Radio România Internațional

Tag: negocieri

  • Pachetul de extindere 2023

    Pachetul de extindere 2023

    Comisia Europeană a adoptat Pachetul
    de extindere pentru anul 2023, care oferă o evaluare detaliată a progreselor
    înregistrate de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia
    de Nord, Serbia, Turcia și, pentru prima dată, Ucraina, Republica Moldova și
    Georgia în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Raportul se axează, în mod
    deosebit, pe progresele înregistrate în implementarea reformelor fundamentale,
    precum și pe oferirea unor îndrumări clare cu privire la viitoarele priorități
    de reformă.

    Extinderea este o politică vitală pentru Uniunea Europeană. Completarea
    Uniunii este un obiectiv firesc, având o pronunțată logică economică și
    geopolitică, a declarat     președinta
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:

    Cetăţenii ţărilor care doresc să adere sunt europeni
    – la fel ca cei ai Uniunii de astăzi. Pentru că știm cu toții că geografia,
    istoria și valorile comune ne leagă. Deci, completarea Uniunii noastre are o
    puternică logică economică și geopolitică.

    Dacă te uiți la ultimele runde de
    extindere, vezi că acestea au venit cu beneficii enorme, atât pentru țările
    respective cât și pentru Uniunea Europeană. Practic, toți câștigăm. Vedem asta
    pentru că noii membri, cetățenii lor și mediul de afaceri au acces la cele
    patru libertăți ale noastre, la piața noastră unică, cetățenii pot călători
    liber, întreprinderile au noi piețe de desfacere. Și toate acestea duc la
    creșterea prosperității și, deci, a stabilității. Avantajele sunt evidente și
    pentru UE. Extinderea pieței noastre unice aduce economii de scară pentru
    întreprinderile noastre, ne crește competitivitatea și, prin urmare, ne face mai
    puternici. Istoria noastră de extindere a fost o poveste de succes economic fără
    precedent, extinderea ne crește greutatea ca partener comercial.

    Extinderea
    este, de asemenea, o investiție în securitatea noastră. Integrarea noilor
    membri în Uniunea Europeană îi protejează, practic, pe aceștia de ingerințe
    străine și, prin urmare, vecinătatea noastră este stabilizată. Vedem că în
    acest moment ordinea internațională bazată pe reguli este din ce în ce mai pusă
    sub semnul întrebării. Extinderea face să avem o voce mai puternică în lume. În
    concluzie, extinderea este o oportunitate unică atât pentru țările care aspiră
    să ni se alăture cât și pentru noi, este un vector de pace și prosperitate care
    face Uniunea noastră atât de specială.

    Având în vedere rezultatele obținute de Ucraina și Republica
    Moldova, precum și eforturile de reformă aflate în curs de desfășurare, Comisia
    Europeană a recomandat Consiliului să demareze negocierile de aderare cu ambele
    țări. Comisia a recomandat, de asemenea, Consiliului să adopte cadrele de
    negociere după ce Ucraina și Moldova vor adopta anumite măsuri esențiale și
    spune că este pregătită să prezinte un raport Consiliului până în martie 2024
    cu privire la progresele înregistrate.

    De
    asemenea, executivul comunitar a recomandat Consiliului să acorde Georgiei
    statutul de țară candidată, cu condiția să fie întreprinse mai multe acțiuni, iar în ceea ce privește
    Bosnia și Herțegovina, Comisia a recomandat începerea negocierilor de aderare
    odată ce această țară va atinge nivelul necesar de conformitate cu criteriile
    de aderare.

    Aderarea este și va rămâne un proces bazat pe merite, care depinde
    în totalitate de realizările concrete ale fiecărei țări    , subliniază
    Bruxellesul.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    CĂRCIUN Criștiñilli ortodocși tru stil nou și criștiñilli greco și romano-catolici ditu lumea tută sărbăturisescu adză a doua zi di Cărciun. Tru creștinismul ditu apirită, aestă dzuuă easti ahărdzită ali Marie, mama a Dumidzălui. Tru slujba ti Amintarea a Hristolui ditu 25 andreu, Daniel, Patriarahul ali Românie zbură ti simasia-a dhoarăloru durusiti di aţelli 3 ăsilleadz a natlui Iisus: malăma easti pistea-a noastră, thimñeama easti un simbol a plăcăriillei, iara mirlu simbolizeadză bana kiskină. La Vatican, Papa Francisc feaţi timbihi că lumea easti ahătu di insensibilă la crize și trăñipseri, di itia că aestea agiungu s’hibă nividzuti. Papa Francisc, cari căftă, tutunăoară, ca vaccinlu Covid s’hibă disponibil și tru văsiliili cama oarfăni, spusi că pandemia submineadză gaereţli di ceairipseari a conflictelor internaționale. Pitimeñilli ortodocși tru stil veclliu ditu Rusia, Ucraina, Serbia și Georgia sărbăturisescu Cărciunlu tu 7 di yinaru.



    COVID-19. La un an di anda fu lansatu vaccinlu Covid tru România, aproapea 7,8 miliuni di români sunt acutottalui vaccinați, iara aproapea 2 miliuni au și doza di rapel. Aestu lucru spuni că intereslu tră vaccinare nu fu mari, cu excepția a ndauă şcurti perioadi di entuziasm ică frixi declanșati di dăldzăli ună dupu alantă ali pandemie. Tru 24 săhăţ ditu soni fură raportate până la 349 di noi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2, deadunu cu 15 di morţă asociati, dimăndă dumănică Grupul di Comunicari Strategică. Aproapea 450 di pacienți sunt la tearapie intensivă, cama di 90% ditu elli hiinda nivaccinaț.



    STRATEGIE. UE are ună nauă strategie ţi easti tru practico tră concurenţă cu China-Global Getaway easti ună apandisi la Năili Călliuri a Sirmăllei” ditu 2013 ali China, pi thimellilu a curi s-feaţiră investiții di 140 di miliaradi di euro până tora. Cu naua hălati, UE mutreaşti s’anvărtuşeadză sectorlu digital, transporturile și sistemele di sănătate, educație și cercetare ditu lumea tută. Investițiile planificate până tru 2027 agiungu la 300 di miliaradi di euro. UE acaţă tu isapi, tutunăoară, opțiunea ta s’bagă un mecanism european di mpărmutu la export tra s’agiută ti asigurarea a născăntoru condiții di concurență ma echitabile tră companiile ditu UE pi a treia păzari. Tru aistu kiro, 165 di văsilii au borgi di nai pțănu 385 di miliaradi di dolari SUA andicra di China tră proiecte ditu cadrul a inițiativăllei Năili Călliuri a Sirmăllei”, kiro tu cari 42 di stati cu amintatiţi ñiţ și di mesi au borgi andicra di China di pisti 10% ditu PIB.



    UCRAINA Germania și Rusia s’akicăsiră s’ndreagă ună andamusi tu ahurhita-a meslui yinaru, ca parte a gaereţloru di ceareipseari a crizăllei ruso-ascăpitata di la sinurlu cu Ucraina, dimăndară izvuri guvernamentale germane aleapti di AFP. Andamusea va s’hibă organizată di consilierlu tră politică externă și di securitate a cancelarlui german Olaf Scholz, Jens Ploetner, și di negociatorlu a Kremlinului tră Ucraina, Dmitri Kozak. Cama di unu mesu, Europa di Vest stipseaştiu Rusia că a disvărti cama di 100.000 di militari la sinurlu cu Ucraina tră ună posibilă intervenție militară și feaţi timbihi ma multi ori arada a Kremlinul pi aestă temă. Rusia spune că armata a llei nu easti ună fuvirseari tră vărnu și caftă garanții di securitate” di partea a Occidentului, maxusu tru aţea ti mutreaşti tindearea NATO tu apirită.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Salariul minim în Uniunea Europeană

    Salariul minim în Uniunea Europeană


    Parlamentul European a aprobat joi, cu 443 de voturi pentru, 192 împotrivă şi 58 de abţineri, începerea negocierilor cu Consiliul UE privind directiva care va garanta tuturor lucrătorilor din Uniunea Europeană un salariu minim corect şi adecvat. Negocierile pot debuta imediat după aprobarea Consiliului.



    Diferențe majore între salariile minime din statele UE



    Salariul minim statutar în statele membre UE ar urma să fie stabilit de către autoritățile naționale ghidându-se și după nivelul internațional recunoscut de 50% din salariul mediu și 60% din salariul median. Potrivit proiectului, cele 27 de state membre trebuie să evalueze şi să raporteze dacă salariile minime legale sunt suficiente, pe baza unor criterii care să instituie condiţii de muncă şi de viaţă decent. Aceste criterii trebuie să includă elemente precum puterea de cumpărare şi rata sărăciei.



    21 din cele 27 de ţări membre UE au un salariu minim legal, în timp ce în şase țări (Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia) nivelurile salariale sunt stabilite prin negocieri colective. Salariile minime lunare variază, de la numai 332 de euro în Bulgaria la 2.202 euro în Luxemburg, potrivit datelor transmise de Eurostat anul acesta.



    Venitul minim care permite un nivel de trai decent poate fi realizat fie prin intermediul unui salariu minim prevăzut de lege au prin permisiunea pentru lucrători de a negocia salariile cu angajatorii lor prin intermediul negocierilor colective. De altfel, Parlamentul European își mai propune să consolideze şi să extindă acoperirea negocierilor colective. Statele membre în care mai puţin de 80% din lucrători sunt acoperiţi de aceste acorduri să ia măsuri active pentru a promova acest instrument.



    Ce salariu minim ar putea fi stabilit în România




    Negocierile între instituţiile UE vor continua, dar votul de astăzi transmite un mesaj ferm, acela că toţi cetăţenii UE care muncesc trebuie să aibă un venit care să le permită o viaţă decentă. Dacă proiectul de directivă, în forma pe care am votat-o astăzi, va fi un succes, statele care au salariile minime reglementate prin lege vor trebui să respecte criterii clare la stabilirea acestuia. Criterii care să garanteze oamenilor plătiţi cu salariul minim un trai adecvat, a transmis eurodeputatul Eugen Tomac (Partidul Popular European) într-o postare din rețelele de socializare.



    În România, salariul minim brut este în prezent de de 2300 de lei (circa 465 de euro), iar angajații primesc salariu net de 1.386 lei. De la 1 ianuarie 2022, salariul minim brut în România va crește la 2.550 lei pe lună , cu circa 10,9%, ceea ce înseamnă alariu net de 1.524 de lei, pentru cei care sunt plătiți cu minimul pe economie.



    Dacă de va aplica proiectul propus de eurodeputați, salariul minim ar mai crește brut va crește la o valoare de 2.866 de lei, respectiv 1.698 lei salariul net.

  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 14.11- 20.11.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 14.11- 20.11.2021

    Negocieri politiţi la București


    Dupu aproapea dauă săptâmâni di la ahurhita-a negocierilor PNL-PSD-UDMR, la București s’dimăndă că gioi, România va s’aibă un guvernu băgatu pi ipotisi. Ateali trei partidi politiţi avură ma largu şi aestă stămănă muabeţ mutrinda programul di guvernare și diblocară negocierli. După ţi social dimocraţllii exclusiră ca prezidentulu PNL, Florin Cîţu, s’hibă nominalizat tră un nou mandat di prim-ministru, liberalii apufusiră ca actualu ministru nterimar ali Apărari, Nicolae Ciucă, s’hibă pripus, diznău, premier. Ditu partea a social-dimocraţilor, pripunerea easti liderul a partidului, Marcel Ciolacu. El spusi, am, că nu s-apufusi cari va s’hibă primlu şef a Executivlui, la rotaţia a premierilor, ama că primlu partid cari va s’aibă aestu premier va s’da Ministerlu di Finanţe alăntui partid. Unăoară cu bitisearea-a programlui di guvernare, PNL, PSD şi UDMR va ss’poată să zburască pi structura şi componenţa noului executiv. Actuala criză politică di București alănci după ti Florin Cîţu, cari asiguripseaşti interimar şefia a Guvernului, fu demis, meslu ţi tricu, pritu moţiune di cenzură iniţiată di actualii parteneri di negociere şi votată di USR şi AUR. Dauă tentative nkisiti cama amanatu ti adrari a unui cabinet minoritar nu ndreapsiră ici ţiva.



    Sistemlu sanitar ditu România ahurheaşti s’adille


    Tu kirolu anda văsilii europene raportează numere record di infecții cu năulu coronavirus, iara Europa pari tru praglu di plăscăneari a unei naua dalgă a pandimiillei, tru România, emu cazurli noi di Covid, emu decesele asociati cu viruslu, scădzură și tru aestă săptămână. Lăndzidzărli, ama, armasiră di ordinlu a ñiilor, iar dicesele la aţelu a sutilor. Di aestă itie, scădzu numirlu a persoanelor internate și a aţiloru aflate tru catandisi greaua. Ma multu, sunt locuri elefteri la tearapie intensivă, iu tru kipita aliştei dalgă patru a pandemiillei numata avea niţi unu. Gioi, Institutul Național di Sănătate Publică dimăndă că pisti 89% ditu persoanele cari muriră ditu cauza Covid-19 tru România tru săptămână ditu soni eara nivaccinate. Di itia a apelurloru ună dupu alanti a autoritățlor, România năstricu cu zori, dupu aproapea 11 di meşi di la nkisita-a campaniillei di vaccinare anti-Covid, praglu di 7 miliuñi di persoane vaccinate cu schema completă.


    Alargu di media a statelor UE și di obiectivlu a autorităților ta s’aibă dzaţi miliuñi di români vaccinați până la 1 di yismăciuni! Campania di vaccinare acătă diznău bănaticu tru aesti ditu soni stămăñi și ţănu tu idyea scară tendința și dzălele tricute cându s-apruke di 100 di mii di vaccinări ndzuua. Mulți spun că frixea di lăndzidzari, ama și imposibilitatea ta s’ducă la mall şi restaurant, iu accesul easti permis maş cu certificat veardi, ălli feaţi pi mulţă români s’acaţă calea ti ţentrele di imunizare. Avu contribut la loarea silă allei şi băgarea tru Parlament a unlui nomu cari reglementează ufilisearea a certificatului verdi la locul di lucru pi urnekea a niscăntoru state europene cari ălu băgară cu zori ti niscănti categorii di lucratori I tră tuţ lucrătorlli.


    La Bucureşti, proiectul di nom easti cabaia disputat di partidile politiţi. Acă nu fu aprukeatu la Senat, Camera a Deputațlor easti cameră dicizională, ase că, car ava s’hibă votat tru andamasili aiştei di săptămâna yiniitoare, pe a curi arada di lucru easti, yini deapoa promulgarea și cama nclo publicaria tru Monitorul Oficial. După aesti jgllioati, actul normativ poati s’intră tru practico. Până atuţea, s’mindueasti că să s’facă luñina tru cazul a vaccinărilor fictive. Ma multe persoane, asistente și registratori, rețănuti di Direcţia Naţională Anticorupţie tru cazlu a eliberarillei a ñilli di certificate false di vaccinare tră ndauă sute di euro, fură arestate preventiv.



    Europa, tgăilipsită di rata ñică di vaccinare ditu România


    Aflatu gioi București tră discuții cu prezidentulu și autorități sanitare, comisarul european tră piața internă, Thierry Breton, căndăsi România s’bagă tru lucru certificatul verdi, pe cari multe state îl ufilisescu și feaţi apel la solidaritatea europeană, tră combaterea pandimiillei di COVID-19. Cu șeflu a statlui, Klaus Iohannis, comisarlu zbură, tru amprotusa, ti procesul di vaccinare contra a COVID-19. Prezidentulu pricunuscu că România lipseaşti s’ducă ma largu iruşi campania di vaccinare.


    Tu arada a lui, Thierry Breton deadi asiguripseri că v s’ducă ma largu gaereţli la nivelul Comisiei Europene tru atea ţi mutreaşti combaterea pandemiillei şi cundille ti ufilisearea a tru una turlie uidisita di către statele membre a instrumentelor şi a mecanismelor create tru cadrul Uniunillei. Uiudisitu cu aestu, easti ananghi di curayiu politic tră implementarea a certificatlui veardi. Easti important s’hibă votat certificatul verdi. Da, easti important ca aestu s’hibă ufilisitu, căte ştim că, deadunu cu vaccinarea şi certificatul veardi, avem clleaia tra s’nă asiguripsimu bana şi, tutunăoară, s’himu parte tră aţea ţi easti important tră noi tuţ – comunitatea europeană, spusi Breton. Oficialul avu muabeti și cu autoritățile sanitare di București ti situația găilipsitoari di itia a COVID-19, lugursinda că rata scădzută di vaccinare baga tru piriclliu sănătatea românilor și easti “ună cheadica tru calea redresarille mplina a Româniillei și a Uniunillei Europene tru ansamblu”.



    Ună nauă vizită Bruxelles


    Șeflu a diplomației române, Bogdan Aurescu, lo parti, tru ahurhita aliştei stămână, la Bruxelles, la Reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic, deadunu cu omologilli a lui ditu statele membre ale Uniunii şi ditu ateali partenere: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Tru cadrul a discuțiilor, ministrul sumlinie intensificaria angajamentului comun tră un parteneriat ambiţios cari s’ylipsească ananghea di redresare, consolidare a rezilienţei şi di ahănduseari a reformelor tru regiune. Bogdan Aurescu cundille că easti important s’hibă pricunoscute şi andrupăti nădiili europene şi eforturile tru direcţia integrării dipuse di statele asociate. Uidisitu cu MAE, ministrul român cundille tră idintificaria di opţiuni concrete tră intensificaria cooperării sectoriale tru domeniile transportului, energiei, economiei veardi, fisea di anvărliga, comerţului şi investiţiili.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 14.11 – 20.11.2021

    Retrospectiva săptămânii 14.11 – 20.11.2021

    Negocieri politice la București



    ​La aproape două săptâmâni de la începerea negocierilor PNL-PSD-UDMR, la București se anunță că joi, România va avea un guvern învestit. Cele trei partide politice au continuat și în această săptămână discuţiile privind programul de guvernare și au deblocat negocierile. După ce social democraţii au exclus ca preşedintele PNL, Florin Cîţu, să fie nominalizat pentru un nou mandat de prim-ministru, liberalii au decis ca actualul ministru interimar al Apărării, Nicolae Ciucă, să fie propus, din nou, premier. Din partea social-democraţilor, propunerea este liderul partidului, Marcel Ciolacu. El a spus, însă, că nu s-a stabilit cine va fi primul şef al Executivului, la rotaţia premierilor, dar că primul partid care va avea acest premier va ceda Ministerul de Finanţe celuilalt partid. Odată cu finalizarea programului de guvernare, PNL, PSD şi UDMR vor putea discuta pe structura şi componenţa noului executiv. Actuala criză politică de la București s-a declanșat după ce Florin Cîţu, care asigură interimar şefia Guvernului, a fost demis, luna trecută, prin moţiune de cenzură iniţiată de actualii parteneri de negociere şi votată de USR şi AUR. Două tentative ulterioare de formare a unui cabinet minoritar au eşuat.



    Sistemul sanitar din România începe să respire


    În timp ce țări europene raportează numere record de infecții cu noul coronavirus, iar Europa pare în pragul izbucnirii unui nou val al pandemiei, în România, atât cazurile noi de Covid, cât și decesele asociate virusului, au scăzut și în această săptămână. Îmbolnăvirille au rămas, totuși, la ordinul miilor, iar decesele la cel al sutelor. Drept urmare, a scăzut numărul persoanelor internate și al celor aflate în stare gravă. Mai mult, sunt locuri libere la terapie intensivă, unde în vârful acestui val patru al pandemiei nu se mai găsea niciunul. Joi, Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat că peste 89% dintre persoanele care au murit din cauza Covid-19 în România în ultima săptămână erau nevaccinate. În urma apelurilor repetate ale autorităților, România a depășit anevoios, la aproape 11 luni de la debutul campaniei de vaccinare anti-Covid, pragul de 7 milioane de persoane vaccinate cu schema completă.


    Departe de media statelor UE și de obiectivul autorităților de a avea zece milioane de români vaccinați până la 1 septembrie! Campania de vaccinare a prins din nou viață în aceste ultime săptămâni și și-a păstrat tendința și zilele trecute când s-a apropiat de 100 de mii de vaccinări pe zi. Mulți spun că teama de îmbolnăvire, dar și imposibilitatea de a mai merge la mall şi restaurant, unde accesul este permis doar cu certificat verde, i-a determinat pe mulţi români să se îndrepte spre centrele de imunizare. A contribuit la dinamizarea ei şi introducerea în Parlament a unei legi care reglementează folosirea certificatului verde la locul de muncă pe modelul unor state europene care l-au impus deja unor categorii de angajaţi sau chiar tuturor angajaţilor.


    La Bucureşti, proiectul de lege este intens disputat de partidele politice. Deși a fost respins la Senat, Camera Deputaților este cameră decizională, astfel că, dacă va fi votat în ședințele acesteia de săptămâna viitoare, pe a căror ordine de zi se află, urmează promulgarea și apoi publicarea în Monitorul Oficial. După acești pași, actul normativ ar intra în vigoare. Până atunci, se încearcă să se facă lumina în cazul vaccinărilor fictive. Mai multe persoane, asistente și registratori, reținute de Direcţia Naţională Anticorupţie în cazul eliberării a mii de certificate false de vaccinare pentru câteva sute de euro, au fost arestate preventiv.



    Europa, îngrijorată de rata mică de vaccinare din România


    Aflat joi la București pentru discuții cu președintele și autorități sanitare, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a îndemnat România să introducă certificatul verde, pe care multe state îl folosesc deja și a făcut apel la solidaritatea europeană, pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Cu șeful statului, Klaus Iohannis, comisarul a discutat, în principal, despre procesul de vaccinare împotriva COVID-19. Președintele a recunoscut că România trebuie să continue în mod accelerat campania de vaccinare.


    La rândul său, Thierry Breton a dat asigurări că vor continua eforturile la nivelul Comisiei Europene în ceea ce priveşte combaterea pandemiei şi a pledat pentru utilizarea în mod corespunzător de către statele membre a instrumentelor şi a mecanismelor create în cadrul Uniunii. Potrivit acestuia, este nevoie de curaj politic pentru implementarea certificatului verde. Este important să fie votat certificatul verde. Da, este important ca acesta să fie utilizat, pentru că ştim că, împreună cu vaccinarea şi certificatul verde, avem cheia pentru a ne asigura supravieţuirea şi, de asemenea, să fim parte pentru ceea ce este important pentru noi toţi – comunitatea europeană, a afirmat Breton. Oficialul a discutat și cu autoritățile sanitare de la București despre situația îngrijorătoare generată de COVID-19, apreciind că rata scăzută de vaccinare pune în pericol sănătatea românilor și este “o barieră în calea redresării depline a României și a Uniunii Europene în ansamblu”.



    O nouă vizită la Bruxelles


    Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a participat, la începutul acestei săptămâni, la Bruxelles, la Reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic, alături de omologii săi din statele membre ale Uniunii şi din cele partenere: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. În cadrul discuțiilor, ministrul a subliniat intensificarea angajamentului comun pentru un parteneriat ambiţios care să reflecte necesitatea de redresare, consolidare a rezilienţei şi de aprofundare a reformelor în regiune. Bogdan Aurescu a precizat că este important să fie recunoscute şi sprijinite aspiraţiile europene şi eforturile în direcţia integrării depuse de statele asociate. Potrivit MAE, ministrul român a pledat pentru identificarea de opţiuni concrete pentru intensificarea cooperării sectoriale în domeniile transportului, energiei, economiei verzi, mediului înconjurător, comerţului şi investiţiilor.





  • Negocierile privind noua Politică agricolă comună

    Negocierile privind noua Politică agricolă comună

    Noua Politică agricolă comună, care se va aplica în perioada
    2023-2027, este acum mai aproape de a deveni parte a legislației Uniunii Europene.
    În urma negocierilor purtate, miniștrii
    agriculturii din Uniunea Europeană au ajuns la un acord provizoriu cu privire
    la elementele-cheie ale reformei politicii agricole comune.

    Astăzi, aflăm ce a
    obţinut România în urma acestor negocieri şi care sunt submăsurile cofinanțate
    din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, în perioada de tranziţie
    2021-2022.

    Cu: Adrian Oros,
    ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi Liviu Moraru, directorul
    general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale


  • Abdul Ghani Baradar, discuţii în vederea constituirii unui nou guvern afgan

    Abdul Ghani Baradar, discuţii în vederea constituirii unui nou guvern afgan

    Numărul doi al talibanilor,
    mullahul Abdul Ghani Baradar, a sosit, astazi, la Kabul, pentru discuţii cu
    alţi membri ai mişcării şi responsabili politici în vederea constituirii unui
    nou guvern afgan, informează France Presse.

    Mullahul Baradar s-a întors marţi,
    la două zile după revenirea talibanilor la putere în Afganistan, din Qatar unde
    conducea biroul politic al mişcării. El a aterizat la Kandahar, în sudul
    Afganistanului, epicentru al puterii talibanilor între 1996 şi 2001. Oraşul se
    află în provincia cu acelaşi nume unde s-a născut mişcarea la începutul anilor
    1990.

    Abdul Ghani Baradar este cofondator al miscarii talibane împreună cu
    mullahul Omar, decedat în 2013. Ascultat şi respectat de diferite facţiuni
    talibane, el a fost numit şef al biroului lor politic, situat în Qatar. De
    acolo, a condus negocierile cu americanii care au dus la retragerea forţelor
    străine din Afganistan, apoi la negocierile de pace cu guvernul afgan, fără niciun
    rezultat.

  • Retrospectiva săptămânii 13.12 – 19.12.2020

    Retrospectiva săptămânii 13.12 – 19.12.2020

    România
    – în continuare în stare de alertă


    De
    luni, 14 decembrie, starea de alertă s-a prelungit în România cu încă 30 de
    zile. Deşi numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus continuă să scadă,
    râmân pline secțiile de terapie intensivă, iar numărul deceselor este ridicat.
    Capitala se menține de săptămâni bune pe primul loc în țară în ceea ce priveşte
    incidenţa infectărilor, însă autoritățile consideră că nu este necesară carantinarea
    Bucureştiului.

    Prefectul Capitalei, Traian Berbeceanu: La acest moment apreciem că nu
    este nevoie să luăm alte măsuri, pentru că în opinia noastră degeaba iei foarte
    multe măsuri pe hârtie, dacă nu urmăreşti şi cum se respectă acestea. Noi
    credem cu tărie că, dacă respectăm măsurile aflate în vigoare la acest moment,
    putem să limităm răspândirea pandemiei.

    Județul Ifov, din apropierea Bucureștiului, are majoritatea localităților
    carantinate, iar autoritățile locale anunță că se înregistrează o scădere
    ușoară a infectărilor. Și în restul țării au fost sau încă sunt în carantină
    mai multe localități. La nivel naţional, o treime din judeţele României sunt
    zone roşii, cu incidenţă ridicată a îmbolnăvirilor, jumătate au între 1,5 şi 3
    cazuri la mia de locuitori, iar restul sunt zone verzi, sub 1,5 la mie.

    În
    speranța că va reuși să oprească pandemia și că își va putea relua viața
    dinainte, România, ca și celelalte state din întreaga lume, se pregătește să
    primească vaccinul anti-Covid.
    Acesta ar urma să ajungă, ca în toate țările UE, la sfârșitul lunii, lucru
    confirmat și de Comisia Europeană. Este în plină desfășurare organizarea
    centrelor de vaccinare unde va fi, pentru început, imunizat personalul medical.Autoritățile sanitare spun, din nou, că nu
    virusul nu va fi combătut, dacă nu se va face vaccinarea în masă a populației. În
    România, aceasta va începe cel mai probabil în primăvara anului viitor și va fi
    gratuită și voluntară.



    Negocieri intense
    pentru formarea unui nou guvern la București


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a anunțat, la începutul săptămânii, căpe
    21 decembrie va convoca noul Parlament, după prima rundă de consultări pe care
    a avut-o cu partidele şi formaţiunile care vor fi reprezentate în noul Legislativ,
    în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Potrivit
    rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central, viitorul Parlament va
    fi format din reprezentanţi ai PSD, PNL, USR PLUS, AUR, UDMR şi ai
    minorităţilor naţionale.

    Rezultatele alegerilor parlamentare au făcut, însă,
    dificilă desemnarea unui premier şi instalarea unui nou Guvern la Bucureşti. PSD,
    clasat pe primul loc la alegerile legislative din 6 decembrie, şi-a menţinut părerea că soluţia
    corectă în condiţiile actualei pandemii ar fi un guvern de uniune naţională
    condus de profesorul medic Alexandru Rafila, din care să facă parte toate
    forţele politice care au intrat în Parlament. La rândul lor, PNL, USR PLUS şi
    UDMR, clasate pe locurile doi, trei, respectiv cinci în opţiunile
    electoratului, au purtat, în această săptămână, discuţii intense pentru
    constituirea unei majorităţi parlamentare şi formarea unui Guvern.



    CCR
    și pensiile speciale


    Curtea
    Constituţională a României a decis că legea care prevede impozitarea cu 85% a
    pensiilor speciale care depăşesc suma de 7.000 de lei (puțin peste 1.400 de
    euro) este neconstituţională în ansamblu. Decizia a fost luată în unanimitate,
    după 4 amânări. Iniţial, aceste pensii au fost acordate angajaţilor din
    magistratură şi structurile de forţă, apoi beneficiari au devenit şi parlamentarii,
    diplomaţii sau personalul aeronautic. Spre deosebire de majoritatea pensiilor
    din România care sunt relativ mici, circa 300 de euro, cele speciale nu se
    bazează doar pe principiul contributivităţii și ajung la mii de euro.

    Mai mult,
    banii pentru plata lor provin atât din bugetul asigurărilor sociale de stat,
    cât şi din bugetul de stat. Motive pentru care, în iunie, Parlamentul a adoptat
    un act normativ prin care pensiile speciale nu erau desfiinţate, ci doar
    amendate cantitativ. Dar imediat, acesta a fost contestat de Avocatul Poporului
    şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care susţin că legea ar încălca,
    printre altele, principiul echităţii fiscale. Ca semn de protest la decizia
    CCR, parlamentarii USR au demisionat în bloc la ultima şedinţă de plen a
    Camerei Deputaţilor din această legislatură, pentru a nu mai beneficia de
    pensie specială. Un gest similar au făcut și câțiva reprezentanţi ai PSD.



    Timișoara
    – 31 de ani


    Joi a
    fost zi de doliu la Timișoara în memoria primilor români care şi-au pierdut
    viaţa în Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. Evenimentele din acest
    oraş din vestul României au reprezentat scânteia ce a dus, câteva zile mai
    târziu, la căderea regimului dictatorial condus de Nicolae Ceaușescu în urma
    celei mai sângeroase Revoluții din sud-estul Europei. Din cauza pandemiei, manifestările
    organizate în Timişoara au fost lipsite de amploarea celor organizate în
    trecut. Au fost, însă, prezenţi revoluţionari, urmaşi ai eroilor martiri,
    oficialităţi locale şi centrale.

    Premierul interimar Nicolae Ciucă, ministru al
    Apărării Naţionale, a transmis un mesaj cu ocazia marcării a 31 de ani de la
    începutul Revoluţiei române, în care a subliniat nevoia de a se ‘face lumină’
    legat de evenimentele din Decembrie 1989. Acesta consideră că pentru greşelile,
    erorile sau abuzurile săvârşite atunci de unii dintre angajaţii MApN este o
    datorie morală să se ceară iertare familiilor rămase în suferinţă.

    Pe 17
    decembrie 1989, asupra timişorenilor care au ieşit pe străzi scandând ‘Libertate’
    şi Jos Ceauşescu a fost deschis focul: şi-au pierdut viaţa aproape
    100 de persoane, iar circa 350 au fost rănite.

  • Bruxelles: Liderii celor 27 de ţări UE vor un acord cu privire la planul de relansare economică

    Bruxelles: Liderii celor 27 de ţări UE vor un acord cu privire la planul de relansare economică

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat duminică, la Bruxelles, că liderii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene (UE) îşi doresc un acord în ceea ce privește relansare economică post-coronavirus. Mai este mult, însă, de negociat pentru că sunt teme foarte complicate.

    Vestea bună, după părerea mea, este că toată lumea îşi doreşte să ajungem la un acord, dar de acolo până la acordul propriu-zis se pare că mai este mult de negociat, sunt teme foarte complicate, ca să se înţeleagă de ce nu s-a ajuns încă la un acord. Nu se discută doar despre cuantum, despre sume, se discută, spre exemplu, foarte aprins despre proporţia între granturi, adică fonduri, practic, nerambursabile şi împrumuturi pentru fiecare ţară şi suma totală.

    Se discută foarte intens despre condiţiile de acordare a acestor sume, aşa-numitele condiţii de gestionare sau de guvernanţă a fondurilor, unde, sigur, unii doresc o abordare mai lejeră, mai bazată pe abordări naţionale, alţii îşi doresc un control foarte strict din partea Consiliului sau din partea Comisiei, deci problemele sunt complicate,

    Klaus Iohannis participă, la Bruxelles, la reuniunea liderilor celor 27 de ţări membre ale UE, unde se poartă discuţii pe tema planului de relansare economică post-coronavirus.

    Pentru acordarea fondurilor europene, foarte multe state solicită o legătură strânsă cu verificarea statului de drept, aceasta reprezentând o temă care a dus la multe discuţii, a dăugat șeful statului.

    Ca o notă, pentru România, statul de drept nu este o problemă şi nu ne opunem unei legături, fiindcă, din fericire, tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv prin referendumul de anul trecut şi prin schimbările politice care s-au făcut. Deci, iată, la acest capitol stăm bine, a spus Klaus Iohannis.

    Potrivit președintelui, negocierile vor continua şi în cursul zilei de duminică şi a precizat că pentru România temele sunt aceleaşi, fonduri mai multe pe coeziune şi agricultură, precum şi pentru revigorare economică.

    Deocamdată se negociază şi astăzi în formate mai mici, urmând ca peste puţin timp să începem un nou plen, să verificăm în ce măsură putem să facem progrese şi în ce măsură poziţiile statelor membre şi ale grupurilor se pot apropia şi, în final, armoniza. Pentru România, pentru mine, pentru echipa cu care am venit aici, în continuare temele prioritare sunt aceleaşi.

    Klaus Iohannis a subliniat că Avem absolută nevoie de fonduri consistente, substanţiale, avem nevoie de bani pe coeziune, pentru multele proiecte de autostrăzi, căi ferate, spitale, şcoli şi aşa mai departe, avem nevoie de fondurile pentru agricultură, fără ele este aproape imposibil de imaginat cum ar arăta agricultura în România, dar, evident, avem nevoie de fonduri substanţiale pentru revigorare economică. Şi, în afară de asta, pentru mine şi pentru noi, în general, o flexibilitate rezonabilă între fonduri şi felul în care se gestionează fondurile este vitală.

    Preşedintele a afirmat că, până în acest punct al negocierilor, lucrurile pentru România s-au negociat, s-au mişcat într-un mod rezonabil, dar la negocieri, până nu s-a negociat tot, nu s-a negociat nimic.

    Sunt moderat optimist, avem încă o şansă şi cred că astăzi este ziua decisivă, când ne vom da seama dacă putem acum, în această sesiune, să ajungem la un acord sau dacă trebuie să revenim peste câteva săptămâni pentru a relua aceste înţelegeri. Important, totuşi, după părerea mea, este că toată lumea îşi doreşte acest acord. Toată lumea îşi doreşte şi a înţeles că este nevoie de legătura între bugetul multianual şi fondul de relansare economică. Deci, continuăm cu a treia zi şi cu siguranţă şi cu a treia noapte de negocieri, a mai spus președintele Klaus Iohannis.

  • Provocări: Redresare economică. Buget UE. Relația UE – Marea Britanie

    Provocări: Redresare economică. Buget UE. Relația UE – Marea Britanie

    Redresarea economică post pandemie. Bugetul UE pentru următorii 7 ani. Relația dintre UE și Marea Britanie post Brexit. Sunt marile teme ale Uniunii, de rezolvat în lunile rămase până la sfârșitul anului.

    În săptămâna care se încheie au avut loc două reuniuni la nivel înalt pe aceste teme. Pe 15 iunie, liderii europeni și premierul britanic Boris Johnson au evaluat stadiul negocierilor cu privire la relațiile UE – Marea Britanie după încheierea perioadei de tranziție, adică începând de la 1 ianuarie 2021. Concluzia reuniunii: Este necesar un nou impuls.


    Săptămâna s-a încheiat cu videoconferința membrilor Consiliului European. Șefii de stat sau de guvern din UE s-au reunit pentru a da startul negocierilor la nivel înalt privind planul de 1.850 de miliarde de euro, destinat redresării economice europene după perioada de pandemie. A fost prima întâlnire a liderilor europeni, după prezentarea de către Comisie a planului de redresare.

    Sunt total angajat să începem imediat negocieri reale cu statele membre. Intenționăm să organizăm, pe la mijlocul lunii iulie, un summit cu participare în persoană, la Bruxelles, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel.


  • Macedonia de Nord și Albania, pe calea aderării la Uniunea Europeană

    Macedonia de Nord și Albania, pe calea aderării la Uniunea Europeană

    În toamna anului
    trecut, Consiliul European bloca negocierile de aderare la Uniunea Europeană cu
    Albania și Macedonia de Nord. Liderii țărilor membre ale Uniunii Europene nu au
    putut cădea de acord, în mod unanim, asupra deschiderii negocierilor cu cele
    două țări. Nici măcar pasul istoric al Macedoniei de a-și schimba numele în
    Macedonia de Nord, după aprige negocieri cu Grecia, părea că nu contează. Reacțiile
    din întreaga Uniune, mai ales la nivelul Parlamentului European, în special din
    partea grupurilor politice angajate în favoarea construcției europene, nu s-au
    lăsat așteptate.

    Potrivit eurodeputatului Vlad-Marius Botoș, membru al grupului
    RENEW EUROPE, vicepreședinte al Comisiei parlamentare de stabilizare și de
    asociere Uniunea Europeană – Albania, a urmat o perioadă de eforturi serioase
    în favoarea deschiderii negocierilor cu cele două țări. Rezultatele s-au văzut
    în martie 2020, când membrii Consiliului au acceptat unanim demararea
    negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Acum, urmează
    negocierile propriu-zise. Care ar fi însă punctele principale care trebuie rezolvate
    de cele două țări?

    Eurodeputatul Vlad-Marius Botoș: Punctele
    nevralgice ale Albaniei sunt problemele interne în ceea ce privește justiția
    din țară. Mecanismele de reformă în tot ceea ce înseamnă sistemul de justiție
    nu sunt atât de accelerate cum ar trebui să fie pentru un stat european, un
    stat care aderă la valorile europene. Macedonia a reușit să își grăbească
    reformele, a reușit să facă o treabă mult mai eficientă în tot acest proces de
    integrare, însă, din păcate, și o spun cu toată responsabilitatea, este legată
    strict de Albania și lucrurile acestea se simt. Ținem minte cum eram și noi la pachet cu Bulgaria în
    procesul nostru de aderare…



    Cât ar putea dura
    însă procesul de aderare a Macedoniei de Nord și Albaniei la Uniunea Europeană?

    Negocierile înaintează. Discuțiile se
    poartă destul de avansat, destul de accelerat. Ochii tuturor sunt ațintiți
    asupra proceselor de reformă în cele două țări. Eu, unul, sunt optimist și cred
    că cele două țări au un orizont destul de scurt de timp în care vor deveni
    membre ale Uniunii Europene.

    Nu vreau să avansez date, însă procesul nu este
    atât de simplu așa cum a fost cu cele zece state care au aderat în 2004 la
    Uniunea Europeană, Polonia, Cehia, Slovacia, țările baltice, apoi penultimul
    val, respectiv România, Bulgaria, și ultima țară care a aderat, Croația, în
    2013.

    Nu vreau să avansez niște ani sau o dată, însă eu sper să fie cât mai
    repede, pentru că avem nevoie de o extindere în Balcanii de Vest, noi, Uniunea
    Europeană și noi, România, avem nevoie de stabilitate în zona noastră a
    continentului și cred că toți avem de câștigat dacă cele două țări, Albania și
    Macedonia de Nord, vor adera, dar și celelalte patru țări, și anume Serbia,
    Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Kosovo.


    Ne-am aflat în
    dialog cu eurodeputatul Vlad-Marius Botoș, membru al grupului RENEW EUROPE,
    vicepreședinte al Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere Uniunea
    Europeană – Albania.




  • Noi negocieri eşuate post-Brexit

    Noi negocieri eşuate post-Brexit

    Progresele rămân limitate, însă discuţiile s-au purtat pe un ton pozitiv – a transmis într-un comunicat negociatorul şef britanic David Frost. Şi negociatorul şef european Michel Barnier a remarcat că nu au existat zone semnificative de progres şi a insistat că nu se poate continua aşa la nesfârşit. Michel Barnier a subliniat că cele două părţi trebuie să ajungă la un acord până la 31 octombrie şi a afirmat că rămâne valabilă propunerea Uniunii Europene de prelungire a perioadei de tranziţie post-Brexit dincolo de data de 31 decembrie, prelungire respinsă până în prezent de guvernul condus de Boris Johnson.

    Potrivit lui David Frost, guvernul britanic este dispus să facă eforturi pentru a se ajunge la o înţelegere cu Uniunea Europeană cel puţin asupra liniilor generale ale unui acord echilibrat, care să ţină cont de refuzul Marii Britanii de a se alinia normelor Uniunii şi de poziţia sa privind dosarul pescuitului – cele două principale subiecte de divergenţă între Londra şi Bruxelles. Reprezentanţii sectorului britanic de pescuit se împotrivesc vehement cerinţei Bruxelles-ului ca un acord comercial să fie legat de accesul în apele britanice, în aceleaşi condiţii ca şi până acum, pentru pescarii europeni, mai ales cei francezi, belgieni şi olandezi.

    Speranţa unei ieşiri din impas se îndreaptă acum spre întâlnirile pe care premierul britanic Boris Johnson le va avea la sfârşitul lunii cu preşedintele Comisiei şi al Consiliului European.

    Zilele trecute, premierul Johnson a declarat că, indiferent dacă va exista sau nu un acord, Regatul Unit va părăsi piaţa unică europeană şi uniunea vamală europeană şi a cerut mediului de afaceri să se pregătească. Iar ministrul de stat Michael Gove a estimat că preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene care va începe la 1 iulie va aduce leadership-ul necesar pentru a se ajunge la un acord. Precedenta rundă de negocieri, defăşurată la jumătatea lunii mai, s-a încheiat cu un schimb de ameninţări între Bruxelles şi Londra cu privire la un posibil eşec al negocierilor privind relaţia lor post-Brexit.


  • Negocierile post-Brexit bat pasul pe loc

    Negocierile post-Brexit bat pasul pe loc

    Noua rundă de negocieri între Londra şi Bruxelles privind relațiile post-Brexit între Regatul Unit și UE s-a încheiat fără progrese semnificative, potrivit mesajelor transmise de cei doi șefii ai echipelor de negociere, David Frost, din partea Marii Britanii și Michel Barnier, reprezentantul Uniunii, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.



    Progresele rămân limitate, dar discuțiile noastre s-au purtat într-un ton pozitiv, a transmis David Frost după întâlnirea de vineri. Ne apropiem de limitele a ceea ce putem obține în formatul negocierilor la distanță. Dacă vrem să facem progrese, atunci este clar că trebuie să intensificăm şi să accelerăm lucrul”, a mai precizat britanicul despre discuțiile purtate prin videoconferință din cauza pandemiei de coronavirus.



    Micehl Barnier: “Nu putem continua așa la nesfârșit”



    Michel Barnier și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa progreselor în cadrul unei teleconferințe de presă: “Săptămâna aceasta nu am avut zone semnificative de progres. Nu putem continua așa la nesfârșit.”



    Negociatorul-șef al Uniunii Europene a reiterat propunerea blocului comunitar de prelungire a perioadei de tranziție post-Brexit dincolo de data de 31 decembrie, însă premierul britanic, Boris Johnson, și-a exprimat în repetate dorința de a nu prelungi perioada de tranziție, considerând termenul suficient pentru a ajunge la un acord de liber schimb.



    Europenii speră la un acord extins care să cuprindă şi norme ale UE privind concurenţa, mediul sau fiscalitatea, în timp ce britanicii doresc doar un acord clasic de liber schimb, asemănător celui încheiat de UE cu Canada.



    Marea Britanie este dispusă să facă eforturile necesare pentru a se ajunge la o înţelegere cu UE cel puţin asupra liniilor generale ale unui acord echilibrat”, a subliniat David Frost.



    Pescuitul, motiv de dispută între UE și Marea Britanie



    Acordul dorit de britanici are trebui să țină cont de cele două principale subiecte de divergenţă: refuzul Regatului Unit de a se alinia normelor UE (aşa-numitul level playing field” cerut de Bruxelles) şi poziţia Marii Britanii privind dosarul pescuitului.


    Bruxelles-ul vrea ca acordul comercial cu Marea Britanie să includă accesul pentru pescarii europeni în apele britanice, în aceleaşi condiţii ca şi până acum, cerinţă cu care reprezentanţii sectorului britanic de pescuit nu sunt de acord.



    Cele două tabere își pun acum speranţele pentru ieșirea din acest blocaj în întâlnirile pe care premierul britanic Boris Johnson le va avea la sfârşitul lunii cu preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi cu preşedintele Consiliului European Charles Michel.



    Premierul britanic Boris Johnson a declarat miercuri că indiferent dacă va exista sau nu un acord Regatul Unit va părăsi piaţa unică europeană şi uniunea vamală europeană şi a cerut mediului de afaceri să se pregătească pentru aceasta.


  • UE către UK: negociem, dar nu renunțăm la standarde

    UE către UK: negociem, dar nu renunțăm la standarde

    Mandatul echipei care va negocia viitorul parteneriat cu Marea Britanie a fost discutat în cadrul Parlamentului European, cu participarea președinției croate a Consiliului și a președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen. Parteneriatul implică și un acord de liber schimb, ce ar trebui negociat până la sfârșitul anului, însă nu este foarte clar ce anume își dorește guvernul britanic, dat fiind că la Londra s-a vorbit atât despre un acord după modelul celui cu Canada, cât și despre o relație similară cu cea pe care o are blocul cu Australia, cu care se fac schimburi în baza reglementărilor Organizației Mondiale a Comerțului.


    Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția că oferta făcută Marii Britanii de Uniunea Europeană este una fără precedent: zero tarife și niciun fel de cote pentru accesul la piața comună a statelor UE, care au împreună o populație de 440 de milioane de persoane. În schimbul unui astfel de acord, Bruxellesul cere garanții privind competiția corectă, protejarea standardelor sociale, de mediu și ale consumatorilor, precum și un mediu concurențial echitabil. Negociatorii europeni au, însă, mandat să discute și alte variante de acord de liber schimb pe care și le-ar dori Londra, modele care nu vor asigura un acces așa de amplu la piața comună. Standardele europene sunt, însă, non-negociabile, a subliniat Ursula von der Leyen:

    Suntem gata să luăm în discuție toate modelele de acorduri de liber schimb. Dar toate aceste modele, indiferent care va fi ales, au un lucru în comun: vin nu doar cu drepturi, ci și cu obligații pentru ambele părți. Să luăm, de pildă, modelul acordului cu Canada – acesta fiind un model la care s-a referit premierul Johnson. Bineînțeles că acordul elimină tarifele pentru o gamă largă de produse – dar nu pentru toate. Bineînțeles că acordul nostru cu Canada elimină majoritatea cotelor, dar cu siguranță nu le elimină pe toate. De exemplu, încă sunt cote pentru vită și porumb dulce. Și, bineînțeles: încă avem standardele noastre, iar acestea trebuie respectate.

    Negocierile dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie vor trebui să țină cont, între altele, de chestiuni legate de cooperarea militară și lupta împotriva terorismului, mediu, cercetare, educație sau drepturile cetățenilor europeni aflați pe teritoriul Marii Britanii.


  • Acord UE-China pentru protejarea a 100 de indicaţii geografice

    Acord UE-China pentru protejarea a 100 de indicaţii geografice

    Oficialii europeni și chinezi au încheiat negocierile
    privind un acord bilateral care va proteja 100 de produse din Uniunea Europeană
    și 100 de produse din China, împotriva imitațiilor. Acordul este un exemplu de
    cooperare între Uniunea Europeană şi Republica Populară Chineză, reflectând
    deschiderea şi aderarea celor două părţi la normele internaţionale ca bază
    pentru relaţiile comerciale. Pe lista produselor care urmează să fie protejate
    în China, se află vinul românesc de Cotnari. Astăzi vorbim despre importanţa acest
    acord bilateral pentru Uniunea Europeană şi aflăm care sunt perspectivele
    companiei Cotnari în ceea ce priveşte exporturile de vinuri pe piaţa chineză.



    (Interviu cu Ștefan Turcu, şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei
    Europene în România şi Constantin Deleanu, preşedintele companiei Cotnari)