Radio România Internațional

Tag: Nicolae Ciuca

  • Des préparatifs pour des changements gouvernementaux.

    Des préparatifs pour des changements gouvernementaux.


    Le premier ministre roumain, le libéral Nicolae Ciuca, a
    annoncé démissionner le 26 mai. Il sera remplacé à la tête du gouvernement
    par le leader social-démocrate, Marcel Ciolacu qui, à son tour, renoncera à son
    mandat de chef de la Chambre des députés pour devenir premier ministre jusqu’aux
    élections de 2024. C’est bien aujourd’hui que le PNL et le PSD commencent leurs
    négociations pour la formation du nouveau gouvernement. Les libéraux
    souhaiteraient une réduction du nombre des secrétaires et sous-secrétaires d’Etat,
    tout en préservant le protocole sur lequel repose l’actuelle coalition au
    pouvoir. Si le protocole en question n’est pas préservé, alors le PNL réclame
    des renégociations et la redistribution des portefeuilles ministériels.

    Nicolae
    Ciuca :


    « Tout ce que le Parti national libéral a demandé c’est
    de respecter l’actuel protocole. Le Bureau politique national nous a autorisés
    de participer à des négociations. A cette occasion, on apprendra les sollicitations
    de nos partenaires et par la suite, on va prendre une décision. Si le protocole
    ne reste pas en place, une solution serait qu’on renégocie la distribution des
    responsabilités ministérielles, à condition, comme je l’ai déjà dit, de réduire
    le nombre de ministères et celui des postes au sein de l’appareil d’Etat. Je
    pense à ceux de secrétaire, sous-secrétaire et ainsi de suite.     »


    Pour leur part, les socio-démocrates plaident également pour
    davantage de souplesse gouvernementale, pour un nombre réduit de ministères et
    de secrétaires d’Etat. Le leader du PSD, Marcel Ciolacu, a affirmé souhaiter
    que les institutions publiques soient dirigées par des professionnels.


    « Nos collègues nous a mandatés à pouvoir mener des
    discussions avec chaque ministre, une fois le nouveau gouvernement mis en place.
    De cette manière, on pourra examiner avec le chef de file libéral, M. Nicolae
    Ciuca, la composition gouvernementale et voir les moyens pour réduire le nombre
    de secrétaires d’Etat dans chaque ministère, en fonction de l’importance de l’institution
    et du rôle que ces personnes ont joué jusqu’à présent. Personnellement, je
    voudrais diriger un gouvernement où les ministères aient à leurs têtes les
    personnes les mieux placées pour être ministres. J’aimerais bien que nos
    meilleurs responsables politiques se retrouvent au sein de mon cabinet ».



    Nicolae Ciucă et Marcel Ciolacu souhaitent que l’UDMR
    continue à faire partie de la coalition gouvernementale. Antérieurement, les
    représentants des Magyars de Roumanie ont averti que si après le changement de
    premier ministre, leur parti se voit réduire le nombre de portefeuilles, l’UDMR
    quittera le gouvernement. Rappelons-le, le changement de premier ministre au
    sein de la coalition au pouvoir a été décidé en novembre 2021, au moment de la
    création de la Coalition nationale pour la Roumanie. Formée par le PSD, le PNL
    et l’UDMR, la coalition jouit du soutien du groupe parlementaire des minorités
    nationales. C’est pour la première fois depuis 1989 que le pays change de
    premier ministre au sein d’une coalition. (trad. Ioana Stancescu)





  • Reforma pensiilor speciale, în discuţie

    Reforma pensiilor speciale, în discuţie

    Protocoalele după care funcţionează actuala coaliţie
    guvernamentală de la Bucureşti prevăd că, în mai puţin de o lună, liderul PSD,
    Marcel Ciolacu, îi va lua locul de premier şefului liberal Nicolae Ciucă. Şi,
    odată cu mandatul, va prelua şi dosarul spinos al aşa-ziselor pensii speciale,
    care nu respectă principiul contributivităţii şi de care beneficiază, în
    principal, foşti parlamentari, diplomaţi, magistraţi sau angajaţi ai sistemelor
    de apărare, securitate ori ordine publică. Proiectul de reformare a sistemului
    de pensii speciale poate fi aprobat în Parlament până la sfârşitul actualei
    sesiuni, dar asumarea răspunderii guvernului este în continuare luată în calcul
    – anunţă Ciolacu. El adaugă că are, în permanenţă, un dialog pe această temă cu
    ministrul Muncii, colegul său de partid social-democrat Marius Budăi. Problema,
    recunoaşte viitorul premier, este că dosarul trebuia deja închis, fiind inclus
    în cea de-a treia cerere de plată pentru finanţarea prin PNRR, programul prin
    care Bruxellesul susţine financiar o parte din investiţiile şi reformele din
    România. Budăi se va duce săptămâna viitoare la Bruxelles, pentru a discuta,
    din nou, pe această temă cu oficialii europeni.

    Până atunci, Banca Mondială a
    finalizat raportul privind impactul noilor măsuri propuse de coaliţie în cazul
    pensiilor speciale şi, potrivit informaţiilor apărute în presă, documentul
    arată că rezultatul în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor bugetare ar fi
    nesemnificativ. Impozitarea progresivă cu până la 15% a pensiilor speciale va
    avea efecte neglijabile – spun specialiştii Băncii. La fel şi o altă măsură,
    prin care s-au eliminat cinci sporuri din baza de calcul a pensiilor
    militarilor. Aceasta va duce la o reducere de numai două procente a cuantumului
    pensiei de serviciu a unui militar.

    Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, tot din PSD,
    a insistat, din nou că nimeni nu ar trebui să se atingă de pensiile militarilor,
    acestea nefiind pensii speciale. El a declarat că un număr cât mai mare de
    tineri trebuie atraşi în armată. Degeaba vorbim de tancuri, de rachete, de
    corvete, de fregate, de toate lucrurile pe care ni le dorim şi pe care le vom
    avea. Ele au nevoie de un personal cu un înalt nivel de calificare, pentru că
    la ora actuală Armata României înseamnă personal cu un nivel de calificare
    foarte, foarte mare. De aceea eu insist pentru a intra în rândul forţelor
    armate, dar şi dorinţa de a rămâne în cadrul forţelor armate să fie încurajată
    şi prin asigurarea unui nivel de trai şi a predictibilităţii unei cariere în
    acest domeniu.

    Din opoziţie, USR susţine că PSD şi PNL îi mint pe români
    că vor eliminarea pensiilor speciale şi îl numeşte pe premierul liberal
    Ciucă om de stat cu trei cravate, care îşi ia salariul, îşi încasează pensia
    specială de general în rezervă şi care va primi, în viitor, şi pensie specială
    de fost parlamentar.


  • Jurnal românesc – 11.05.2023

    Jurnal românesc – 11.05.2023

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, că un Institut Cultural Român va fi deschis, în curând, la Seul, dar că se fac demersuri şi privind un birou de ştiinţă şi tehnologie. El a făcut acest anunț după ce l-a primit, la Palatul Victoria, pe omologul sud-coreean, Han Duck-Soo. Nicolae Ciucă a precizat că ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a confirmat derularea procedurilor, astfel încât la ambasada de la Seul va funcționa un Institut Cultural Român. Pe de altă parte, premierul Ciucă a afirmat că discuţiile au vizat o foaie de parcurs asupra aspectelor convenite în decembrie 2022, când a fost stabilită o agendă de colaborare ministerială şi sectorială, în marja parteneriatului strategic semnat în urmă cu 15 ani. Oficialul de la București a subliniat relevanţa relaţiilor economice bilaterale, menţionând că există oportunităţi foarte buneˮ pentru dezvoltarea acestora.



    Executivul de la București a aprobat, miercuri, indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii Pod peste Prut la Ungheniˮ, România – Judeţul Iaşi, Republica Moldova – Raionul Ungheni, parte din Autostrada Unirii – A8. Potrivit unui comunicat al Guvernului, podul va fi primul cu 4 benzi între România şi statul vecin. Costul investiţiei este de peste 198 milioane de lei, fonduri europene şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. Podul, care include şi vama rutieră, va avea o lungime de 260 de metri. Va contribui la dezvoltarea conexiunilor rutiere cu Republica Moldova, respectiv la conectivitatea acestui stat la reţeaua europeană de transport, dar şi la fluidizarea traficului şi optimizarea fluxului de transport, precum şi eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei.



    Un simpozion cu genericul Situația românilor (aromânilor/meglenoromânilor) din Balcani, o problemă nerezolvată a avut loc, miercuri, la Palatul Parlamentului, cu prilejul Zilei Românității Balcanice. Evenimentul a fost organizat, sub patronajul președintelui Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, de către Centrul Român de Studii și Strategii. Cu acest prilej, au fost lansate volumul Pe drumurile vieții…Destine aromâne, destine meglenoromâne, avându-i ca autori pe dr. Adina Berciu Drăghicescu și dr. Marian Crăciun și volumul Românii din Peninsula Balcanică în documentele din Arhiva diplomatică a MAE. La eveniment au participat membri ai Parlamentului României, istorici, jurnaliști și studenți din țară și din statele balcanice. În cadrul Simpozionului, au evoluat, cu o selecție de folclor aromânesc, Ansamblul folcloric aromân DOR”.



    O expoziţie de fotografie dedicată Timişoarei, Capitală Culturală Europeană, în Parlamentul spaniol, a fost inaugurată, pe 9 mai, de preşedinta comisiei mixte pentru Uniunea Europeană, Susana Sumelzo. Arta este hrană pentru spirit, ne face mai toleranţi, mai buni şi ne ajută să evoluăm, dar, în acelaşi timp, este o formă de comunicare în care cuvintele sunt de prisos. Fotografia este o formă de artă care ne ajută să reflectăm asupra problemelor sociale, asupra existenţei noastre şi a vieţii în general, ne oferă o altă perspectivă asupra a tot ceea ce ne înconjoarăˮ, a afirmat Susana Sumelzo. Timișoara, a spus aceasta, este un oraş-simbol al Revoluţiei Române din 1989 şi un oraş multietnic şi multicultural, o emblemă pentru libertate şi democraţie, valori europene fundamentale, precum şi gazda unui patrimoniu cultural unic prin diversitatea saˮ.



    Un concert omagial dedicat personalităţii marelui cărturar român Dimitrie Cantemir a fost programat pentru joi, de la ora 21.00, de Institutul Cultural Român ˮDimitrie Cantemirˮ, în parteneriat cu Consulatul General al României la Istanbul şi Kültür Aş din cadrul Primăriei Metropolitane Istanbul, sub egida Anului Cantemir (2023). Ca loc de desfăşurare au fost alese uimitoarele Cisterne Romane – Şerefiye Sarnici, construite de Împăratul Teodosius al II-lea, care datează de aproximativ 1.600 de ani.

    În repertoriul concertului susţinut de Ensemble Orient – Occident Istanbul, format din muzicieni şi interpreţi turci, au fost incluse lucrări cantemiriene. Evenimentul de diplomaţie culturală, organizat într-un loc reprezentativ pentru patrimoniul cultural mondial, reliefează contribuţia marelui cărturar român – unul din primii teoreticieni ai muzicii otomane – la patrimoniul muzical universal şi va constitui un reper pentru relaţiile culturale româno-turceˮ, a precizat ICR Istanbul.






  • Cum vor scădea cheltuielile bugetare?

    Cum vor scădea cheltuielile bugetare?

    Imediat
    după apariția în spațiul public, acum câteva săptămâni, a informației că Guvernul
    de coaliție de la București vrea să reducă simțitor cheltuielile bugetare,
    liderii partidelor care o compun au ieșit la rampă cu declarații care se doreau
    liniștitoare. Social-democratul Marcel Ciolacu dădea asigurări că nu se va
    umbla deloc la salarii și pensii, iar premierul liberal Nicolae Ciucă spunea că
    nu se va ajunge nici la supraimpozitarea peste noapte a veniturilor foarte
    mari. Pentru depășirea, însă, a efectului mai multor crize suprapuse, este
    responsabil – completau cei doi – ca Guvernul României să adopte reguli foarte
    clare de cheltuire a banului public.

    Apariția, în prima zi a acestei săptămâni,
    pe site-ul Ministerului Finanţelor, a proiectului de ordonanţă de urgenţă
    vizând economiile la buget a ridicat cortina asupra intențiilor Executivului.
    Potrivit deciziilor luate în coaliţia de guvernare de PSD, PNL și UDMR, sunt
    prevăzute o reducere cu 10% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în
    ministere și interdicţia ca acestea să achiziţioneze autoturisme, mobilier şi
    birotică, precum şi suspendarea angajărilor pe posturile vacante sau temporar
    vacante de la Stat. Excepție de la această ultimă măsură vor face Sănătatea şi
    Educaţia, domenii în care este nevoie, în continuare, de personal. Numărul de
    posturi din cabinetele şi cancelariile demnitarilor publici din cadrul
    administraţiei publice centrale se va reduce la jumătate.De
    asemenea, s-a decis limitarea calităţii de membru în consiliile de
    administraţie la cel mult două companii. Nu în ultimul rând, potrivit aceluiași
    proiect de ordonanţă, cantinele şcolare, cele ale spitalelor şi unităţile
    militare vor cumpăra produse alimentare româneşti după reguli bine stabilite.
    Ministerul Finanţelor estimează că toate aceste măsuri vor conduce la economii
    de peste 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro). Aceasta, în condițiile în
    care, în primul trimestru din 2023, cheltuielile cu bunuri şi servicii la
    nivelul bugetului general consolidat au crescut cu peste 17% faţă de aceeaşi
    perioadă a anului trecut.

    Totodată, numărul de posturi ocupate în autorităţile
    şi instituţiile publice a crescut, și el, cu peste 9 mii în martie 2023,
    comparativ cu aceeaşi lună din 2022. În fine, din aprilie 2020, România se află
    în situație de deficit excesiv, căruia ar trebui să îi pună capăt până cel
    târziu în 2024, or acesta se află, încă, la un nivel foarte ridicat. Aflat în
    opoziție, USR consideră că proiectul de ordonanţăvizând
    economiile la buget impune reguli generale, fără să ţină cont de nevoile
    diferite ale administraţiilor locale și că Guvernul şi-a propus să facă
    economii doar de 5 miliarde de lei, deși gaura bugetară ar fi de 15 miliarde
    și, până la finalul anului, aceasta ar urma, probabil, să se adâncească la 30 de miliarde de lei.


  • Securitate cibernetică la Bucureşti

    Securitate cibernetică la Bucureşti

    În decembrie 2020, la capătul unei competiții în
    care s-au mai aflat Belgia, Germania, Spania, Luxemburg, Polonia şi Lituania,
    România a fost aleasă de reprezentanții statelor Uniunii Europene ca gazdă a
    unei importante agenții comunitare. Este vorba
    despre Centrul European pentru Securitate Cibernetică, menit să
    protejeze economia şi populaţia de atacurile cibernetice, să susţină cercetarea
    în acest domeniu şi să ajute întreprinderile europene să-şi dezvolte
    capacităţile de securitate cibernetică. Printre atuurile Bucureștiului s-au
    numărat: viteza mare a internetului, scutirea de diverse impozite şi taxe
    a centrului şi a angajaţilor acestuia şi faptul că acest oras era una
    dintre puţinele capitale europene care încă nu găzduia sediul unei agenţii
    europene. Ca moment al lansării acestei agenții a fost aleasă data de 9 mai -
    un reper important al Uniunii Europene, în prezența premierului Nicolae Ciucă
    și a unor oficiali europeni, între care directorul general al direcției
    tehnologie și comunicare din cadrul Comisiei Europene, Roberto Viola.

    Centrul
    european de competenţe în materie de securitate cibernetică este responsabil cu
    gestionarea fondurilor Uniunii Europene pentru actualul buget pe termen lung al
    UE, respectiv pentru perioada 2021-2027, în special cu adoptarea programelor de
    lucru în materie de securitate cibernetică, precum şi cu gestionarea
    proiectelor cibernetice din cadrul Programului Europa digitală şi al
    Programului Orizont Europa’, precizează un comunicat al Bruxellesului. În
    plus, el va gestiona proiecte privind centrele de operaţiuni pentru securitate,
    în cadrul propunerii Comisiei de instituire a unui scut cibernetic european, şi
    va colabora cu o reţea de centre naţionale de coordonare în scopul creării unui
    ecosistem pentru inovare şi competitivitate în materie de securitate cibernetică
    în întreaga Uniune Europeană.

    Securitatea cibernetică este o prioritate
    esenţială, iar protejarea suveranităţii noastre digitale necesită eforturi
    comune, precizează Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, citat în
    comunicat. El amintește că Centrul european de competenţe în materie de
    securitate cibernetică reuneşte resurse şi experţi de nivel înalt din
    întreaga UE pentru a dezvolta soluţii inovatoare la ameninţările cibernetice şi
    pentru a ne spori rezilienţa la atacuri. Lucrând împreună, putem construi o
    lume digitală mai sigură şi mai securizată pentru toţi europenii. În
    următorii ani, Centrul European de Securitate Cibernetică va derula
    investiţii în valoare de 4,5 miliarde de euro în proiecte care vizează domeniul
    securităţii cibernetice.Din
    suma totală, două miliarde de euro vor fi bani europeni, iar restul vor fi bani
    proveniţi de la statele membre ale Uniunii.


  • Reuniune de lucru la București privind combaterea antisemitismului

    Reuniune de lucru la București privind combaterea antisemitismului

    Evoluțiile naționale și
    europene din domeniul combaterii antisemitismului și promovării vieții
    evreiești, tema centrală a dezbaterilor purtate timp de trei zile la București



    Guvernul României și Comisia Europeană, cu
    sprijinul Federației Comunităților Evreiești din România, au organizat, în
    perioada 2 – 4 mai a.c., cea de-a IV-a reuniune a Grupului de Lucru pentru
    implementarea Strategiei Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului
    și promovarea vieții evreiești.


    Evenimentul a reunit reprezentanți speciali,
    coordonatori și responsabili cu atribuții în domeniul combaterii
    antisemitismului din statele membre UE, precum și ai organizațiilor naționale,
    europene și internaționale ale comunităților evreiești, ai organizațiilor
    internaționale relevante și experți. De asemenea, reuniunea s-a bucurat de
    prezența unor reprezentanți ai autorităților și ai comunităților evreiești din
    Ucraina și Republica Moldova, ca dovadă a sprijinului pe care statele membre și
    instituțiile Uniunii Europene îl oferă statelor din vecinătate, astfel încât
    acestea să fie pregătite să facă față provocărilor și să se inspire din
    modelele de bune practici prezentate. Această participare a adus în atenție
    faptul că agresiunea militară ilegală, ilegitimă și neprovocată a
    Federației Ruse împotriva Ucrainei a pus în pericol locurile memoriei
    Holocaustului din această țară, unde în prezent locuiește a patra cea mai mare
    comunitate de evrei din Europa, și a evidențiat modele noi de distorsionare a
    Holocaustului, de revizionism istoric și dezinformare susținute de la nivel
    statal, care ne obligă la o intensificare a eforturilor de a preveni și combate
    eficient aceste evoluții.





    În cadrul sesiunii de
    deschidere, organizate marți, 2 mai a.c., la Palatul Victoria, premierul
    Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat importanța găzduirii acestui eveniment la
    București, ca expresie a susținerii constante pe care România o acordă tuturor
    proiectelor europene dedicate combaterii antisemitismului, arătând că în
    ultimii ani, România a devenit un model regional în ceea ce privește combaterea
    antisemitismului, prezervarea memoriei Holocaustului și educația privind
    Holocaustul. Asumarea, de către statul român, a trecutului său traumatic din
    perioada Holocaustului a început odată cu adoptarea, în 2004, a raportului
    final al Comisiei internaționale Elie Wiesel. Recomandările conținute în raport
    ne-au determinat să luăm măsuri imediate și ferme pentru implementarea lor.
    Drept urmare, în ultimii 20 ani, am fost martori la progrese importante
    realizate de România în materia comemorării Holocaustului și a educației
    privind Holocaustul.




    De asemenea,
    Vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european,
    Margaritis Schinas, a evidențiat contribuția României în lupta împotriva
    antisemitismului și a reiterat hotărârea Uniunii Europene de a câștiga lupta
    împotriva antisemitismului: În prezent, 14 state membre dispun de o strategie
    națională și sperăm că acesta va fi cazul tuturor până la sfârșitul acestui an.
    Am fost foarte încurajat de schimbul de opinii cu miniștrii justiției din
    decembrie și de nivelul ridicat de angajament exprimat de toți cei prezenți în
    sală. Ca urmare a acestui fapt, Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 10
    martie a decis ca de acum înainte să aibă un schimb de opinii regulat privind
    combaterea rasismului și antisemitismului și să servească drept platformă
    pentru îmbunătățirea coordonării politice. Acesta este un important pas
    înainte.



    Coordonatorul Comisiei Europene pentru combaterea
    antisemitismului și promovarea vieții evreiești, Katharina von Schnurbein, a
    subliniat importanța angajamentului politic al autorităților române în acest
    domeniu, mai ales în contextul în care, la nivel european, antisemitismul este
    în continuă creștere, iar evreii fac subiectul unor atacuri care le pun în
    pericol viețile.





    În intervenția sa,
    susținută în prima sesiune de lucru, deputatul Alexandru Muraru, Reprezentantul
    special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei și combaterea
    antisemitismului și a xenofobiei, a reafirmat angajamentul statului român,
    evidențiind faptul că: România va continua să se implice în eforturile de
    cooperare internațională pentru combaterea antisemitismului, rasismului,
    xenofobiei, consolidarea educației despre Holocaust și promovarea comemorării.





    La rândul său,
    Coordonatorul Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării
    Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului,
    xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, Irina-Dumitrița
    Solomon, a subliniat, în cadrul sesiunii dedicate evaluării stadiului de
    implementare a strategiilor naționale în domeniul combaterii antisemitismului
    că la fel ca în cazul consolidării democrației, lupta pentru combaterea
    antisemitismului este una continuă. Primul pas este ca fiecare stat să
    recunoască faptul că se confruntă cu flagelul antisemitismului și apoi să
    înceapă o muncă hotărâtă de combatere a acestuia. Din aceste motive, statele au
    datoria de a adopta strategii naționale specifice.




    Structurate pe cinci
    sesiuni, dezbaterile au vizat tematici precum: lupta împotriva antisemitismului
    și combaterea negării și distorsionării Holocaustului și teoriilor conspirației
    ca premise pentru democrații reziliente, stadiul implementării strategiilor
    naționale în domeniul combaterii antisemitismului, memoria Holocaustului sub
    presiune – studii de caz Ucraina și Republica Moldova, exemple de bune practici
    la nivel local și regional în domeniul combaterii antisemitismului și
    negaționismului și implicarea statelor membre în procesul de implementare a
    Strategiei UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții
    evreiești.





    Programul a cuprins, de
    asemenea, și o vizită la Memorialul Victimelor Holocaustului din București,
    organizată cu sprijinul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului
    din România Elie Wiesel, precum și o serie de vizite culturale dedicate
    istoriei și culturii evreilor din România, găzduite de Federația Comunităților
    Evreiești din România, menite să sublinieze contribuția acestei comunități la
    dezvoltarea și modernizarea societății românești, dar și la promovarea
    dialogului, coeziunii, diversității, drepturilor și libertăților fundamentale,
    elemente care definesc România europeană de astăzi.

  • Peste 80 de oficiali responsabili de lupta împotriva antisemitismului vin la Bucureşti

    Peste 80 de oficiali responsabili de lupta împotriva antisemitismului vin la Bucureşti

    La Bucureşti se va desfăşura, între 2- 4 mai 2023, lucrările celei de-a IV-a Reuniuni a Grupului de Lucru pentru implementarea Strategiei Uniunii Europene (UE) privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești. Organizat de Guvernul României cu sprijinul Comisiei Europene, la eveniment vor participa reprezentanții speciali, coordonatori și responsabili cu atribuții în domeniul combaterii antisemitismului din statele membre UE, Ucraina și Republica Moldova, precum și ai organizațiilor naționale, europene și internaționale ale comunităților evreiești, ai organizațiilor internaționale relevante și experți.

    Deschiderea evenimentului va avea loc marți, 2 mai 2023 la Palatul Victoria, cu participarea prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, și a vicepreședintelui Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, domnul Margaritis Schinas (online).

    Vor fi abordate teme de interes major pentru combaterea antisemitismului, precum dezvoltarea și implementarea strategiilor naționale din domeniu, progresele înregistrate în implementarea Strategiei UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești, pericolele reprezentate de antisemitism, distorsionarea și negarea Holocaustului pentru societățile democratice, importanța prezervării memoriei Holocaustului, inclusiv situația din Ucraina și Republica Moldova.

    Organizarea, la București, a celei de-a IV-a Reuniuni a Grupului de Lucru pentru implementarea Strategiei UE pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești reprezintă un bun prilej de evidențiere a progreselor pe care România le-a realizat în domeniul combaterii antisemitismului și promovării vieții evreiești, dar și de recunoaștere a contribuției valoroase pe care comunitatea evreiască din țara noastră a adus-o la dezvoltarea și modernizarea societății românești.

    Informații suplimentare:

    În data de 5 octombrie 2021, Uniunea Europeană a adoptat prima Strategie privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești care stabilește cadrul politicii europene din acest domeniu pentru perioada 2021-2030. Strategia UE are trei piloni importanți: prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism; protecția și promovarea vieții evreiești; educația, cercetarea și memoria Holocaustului. Pentru implementarea acestei Strategii, a fost constituit un Grup de Lucru ca o structură permanentă având rolul de a sprijini procesul de atingere a țintelor Strategiei.

    Guvernul României s-a numărat printre primele 7 state membre care a adoptat, în mai 2021, prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021- 2023 și Planul de acțiune aferent. Prin această Strategie se urmărește prevenirea replicării în România a evoluțiilor negative înregistrate pe acest palier în alte țări, precum și asigurarea instrumentelor necesare pentru sancționarea faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

    gov.ro

  • Guvernul vrea să facă economii

    Guvernul vrea să facă economii

    Încasările la
    buget în prima parte a anului au fost mai mici decât cele estimate, iar
    guvernul s-a trezit în situaţia de a recurge la măsura reducerii cheltuielilor
    pentru a menţine deficitul bugetar în limite admise. Experţi avertizaseră încă
    de anul trecut, după analiza construcţiei bugetare, asupra riscului ca încasările
    să fie supraestimate, iar cheltuielile subestimate. Săptămâna aceasta,
    executivul de coaliţie de la Bucureşti va anunţa oficial pachetul de reformă a
    cheltuielilor publice, care vizează economii de miliarde de lei până la
    sfârşitul anului. Măsurile se vor regăsi în proiectul unei ordonanţe de urgenţă
    care ar urma să fie aprobat în prima şedinţă de guvern.

    Premierul Nicolae Ciucă
    a dat din nou asigurări că măsurile ce se vor lua nu aduc atingere salariilor,
    locurilor de muncă şi investiţiilor. Nu sunt măsuri de austeritate ci de
    eficientizare, a precizat Nicolae Ciucă: Prin aceste măsuri fiscale pe care le vom
    aproba după ce vom avea o decizie în coaliţie, să ne asigurăm că nu ieşim din
    ţinta de deficit. Nu vorbim de măsuri de austeritate, pentru că am văzut în
    ultimii ani că nu numai economia românească, ci orice economie nu se dezvoltă
    şi nu funcţionează în parametri normali pe măsuri de austeritate. În schimb, de
    măsuri de cumpătare cred că se poate discuta în aşa fel încât gestionarea
    banilor publici să poată să se facă într-un mod cât mai eficient.

    La
    rândul său, ministrul finanţelor, Adrian Câciu, a explicat că este vorba de o
    eficientizare a cheltuielilor publice, astfel încât să se creeze spaţiul fiscal
    necesar pentru măsuri de sprijin pentru economie şi populaţie.

    Presa a publicat
    proiectul ordonanţei care reduce cheltuielile şi, potrivit acestuia, vor fi
    îngheţate angajările la stat în
    anul 2023 şi anulate eventuale majorări de salarii. Astfel, cheltuielile de
    personal în autorităţile şi instituţiile publice în 2023 nu le mai vor depăşi
    pe cele din 2022. Ordonanţa vizează şi sectorul achiziţiilor. Vor fi interzise
    cumpărarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier și
    aparatură birotică. Sunt exceptate autoritățile și instituțiile publice nou înființate
    și obiectivele de investiții. Ordonanţa mai prevede interzicerea
    cumulului pensie-salariu la stat, cu excepția persoanelor care ocupă funcții
    didactice de predare din unitățile de învățământ și funcții de specialitate
    medico-sanitară din unitățile sanitare. Măsura s-ar aplica inclusiv beneficiarilor
    de pensii de serviciu și pensii militare stabilite prin legi speciale, adică şi
    premierului, fost militar de carieră.

    Surse politice susțin că documentul nu a
    fost încă aprobat în coaliție. Pe fondul discuţiei, redeschise acum, despre
    necesara eliminare a ripisei in folosirea banului public, analiştii îşi pun o
    întrebare legitimă: de ce cumpătarea şi rigoarea guvernează cheltuielile
    statului doar în momente de strâmtoare bugetară?


  • România și produsele agricole ucrainene

    România și produsele agricole ucrainene

    Războiul ruso-ucrainean naște controverse și prin prisma produselor agricole din țara vecină. Din cauza conflictului armat care a dus la blocarea unor rute de comercializare, Ucraina s-a văzuit nevoită să apeleze la ajutorul țărilor europene. De la debutul invaziei ruseşti, în luna februarie a anului trecut şi până acum, Kievul şi-a majorat exporturile prin cele trei porturi ale sale de la Dunăre până la 1,5 milioane de tone de cereale pe lună. Fermierii din România, dar și din alte state din estul Europei sunt afectați de importurile ieftine, afirmând că sunt aproape în pragul falimentului, întrucât nu pot face față acestei concurențe. Fermierii români, care au protestat recent, acuză că pierderile lor se ridică la peste 200 de milioane de euro din cauza importurilor de cereale din Ucraina, care sunt mai ieftine cu aproximativ 100 euro pe tonă.

    Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, cinci ţări și anume România, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au solicitat sprijin suplimentar pentru fermierii afectaţi de produsele agricole ucrainene ieftine şi inclusiv reintroducerea taxelor vamale pentru produsele agricole din Ucraina. Ulterior, patru dintre acestea, Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia, au anunţat suspendarea importurilor de cereale şi alte produse agricole din această ţară. România este singurul stat vecin Ucrainei care mai permite importul de produse agricole din această țară. Totuși, autorităţile române au început să controleze calitatea cerealelor care intră pe teritoriul ţării, să sigileze şi să monitorizeze transporturile care se află în tranzit.

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat că Bucureștiul nu a decis blocarea importurilor de produse agricole din Ucraina deoarece, în adoptarea unor măsuri în actualul context, trebuie avut în vedere întregul ansamblu de consecinţe pe care îl produc.

    La rândul său, ministrul român al Agriculturii, Petre Daea, s-a intâlnit, săptămâna trecută, cu omologul ucrainean, Mikola Solski, cu care a convenit să ţină legătura, săptămânal, cu privire la cantităţile care ar urma să iasă din Ucraina, în încercarea de a limita importurile. Petre Daea ainsistat asupra faptului că este important ca orice decizie referitoare la restricţionarea importurilor ucrainiene să fie luată de comun acord cu Bruxellesul și nu unilateral, așa cum au procedat Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria.

    S-a impus a se ridica aceste decizii în aşa fel încât Comisia să poată intra în jocul legitim de a stabili regulile care să protejeze fermierii noştri şi suntem solidari şi cu fermierii din celelalte ţăriˮ, a mai spus ministrul Daea.

    Comisia Europeană a anunţat că va pune la dispoziţia fermierilor din Europa Centrală şi de Est, afectaţi de afluxul produselor agricole ieftine din Ucraina, un ajutor suplimentar de 100 de milioane de euro. A fost evocată şi posibilitatea interzicerii importului unor anumite categorii de produse din Ucraina.


  • Retrospectiva săptămânii 09.04 – 15.04 2023

    Retrospectiva săptămânii 09.04 – 15.04 2023

    Reuniune CSAT la București


    România va cumpăra avioane de luptă de ultimă
    generaţie, F-35. Decizia a fost luată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării,
    care a analizat riscurile de securitate din regiunea Mării Negre. Aceste
    avioane americane de ultimă generaţie sunt dotate cu o gamă largă de senzori
    avansaţi, pot schimba informaţii criptate în timp real, atât cu platforme
    aeriene, cât şi cu sisteme de apărare cu baza la sol. Intenţia achiziţionării
    avioanelor de vânătoare F-35 fusese anunţată de anul trecut de către
    preşedintele Klaus Iohannis, ca parte a procesului de modernizare a forţelor
    armate aeriene. Agenda reuniunii CSAT s-a concentrat şi pe situaţia de securitate
    din regiunea Mării Negre, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
    Membrii Consiliului au
    stabilit că reperul fundamental de acţiune rămâne cel al asigurării securităţii
    naţionale. Ei au decis că România trebuie să asigure, în continuare, sprijinul
    necesar pentru partenerii vulnerabili din regiune. Este vorba, în primul rând,
    despre Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). După Ucraina, acest
    stat este cel mai expus agresiunilor şi presiunilor ruseşti, fiind ţinta unor
    acţiuni hibride de destabilizare de o intensitate şi o complexitate fără
    precedent.



    Securitatea în zona Mării Negre, în atenție la
    București


    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că Bucureştiul devine, din nou,
    capitala internaţională a diplomaţiei prin organizarea primei Conferinţe
    privind securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea şi
    a unei noi reuniuni a Trilateralei România – Republica Moldova – Ucraina. Totodată,
    șeful diplomaţiei române a reiterat condamnarea războiului dus de Federaţia
    Rusă în Ucraina. Organizată de Ministerul de Externe şi cel al Apărării din
    România, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării din
    Ucraina, în parteneriat cu Centrul pentru Strategii de Apărare al Ucrainei,
    conferinţa este primul eveniment de asemenea amploare dedicat Mării Negre
    co-organizat de cele două ţări, sub egida Platformei Internaţionale Crimeea. În
    ceea ce privește agenda Trilateralei România – Ucraina – Republica Moldova,
    dezbaterile au vizat situaţia de securitate din regiune, presiunile exercitate
    de Rusia împotriva Republicii Moldova, sprijinul NATO şi al UE pentru Ucraina
    şi Republica Moldova. Tot pentru convorbiri consacrate situaţiei de
    securitate din regiunea Mării Negre s-a aflat în România, de luni până vineri,
    și preşedintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer. El a discutat cu ministrul
    de externe, Bogdan Aurescu, despre pregătirea summit-ului de la Vilnius din
    luna iulie şi implementarea deciziilor reuniunii aliate de la Madrid, iar la
    sediul MApN a avut convorbiri cu ministrul apărării, Angel Tîlvăr, şi cu şeful
    Statului Major, generalul Daniel Petrescu. În programul din România al
    preşedintelui Comitetului Militar al NATO au fost incluse vizite la comandamentele
    aliate dislocate în Bucureşti şi Sibiu (centru), la grupul de luptă NATO dispus în zona Cincu (centru) şi în Baza
    Aeriană Mihail Kogălniceanu (sud-est).



    Comisarul european pentru Piaţa Internă,
    Thierry Breton, în România


    Comisarul european pentru Piaţa Internă,
    Thierry Breton, a făcut, în
    această săptămână, o vizită în România. El s-a întâlnit cu premierul Nicolae
    Ciucă, cu care a discutat despre rolul României în consolidarea capacităţii de
    apărare europene şi despre sprijinul pentru Ucraina şi Republica Moldova. Comisarul
    Thierry Breton a salutat
    alocarea de către România a 2,5% din PIB pentru apărare, mai ales în actualul
    context de securitate. De asemenea, oficialul european a vizitat, împreună
    cu ministrul Economiei, Florin Spătaru, două fabrici de echipamente militare.
    România se numără printre cele 11 ţări identificate de Comisia Europeană în
    care există companii din industria de apărare ce şi-ar putea majora capacitatea
    de producţie pentru a sprijini Ucrainaˮ, a declarat comisarul european pentru Piaţa
    Internă, Thierry Breton. La
    rândul său, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a afirmat că s-a vorbit despre
    sprijinul european pe care industria românească îl poate obţine, în aşa fel
    încât să poată contribui la efortul de reconstrucţie a Ucrainei.


    FMI a redus prognoza de creştere a economiei
    româneşti


    Fondul Monetar Internaţional a redus prognoza de
    creştere a economiei româneşti, în acest an, de la puţin peste trei procente,
    cât estima în toamnă, la 2,4%. Conform noilor calcule ale instituției
    financiare, date publicităţii marți, la anul, creşterea ar urma să fie de 3,7%.
    În ceea ce priveşte inflaţia, FMI se aşteaptă ca România să înregistreze, în
    acest an, un nivel de 10,5%, după 13,8 anul trecut. Ritmul de creştere a
    preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când ar urma să se situeze
    sub pragul de 6%.



    Ultimele pregătiri de Paște


    Pentru creștinii ortodocși, majoritari în România,
    și cei greco-catolici, luni, a început Săptămâna Patimilor, care este și ultima
    săptămână a Postului Paștelui. În biserici, s-au ținut slujbe prin care s-a făcut
    pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe pământ, înainte de Răstignirea și
    Învierea Lui, iar pelerini şi grupuri organizate din România au ajuns la locurile
    sfinte din Ierusalim, Nazareth şi Betleem pentru slujba din Noaptea de Înviere.
    Pe de altă parte, un studiu realizat de Reveal Marketing Research şi-a propus
    să afle mai multe detalii despre cum se pregătesc românii în aşteptarea
    sărbătorilor de Paşte. 71% dintre aceștia urmează să îşi petreacă Paştele în
    familie, cu partenera sau partenerul de viaţă. Petrecerea sărbătorii împreună
    cu grupul de prieteni este menţionată într-o mai mare măsură de tineri cu
    vârste cuprinse între 18-24 ani. În ceea ce priveşte interesul pentru tradiţii
    şi obiceiuri de Paşte, 78% dintre respondenți intenţionează să meargă la slujba
    de Înviere, iar 45% obişnuiesc să postească. În toiul pregătirilor de Paşte,
    64% dintre români intenţionează să cumpere cadouri celor dragi,
    înregistrându-se o descreştere semnificativă faţă de anul 2019, când 8 din 10
    şi-au manifestat această dorinţă.

  • Deficit comercial în scădere

    Deficit comercial în scădere

    Deficitul comercial al României
    s-a redus cu 5% în primele două luni, potrivit Institutului Naţional de
    Statistică, iar tendinţa s-ar menţine şi în următoarea perioadă, pe fondul
    creşterii exporturilor, dar mai ales al diminuării preţurilor la energia
    importată, estimează analiştii economici. Scăderea deficitului comercial vine
    după ce anul trecut urcase foarte mult, cu 44% faţă de 2021. În primele două
    luni ale anului, valoarea exporturilor României a depăşit 15 miliarde de lei, cu 9% mai mult decât în perioada similară din 2022, iar
    importurile au însumat peste 19,4 miliarde, în creştere cu
    numai 5,4 procente. Astfel rezultă un
    deficit comercial de aproape 4,4 miliarde de euro, mai mic
    cu 232 de milioane faţă de perioada ianuarie-februarie a
    anului trecut.


    Analistul financiar Adrian Codirlaşu, spune că reducerea
    deficitului se datorează în principal evoluţiilor din sectorul energetic: Preţurile la energie au scăzut, România importă
    energie, prin urmare cred că, în specia,l este vorba de partea de energie care
    a avut preţuri ceva mai mici. Pentru acest an, în continuare vom plăti mai
    puţin pe energia importată decât anul trecut, şi asta se va vedea în valoarea
    importurilor. Exporturile probabil vor continua să crească şi vom ajunge la un
    deficit comercial şi implicit un deficit de cont curent uşor mai mic decât în
    anul trecut. Dacă în anul trecut am avut peste 9% s-ar putea să ajungem în
    acest an la un deficit poate în jur de 8% sau chiar uşor sub 8%. Este ajutat şi
    de creşterea uşoară a PIB-ului.


    Conform specialiştilor, pentru a reduce şi
    mai mult deficitul de cont curent, este necesar să fie micşorat
    deficitul bugetar, dar şi să fie încurajată producţia în sectoare în care
    România are tradiţie, dar care acum produc deficit comercial, cum ar fi
    industria alimentară sau cea chimică.


    Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă
    a declarat recent că Guvernul trebuie să înceapă să facă economii din
    cauza deficitului bugetar mare. El
    le-a cerut miniştrilor să găsească soluţii pentru reducerea cheltuielilor, dar
    a reafirmat că nu se pune problema de concedieri masive sau reduceri de
    salarii. Nicolae Ciucă: Am solicitat ca la nivelul fiecărui
    ordonator de credite să se ia măsuri astfel încât cheltuielile să fie mult mai
    bine chibzuite, mai responsabile, pentru că, din păcate, la finalul primului
    trimestru avem un deficit bugetar de 1,4% la nivelul Guvernului şi am
    precizat foarte clar, inclusiv în scris, când am cerut să vină cu propuneri
    pentru reducerea acestor cheltuieli, ca domeniile salarizare şi investiţii să
    nu fie afectate.


    Premierul a mai spus că în 2022 economia şi bugetul de
    stat au înregistrat o evoluţie pozitivă, bazată pe creşteri nominale
    substanţiale, cu investiţii străine şi o rată de absorbţie a fondurilor
    europene record, însă, în acest an, atât România, cât şi celelalte ţări de pe
    continent resimt consecinţele nefaste ale războiului din Ucraina, ale inflaţiei
    şi problemelor logistice create pe lanţurile de aprovizionare.



  • România, di aproapea două dekenii tru NATO

    România, di aproapea două dekenii tru NATO

    S-umplură 19 ani di căndu România agiumsi membră a Alianței Nord-Atlantice, intrânda, ase, sum protecția organizației și hărsinda-si di nai ma vărtoasă garanție di securitate. Pi 29 di marţu 2004, statul român aderă la NATO, pritu dipunerea instrumentelor di ratificare la Departamentul di Stat ali SUA, stat depozitaru a Tratatului Alianței Nord-Atlantice. Tru idyiulu an, pi 2 apriliu, la sediul NATO, s’ţănu teremonia ti alinarea fiiţială a hlamburăllei. Aestă dată agiumsi dzuua NATO tru România, tru kirolu anda, pi 4 apriliu, s’yiurtusescu 74 di ani di la thimilliusearea ali organizație. Tru aestu context, șeflu a statului român, Klaus Iohannis, spusi că Bucureștiul va u promoveadză anvărtuşeamea a ligăturăllei transatlantiti şi a parteneriatlui strategic ditu Alianța Nord-Atlantică şi Uniunea Europiană.



    “Va s’himu mintiţ tru misiunile şi angajamentele aliate, a deapoa, anvărtusearea a axiillei di apărare naţională ma largu va s’hibă ună prioritate a României, inclusiv pritu alocarea, ahurhinda cu aestu anu, a 2,5% ditu PIB tră Apărareˮ, spusi Klaus Iohannis. El adăvgă că va s’hibă promovate, tru idyiulu kiro, anvărtuşearea a ligăturăllei transatlantiţi şi a parteneriatlui strategic ditu NATO şi bloclu comunitar, catacum şi agiutorlu ti creastirea rezilienţei partenerilor ditu regiune, maxus Ripublica Moldova, Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina. “Adză, căndu continentul european s’ampuliseasti cu nai ma greaua criză di securitate ditu dekeniili ditu soni, di itia a polimlui ilegal şi nejustificat nkisitu di Rusia contra ali Ucraina, rolu fundamental al NATO tru asiguripsearea a irinillei şi apărarea libirtatillei, a valorlor democratiţi comune, a securitatillei şi a prucukiillei tră membrii a llei easti ma important ca vărnăoarăˮ, cundille liderlu di București. Prezidentulu Iohannis spusi că Alianţa lu spuni nica nă oară, caracterul indispinsabil şi relevanţa absolută tru planlu a securitatillei, hiinda unu ditu sturlli di yhimelliu pi cari s’fundamenteadză apărarea a tutulor membrilor a llei, inclusiv a Româniillei, deadunu cu efortul național.



    Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă adusi un omagiu a aţiloru cari s’feaţiră curbani ti “ună lume ma sigura, sum protecţia NATO, nai ma vărtoasă alianţă politico-militară ditu istorieˮ. Nicolae Ciucă spusi că România, pritu volea pănu di mardzină a bănătorloru a llei şi limbidzamea a cumăndarloru a llei, aleapsi calea democraţiillei, a libirtatillei şi a vocaţiillei europeane şi occidentale. Pi di altă parte, ministrul Apărarillei Naționale, Angel Tîlvăr, spusi că, nică di la accedirea cu tuti ndrepturli tru Alianţă, România cilăstăsi ti băgarea tu practico a apofasiloru aliate pritu ună participare consistentă cu askeri şi hălăţ la misiunile NATO ditu Orientul di Mesi şi Balcanii di Vest, catacum şi tru cadrul a exerciţiilor şi aplicaţiilor disvărtiti tru statili aliate şi partenere.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • România, de aproape două decenii în NATO

    România, de aproape două decenii în NATO

    S-au împlinit 19 ani de când România a devenit membră a
    Alianței Nord-Atlantice, intrând, astfel, sub protecția organizației și
    beneficiind de cea mai puternică garanție de securitate. Pe 29 martie 2004,
    statul român a aderat la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la
    Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianței
    Nord-Atlantice. În același an, pe 2 aprilie, la sediul NATO, a urmat ceremonia
    arborării oficiale a drapelului. Această dată a devenit ziua NATO în România,
    în timp ce, pe 4 aprilie, se aniversează 74 de ani de la înființarea
    organizației. În acest context, șeful statului român, Klaus Iohannis, a afirmat
    că Bucureștiul va promova
    consolidarea relaţiei transatlantice şi a parteneriatului strategic
    dintre Alianța Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană.

    Vom rămâne
    implicaţi în misiunile şi angajamentele aliate, iar întărirea capacităţii de apărare
    naţională va continua să fie o prioritate a României, inclusiv prin alocarea,
    începând cu acest an, a 2,5% din PIB pentru Apărareˮ,     a precizat Klaus
    Iohannis. El a adăugat că vor fi promovate, în același timp, consolidarea
    relaţiei transatlantice şi a parteneriatului strategic dintre NATO şi
    blocul comunitar, precum şi sprijinul pentru creşterea rezilienţei partenerilor
    din regiune, îndeosebi Republica Moldova, Ucraina, Georgia şi Bosnia şi
    Herţegovina. Astăzi, când continentul european se confruntă cu cea mai gravă
    criză de securitate din ultimele decenii, generată de războiul ilegal şi
    nejustificat declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, rolul fundamental
    al NATO în asigurarea păcii şi apărarea libertăţii, a valorilor
    democratice comune, a securităţii şi a prosperităţii pentru membrii săi este
    mai important ca oricând    ˮ, a punctat liderul de la București. Președintele
    Iohannis a afirmat că Alianţa îşi dovedeşte, încă o dată, caracterul
    indispensabil şi relevanţa absolută în planul securităţii, constituind unul
    dintre pilonii de bază pe care se fundamentează apărarea tuturor membrilor săi,
    inclusiv a României, alături de efortul național.

    La rândul său, premierul
    Nicolae Ciucă a adus un omagiu celor care şi-au dat viaţa pentru o lume mai
    sigură, sub protecţia NATO, cea mai puternică alianţă politico-militare
    din istorieˮ    . Nicolae Ciucă a spus că România, prin voinţa copleşitoare a
    populaţiei sale şi luciditatea conducătorilor săi, a ales calea democraţiei, a
    libertăţii şi a vocaţiei europene şi occidentale. Pe de altă parte, ministrul
    Apărării Naționale, Angel T    îlvăr, a afirmat că, încă de la accederea cu drepturi depline în Alianţă, România a participat activ la implementarea deciziilor aliate printr-o
    participare consistentă cu trupe şi mijloace la misiunile NATO din Orientul Mijlociu şi Balcanii de
    Vest, precum şi în cadrul exerciţiilor şi aplicaţiilor desfăşurate în ţările
    aliate şi partenere.


  • March 31, 2023 UPDATE

    March 31, 2023 UPDATE

    DEFENCE – The strategic
    partnership between the US and Romania has never been stronger, said the US
    secretary of Defense, Lloyd Austin, during the talks with his Romanian
    counterpart Angel Tîlvăr in Washington on Thursday. According to a news release
    from the Pentagon, the US official praised the excellent relations between the
    two countries’ armed forces and thanked Romania for hosting thousands of US and
    Allied troops to bolster deterrence on NATO’s eastern flank, and for its role
    as a leader in the Black Sea region. The two officials condemned Russia’s
    reckless war of choice in Ukraine and reiterated their firm support for
    Ukraine. The Romanian defense minister is on a visit to the US for several
    days, and has meetings scheduled with senior US officials in the following
    days.




    GREEN DEAL – The involvement of
    Romania and the EU in combating climate change, environment education as well
    as the consequences of the war in Ukraine ranked high on Friday’s agenda for
    talks between Romania’s president, Klaus Iohannis, and European Commission
    vice-president, Frans Timmermans, the EU official in charge of the European
    Green Deal. President Iohannis spoke of the need to maintain support for
    Ukraine as well as for the Republic of Moldova for as long as it’s necessary.
    Frans Timmermans also met with Environment Minister Tánczos Barna. The meeting focused on European programs that
    should receive financial support similar to the one provided by the Social
    Climate Fund. Minister Barna pointed out that everyone affected by the
    reduction in carbon-gas emissions should be compensated to make these changes
    acceptable.




    MEETING – Romania’s Prime
    Minister, Nicolae Ciucă, on Friday met in Stockholm his Swedish counterpart,
    Ulf Kirstersson. This is the first visit paid to this country by a Romanian
    Prime Minister in the last 20 years. The two discussed the priorities of the
    Swedish presidency of the Council of the EU, namely a greener, safer and freer
    Europe, as well as the Russian Federation’s aggression in Ukraine. Prime Minister
    Kristersson recently said Ukraine is the top priority for all, and that Kyiv’s
    victory is essential for Europe and the whole world. Swedish wants to continue
    to provide economic, political, humanitarian and military aid to Ukraine.
    Romania’s Prime Minister outlined the Romanian authorities’ effort to support
    Ukraine and Ukrainian refugees at multiple levels. At the end of February, 109
    thousand Ukrainians still resided in Romania, out of the total of 3 million
    that transited our country. Ukrainian refugees benefit from free medical,
    social and education services and can access the labor market. Romania has
    fulfilled Schengen accession criteria, the Swedish Prime Minister also told the
    joint press briefing.




    B9 – Romania’s Foreign
    Minister on Friday attended the meeting of B9 Foreign Ministers hosted by Łódź,
    Poland. The Romanian official warned that the Russian threat affects NATO
    security on the eastern flank, which requires a unitary vision at NATO level to
    ensure proper deterrence and collective defense. In this sense, Minister
    Aurescu pointed out that the consolidating of Allied military forces on the
    Eastern flank is key. Minister Aurescu said a strong defense will also generate
    strong deterrence, which is the only message that Russia understands. In this
    context, the Romanian official argued in favor of continuing to provide robust
    support to Ukraine and for the consolidation of the strategic resilience of
    neighboring states, particularly those that are the most vulnerable to Russia’s
    pressure, namely the Republic of Moldova but also Georgia, with a view to
    ensuring peace and stability in the Black Sea region.




    VISIT – Germany’s
    chancellor Olaf Scholz will travel to Romania on April 3 to meet Romania’s
    president, Klaus Iohannis, the German Embassy in Bucharest has announced. Talks
    will focus on bilateral relations and European security and energy policies.
    Olaf Scholz will later meet with Prime Minister Nicolae Ciucă. During the
    second part of his visit, Chancellor Scholz and president Iohannis will hold a
    joint meeting with the president of the Republic of Moldova, Maia Sandu. This
    meeting will tackle support for the Republic of Moldova. Chancellor Olaf Scholz
    is also expected to meet with the Romanian Chamber of Deputies Speaker, Marcel
    Ciolacu, as well as with representatives of the German community in Romania. (AMP
    & VP)





  • Abuzul în serviciu încinge spiritele

    Abuzul în serviciu încinge spiritele

    Liderii PSD şi
    PNL, pilonii coaliţiei la guvernare din România, au anunţat miercuri seara că
    au decis să susţină propunerea Ministerului Justiţiei privind stabilirea unui
    prag de 9.000 lei, echivalentul a 1800
    de euro, de la care abuzul în serviciu şi neglijenţa în serviciu sunt
    incriminate. Marcel Ciolacu şi premierul Nicolae Ciucă au făcut anunţurile pe
    Facebook aproape simultan. Ele au survenit după valul de critici apărute în
    presă în urma unei modificări a Codului penal votate de senatori, potrivit
    căreia abuzul şi neglijenţa în serviciu deveneau infracţiuni doar în cazul unui
    prejudiciu de cel puţin 250.000 de lei, adică 50.000 de euro. Surse din
    interiorul Puterii au afirmat că înşişi membrii coaliţiei PSD-PNL-UDMR deciseră
    acest prag în şedinţa de duminică seara. Modificarea votată miercuri a produs
    consternare, graţie asemănării ei cu celebra ordonanţă de urgenţă 13 din 2017,
    doar că la aceasta din urmă pragul valoric pentru incriminare era de 200.000 de
    lei. Probabil că suma a fost amendată cu inflaţia, s-au amuzat unii. Ordonanţa
    13 a fost practic actul inaugural al unui program prin care puterea de la acea
    vreme, controlată autoritar de liderul PSD din epocă, Liviu Dragnea, ar fi
    încercat să-şi subordoneze sistemul judiciar. Adoptarea ordonanţei a scos în
    stradă zeci de mii de oameni, obligând guvernul să o retragă. Acum, lucrurile
    se pot repara la Camera Deputaţilor, care este for decizional în cazul legii de
    modificare a Codului Penal, jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
    Reprezentanţii guvernării spun că existenţa unui prag valoric era necesară pentru
    ca legislaţia penală să fie pusă în acord cu unele decizii ale Curţii
    Constituţionale.

    După votul din Senat, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat
    că partidul său va vota în Camera Deputaţilor o variantă care să respecte
    deciziile Curţii, dar şi recomandările Comisiei de la Veneţia şi opiniile
    specialiştilor în drept. De la liberali, deputata Raluca Turcan a catalogat
    pragul de 250.000 lei pentru abuzul în serviciu drept o greşeală, care trebuie
    corectată în Camera Deputaţilor. Ea admite că e nevoie de o limită minimă a valorii
    pagubei şi că soluţia este fixarea unui plafon modic. Oamenii care au protestat
    miercuri seară în Bucureşti au denunţat votul senatorilor, despre care spun că
    încurajează corupţia şi ilegalităţile în România. Ce a surprins presa şi pe
    analişti a fost semnătura PNL alături de cea a PSD peste această controversată
    modificare a Codului penal. În 2017, din opoziţie, liberalii au încercat,
    permanent, să contracareze, alături de cei din USR, tentativele
    social-democraţilor lui Liviu Dragnea de a sabota instrumentele necesare
    funcţionării sistemului judiciar. Nici PSD, nici PNL nu-şi asumă decizia de
    ridicare atât de sus a pragului de incriminare pentru abuzul în serviciu.
    Întrebarea e: aşa şi l-ar fi dorit?