Tag: New York

  • Vizita ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, la New York, SUA

    Vizita ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, la New York, SUA

    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, efectuează, în perioada 20-23 iunie, o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la New York. Programul vizitei cuprinde întâlniri cu oficialităţi americane şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti, precum şi participarea la cea de a XV-a ediţie a Festivalului România Broadway.



    În zilele de 20 şi 21 iunie, demnitarul român a avut întrevederi cu reprezentanţi ai comunităţii care, prin conduita şi rezultatele activităţii lor, sunt consideraţi modele de reuşită la nivelul societăţii gazdă, în domeniile financiar-bancar şi construcţii de infrastructură. Cu ocazia acestor întrevederi, ministrul delegat a reiterat atât importanţa promovării acestor modele la nivelul comunităţii, cât şi aprecierea pentru dorinţa acestora de a contribui, cu expertiza pe care o deţin, la promovarea mediului investiţional românesc şi la realizarea unor proiecte de impact pentru mediul de afaceri şi societatea românească în ansamblul ei. Au fost discutate modalităţile concrete în care membrii valoroşi ai comunităţii se pot implica în proiecte de promovarea a investiţiilor şi a imaginii României în capitala financiară a lumii.



    La 21 iunie, ministrul delegat Bogdan Stanoevici a avut, la sediul Consulatului General al României la New York, o întâlnire cu reprezentanţi ai presei de limba română din New York, pe care i-a felicitat pentru contribuţia valoroasă la menţinerea limbii şi identităţii româneşti într-un mediu atât de divers din punct de vedere cultural şi lingvistic, încurajându-i, totodată, să exploreze posibilităţile de finanţare oferite de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, pe care îl coordonează.



    În seara zilei de 21 iunie, demnitarul român a participat, alături de ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Iulian Buga, la o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti, ai mediului asociativ şi bisericilor româneşti din New York. Este o bucurie să descopăr aici, peste Atlantic, o comunitate românească atât de bogată, atât de activă și atât de dedicată păstrării legăturilor cu țara; pe întinsul Americii — pe Coasta de Est, pe Coasta de Vest — oriunde se regăsesc comunități importante de români există și un interes deosebit în ce privește cultivarea identității — pentru păstrarea vie a limbii române, a obiceiurilor curate ale tradițiilor noastre ancestrale, pentru trăirea în spirit românesc” — a declarat Bogdan Stanoevici.



    Vizita ministrului delegat pentru românii de pretutindeni continuă cu o întâlnire cu membrii parohiei Bisericii Sf. Dumitru din New York, participarea la Festivalul România Broadway şi întâlniri cu oficialităţi americane şi reprezentanţii Camerei de Comerţ Româno-Americane.

  • 11 septembrie, după 12 ani

    11 septembrie, după 12 ani

    Atentatele de la 11 septembrie au fost o serie de atacuri sinucigase coordonate de Al-Qaeda împotriva SUA. 19 teroristi au deturnat patru avioane comerciale de pasageri, prăbusind două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York. Teroristii au lovit, cu un al treilea avion, clădirea Pentagonului, lângă Washington, iar al patrulea avion a cazut pe o câmpie din Pennsylvania. În total, în urma atacurilor, au murit aproape 3000 de oameni.



    Statele Unite au răspuns la aceste atacuri lansând un razboi pe toate planurile împotriva terorismului, invadând Afganistanul pentru a înlătura de la putere regimul fundamentalist taliban, care adăpostea teroristi al-Qaeda, si adoptând legea “USA Patriot”, in vigoare, pana azi; o lege ulterior contestata, care da posibilitatea Guvernului de a supraveghea orice persoană banuita ca ar putea plănui un atac terorist împotriva Americii.



    Si alte tări si-au întărit legislatia antiterorista, extinzand puterea organelor de forta si de securitate in aplicarea acestei legislatii.



    S-a spus ca, dupa 11 septembrie 2001, lumea n-a mai putut fi aceeasi. Urmarile tragediei americane au afectat miliarde de oameni. Multe economii au suferit caderi semnificative, dar cele mai mari schimbari au fost cele politice. Majoritatea liderilor lumii au condamnat atacurile, mai putin Irakul si liderul sau, Saddam Hussein. Speculatiile privind implicarea unor irakieni in atentate, au contribuit la acceptarea de către publicul american a invadarii armate a Irakului, în 2003. Multe tari au inghetat conturile bancare ale unor suspecti de terorism iar SUA au infiintat un controversat centru de detentie la baza militară din Golful Guantánamo, Cuba.



    Dupa 11 septembrie 2001, s-au schimbat aliantele si chiar ordinea mondiala. Lumea s-a divizat in rai si buni, pe “axa raului” figurand Irakul, Iranul si Corerea de Nord. Relatiile externe s-au incordat, SUA au fost acuzate ca, in numele luptei antiterorism, s-a transformat intr-un jandarm universal. Cu toate acestea, majoritatea statelor pare ca a inteles ca terorismul reprezinta un pericol la nivel mondial si, pana la urma, acest lucru e cel mai important.



    Pentru Romania, 11 septembrie 2001 a insemnat, de asemenea, o schimbare majoră, adusă de poziţionarea fermă de partea lumii civilizate şi a eforturilor acesteia de eradicare a terorismului. NATO si SUA au realizat ca aceasta tara poate reprezenta un partener strategic de nadejde in zona Marii Negre. In 2004, Bucurestiul semneaza aderarea la NATO, iar in 2007 Romania intra in UE. Pe aceasta linie de parteneriat, romanii si americanii construiesc la Deveselu construiesc un scut european antiracheta.

  • Constantin Chiriac, récital à New York et Montréal

    Constantin Chiriac, récital à New York et Montréal

    Le 31 août, les Roumains du pays et du monde fêtent la Journée de la langue roumaine, instituée en 2013. A cette occasion, l’Institut culturel roumain de New York invite le public à découvrir l’acteur Constantin Chiriac, directeur du Théâtre national « Radu Stanca » et du Festival international de théâtre de cette ville — le troisième grand festival des arts du spectacle organisé en Europe.



    Entre le 29 août et le 1er septembre, Constantin Chiriac fait une tournée de récitals à New York et Montréal, pour promouvoir la langue roumaine en Amérique du Nord. Son récital est conçu en deux parties, l’une religieuse, l’autre laïque. Le premier est prévu le 29 août et il sera accueilli par l’Eglise orthodoxe Sainte Marie de New York.



    Constantin Chiriac : « Je me réjouis de retourner à l’Eglise Sainte Marie de Qeens, à l’inauguration de laquelle j’ai participé, il y a pas mal d’années, avec un spectacle monté pour cette occasion et consacré à notre grand poète national Mihai Eminescu. C’est une grande église, qui peut accueillir un millier de personnes, c’est pourquoi j’ai suggéré que mon récital de cette année s’y déroule. J’aurai un spectacle de poésie religieuse, un spectacle qui présente l’être humain face à la divinité et face au passage dans l’au-delà, ses doutes, ses joies, ses espoirs. Ce spectacle réunit des poèmes de grands poètes de la littérature roumaine et universelle, entre autres Eminescu, Arghezi, Blaga, Shakespeare et Rilke. C’est là un beau dialogue de la poésie roumaine avec la poésie du monde ».



    La seconde partie du récital sera accueillie par la salle des fêtes de l’Eglise Sainte Marie. Constantin Chiriac : « Il s’agit d’un dialogue entre le poète Mihai Eminescu et le narrateur Ion Creangă, deux grandes personnalités, génies de ce peuple, liés par une amitié tout à fait spéciale. Avant ’89, en fouillant les archives de la Bibliothèque universitaire de Iaşi, j’ai découvert des lettres de Mihai Eminescu, que j’ai utilisées à l’époque pour un spectacle. Cela n’a pas été facile, car c’était avant la chute du régime communiste. C’est la professeure Zoe Dumitrescu Buşulenga, membre de l’Académie roumaine, qui m’a aidé et j’ai présenté ce récital devant de grandes personnalités. Ce récital, je l’ai repris par la suite. Au moment où j’ai découvert, toujours avant ’89, la lettre de Ion Creangă, que j’ai intégrée à ce récital-dialogue, j’ai été choqué de constater à quel point elle était véhémente et véritablement nationale. En la réécoutant aujourd’hui, nous nous rendons compte combien elle est actuelle et troublante par rapport à la destinée de ce peuple ».



    Constantin Chiriac cite un fragment de la lettre que Ion Creangă adressait à Mihai Eminescu : « Cher Monsieur et frère Eminescu, en tant qu’homme du peuple, je ne puis m’empêcher de verser des larmes pour le malheur qui s’est abattu sur l’avenir de ce peuple. Oui, nos hommes d’Etat ont des yeux et ils ne voient pas ? Ils ont des oreilles et n’entendent pas ? C’est au peuple de tirer les marrons du feu. S’il savait, le bœuf, quelle vile main le mène à l’abattoir ! Mais il ne le sait pas, pauvre bête. Il souffre et se tait ».



    Le récital prévu au Canada aura deux représentations et il sera présenté à l’occasion des Journées de la langue roumaine, organisées par 8 associations roumaines de la Grande Région de Montréal. Le premier spectacle aura lieu le 31 août, dans la Grande salle du Centre communautaire, le second, le 1er septembre, à l’Eglise Saint Elie.



    L’acteur Constantin Chiriac nous parle de sa mission: « J’estime que la fête de la langue roumaine devrait être conçue comme un dialogue. Et moi, je me suis donné pour tâche de créer un tel dialogue — notamment dans les universités où je dois me rendre à titre personnel. Là, j’essaierai, dans la mesure du possible, de réciter des poèmes roumains traduits dans d’autres langues, car il est important que la poésie roumaine soit entendue dans des versions accessibles à un public plus large, il est important que la langue roumaine, si belle, si sonore et si poétique, entre en dialogue avec les langues les plus parlées dans le monde. »



    Entre 2004-2007, Constantin Chiriac a été vice-président de l’Association « Sibiu — capitale culturelle européenne 2007 ». Depuis 2010, il est membre du comité de sélection des villes candidates au titre de « Capitale européenne de la culture ». (trad. : Dominique)