545 de cetăţeni au ales
    votul la secţia de votare, în timp ce 1.355 votul prin corespondenţă. Aplicaţia
    pentru înscrierea online în registrul electoral a fost deschisă pe 28 iulie, la
    adresa www.votstrainatate.ro. Portalul are două secţiuni: Alegător în
    străinătate la o secţie de votare şi Alegător în străinătate prin
    corespondenţă. Formularele de înregistrare vor fi active până pe 11
    septembrie. Alegerile prezidenţiale din România sunt programate să se
    desfăşoare pe 10 noiembrie – primul tur, şi pe 24 noiembrie – cel de-al doilea.
    Noutatea procesului electoral o reprezintă extinderea la trei zile a duratei de
    vot la secţiile din străinătate, precum şi prelungirea programului de vot până
    la ora 23 şi 59 de minute pentru românii care, la ora locală 21.00 – ora
    închiderii urnelor, se află în secţiile de vot sau la coadă în afara acestora.

  • Românii din diaspora

    Românii din diaspora

    Anul
    aderării României la Uniunea Europeană a însemnat pentru peste o jumătate de
    milion de români momentul de plecare în afara graniţelor în căutarea unui trai
    mai bun. Fluxul migratoriu a continuat – şi continuă încă – dar 2007 rămâne anul de vârf.


    Datele arată că,
    în prezent, aproximativ 9,7 milioane de români trăiesc în străinătate – aproximativ 5,6 milioane se află în
    diaspora, iar diferenţa, în comunităţile istorice. Numărul a fost calculat de Ministerul
    Românilor de Pretutindeni în baza cifrelor comunicate de 70 de misiuni
    diplomatice ale României şi a fost prezentat de ministrul de resort. Natalia
    Intotero a precizat, însă, că numărul exact este greu de estimat, întrucât mulți dintre românii
    care pleacă nu își stabilesc domiciliul legal în țara-gazdă. Cei mai mulți dintre
    românii din diaspora se află în Italia -
    peste 1 milion, Germania – 680 de mii, aceasta fiind şi destinația principală
    pentru emigranții români cu studii superioare, și Spania – 573 de mii.


    Motivele cel mai des invocate de cei care
    pleacă, a precizat ministrul, sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile
    mici, lipsa unui loc de muncă decent, calitatea slabă a clasei politice şi
    corupţia
    . Iar procesul nu pare să fie încheiat, deoarece în ultimii ani,
    aproximativ 25% dintre românii care trăiesc în România și-au exprimat dorința
    de a se stabili definitiv în străinătate dacă vor avea posibilitatea. Natalia Intotero a anunţat că ministerul pregăteşte un proiect de lege
    privind reinserţia socio-profesională a românilor care vor să se întoarcă
    acasă, proiect ce va fi înaintat Parlamentului în septembrie. De asemenea, în
    august va începe a doua etapă a campaniei naţionale Informare acasă!
    Siguranţă în lume
    , destinată informării prealabile a românilor, înainte
    de a lua decizia de a pleca în afara graniţelor, dar şi a celor care ar dori să
    revină acasă. Până atunci, în perioada imediat următoare, va avea loc o campanie
    de informare despre modalităţile de vot pentru alegerile prezidenţiale din
    noiembrie.


    Natalia Intotero: Am deschis o consultare cu românii din
    afara graniţelor şi le mulţumesc tuturor celor care ne-au transmis propuneri şi
    sugestii pentru îmbunătăţirea legislaţiei privind participarea la vot. În
    următoarea perioadă vom participa alături de colegi din Ministerul Afacerilor
    Externe, care au atribuţia de a organiza aceste alegeri şi secţii de votare
    pretutindeni în lume, şi de reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente la
    întâlniri cu români din afara graniţelor, pentru a le prezenta modalităţile de
    vot, timpul de vot, cum se pot înscrie pentru votul prin corespondenţă.


    Pe
    de altă parte, persoane şi ONG-uri româneşti din afara graniţelor au răspuns unor
    chestionare ale ministerului, iar rezultatele arată că şi-ar dori mai multă
    unitate în cadrul comunităţilor româneşti, mai multe posibilităţi de învăţare a
    limbii române şi o mai bună relaţie cu autorităţile române.

  • România 43

    România 43

    Declarații de presă cu privire la bilanțul MRP pentru prima jumătate a
    anului 2019, susţinute de ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.