Radio România Internațional

Tag: Nicolae Ciuca

  • Muabeţ mutrinda energia

    Muabeţ mutrinda energia

    Compania ghirmană AE SOLAR tăxeaşti că va s’adară panouri solare tru România. Va s’hibă ună ditu nai ma mări investiții dimăndati tru añilli ditu soni, tru văsilie. Uidisitu cu Guvernulu di București, premierlu Nicolae Ciucă s-andămusi cu reprezentanţăllii a companiillei, ţi ari naeti s’inveastiască, tutu cu tutu, 1 miliardu di euro. Tru fază iniţială, aestu proiectu va s’aibă ună capacitate di 2 gigawaţ, iara la finalizarea a integrarillei complete a fluxurilor di producţie va s’agiungă la 10 gigawaţi, aţea ţi va s’reprezintă un cirecu ditu ananghea europeană. AE SOLAR, cari opereadză tru 95 di văsilii, confirmă că va s’opearaţionalizeadză prota fază a planlui românesc baş tru aestu an.



    Ditu videala a Executivlui, va s’hibă analizati resursili cari pot s’hibă asiguripsiti pritu finanţări europeani ică di la bugetlu di Stat tra s’ndrupască realizarea a proiectului. Tu ţi mutreaşti aplicabilitatea investițiillei, tră aesta va s’hibă mintiţ specialiști ditu cadrul a Rețeauălllei Universitățlor di la Amarea Lae, cari va s’poată s’lucreadză deadunu pritu unu parcu științific complementar facilitățlor di producție — nica să spuni tru comunicatul Guvernului. Uidisitu cu premierlu Ciucă, investiția companiillei AE SOLAR va u aducă România tru ţentrul a producțillei europene di panouri/ ploaci solare și va s’aibă contributu cabaia mari ti independența energetică a văsiliillei, ama și la vigllearea a fisillei, pritu ufilisirea ali energie reghenerabile, kiskină, tra producţia di electriţitate.



    Ti modernizari eara zborlu și tru andamasea pi cari caplu a Executivlui u avu cu reprezentanţii companiei Mass Global Energy Rom, cari ancupără, anlu tricut, Termocentrala pi cărbuni di Mintia. Aeșţă ălli prezentară al Nicolae Ciucă un plan di investiții di pisti 1 miliard di euro pritu cari vor s’alăxească termocentrala tru nai ma mari şi hăirlătică capaţitate di producţie ali energiei electrică pi gaze, nu pi cărbuni, cata cum eara până tora, ditu Uniunea Europeană: aesta ari tru planu tra s’producă nai ma puţăn 1.500 di megawaţ. Prima etapă a investiţillei va s’hibă finalizată tru 24 di meşi, a deapoa proiectul va s’agiungă la maturitate mplină tru 36 di meşi. Tru tut aestu kiro, componentele ali ţentrală va s’hibă ndreapti ta s’treacă cătă năile tehnologhii, ţi au la thimelliu hidrogen, di produţirea ali energhie.


    “Gazile di la Amarea Lae, cari pot s’asiguripsească, tu aestu kiro, 10% ditu consumlu anual internu, va u alăxească, tru yinitorlli ani, România tru unu ditu nai ma mărlli producători di gaze ditu Uniunea Europeană. Centrala di la Mintia, cari va s’ufilisească gazlu ca resursă di produţiri a curentului electric, va s’hărsească acutotaalui, şi aestă turlie România va ş-asiguripsească consumlu internu, ama va s’poată și s’exportă, di va u agiută Ripublica Moldova și partenerlli ditu Uniunea Europeană” – tăxi premierlu Nicolae Ciucă.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Discuţii privind energia

    Discuţii privind energia

    Compania
    germană AE SOLAR promite că va produce panouri solare în România. Ar urma să
    fie una din cele mai mari investiții anunțate în ultimii ani, în țară. Potrivit
    Guvernului de la București, premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu
    reprezentanţii companiei, care ar urma să investească, în total, 1 miliard de
    euro. În fază iniţială, acest proiect va avea o capacitate de 2 gigawaţi, iar
    la finalizarea integrării complete a fluxurilor de producţie va atinge 10
    gigawaţi, ceea ce va reprezenta o treime din necesarul european. AE SOLAR, care
    operează în 95 de ţări, a confirmat că va operaţionaliza prima fază a planului românesc
    chiar în acest an.


    Din perspectiva Executivului, vor fi analizate resursele
    care pot fi asigurate prin finanţări europene sau de la bugetul de Stat pentru
    a sprijini realizarea proiectului. Cât despre aplicabilitatea investiției, pentru
    aceasta vor fi implicați specialiști din cadrul Rețelei Universităților de la
    Marea Neagră, care vor putea coopera prin intermediul unui parc științific
    complementar facilităților de producție – se mai arată în comunicatul
    Guvernului. Potrivit premierului Ciucă, investiția companiei AE SOLAR va plasa
    România în centrul producției europene de panouri solare și va contribui
    considerabil la independența energetică a țării, dar și la protejarea mediului,
    prin folosirea energiei regenerabile, curate, pentru producerea de
    electricitate.


    Despre modernizare a fost vorba și în întâlnirea pe care șeful
    Executivului a avut-o cu reprezentanţii companiei Mass Global Energy Rom, care
    a cumpărat, anul trecut, Termocentrala pe cărbuni de la Mintia. Aceștia
    i-au prezentat lui Nicolae Ciucă un plan de investiții de peste 1 miliard de
    euro prin care vor să transforme termocentrala în cea mai mare şi mai eficientă
    capacitate de producţie a energiei electrice pe gaze, nu pe cărbuni, ca până
    acum, din Uniunea Europeană: aceasta ar urma să producă cel puţin 1.500 de
    megawaţi. Prima etapă a investiţiei va fi finalizată în 24 de luni, urmând ca
    proiectul să ajungă la maturitate deplină în 36 de luni. În tot acest răstimp,
    componentele centralei vor fi
    pregătite pentru trecerea către noile tehnologii,bazate pe hidrogen, de producere a energiei.

    Gazele de la Marea Neagră, care pot asigura,
    în prezent, deja, 10% din consumul anual intern, vor transforma, în următorii
    ani, România într-unul dintre cei mai mari producători de gaze din Uniunea Europeană.
    Centrala de la Mintia, care va folosi gazul drept resursă de producere a
    curentului electric, va putea beneficia din plin, astfel încât România să își asigure
    consumul intern, dar să și poată exporta, ajutând Republica Moldova și
    partenerii din Uniunea Europeană     – a promis premierul Nicolae Ciucă.


  • Premierlu Rep. Moldova la București

    Premierlu Rep. Moldova la București

    Premierul român, Nicolae Ciucă, ălli, taxi, ñiercuri, București, a omologului a lui ditu Republica Moldova viţină (ex-sovietică, majoritar românofonă), pro-occidentalul Dorin Recean, agiutorlu a Bucureștiului tră realizarea reformelor, anvărtuşearea economiei, a rezilienţei şi securitatillei statului, cum şi tră continuarea imnaticlui european. Ciucă salute aţea ţi număsi nivelu excelentu a relaţiilor bilatearale și dinamica remarcabilă a dialogului anamisa di București și Chișinău. Uidisitu cu premierlu, România ş-anvărtuşi statutlu di prim partener comercial al Republicii Moldova. Comerţul bilatearal, adusi aminti, năsu, criscu cu 1,2 miliarde di dolari tru 2022, neise, s-agiumsi la aproapea 3,6 miliarde. Tu văvaia a polimlu fuvirosu nkisitu di Rusia contra ali Ucraina, spusi permierul român, asistăm la tutu ma multe cil4stăseri ti aspărdzearea ali Ripublica Moldova, di creare artificială di mintireaşi, di pirmituseri ostile adrati pi propagarea di hăbări arădociki. “Lu asiguripsimu omologlu a meu tu ligătură cu ndrupămintulu ti niminari ali Românie tră tiñîsearea a suvearanitatillei şi integritatillei teritoriali ali Ripublica Moldova tru sinurli a llei pricunuscuti la nivel internaţional” — nica spusi premierlu Ciucă.



    Autorităţli di Bucureşti va s’ndrupască fără rezerve conduţirea di la Chişinău tră s’agiungă pi obiectivlu di integrare a Republicăllei Moldova tru Uniunea Europeană — ălli dimăndă a premierlui Recean şi prezidentulu Klaus Iohannis. Oficialu di Chişinău avu ună andamasi şi cu prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor di Bucureşti, Marcel Ciolacu, cari lu asiguripsi ti agiutorlu ali Românie tră ună parti ditu consumlu di gaze a cetăţenilor ripublicăllei a llei, pritu intermediul a contractului di importu convenit cu Azerbaijan. Şi Custodele Coroanăllei, Principesa Margareta, lu aştiptă Bucureşti pi prim-ministrul a statlui viţinu şi adusi aminti diznău ti agiutorlu di cari s’hărseaşti Ripublica Moldova ditu partea Fumeallillei Văsilikească ali Românie.



    Dorin Recean feaţi tru România prota a lui vizită tru xeani după ţi u aleptu tu ipotisea di premier, la giumitatea a meslui ţi tricu. “București va s’negu tru prima vizită. Lipseaşti s’nkisimu mecanismili di lucru aoa tru Ripublica Moldova, și ună ş-ună deapoa va negu București. (…) Himu privilegiaț, avem aestă relație bună cu România, cari nă agiyută cabaia multu ti năstriţearea a crizăllei energhetiţi tu imnaticlu a nostru european. Fu avocatlu a nostru tru instituțiile europene, aţea turlie tra s’putemu s-niintămu tru imnaticlu european” – spusi premierliu Recean. Tru programul guvenamental prezentat ninti di votul di băgari pi ipotisi ditu Parlament, s’cundillea, neise, că ună atenţie maxus va s-da ti ligăturli cu România, cari va s’hibă “strateghiţi” şi “privilegiate”.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Premierul Rep. Moldova la București

    Premierul Rep. Moldova la București

    Premierul român, Nicolae
    Ciucă, i-a promis, miercuri, la București, omologului său din Republica
    Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar românofonă), pro-occidentalul Dorin
    Recean, sprijinul
    Bucureștiului pentru realizarea reformelor, consolidarea economiei,
    a rezilienţei şi securităţii statului, precum şi pentru continuarea parcursului
    european. Ciucă a salutat ceea ce a numit nivelul excelent al relaţiilor
    bilaterale și dinamica remarcabilă a dialogului dintre București și Chișinău.
    Potrivit premierului, România şi-a consolidat statutul de prim partener
    comercial al Republicii Moldova. Comerţul bilateral, a amintit el, a
    crescut cu 1,2 miliarde de dolari în 2022, ceea ce înseamnă că a ajuns la circa
    3,6 miliarde. Pe fondul războiului brutal de agresiune a Rusiei împotriva
    Ucrainei, a spus permierul român, asistăm la     tot mai multe
    încercări de destabilizare a Republicii Moldova, de creare
    artificială de tensiuni, de narative ostile construite pe propagarea de
    informaţii false. L-am asigurat pe omologul meu cu privire la susţinerea de
    neclinit a României pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii
    teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute la
    nivel internaţional     – a mai declarat premierul Ciucă.


    Autorităţile
    de la Bucureşti vor sprijini fără rezerve conducerea de la Chişinău pentru
    atingerea obiectivului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană -
    i-a transmis premierului Recean şi preşedintele Klaus Iohannis. Oficialul de la
    Chişinău a avut o întrevedere şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor de la
    Bucureşti, Marcel Ciolacu, care l-a asigurat de sprijinul României pentru o
    parte din consumul de gaze al cetăţenilor republicii sale, prin intermediul
    contractului de import convenit cu Azerbaijan. Şi
    Custodele Coroanei, Principesa Margareta, l-a primit la Bucureşti pe
    prim-ministrul statului vecin şi a reafirmat sprijinul de care se bucură
    Republica Moldova din partea Familiei Regale a României.


    Dorin Recean a
    făcut în România prima sa vizită peste hotare după învestirea ca premier,
    la jumătatea lunii trecute. La București
    voi merge în prima vizită. Trebuie să pornim mecanismele de lucru aici, în
    Republica Moldova, și imediat după aceea voi merge la București. (…) Suntem
    privilegiați, avem această relație bună cu România, care ne-a ajutat enorm de
    mult în depășirea crizei energetice, în parcursul nostru european. A fost
    avocatul nostru în instituțiile europene, în așa fel încât să putem sa avansăm
    în parcursul european     – a spus premierul Recean. În programul
    guvenamental prezentat înainte de votul de învestitură din Parlament, se preciza,
    de altfel, că o atenţie deosebită se acordă relaţiilor cu România, care ar urma
    să fie strategice şi privilegiate.






  • Legislație pentru protecția antiseismică

    Legislație pentru protecția antiseismică

    Premierul
    Nicolae Ciucă a declarat, în ședința de guvern de miercuri, că România este o
    ţară cu risc seismic, menționând că va trebui implementată cât mai urgent procedura
    prin care companiile să poată fi certificate pe domenii de specialitate în
    construcţii. Mai mult, va trebui, potrivit premierului, să se reglementeze
    partea de responsabilitate faţă de structura de rezistență. Prim ministrul a dat
    asigurări că vor continua măsurile guvernamentale în ceea ce priveşte analiza
    riscurilor seismice şi măsurile pe care Executivul şi autorităţile locale
    trebuie să le ia astfel încât să poată fi gestionate toate programele şi
    proiectele de consolidare a infrastructurii.


    Între timp, ministerul român al
    Dezvoltării derulează deja Programul naţional de consolidare a clădirilor cu
    risc seismic ridicat, care, pentru acest an, are un buget alocat de 200 de
    milioane de lei (circa 40 milioane de euro) credite bugetare şi 500 de milioane
    de lei (circa 100 de milioane de euro) credite de angajament, iar finanţarea
    este de 100%. Astfel, locatarii clădirilor consolidate şi autorităţile locale
    nu vor fi nevoiţi să restituie banii pentru consolidare. Potrivit datelor
    oficiale, de la începutul anului, au fost depuse cereri de finanţare pentru
    consolidarea seismică a aproape 400 de clădiri. Ministrul Dezvoltării, Cseke
    Atilla, a anunțat că primele 50 de proiecte depuse în cadrul Programului
    naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat au fost deja selectate
    pentru finanţare. Instituţii de învăţământ, edificii socio-culturale, blocuri
    de locuinţe, clădiri administrative şi unităţi de sănătate au fost incluse în
    lista celor care pot primi finanţare odată ce autorităţile locale depun
    documentele suplimentare necesare. Clădirile sunt din toată țara, iar suma
    totală solicitată pentru consolidarea lor este de 738 de milioane de lei (circa
    148 milioane de euro).


    În plus, Guvernul a decis, în ședința de miercuri, că va
    trimite Parlamentului, pentru dezbatere şi aprobare, un proiect de lege care
    propune, printre altele, interzicerea închirierii apartamentelor din blocurile
    care fac parte din prima grupă de risc seismic. Interdicţia începe din momentul
    când se face evaluarea rapidă vizuală şi se încheie atunci când se termină
    lucrările de consolidare a clădirii. Potrivit ministrului Dezvoltării, după ce
    va intra în vigoare această lege, contractele de închiriere care există vor
    înceta de drept, în maxim 30 de zile.


    Tot miercuri, Executivul de la București
    a adoptat o ordonanţă de urgenţă care se referă la programul Școli sigure şi
    sănătoase, prin care se propune o procedură simplificată de introducere în
    programul de investiţii a şcolilor care fac parte din prima categorie de risc
    seismic. Lista de şcoli va fi elaborată de Ministerul Educaţiei şi va fi
    trimisă Ministerului Dezvoltării Regionale. Potrivit datelor oficiale,
    suplimentar clădirilor consolidate prin Programul naţional de consolidare,
    ministerul finanţează, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR),
    alte 251 de clădiri, iar, prin Compania Naţională de Investiţii, 57 de clădiri.


  • Le premier ministre moldave en visite, à Bucarest

    Le premier ministre moldave en visite, à Bucarest


    Lors d’un entretien mercredi, à Bucarest,
    avec son homologue moldave, Dorin Recean, le premier ministre roumain, Nicolae
    Ciuca, a réitéré le soutien de Bucarest à la mise en place des réformes par la
    République de Moldavie, au renforcement de la croissance économique, à la
    résilience et la sécurité de l’Etat moldave, tout comme à son parcours
    européen. Une occasion pour le responsable de Bucarest de saluer le niveau
    excellent des relations bilatérales et la dynamique remarquable du dialogue
    entre la Roumanie et son voisin moldave. Aux dires du chef du gouvernement
    roumain, Bucarest a consolidé son statut de partenaire commercial principal de
    Chisinau. En fait, en 2022, le montant des échanges commerciaux a connu une
    hausse de 1,2 milliards de dollars, en se chiffrant à presque 3,6 milliards.


    Dernièrement, dans le contexte de l’agression
    russe en Ukraine, on assiste à une escalade des tentatives de déstabilisation de
    la République de Moldavie, en proie à des tensions artificielles alimentées par
    des infox, a précisé le premier ministre roumain, Nicolae Ciuca. J’ai assuré
    mon homologue moldave quant au soutien ferme de la Roumanie à la souveraineté
    et l’intégrité territoriale de son pays, entre les frontières mondialement
    reconnues, a-t-il ajouté. Les autorités roumaines soutiendront sans réserve le
    pouvoir en place à Chisinau, afin que le pays puisse atteindre son objectif d’intégration
    européenne, a affirmé pour sa part, le président roumain, Klaus Iohannis.






    A Bucarest, Dorin Recean a rencontré le chef
    de la Chambre des députés, Marcel Ciolacu, qui a remis sur le tapis le soutien
    énergétique que la Roumanie offrira à la Moldavie, par l’intermédiaire du contrat
    de livraisons de gaz qu’elle a signé avec l’Azerbaïdjan. La princesse
    Margareta, gardienne de la Couronne royale de Roumanie, a reçu à son tour le
    chef du gouvernement de Chisinau, tout en réitérant le soutien que la famille
    royale offre à la République de Moldavie voisine. La visite en Roumanie est la
    première visite officielle que Dorin Recean effectue depuis son installation,
    le mois dernier, à la tête du gouvernement moldave. C’est Bucarest que je
    visiterai en tout premier lieu, juste après que mon gouvernement démarre les
    mécanismes de travail (…). Nous sommes privilégiés d’avoir cette bonne
    relation avec la Roumanie qui nous a énormément aidés à surmonter la crise
    énergétique et à poursuivre notre parcours européen. La Roumanie a été notre
    avocat auprès des institutions européennes ce qui nous a permis d’avancer dans
    nos efforts d’intégration a précisé Dorin Recean. Dans son programme de
    gouvernance présenté avant le vote d’investiture du Parlement, celui-ci
    invoquait l’attention particulière accordée aux relations avec la Roumanie
    voisine, qui seront, stratégiques et privilégiées.





  • Jurnal românesc – 27.02.2023

    Jurnal românesc – 27.02.2023

    Aderarea României la Spaţiul
    Schengen figurează pe agenda de lucru a preşedinţiei suedeze a Uniunii
    Europene, a afirmat prim-ministrul Nicolae Ciucă, la întâlnirea pe care a
    avut-o, la finele săptămâni trecute, cu ambasadorii statelor UE acreditaţi la
    Bucureşti.     Acesta a spus că, în prezent, se poartă discuţii la nivel de experţi
    cu partea austriacă şi cu toţi cei care pot să sprijine acest demers.
    România şi Bulgaria pot conta, în continuare, pe sprijinul neabătut al
    Comisiei Europene, a spus, în context, comisarul pentru Afaceri Interne,
    Ylva Johansson, într-un răspuns la o scrisoare a europarlamentarului Eugen
    Tomac. Johansson a arătat că extinderea Schengen este o prioritate politică
    pentru Comisie, care a solicitat în mod repetat Consiliului să ia măsurile
    necesare pentru ca România şi Bulgaria să devină parte a spaţiului european de
    liberă circulaţie. Este într-adevăr regretabil că, în ciuda muncii
    neîncetate depuse de Preşedinţia cehă, decizia pentru România şi Bulgaria nu a
    primit sprijinul unanim al tuturor statelor membre, se precizează în
    răspunsul comisarului european. Eugen Tomac a deschis, la 6 februarie, o
    acţiune împotriva Consiliului UE la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în
    legătură cu votul din cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8
    decembrie 2022, în urma căruia Austria a blocat candidatura României la
    Schengen, iar Bulgaria a fost respinsă atât de Austria, cât şi de Olanda.




    Institutul Cultural Român
    invită specialiștii din domeniile arte vizuale și artele spectacolului să
    candideze pentru a face parte din comisia de evaluare a Programului CANTEMIR.
    Domeniile vizate sunt artele plastice, artele decorative, arhitectura,
    designul, noile media, fotografia, performance-ul, teatrul, muzica şi dansul.
    Pentru sesiunea 2023 a Programului vor fi constituite câte două comisii de
    specialiști pentru fiecare dintre domeniile enunțate, una pentru selecția
    proiectelor și una pentru contestații. Pentru a fi evaluator independent,
    specialiștii trebuie să aibă experienţă de minimum 3 ani în domeniul de
    referinţă sau minimum 2 ani în managementul sau evaluarea proiectelor culturale
    în domeniile pentru care se organizează sesiunea de selecție. Pentru
    activitatea depusă, membrii comisiei de selecţie şi cei din cadrul comisiei de
    soluţionare a contestaţiilor vor primi o indemnizaţie al cărei cuantum va fi
    stabilit de Institutul Cultural Român, conform legii. Evaluatorii independenți
    își pot depune candidaturile la adresa de email programulcantemir@icr.ro, până
    pe 11 martie.




    Festivalul tradițional al
    datinilor de primăvară Mărțișor a avut loc la finele săptămânii
    trecute în Ucraina, la Palatul Național al Românilor din Cernăuți, transmite
    Agenţia BucPress.     Cu acest prilej a fost deschisă o expoziție de pictură a tinerilor
    artiști plastici din Cernăuți și Mahala, a cărei temă a fost
    Primăvara şi de mărțișoare realizate de meșterii populari și elevii
    din localitatea Probotești, din ținutul Herța. Cei prezenţi au avut parte de
    momente artistice oferite de colective, soliști vocali și tineri interpreți
    români din regiunea Cernăuţi şi au putut participa la un atelier de
    confecționare a mărțișoarelor. Organizată de Societatea pentru Cultura și
    Literatura Română Mihai Eminescu, în colaborare cu Societatea Doamnelor
    Române din Cernăuți, ediţia 2023 a Festivalului a fost prima după o pauza
    forţată de pandemia de COVID-19 şi de la începutul invaziei ruse în Ucraina.




    Spectacolul Trilogia
    Speranței. Matca după Marin Sorescu, în regia Marianei Cămărășan, va avea
    premiera pe 28 martie, la Teatrul Fără Nume din Chișinău.     Piesa
    este prima și cea mai complexă parte a trilogiei Setea Muntelui de Sare de
    Marin Sorescu, o parabolă care vine să parafrazeze mitul potopului, a
    existenței omului contemporan într-un univers absurd. Evenimentul este
    organizat de reprezentanţa în Republica Moldova a Institutului Cultural Român.

  • Jurnal românesc – 24.02.2023

    Jurnal românesc – 24.02.2023

    Prim-ministrul
    Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii
    Europene acreditaţi la Bucureşti, cărora le-a transmis că aderarea României la
    spaţiul Schengen rămâne o prioritate. Premierul a spus că Executivul va
    continua acţiunea politică şi diplomatică, pe toate canalele, în vederea
    identificării de soluţii concrete pentru atingerea acestui obiectiv. Ciucă a
    transmis mulţumirile statului român pentru sprijinul oferit în acest dosar de
    instituţiile europene şi de larga majoritate a statelor care au votat în
    favoarea extinderii în România a spaţiului de liberă circulaţie. Prim-ministrul
    le-a prezentat diplomaţilor europeni evoluţiile interne din ultimele 12 luni,
    cu accent pe contextul creat de invazia Rusiei în Ucraina. El a subliniat
    măsurile luate de Bucureşti în sprijinul Republicii Moldova şi Ucrainei, a
    apreciat prezenţa investiţiilor europene şi a încurajat creşterea acestora,
    precum şi atenta considerare a oportunităţilor oferite de România.




    Aproximativ 2.800
    de cereri din cele peste 15.000 depuse în cadrul programelor guvernamentale
    Start-Up Nation şi Start-Up Nation Diaspora au fost analizate, până în prezent,
    a anunţat ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Daniel Cadariu. Acesta a
    declarat că ministerul mai are nevoie de o suplimentare de aproximativ 1 miliard
    de lei din credite bugetare, sumă pe care speră să o primească la următoarea
    rectificare a bugetului de stat. Românii care vin din străinătate să deschidă
    afaceri în România prin intermediul pilonului II – Diaspora al programului
    Start-up Nation pot primi finanțare nerambursabilă de până la 200.000 lei -
    circa 40.000 de euro – pentru investiții în echipamente, utilaje, sisteme
    regenerabile de energie, mijloace de transport sau salarizare. Programele
    Start-Up Nation şi Start-Up Nation Diaspora au ca obiective stimularea
    înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, îmbunătăţirea performanţelor economice
    ale acestora, dezvoltarea durabilă şi crearea de locuri de muncă.






    Trei spectacole
    românești vor fi prezentate la Oslo, în perioada 27 februarie – 1 martie, în
    cadrul proiectului Teatrul, o nouă normalitate #REINVENTARE,
    derulat de Teatrul Nottara din București şi fundația culturală norvegiană
    Artepunkt Skandinavia. Piesa Moara cu noroc, în regia Alinei
    Hiristea, după nuvela omonimă a lui Ioan Slavici, va fi prezentată la 27
    februarie. Aceasta va fi urmată de Enigma Otiliei după George
    Călinescu, piesă al cărei scenariu și regie sunt semnate de Radu Popescu şi
    care va fi jucată la 28 februarie. Seria va fi încheiată de spectacolul
    Stâlpii societății, după Henrik Ibsen, în regia lui Dejan Jankovic,
    care va avea loc la 1 martie. Reprezentaţiile se vor desfăşura pe scena
    teatrului Rommen Scene din capitala Norvegiei în limba română, cu subtitrare în
    limba engleză. Proiectul Teatrul, o nouă normalitate #REINVENTARE
    se desfășoară, timp de un an, în România și Norvegia. Proiectul a inclus 4
    focus grupuri susținute cu liceeni și profesori de literatură română, 6
    producții teatrale inovative pentru consolidarea și dezvoltarea audienței şi un
    program de training în domeniul noilor tehnologii pentru 20 de profesioniști.
    În total 655 de liceeni, profesori, tineri ce urmează să părăsească sistemul de
    protecție a copilului, membri ai comunităților etnice şi profesioniști din
    domeniul artistic și cultural au participat la proiect.




    Institutul
    Cultural Român de la New York se alătură Institutului Ucrainean din America
    pentru a sărbători curajul și rezistența poporului ucrainean la un an de la
    declanşarea atacului brutal al armatei Rusiei asupra Ucrainei. Reprezentanţa
    culturală română în metropola americană organizează, la 24 februarie, o
    versiune mai restrânsă a proiectului SHATTERED: SYMBOLIC GESTURE,
    care constă într-o mini-expoziție multimedia, concepută de artista vizuală
    româno-canadiană Oana Maria Cajal, însoțită de o serie de video-poeme și
    lecturi publice susţinute de Claudia Serea, Adela Sinclair și Vera Sirota,
    poete de origine română și ucraineană din Statele Unite. Proiectul va continua,
    la 7 martie la sediul ICR New York, cu o seară de poezie organizată în prezența
    scriitoarelor Adina Dabija, Olena Jennings, Mihaela Moscaliuc și Vera Sirota.
    Cu acest prilej, va fi inaugurată versiunea completă a expoziției Oanei Maria
    Cajal ce va include 24 de colaje şi care va putea fi vizitată până la 24
    martie.


  • 23.02.2023 (mise à jour)

    23.02.2023 (mise à jour)

    Moldova – Les menaces extérieures à l’adresse de l’ordre
    démocratique en République de Moldova sont particulièrement inquiétantes, a
    déclaré jeudi, à Bucarest, le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, lors d’un
    point de presse commun avec son homologue moldave, Maia Sandu. « On
    traverse une période de crise de proportions historiques » a ajouté le président
    roumain, en parlant de la guerre en Ukraine. La Roumanie condamne fermement les
    tentatives de Moscou de déstabiliser la République de Moldova, a martelé
    Iohannis, tout en assurant Chisinau du soutien de Bucarest. « La Roumanie
    continuera à soutenir la souveraineté et l’intégrité territoriale de son voisin
    moldave, entre les frontières mondialement reconnues ». A son tour, la
    présidente Maia Sandu a précisé que son pays est obligé de relever des défis
    sans précédent et a remercié Bucarest de son soutien. Et elle de rappeler que
    depuis le début de l’offensive russe, la République de Moldova est le voisin le
    plus vulnérable de l’Ukraine. « On est mieux préparé, on a renforcé nos
    capacités de défense, on dispose de nouvelles sources d’énergie, on encourage
    nos exportations vers l’Europe, on est plus résilients et plus forts » a
    conclu Maia Sandu.








    ONU – Le ministre roumain des Affaires
    étrangères, Bogdan Aurescu, participe aux événements organisés par l’ONU et marquant un an depuis le début de la
    guerre en Ukraine. Le ministre roumain aura
    un discours à la 11e session extraordinaire d’urgence de l’Assemblée générale
    des Nations Unies, réunie pour adopter la résolution visant à assurer une paix
    globale, juste et durable en Ukraine, une résolution coparrainée par la
    Roumanie. Vendredi, M. Aurescu prendra la parole lors
    du débat ministériel du Conseil de sécurité de l’ONU sur l’Ukraine. Il présentera
    les efforts déployés par Bucarest en faveur des plus de 3,6 millions de
    réfugiés ukrainiens ayant traversé la frontière roumaine et pour le transit
    d’environ 13 millions de tonnes de céréales, depuis le début de la guerre.
    Dans le même temps, il réaffirmera le soutien ferme de son
    pays à l’intégrité territoriale et à la souveraineté de l’Ukraine, ainsi que
    l’engagement de la Roumanie à contribuer activement à la paix et à la sécurité
    internationales.


    Ambassadeurs – Lors d’une
    entrevue jeudi, avec les ambassadeurs européens à Bucarest, le premier ministre
    roumain, Nicolae Ciuca, a réitéré le fait que, pour la Roumanie, l’adhésion à
    Schengen reste une priorité. Le pays continuera toutes les démarches politiques
    et diplomatiques pour identifier des solutions concrètes afin de répondre à cet
    objectif, a fait savoir le chef du gouvernement roumain. Présent à une réunion
    organisée par l’Ambassade de Suède en Roumanie, dans le contexte de la
    présidence suédoise de l’UE, Nicolae Ciuca a passé en revue les évolutions de
    l’économie roumaines ces 12 derniers mois. Il a mis en lumière le rôle des
    investissements et du taux élevé d’absorption des fonds européens dans le
    maintien à 4,8% du taux de croissance économique dans le contexte de la guerre
    en Ukraine, de la flambée des prix et des conséquences de la pandémie de Covid.




    Tourisme – Coup d’envoi, ce jeudi, 23 février, de l’édition
    printanière du Salon du tourisme de Roumanie. Y participent 151 agences roumaines
    et étrangères qui proposent jusqu’à – 50 % de réduction pour les séjours dans
    les destinations les plus prisées, ainsi que des promotions spéciales sur les
    vacances de luxe. Cet évènement vise à promouvoir les séjours touristiques les
    plus avantageux et les plus intéressants, aussi bien en Roumanie qu’à
    l’étranger. Parmi les pays représentés au salon, on retrouve la Bulgarie,
    Chypre, l’Egypte, la Grèce, Israël, la République de Moldova, la Pologne, la
    Roumanie, la Turquie et la Hongrie.




















    Tradition – Ce samedi, le marché traditionnel du Martisor ouvrira
    ses portes au Musée national du paysan de Bucarest. Des étudiants, des
    artistes, des artisans, mais aussi des designers et des architectes proposent aux
    visiteurs de petits objets décoratifs (sorte de broches) qu’ils pourront
    ensuite offrir aux femmes le 1er mars, journée du Martişor. Selon les
    ethnologues, cette coutume existe
    aussi bien chez les Roumains que chez les Bulgares et les Albanais. En
    Roumanie, autrefois, au début de chaque printemps, les paysans considéraient le
    Martisor comme un porte bonheur. Une pièce d’argent était attachée à la main
    des enfants avec un fil de laine ou de coton blanc et rouge tressé, afin qu’ils
    soient protégés des maladies. Après 12 jours, ils accrochaient ensuite la
    Martisor à un arbre pour que l’arbre soit fructueux, ou encore sur les cornes
    du bétail, afin qu’ils soient en bonne santé.
    Cette coutume s’est progressivement fait une place en ville
    aussi, faisant du Martisor un bijou noué à un fil rouge et blanc tressé, que
    les femmes portent sur la poitrine ou au poignet.




    Météo – Les températures sont légèrement à la baisse dans les 24
    prochaines heures. Vendredi, elles iront de 5 à 14 degrés. A Bucarest, nous
    aurons un ciel couvert et des pluies éparses. 10 degrés vendredi midi, dans la
    capitale roumaine.



  • Informationskampagne für Erdbebenschutz

    Informationskampagne für Erdbebenschutz





    Am 4. März 1977 tötete ein Erdbeben der Stärke 7,2, das schlimmste der Neuzeit in Rumänien, 1.570 Menschen vor allem in Bukarest und verursachte Sachschäden, die damals auf über zwei Milliarden Dollar geschätzt wurden. Etwa 230.000 Häuser wurden zerstört oder schwer beschädigt, und Hunderte Wirtschaftseinrichtungen mussten ihre Tätigkeit einstellen. Das Erdbeben löste eine wirtschaftliche und soziale Krise aus, die die damalige kommunistische Diktatur nach Ansicht von Historikern bis zu ihrem Zusammenbruch im Jahr 1989 nicht überwinden konnte.



    Experten warnen, dass bei einem ähnlichen Erdbeben wie 1977 allein in Bukarest Hunderte von Gebäuden einstürzen könnten. Jedes Jahr ereignen sich in Rumänien mehr als 100 Erdbeben mit einer Stärke von über 3 auf der Richterskala. Die meisten haben ihr Epizentrum in der seismischen Region Vrancea (am Karpatenbogen im Osten des Landes), doch in diesem Monat wurde auch die Kleine Walachei (im Südwesten) erschüttert, wo zwei Erdbeben der Stärke 5 akute Panik auslösten und Wohnhäuser und Verwaltungsgebäude beschädigten.



    Wohl auch durch die jüngsten Erdbeben in der Türkei und in Syrien aufgeschreckt, die Zehntausende Menschenleben forderten, haben die Behörden in Bukarest beschlossen, eine landesweite Informationskampagne zu starten, um der Bevölkerung nahezubringen, wie man sich im Fall eines Erdbebens verhalten sollte. Unter den Stichworten Fii pregătit!“ (Sei vorbereitet!“) wurde eine Webseite eingerichtet, die mit mehreren staatlichen Institutionen verlinkt ist.



    Die Bevölkerung darauf vorzubereiten, wie man sich während und nach einem Erdbeben zu verhalten hat, ist von entscheidender Bedeutung, ebenso wie die Art und Weise, wie die direkt zuständigen Institutionen handeln müssen“, sagte dazu der Arzt Raed Arafat, Staatssekretär und Leiter des Katastrophenschutzes. Er kündigte an, dass 30 Fernsehsender über einen längeren Zeitraum eine Reihe von Videoclips zum Thema Erdbebenschutz ausstrahlen werden.



    Premierminister Nicolae Ciucă veranlasste seinerseits, dass der Schulinfrastruktur mehr Aufmerksamkeit gewidmet wird, damit die Schüler geschützt sind. Wir haben 70 Schulen, die im Rahmen eines von der Weltbank finanzierten Programms saniert werden, aber es gibt weitere 118 Schulen, die als erdbebengefährdet eingestuft sind“, warnt der Premierminister. Er forderte den Entwicklungsminister Atilla Cseke auf, einen konkreten Plan zur Konsolidierung aller Gebäude mit hohem Erdbebenrisiko zu erstellen. Zuvor hatte er angekündigt, dass Verträge zur baulichen Verstärkung von 240 Gebäuden in erdbebengefährdeten Gebieten mit Mitteln aus dem Nationalen Wiederaufbau- und Resilienzplan (PNRR) unterzeichnet worden seien.



    Es gibt auch weitere Programme, über die der Staat die Konsolidierung von erdbebengefährdeten Gebäuden finanziert, allein über den Wiederaufbau- und Resilienzplan werden 555 Millionen Euro bereitgestellt, und auf der Plattform des Ministeriums wurden bereits etwa 300 Anträge registriert.

  • Campania de informare în caz de seism

    Campania de informare în caz de seism

    Acum aproape jumătate de secol, pe 4 martie 1977, un
    seism cu magnitudinea 7,2, cel mai grav care a lovit România în epoca modernă,
    s-a soldat cu moartea a 1.570 de oameni, majoritatea la Bucureşti, şi a
    provocat pagube materiale estimate, atunci, la peste doua miliarde de dolari.
    Au fost distruse sau grav avariate circa 230.000 de locuinţe şi sute de unităţi
    economice au ieşit din funcţiune. Cutremurul a generat o criză economică şi socială pe
    care, potrivit istoricilor, dictatura comunistă din epocă nu a mai putut-o
    surmonta până la prăbuşirea sa, în 1989. Specialiştii avertizează că, în cazul unui
    seism similar celui din 1977, sute de clădiri s-ar putea prăbuşi, la ora
    actuală, doar în Bucureşti. Anual, în România, se
    înregistrează peste 100 de cutremure cu magnitudine peste 3 pe scara Richter.
    Majoritatea se produc în zona seismică Vrancea, dar luna aceasta a
    fost zguduită şi Oltenia, unde două cutremure de peste 5 au creat
    panică acută şi au avariat blocuri şi clădiri administrative.

    Speriate şi de
    recentele seisme din Turcia şi Siria, care s-au soldat cu zeci de mii de morţi,
    autorităţile
    de la Bucureşti au decis să lanseze o campanie de informare la nivel naţional
    privind modul de reacţie în caz de cutremur. Guvernul a aprobat, deja, o
    hotărâre prin care site-ul Fii pregătit să poată fi promovat de
    fiecare instituţie şi să devină cât mai accesibil pentru cetăţeni. Pregătirea
    populaţiei pentru a şti cum să procedeze în timpul şi după un eventual seism
    este esenţială, ca de altfel şi modul în care instituţiile direct răspunzătoare
    trebuie să acţioneze – spune secretarul de stat pentru situaţii de urgenţă Raed
    Arafat. El a anunţat că 30 de posturi de televiziune vor difuza, o perioadă mai
    lungă, o gamă de clipuri pentru
    informarea populaţiei asupra modului de reacţie.

    Şeful lui Arafat, premierul
    Nicolae Ciucă, a dispus, la rându-i, să se acorde o atenţie sporită
    infrastructurii şcolare, astfel încât elevii să fie protejaţi. Avem 70 de
    şcoli care se reabilitează printr-un program finanţat de Banca Modială, dar
    avem, de asemenea, 118 şcoli care au fost evaluate cu risc seismic unu     -
    avertizează primul ministru. El i-a cerut ministrului Dezvoltării, Cseke
    Atilla, să facă un plan concret pentru consolidarea tuturor clădirilor cu risc
    seismic ridicat. Anterior, acesta anunţase că au fost încheiate
    contracte în vederea consolidării a 240 de clădiri din zone expuse riscului
    seismic, cu ajutorul finanţării din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă
    (PNRR). Există, de altfel, mai multe programe prin care statul finanţează
    consolidarea clădirilor cu risc seismic şi doar prin PNRR vor fi alocate 555 de
    milioane de euro, iar pe platforma ministerului s-au înregistrat, deja, circa
    300 de solicitări.


  • Coordonare privind protecţia antiseismică

    Coordonare privind protecţia antiseismică

    Seismele
    devastatoare de săptămâna trecută din Turcia şi Siria şi acelea înfricoşătoare,
    fiindcă neobişnuite, din Oltenia par să fi cutremurat şi
    autorităţile de la Bucureşti. Premierul Nicolae Ciucă a subliniat că
    standardele din domeniul construcţiilor şi calitatea materialelor trebuie să
    fie revizuite şi controlate din nou, astfel încât ceea ce este prevăzut în
    proiecte să coincidă cu ceea ce se construieşte. Premierul a anunţat, miercuri,
    în şedinţa Executivului, şi înfiinţarea unui grup interministerial care va
    urmări, în principal, prevenirea, pregătirea şi răspunsul instituţiilor în
    situaţii de urgenţă. El a explicat că un accent deosebit se va pune pe
    infrastructura şcolară aflată în situaţie de risc seismic. Şeful Guvernului a
    cerut şi o verificare a companiilor turceşti care au construit în România.


    Potrivit
    analiştilor, istoria turcă în acest domeniu prezintă multe
    similitudini cu cea românească de după 1990, cu diferența esențială că România
    a fost scutită în această perioadă de testul seismelor de magnitudinea celor din
    Turcia. În preajma alegerilor din 2018, guvernul islamo-conservator de la
    Ankara a acordat o amnistie a construcțiilor ridicate fără autorizație. S-au
    autodenunțat atunci, și au intrat, astfel, în legalitate, nouă milioane de proprietari
    de case. Câte dintre acestea au fost puse la pământ de cutremurul din 6
    februarie e greu de spus – recunosc comentatorii.


    În
    Oltenia, cutremurele, cu magnitudine peste 5, au provocat pagube materiale şi
    panică acută, dar nu au pus în pericol vieţile oamenilor. Ministrul Dezvoltării
    în guvernul de la Bucureşti, Cseke Attila, a transmis că până în prezent au
    fost încheiate contracte în vederea consolidării a 240 de clădiri din zone
    expuse riscului seismic, cu ajutorul finanţării din Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Există, de altfel, mai multe programe prin care
    statul finanţează consolidarea clădirilor cu risc seismic şi doar prin PNRR vor
    fi alocate 555 de milioane de euro, iar pe platforma ministerului s-au
    înregistrat, deja, 290 de solicitări.


    Pe 4 martie 1977, un seism cu magnitudinea 7,2,
    cel mai grav care a lovit România în epoca modernă, s-a soldat cu moartea a
    1.570 de oameni, majoritatea la Bucureşti, şi a provocat pagube materiale
    estimate, atunci, la peste doua miliarde de dolari. Au fost distruse sau grav
    avariate circa 230.000 de locuinţe şi sute de unităţi economice au ieşit din
    funcţiune. Cutremurul a generat o criză economică şi socială pe care, potrivit
    istoricilor, dictatura comunistă din epocă nu a mai putut-o surmonta până la
    prăbuşirea sa, în 1989. Specialiştii avertizează că, în cazul unui seism
    similar celui din 1977, sute de clădiri s-ar putea prăbuşi, la ora actuală, în
    Bucureşti. Anual, în România, se înregistrează peste 100
    de cutremure cu magnitudine peste 3 pe scara Richter.



  • Consolidarea clădirilor cu risc seismic din România

    Consolidarea clădirilor cu risc seismic din România

    Cutremurele devastatoare care au avut loc săptămâna trecută în Turcia și în Siria accelerează în România
    proiectele de consolidare a clădirilor. De-a lungul anilor au fost multe astfel
    de încercări, dar fără rezultate concrete. Mii de clădiri istorice din marile
    oraşe ar putea fi avariate în cazul unui seism puternic. Este vorba, în
    special, despre cele care nu au fost expertizate. Guvernul intenţionează
    să se ocupe de consolidarea clădirilor, iar subiectul este pe agenda şedinţei
    executivului de săptămâna aceasta, la cererea premierului Nicolae Ciucă, în
    contextul în care în România ar fi aproape 2.700 de clădiri cu
    risc seismic ridicat, majoritatea în Bucureşti.

    În prezent, există
    bugetate două programe care urmăresc consolidarea clădirilor cu risc seismic.
    Este vorba de cel pe care îl derulează Ministerul Dezvoltării şi de cel care
    face parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Premierul
    Nicolae Ciucă a cerut să-i fie prezentate măsurile pe care le va lua Ministerul
    Dezvoltării pentru a accelera punerea în practică a programului de care
    răspunde, deoarece a observat situaţia foarte gravă cu care se confruntă Turcia
    şi Siria, unde cutremurele puternice au ucis zeci de mii de oameni.

    Premierul a
    atras atenţia că problema românească stă tocmai în slaba punere în aplicare a
    programelor care deja există. Nicolae Ciucă: Aici sunt cele mai
    mari probleme ale noastre. Discutăm, planificăm, iar când vine vorba de
    transpunerea în practică, de fiecare dată se găsesc justificări prin care se
    temporizează întreaga activitate. De aceea cred că suntem unde suntem astăzi
    pentru că nu a existat o coerenţă a implementării tuturor deciziilor care au
    fost luate în acest sens.

    La rândul său, secretarul de stat în
    ministerul Dezvoltării, Marin Țole, a precizat că urmează să fie consolidate
    atât clădiri rezidenţiale, cât şi publice – în special şcolile, grădiniţele şi
    spitalele. El a mai arătat că există şi un mecanism de simplificare a modului
    în care sunt identificate clădirile cu risc seismic ridicat. Marin Țole: Am căutat ca toate clădirile cu risc seismic 1 şi 2 să poată fi
    expertizate şi să poată fi accesate, ca ulterior să intervină statul român şi
    în special Unitățile Administrativ Teritoriale, prin natura faptului că ele vor
    avea grijă ca aceste construcţii să fie consolidate prin finanţările pe care le
    facem de la bugetul naţional sau prin fondurile de la Comisia Europeană puse la
    dispoziţie.

    Planul naţional de consolidare a clădirilor are un buget de aproximativ 700
    milioane de lei ( cca 142,8 milioane euro), iar programul intitulat Valul
    renovării din PNRR are un buget de peste 500 de milioane de euro. Ultimul mare cutremur din
    România a avut loc pe 4 martie 1977 și atunci au murit peste 1.500 de
    oameni. Potrivit statisticilor, Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc
    seismic.


  • Jurnal românesc – 10.02.2023

    Jurnal românesc – 10.02.2023

    Ambasadorul
    agreat a Statelor Unite ale Americii în România, Kathleen Ann Kavalec, a fost
    primită de ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu pentru prezentarea
    copiilor scrisorilor de acreditare.     MAE transmite că cei doi au discutat despre
    priorităţile care trebuie urmărite în relaţia bilaterală, care urmează să fie
    aprofundate cu ocazia următoarei runde a Dialogului Strategic România – SUA,
    programată să aibă loc în
    prima parte a acestui an la Bucureşti. Şeful diplomaţiei române a subliniat că
    România rămâne un aliat de încredere al SUA, implicat activ în zona Mării
    Negre, şi a reamintit obiectivul comun al celor două părţi de includere a ţării
    noastre în Programul Visa Waiver. Aurescu şi-a exprimat speranţa că acest dosar
    va înregistra progrese substanţiale în perioada mandatului noului ambasador.
    Kathleen Kavalec a declarat că România este un partener şi aliat puternic,
    foarte apreciat al SUA, şi a dat asigurări că va depune toate eforturile pentru
    a contribui la dezvoltarea Parteneriatului strategic bilateral. Kathleen Ann
    Kavalec îl înlocuieşte pe americanul de origine română Adrian Zuckerman, care a
    condus reprezentanţa diplomatică a SUA în România din 2019.




    Aderarea
    României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică este un
    obiectiv major de politică externă şi un obiectiv strategic de ţară, după cele
    privind aderarea la UE şi NATO, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.     Acesta
    a spus că deschiderea negocierilor de aderare la această organizaţie, care
    reuneşte 70% din economia lumii, este o recunoaştere a potenţialului de
    dezvoltare, iar aderarea în sine va deschide un nou capitol în procesul de
    modernizare a statului român. La rândul său, coordonatorul naţional pentru
    procesul de aderare a României la OCDE, fostul ambasador Luca Niculescu, a
    apreciat că accederea la organizaţie va aduce României nu doar prosperitate şi
    o administraţie mai performantă, ci şi respect şi vizibilitate mai mare la
    nivel internaţional. În decembrie 2022, Bucureştiul a depus memorandumul
    iniţial privind aderarea la OCDE, document care arată modul în care legislaţia,
    politicile şi practicile din România se aliniază la instrumentele juridice ale
    organizaţiei. Şeful acesteia, Mathias Cormann, a explicat că procesul de
    aderare se bazează pe performanţa economiei româneşti din ultimii 20 de ani,
    respectiv pe reducerea la jumătate a decalajului dintre produsul intern brut al
    României şi media înregistrată la nivelul OCDE.




    Ambasadorul
    României în Italia, Gabriela Dancău, a găzduit la sediul misiunii diplomatice o
    întrevedere cu directorul think tank-ului italian Istituto Affari
    Internazionali, Nathalie Tocci.     Tema întâlnirii a fost începerea pregătirilor
    pentru organizarea Dialogului la nivel de experţi România-Italia: Schimb
    de perspective şi analize privind politicile externe şi de securitate,
    care va avea loc la Roma în a doua jumătate a acestui an. Conferinţa va reuni
    experţi români şi italieni din diverse domenii care vor dezbate cele mai
    stringente probleme de politică externă şi de securitate cu care se confruntă
    regiunea Mării Negre şi regiunea Mării Mediterane. Evenimentul se va desfăşura
    sub patronajul Ministerelor Afacerilor Externe de la Bucureşti şi Roma şi în
    colaborare cu think tank-urile New Strategy Center din România şi Istituto
    Affari Internazionali din Italia.




    Expoziția
    Enigma. Youtube a artistului israelian de origine română Eduard
    Almashe a fost deschisă la sediul Institutului Cultural Român de la Tel Aviv.
    Cu ocazia vernisajului, care a avut loc la 9 februarie, au fost prezentate
    albumele de artă Timp și ceasuri și Florile viitorului,
    semnate de Eduard Almashe, volumul bilingv de artă și poezie intitulat
    Iubire și natură, al artistei multidisciplinare Rely Schwartzberg
    și cartea Gânduri despre Muzică, scrisă de editorul și criticul de
    artă Adrian Grauenfels. Eduard Almashe s-a născut la Alba Iulia, în 1946, și a
    absolvit Facultatea de Inginerie. În 1970 a început să picteze pe lemn și să
    sculpteze, inspirat de opera lui Constantin Brâncuși. Mai târziu, s-a alăturat
    cenaclului artistic condus de Constantin Marinescu la Alba Iulia. În 1982, a
    emigrat în Israel unde și-a continuat activitatea artistică și a realizat o
    sculptură metalică în aer liber care poate fi văzută în parcul orașului
    Raanana. De-a lungul timpului a participat la importante expoziții solo și
    colective în Israel și România. Expoziţia Enigma. Youtube poate fi
    vizitată până pe 17 martie.


  • Ascumbuseri mutrinda securitatea energetică

    Ascumbuseri mutrinda securitatea energetică

    Polimlu ruso-ucrainean adusi multicilăstăseri pi livelu european și ditu videala a resurselor energetice, tru scupo hiinda aprovizionării niacumtinată. Conflictul spusi nica nă oară, importanța securitatillei energhetiţi ali Românie, componentă vitală a politicăllei di securitate națională. Securitatea energetică ţăni di ma mulţă factori cum resursili energhetiţi, situația geopolitică, rutili di tranzit. Ministrul a Energiillei di București, Virgil Popescu, spusi, tru aestă noimă, că văsilia nu ari niţi ună problemă tru asigurarea cu gaze naturale tră sezonul arati, di itia că ari duri stocuri tru depozite. Ministrul a Energiillei cundille că România poate s’năstreacă, fără problemi, eventuale kipiti di consum generat di tempearaturi negative. El cundille că văsilia ari, tru aestu kiro, ma multu cu aproapea 780 di milioane di metri cubi di gaze andicrandi cătu avea tru idyiulu kiro a anlui tricutu. Ma multu, ministrul ali Energie deadi asigurări că nu ari furñii di găilipseari di itia a embargoului tră motorina ditu Rusia, cari s’băgă tru lucru tora ma ninti. Virgil Popescu cundille că zbură cu tuţ mărlli importatori di produse petroliere di pi pzari, iara aeşţă ş’diversificară izvurili di aprovizionari, aţea turlie tra s’nu aibă sincope.



    Dimecu, România va s’treacă cu hăiri di interdicţia băgată ti motorina arusească, aşi cum u feaţi tru bitisita a anlui tricutu, şi cu aţea mutrinda nafta, cundille Virgil Popescu. Diversificaria izvuriloru di aprovizionari easti ună di cilăstăserli a autoritățlor di la București. Săptămâna tricută, România şi Azerbaidjan prilundziră contractul tră livrarea di gaze naturale azere tru România. Documentul, simnat la Baku, pruveadi căbilea ti livrarea a ăscăntoru cantităţ di până la un miliardu di metri cubi până la 31 di marţu 2024 şi va s’bagă tru lucru la 1 aprilie, anlu aestu. Aflat tru ună vizită tru Azerbaidjan, șeflu a statlui român, Klaus Iohannis, spusi că, tru añilli ditu soni, Bucureștiul feaţi investiţii substanţiale tru dizvoltarea capacitatillei di transport a gazlui, ama şi tru conectivitatea cu văsiliili viţini. Tru arada a lui, premierul Nicolae Ciucă declară, după ună andamasi avută, Cairo, la bitisita a stămânăllei tricută, cu ministrul egiptean a Petrolui şi Resurselor minerale, Tarik El Molla, că România easti sinfirisită s’adavgă ananghea di consum ufilisinda terminalu di gaze naturale lichefiate egiptean, până la oara la cari va s’poată s’hibă valorificati gazili di mari ahăndusimi ditu Amarea Lae. Nicolae Ciucă easti cu minduita că va s’află cearei tră suplimentarea a cantitatillei ţi easti ananghi ti România, cum şi tră s’da agiutoru a Republicăllei Moldova. Cu furñia a vizităllei faptă di premierlu Ciucă la Cairo, fu simnat un acord di colaborari anamisa di Societatea română Transgaz şi compania egipteană di transportu a gazlui.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala