Radio România Internațional

Tag: Nicolae Ciuca

  • Rumänien und Polen wollen Zusammenarbeit vertiefen

    Rumänien und Polen wollen Zusammenarbeit vertiefen





    Rumänien und Polen haben beschlossen, ihre bilaterale Zusammenarbeit auf mehreren Ebenen auszubauen. Am gestrigen Dienstag hat der polnische Premierminister Mateusz Morawiecki eine Stippvisite nach Bukarest unternommen, wo er von Präsident Klaus Johannis empfangen wurde und mit seinem Amtskollegen Nicolae Ciucă sowie mit Verteidigungsminister Angel Tîlvăr zusammentraf. Wir wollen, dass unsere engen Sicherheits- und Verteidigungsbeziehungen durch eine robuste und fruchtbare wirtschaftliche Zusammenarbeit ergänzt werden, die dem Potenzial unserer beiden Volkswirtschaften entspricht“, sagte Präsident Johannis nach seinem Treffen mit dem Warschauer Premierminister. Das Staatsoberhaupt fügte hinzu, dass Polen einer der wichtigsten Handelspartner Rumäniens in der Region sei und erinnerte daran, dass der bilaterale Handel im Jahr 2022 ein Rekordniveau von fast 11 Milliarden Euro erreicht habe.



    Premierminister Nicolae Ciucă erklärte seinerseits, dass das gemeinsame Treffen von rumänischen und polnischen Regierungsvertretern am Dienstag beiden Seiten die Gelegenheit bot, den bei früheren Treffen vereinbarten Aktionsplan 2022–2026 zu bestätigen. So wurden neue bilaterale Ziele und Handlungsrichtungen für jedes Ministerium in Bereichen wie Forschung, Digitalisierung, KMU, demografische Entwicklung, Jugend und Sport, Verteidigung und Verkehr festgelegt. Der rumänische Regierungschef sagte, dass der Bereich der Forschung, Entwicklung und Digitalisierung sehr wichtig sei und dass beide Länder ein besonderes Potenzial und gemeinsame Anliegen bei der Suche nach Lösungen haben, um die Konsolidierung und Fortentwicklung des Bereichs zu gewährleisten. Die Digitalisierung müsse man in einer Art und Weise vorantreiben, dass sie sowohl den Bürgern als auch den kleinen und mittleren Unternehmen zugute kommt.



    Bei dem Treffen auf Regierungsebene erörterte man ferner die weitere Entwicklung der Infrastruktur im Stra‎ßen-, Schienen- und Hafenverkehr. Premierminister Ciucă unterstrich die Bedeutung dieser Infrastruktur namens Via Carpathia und Rail-2-Sea, bei der es um die Verbindung zweier Häfen geht — des rumänischen Schwarzmeerhafens Constanța und des polnischen Ostseehafens Danzig. Dies sind Elemente, von denen wir überzeugt sind, dass sie nicht nur unseren Ländern, Rumänien und Polen, helfen werden, sondern auch der Slowakei, Ungarn und Bulgarien, um die Verbindung zum südlichen Teil Europas herzustellen, und gleichzeitig sind es Infrastrukturelemente, die auch der Ukraine helfen werden“, betonte Premierminister Ciucă. Er verwies auch auf die sehr guten“ Gespräche im Bereich Verteidigung und die Entscheidung, eine technische Kommission für die Verteidigungsindustrie auf der Grundlage der im letzten Jahr in Warschau eingegangenen Verpflichtungen einzurichten.



    Der polnische Ministerpräsident Mateusz Morawiecki erachtete seinerseits die gemeinsame Zusammenarbeit als sehr gut; das Wirtschaftswachstum der beiden Länder habe dazu geführt, dass Warschau und Bukarest sich in Europa und in der ganzen Welt ein besseres Gehör verschafft haben“.

  • Cooperarea lărdzită România – Polonia

    Cooperarea lărdzită România – Polonia

    România și Polonia apufusiră s’lărdzească cooperarea bilaterală tu ma multi planuri. Marță, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, feaţi ună vizită la București, iu fu aştiptat di șeful a statului, Klaus Iohannis și avu andamasi cu omologlu a lui, Nicolae Ciucă și cu ministrul Apărarillei, Angel Tîlvăr.


    “Cilăstăsimu ca legăturile noastre strease pi linie di securitate şi apărare s’hibă diplo pritu ună cooperare economică vărtoasă şi hăirlătică, pritu potentialu ti lu-au aţeali dauă economiiˮ, spusi prezidentulu Iohannis, după andamasea cu premierul di la Varșovia. Şeful statlui adăvgă că Polonia easti unul ditu nai ma importanţi parteneri comerciali ali României ditu regiune, di adusi aminti că, tru anul 2022, alăxerli comerciale bilatearale agoumsiră pi un nivel record di aproapea 11 miliardi di euro.



    Tu arada a lui, premierul Nicolae Ciucă spusi că andamasea comună di marță a Guvernelor român şi polonez adusi furñia a aţiloru dauă părţă ti s’confirma planul di acţiune 2022 – 2026 ti cari s’akicăsiră tu andamasili di ma ninti. Ase, fură apufusiti obiective şi direcţii năi di lucru tru plan bilateral pi liniile a cathi unlui minister ahoryea, tru domenii catacum cercetare, digitalizare, IMM-uri, evoluţie demografică, tineret şi sport, apărare şi transporturi.



    Prim-ministrul di București spusi că domeniul cercetării, dizvoltării şi digitalizării easti multu important, iara dauli văsilii au un potenţial ahoryea şi cilăstăseri deadunu ta s’află aţeali cearei pritu cari s’asiguripsească anvărtuşearea şi dizvoltarea aluştuiu. El nica spusi că ari cilăstăseri comune tru aţea ţi mutreaşti aflareea ceaei ti duţearea ma largu digitalizarea, tru hăirlăticlu emu a cetăţenilor, emu a ntreprinderilor ñiţ şi di mesi.



    Tutunăoară, premierul Ciucă spusi că fură analizate şi oportunităţile tră continuarea a dizvultarillei infrastructurăllei, amu aţillei rutiere, emu pi calea di heru şi portuară. Aestu cundille relevanța aliştei infrastructuri număsită Via Carpathia şi, tutunăoară, Rail-2-Sea, hiinda zborlu ti conectarea a dauă porturi – Portul românesc Constanţa di la Amarea Lae şi Portul polonez Gdansk di la Amarea Baltică.



    “Suntu elemente cari avem căndăsearea că va s’agiută nu maş a craturloru a noastre, România şi Polonia, am ava s’agiută şi ali Slovacia, şi Ungaria, şi tru sud, cătră Bulgaria, di va u facă ligătura anamisa di partea di sud a Europăllri şi, tutunăoară, suntu elemente di infrastructură cari valli-agiută şi Ucrainaˮ, cundille prim-ministrul Ciucă. El spusi şi ti muabeţli “multu buneˮ ţi lu avură tu domeniul apărarillei şi la apofasea tra s’adară ună comisii tehnice mutrinda industria di apărare pi thimellilu a angajamentelor asumate, anlu tricut, la Varşovia.



    Tu arada a lui, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, spusi ca hiinda multu bună colaborarea comună, iaraa creştirile economiţi ditu aţeali dauă craturi feaţiră că “boţli ali Varşoviei şi Bucureştiului si s’avdă ma ghini tru Europa şi tru tută lumeaˮ.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Cooperare extinsă România – Polonia

    Cooperare extinsă România – Polonia

    România și Polonia au decis să extindă cooperarea
    bilaterală pe multiple planuri. Marți, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a făcut o vizită la
    București, unde a fost primit de șeful statului, Klaus Iohannis și a avut
    întâlniri cu omologul său, Nicolae Ciucă și cu ministrul Apărării, Angel
    Tîlvăr.

    Ne propunem ca legăturile noastre strânse pe linie de securitate şi
    apărare să fie dublate de o cooperare economică robustă şi fructuoasă, pe
    măsura potenţialului oferit de cele două economiiˮ    , a afirmat președintele
    Iohannis, după întrevederea cu premierul de la Varșovia. Şeful statului a
    adăugat că Polonia este unul dintre cei mai importanţi parteneri
    comerciali ai României din regiune, amintind că, în anul 2022, schimburile
    comerciale bilaterale au atins un nivel record de aproape 11 miliarde de euro.


    La
    rândul său, premierul Nicolae Ciucă a precizat că ședinţa comună de marți a
    Guvernelor român şi polonez a oferit prilejul celor două părţi de a confirma
    planul de acţiune 2022 – 2026 convenit în întâlnirile anterioare. Astfel, au
    fost stabilite obiective şi direcţii noi de acţiune în plan bilateral pe
    liniile fiecărui minister în parte, în domenii precum cercetare, digitalizare,
    IMM-uri, evoluţie demografică, tineret şi sport, apărare şi transporturi.

    Prim-ministrul de la București a afirmat
    că domeniul cercetării, dezvoltării şi digitalizării este foarte important, iar
    ambele ţări au un potenţial aparte şi preocupări comune în a identifica acele
    soluţii prin care să se asigure consolidarea şi dezvoltarea acestuia. El a mai
    spus că există preocupări comune în ceea ce priveşte găsirea de soluţii pentru
    continuarea digitalizării, în beneficiul atât al cetăţenilor, cât şi al
    întreprinderilor mici şi mijlocii.

    De asemenea, premierul Ciucă a declarat că
    au fost analizate şi oportunităţile pentru continuarea dezvoltării
    infrastructurii, atât a celei rutiere, cât şi de cale ferată şi portuară. Acesta
    a subliniat relevanța acestei infrastructuri denumite Via Carpathia şi, de asemenea, Rail-2-Sea, fiind
    vorba despre conectarea a două porturi – Portul românesc Constanţa de la Marea
    Neagră şi Portul polonez Gdansk de la Marea Baltică.

    Sunt elemente care avem convingerea
    că vor continua să ajute nu numai ţările noastre, România şi Polonia, dar
    vor ajuta şi Slovacia, şi Ungaria, şi în sud, către Bulgaria, realizând
    legătura către partea de sud a Europei şi, totodată, sunt elemente de
    infrastructură care vor ajuta şi Ucrainaˮ    , a punctat prim-ministrul
    Ciucă. El s-a referit şi la discuţiile foarte buneˮ avute în domeniul
    apărării şi la decizia constituirii unei comisii tehnice privind industria de
    apărare în baza angajamentelor asumate, anul trecut, la Varşovia.

    La rândul
    său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a apreciat ca fiind foarte bună
    colaborarea comună, iar creşterile economice din cele două ţări au făcut ca
    vocile Varşoviei şi Bucureştiului să fie mai bine auzite în Europa şi în
    întreaga lumeˮ.


  • La coopération roumano-polonaise élargie

    La coopération roumano-polonaise élargie


    La Roumanie et la Pologne
    ont décidé de l’élargissement de leur coopération bilatérale dans plusieurs
    domaines. Mardi, le premier ministre polonais, Mateusz Morawiecki a visité
    Bucarest pour des discussions avec le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis,
    son homologue, Nicolae Ciuca et le ministre de la Défense, Angel Tîlvar. Nous
    nous proposons d’accompagner nos rapports étroits en matière de sécurité et de
    défense d’une coopération économique robuste et profitable qui reflète le
    potentiel économique de nos pays, a fait savoir le président roumain, Klaus
    Iohannis, à l’issue de son entrevue avec le chef du gouvernement de Varsovie.
    Et Iohannis d’ajouter que la Pologne reste un des partenaires commerciaux régionaux
    les plus importants de la Roumanie, avec un volume des échanges bilatéraux de
    presque 11 milliards d’euros en 2022.


    A son tour, le premier
    ministre roumain, Nicolae Ciuca, a précisé que la réunion commune de mardi des
    gouvernements roumain et polonais a offert l’occasion aux deux pays de
    confirmer leur plan d’action pour 2022-2026 décidé lors de leurs rencontres
    antérieures. La Roumanie et la Pologne ont fixé de nouveaux objectifs et
    directions dans différents domaines tels la Recherche, la Numérisation, les
    PMM, l’évolution démographique, la Jeunesse, le Sport, la Défense et les Transports.


    Une occasion pour Nicolae
    Ciuca de réitérer l’importance des domaines tels la Recherche, le Développement
    et la Numérisation, tout en insistant sur le potentiel des deux pays d’identifier
    les solutions censées encourager ces branches. Le chef du gouvernement roumain
    a également mis en avant la préoccupation des deux pays de trouver des
    solutions pour poursuivre la numérisation aussi bien au service des citoyens qu’au
    bénéfice des entreprises. Bucarest et Varsovie ont examiné les opportunités de
    développement de leurs infrastructures routière, ferroviaire et portuaire. Dans
    ce contexte, Nicolae Ciuca a souligné la rélévance de deux projets: celui de Via
    Carpathia, un grand axe routier censé traverser le continent du Nord au Sud, de
    la Baltique à la mer Égée et la mer Noire et Rail-2-Sea qui mettra en connexion
    les ports de Constanta, à la mer Noire et de Gdansk, à la mer Baltique. Ce
    sont des projets qui serviront non seulement aux intérêts de la Roumanie et de
    la Pologne, mais aussi à ceux d’autres pays, tels la Slovaquie, la Hongrie, la
    Bulgarie, et implicitement, l’Ukraine, en reliant le Nord au Sud de l’Europe a
    précisé M. Ciuca. Et lui de mettre en avant les discussions bénéfiques que les
    deux parties ont menées dans le domaine de la défense ayant débouché sur la
    mise en place d’une commission technique spécialisée, au terme des engagements
    assumés l’année dernière, à Varsovie.


    Pour sa part, le premier
    ministre polonais, Mateusz Morawiecki a apprécié l’excellente collaboration
    roumano-polonaise. La croissance enregistrée par nos économies a rendu nos voix
    plus audibles aussi bien en Europe que dans le monde.





  • 105 ani de la unirea Basarabiei cu România

    105 ani de la unirea Basarabiei cu România

    Lideri ai administraţiei de la Bucureşti au participat luni, în Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), la festivităţi prilejuite de împlinirea a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Un moment important a fost marcat în municipiul Ialoveni, unde au fost dezvelite busturile lui Alexandru Marghiloman, premierul României din acea vreme, şi Ion Inculeţ, preşedinte al Sfatului Ţării de la Chişinău în 1918. Prezent la ceremonie, preşedintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, Marcel Ciolacu, a dat asigurări că România, ca şi acum 105 ani, va fi acolo unde o cheamă datoria, va apăra suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Marcel Ciolacu: Pe 27 martie 1918, în Sfatul Ţării de la Chişinău, Alexandru Marghiloman spunea aşa: atunci când s-a ivit pericolul care va ameninţa integritatea, România înrudită s-a grăbit să garanteze independenţa şi nedespărţirea acestei ţări. Astăzi, după 105 ani, suntem aici şi îmi permiteţi să vă spun clar şi răspicat că nimic nu s-a schimbat. România va fi acolo unde o cheamă datoria şi vocea sângelui. România va apăra suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.

    Totodată, Marcel Ciolacu a apreciat că reintroducerea recentă a limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova reprezintă un act de curaj. Iar preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, a declarat că în Europa, în lumea asta, trebuie să ştii ce limbă vorbeşti, trebuie să ştii din ce neam faci parte, să-ţi ştii istoria şi numai aşa, prin astfel de decizii, chiar şi întârziate, vom putea face parte din lumea civilizată, din lumea păcii şi nu din lumea războiului şi lumea minciunii’. În plus, acesta a apreciat ajutorul României acordat Republicii Moldova şi şi-a exprimat speranţa ca în momentele decisive şi clasa politică actuală să aibă tăria să ia decizii istorice.Igor Grosu: În timpuri grele apar caractere puternice, şi aceşti doi înaintaşi, Alexandru Marghiloman şi Ion Inculeţ, au luat o decizie istorică. De aceea ne dorim nouă, clasei politice, să ne ajute Dumnezeu şi la momentul potrivit să avem caracter şi hotărâre să luăm decizii istorice! Vă mulţumesc tuturor românilor, mulţumesc României pentru tot ce a făcut şi face pentru Republica Moldova.

    De la București, premierul Nicolae Ciucă a declarat că istoria ne învaţă că agresiunea militară, dominaţia ilegitimă şi discriminarea naţiunilor nu pot dăinui. Ne-o dovedesc aspiraţiile dintotdeauna ale popoarelor, inclusiv ale poporului român, de a trăi liber, demn, unit şi democratic. Iar acestea îşi găsesc cea mai concretă expresie în Marea Unire din 1918, începută la 27 martie cu revenirea Basarabiei la patria mamă, România. Evenimentul a reprezentat un moment esenţial pentru anul istoric 1918, care a culminat, la 1 decembrie, cu unirea tuturor românilor. Istoria a consemnat însă existenţa sub un singur stat a celor două teritorii separate de Prut timp de doar 22 de ani. În 1940, în urma unui ultimatum al Moscovei, care urmărea punerea în aplicare a pactului semnat de Hitler şi Stalin, Basarabia a fost din nou ruptă de România şi cedată Uniunii Sovietice.


  • Mesaj cu prilejul Zilei Unirii Basarabiei cu România

    Mesaj cu prilejul Zilei Unirii Basarabiei cu România


    Premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Unirii Basarabiei cu România, ocazie cu care s-a referit și la invazia rusească din Ucraina, conflict aflat la granițele ambelor țări de limbă română: “Istoria ne învață că agresiunea militară, dominația ilegitimă și discriminarea națiunilor nu pot dăinui. Ne-o dovedesc aspirațiile dintotdeauna ale popoarelor, inclusiv ale poporului român, de a trăi liber, demn, unit și democratic. Iar acestea își găsesc cea mai concretă expresie în Marea Unire din 1918, începută la 27 martie cu revenirea Basarabiei la patria mamă, România.”



    Șeful guvernului român a evocat istoria zbuciumată a Basarabiei din ultimii peste 100 de ani: “Basarabia a arătat cât de puternic au putut dăinui spiritul românesc și o majoritate românească, în ciuda rusificării forțate. Atunci, în condițiile vitrege ale Primului Război Mondial, când România lupta împotriva a trei mari imperii, s-a văzut foarte clar dorința românilor basarabeni de a trăi liberi și de a se uni cu Țara.


    Revoluțiile din februarie și octombrie 1917 au creat spațiul pentru ca identitatea românească a Basarabiei să se reafirme și ca românii basarabeni să-și creeze propriile structuri reprezentative și de conducere, între care Sfatul Țării, care a condus Basarabia legitim și legal, după transferul real al puterii din partea guvernatorilor ruși, din noiembrie 1917. Iar pașii spre Unire s-au făcut într-o manifestare deplină a principiului autodeterminării popoarelor, cu larga susținere publică a tuturor cetățenilor, în acțiuni recunoscute internațional care au culminat prin Unirea Basarabiei cu România, votată în ședința Sfatului Țării la care a participat premierul de atunci al României, Alexandru Marghiloman.”



    Aducem astăzi un omagiu celor care au realizat Unirea Basarabiei cu România și au deschis calea Marii Uniri la câteva zile de la promulgarea la Chișinău a legii ce consfințește adevărul istoric al limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc. Și salutăm generația actuală de politicieni și oameni de cultură care reușesc să reașeze la Chișinău bazele democrației, europenizării și ale identității românești, asumând drumul comun în Uniunea Europeană”, a mai transmis premierul Ciucă.

  • Premierlu român la Chişinău

    Premierlu român la Chişinău

    Thimilliusită pi ună parte a teritoriilor româneşti răsăritene arăchiti di Uniunea Sovietică stalinistă tru 1940, dupu un ultimatum, Republica Moldova ş’proclamă independenţa andicra di Moscova pi 27 august 1991, după eşeclu a puciului neo-bolşevic contra aţilui ditu soni lider sovietic, reformatorlu Mihail Gorbaciov. Tru idyea dzuuă, România eara prima văsilie ditu lume cari pricunuştea statalitatea noului a llei viţinu. Di atumţea, Bucureştiul armasi nai ma energic şi consecventu susţănătoru ali independenţă, integritati teritorială şi, unăoară ţi Chişinăul şi spusi volea ta s-intră tru Uniune, a imnaticlui european ali Ripublica Moldova.



    Gioi, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, dimăndă, la Bruxelles, că ripublica viţină va s’llia un agiutor suplimentar ditu partea a Uniunillei Europeane. El pripusi şi ca entităţile pro-ruse ditu Republica Moldova s’hibă ţinta a unăllei pachetă di sancţiuni comunitare. Tut gioi, premierul român, Nicolae Ciucă, aflat tru vizită oficială la Chişinău, lu spusi diznău andrupămintulu fără alti căftări tră integrarea Republicii Moldova.



    Republica Moldova ş’lo boirgea cu mari curayiu tu imnaticlu europeani, a deapoa România, cari akic4si multu ghiini cari suntu tute etapile aaluştui, u spuni vrearea pănu di marrdzină tra s’ndrupască – spusi şeflu a guvernului di la Bucureşti. La andamasea cu prezidenta a republicăllei, pro-occidentala Maia Sandu, Ciucă spusi că România faţi gaereţ năuntrulu ali Uniuni Europeane tră s’ţănă stabilitatea guvernamentală, economică și socială a Ripublicăllei Moldova. Şefa statului u spusi pricunuştearea tră tut agiutorlu pi cari România lu-da a Republicăllei Moldova.



    “Tricum ghini aestă iarnă și aestu lucru s-feaţi nica şi cu agiutorlu a dumnillei a voastri. Lipseaşti, ma largu s’ţănemu stabilitatea tru văsilie și s’dămu sigurlăki a cetățeañilor a noștri. Di altă parte, minduimu s’criştemu reziliența economiillei, ta s’putem s’criștem standardile di bană tru Republica Moldova și dumnilliavoastră nă agiutatu pi tuti aesti dimensiuni” – declară ea. Maia Sandu spuni că Republica Moldova ari ună agendă ncărcată tru procesul di integrare europeană. “Săptămâna aesta s’ţăni andamasea a Consiliului European și știm că România alumtă aclo tră interesele Republicii Moldova, inclusiv tră yinitoarili jgllioati pi calea integrarillei europeane” – cundille ea.



    Premierlu Ciucă ălli turnă a omologlui a lui, Dorin Recean, vizita di pi 1 di marţu, prota tru xeani dupu băgarea pi ipotisi a aluştui ditu soni. Atumţea, Ciucă salute aţea ţi număsi livelu excelent a relaţiilor bilaterali și dinamica remarcabilă a dialoglui ditu București și Chișinău. Uidisitu cu premierlu, România ş’nvărtuşi statutlu di prim partener comercial ali Ripublica Moldova. Comerţul bilateral, adusi aminti el, criscu cu 1,2 miliardi di dolari tru 2022 şi agiumsi la aproapea 3,6 miliardi.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Premierul român la Chişinău

    Premierul român la Chişinău

    Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de
    Uniunea Sovietică stalinistă în 1940, în urma unui ultimatum, Republica Moldova
    şi-a proclamat independenţa faţă de Moscova pe 27 august 1991, după eşecul
    puciului neo-bolşevic contra ultimului lider sovietic, reformatorul Mihail Gorbaciov.
    În aceeaşi zi, România devenea prima ţară din lume care recunoştea statalitatea
    noului său vecin. De atunci, Bucureştiul a rămas cel mai energic şi consecvent
    susţinător al independenţei, integrităţii teritoriale şi, odată ce Chişinăul
    şi-a anunţat ambiţia de a se integra în Uniune, al traseului european al Republicii
    Moldova.

    Joi, preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat, la Bruxelles,
    că republica vecină va primi un ajutor suplimentar din partea Uniunii Europene.
    El a propus şi ca entităţile pro-ruse din Republica Moldova să fie ţinta unui
    pachet de sancţiuni comunitare. Tot joi, premierul român, Nicolae Ciucă, aflat
    în vizită oficială la Chişinău, a reafirmat sprijinul necondiţionat pentru integrarea
    Republicii Moldova.

    Republica
    Moldova s-a angajat foarte curajos într-un parcurs european    , iar România, care a înțeles foarte bine care sunt
    toate etapele acestuia, exprimă maximă disponibilitate pentru a o susține     – a
    spus şeful guvernului de la Bucureşti. La întrevederea cu președinta
    republicii, pro-occidentala Maia Sandu, Ciucă a spus că România face demersuri
    în interiorul Uniunii Europene pentru a menține stabilitatea guvernamentală,
    economică și socială a Republicii Moldova. Şefa statului și-a exprimat
    recunoștința pentru tot sprijinul pe care România îl acordă Republicii Moldova.

    Am ieșit cu bine din iarnă și acest lucru s-a datorat inclusiv sprijinului
    dumneavoastră. Trebuie să menținem în continuare stabilitatea în țară și să
    oferim siguranță cetățenilor noștri. Pe de altă parte, încercăm să creștem
    reziliența economiei, ca să putem să creștem standardele de viață în Republica
    Moldova și dumneavoastră ne-ați sprijinit pe toate aceste dimensiuni     – a
    declarat ea. Maia Sandu afirmă că Republica Moldova are o agendă încărcată în
    procesul de integrare europeană. Săptămâna aceasta are loc ședința Consiliului
    European și știm că România luptă acolo pentru interesele Republicii Moldova,
    inclusiv pentru următorii pași pe calea integrării europene –     a conchis ea.


    Premierul Ciucă i-a întors omologului său, Dorin Recean, vizita de pe 1 martie, prima peste hotare după
    învestirea celui din urmă. Atunci, Ciucă a salutat ceea ce a numit nivelul
    excelent al relaţiilor bilaterale și dinamica remarcabilă a dialogului dintre
    București și Chișinău. Potrivit premierului, România şi-a consolidat statutul
    de prim partener comercial al Republicii Moldova. Comerţul bilateral, a
    amintit el, a crescut cu 1,2 miliarde de dolari în 2022 şi a ajuns la
    circa 3,6 miliarde.


  • Le premier ministre roumain, en visite à Chisinau

    Le premier ministre roumain, en visite à Chisinau


    Créée sur une partie du territoire roumain annexé par l’URSS,
    suite à un ultimatum, en 1940, la République de Moldova a proclamé son
    indépendance envers Moscou le 27 août 1991, suite à un putsch manqué contre le
    leader soviétique,Mikhaïl
    Gorbatchev. Le jour même, la Roumanie devenait le premier pays au monde à
    reconnaître la souveraineté de son nouveau voisin. Depuis, Bucarest est resté le
    partisan le plus énergique et le plus conhérent de l’indépendance et de lintégrité
    territoriale de son voisin moldave dont il soutient pleinement l’ambition de
    rejoindre la communauté européenne. Jeudi, à Bruxelles, le président roumain, Klaus
    Iohannis, a annoncé que l’UE accordera bientôt une nouvelle aide supplémentaire
    à Chisinau. Parallèlement, le leader de Bucarest a plaidé pour la mise en place
    d’un paquet de sanctions à l’adresse des enthités pro-russes vivant en
    République de Moldova. Le jour même, le chef du gouvernement de Bucarest,
    Nicolae Ciuca, en visite à Chisinau, a réitéré le soutien inconditionnel que la
    Roumanie est prêt à accorder au parcours européen de son voisin moldave. La
    République de Moldova s’est courageusement engagé sur la voie de son
    intégration européenne et la Roumanie qui connaît très bien toutes les étapes d’un
    tel procesus, est prête à l’appuyer, a fait savoir M. Ciuca.


    Lors d’une entrevue avec la présidente moldave, Maia Sandu, le
    responsable roumain a rappelé les démarches faites par la Roumanie auprès de
    Bruxelles afin de préserver la stabilité gouvernementale, économique et sociale
    de son voisin moldave.


    Pour sa part, Maia Sandu a remercié Bucarest de
    son soutien permanent. C’est grâce au soutien de la Roumanie, qu’on est arrivé
    à sortir de l’hiver. On doit poursuivre les efforts pour maintenir la stabilité
    et la sécurité dans le pays. Parallèlement, nous essayons de renforcer la
    résilience de l’économie afin d’accroître la qualité de notre vie, une démarche
    que Bucarest a pleinement soutenue a fait savoir Maia Sandu. Aux dires de la
    cheffe de l’Etat moldave, son pays s’enorgueillit d’avoir un riche agenda européen.
    Cette semaine a lieu la réunion du Conseil européen, une occasion pour la
    Roumanie de plaider en faveur de nos intérêts, notamment des ceux en rapports
    avec l’adhésion à l’UE a précisé Mme Sandu.


    La visite à Chisinau du premier ministre roumain
    est une réponse à celle que son homologue moldave, Dorin Recean, a entamée à
    Bucarest, le 1 mars. Une occasion pour Nicolae Ciuca de saluer le niveau
    excellent des rapports bilatéraux et la dynamique remarquable du dialogue
    roumano- moldave. Selon le chef du gouvernement roumain, la Roumanie a renforcé
    son statut de principal partenaire commercial de la République de Moldova. En
    2022, les échanges bilatéraux ont connu une hausse d’1,2 milliards de dollars,
    en atteignant 3,6 milliards de dollars, a ajouté Nicolae Ciuca.



  • March 20, 2023

    March 20, 2023

    VISIT – On a visit to the United Arab
    Emirates, Romania’s president Klaus Iohannis this morning met in Abu Dhabi with
    his counterpart, Sheik Mohamed bin Zayed al Nahyan. On this occasion, the
    countries’ relevant ministers and officials signed bilateral documents in the
    fields of energy, cyber-security and education. Yesterday, president Iohannis
    visited Masdar City, a model of urban sustainable development focusing on
    energy efficiency and environment protection. President Iohannis attended a
    presentation of projects in the fields of transport, urban ventilation and
    cooling, building-generated energy and making optimal use of sunlight in
    research and education institutions. Successfully tested in Masdar City, these
    solutions can inspire projects in other cities, including Romania, which have a
    growing interest for sustainable energy. Romanian researchers affiliated with
    institutes in Masdar City have also contributed to their development, the
    Presidency reports.


    EXERCISE – Over March 20 – April 2, some 3,400
    Romanian and international servicemen are taking part in the Sea Shield 2023
    exercise held in the Black Sea, the Danube River, the Danube Delta and coastal
    areas. Sea Shield 2023 is the largest-scale training exercise planned and
    carried out by the Romanian Naval Forces this year. Attending will be military
    units from 12 allied and partner states, accompanied by military watercraft,
    aircraft and other combat equipment. The exercise will help increase the level
    of interoperability of participant forces and is part of NATO’s multinational
    training programs.


    MEETINGS – Romania’s Foreign Minister, Bogdan
    Aurescu, is today attending the Foreign Affairs Council meeting in Brussels.
    According to a Foreign Ministry release, EU Foreign Ministers will discuss
    Russia’s aggression in Ukraine, with this country’s Foreign Minister, Dmytro
    Kuleba, expected to join talks in videoconference format. Minister Aurescu will
    discuss the need to maintain support for Ukraine at all levels, both from the
    EU and Member States individually, with a focus on providing military equipment
    and training for the Ukrainian army as quickly as possible as part of the EU
    Military Assistance Mission in support of Ukraine (EUMAM Ukraine). The Romanian
    official will also express support for consolidating the sanctions regime
    against Russia, while also streamlining the implementation of existing
    restrictions, with a focus on continuing diplomatic efforts to further isolate
    this aggressor state. Minister Aurescu will also address the security
    developments in the Republic of Moldova and destabilizing actions targeting the
    pro-European administration in this country. The Romanian Foreign Minister will
    encourage Member States to continue their support for Chișinău. Also today,
    Bogdan Aurescu is attending the joint meeting of EU Foreign and Defense
    Ministers and the International Conference of donors in support of the people
    of Turkey and Syria, affected by the February 6 earthquake.


    MOLDOVA – Romania’s Prime Minister, Nicolae
    Ciucă, will this week travel to the Republic of Moldova to meet his Moldovan
    counterpart, Dorin Recean. On this occasion, Prime Minister Ciucă will reassert
    Romania’s support for the reform process in this country, the consolidation of the
    economy, the resilience and security of Romania’s neighbor, as well as for
    advancing Moldova’s European track. On the other hand, Moldova’s Supreme
    Security Council is expected today to discuss what president Maia Sandu has
    called the exceptional situation of the country’s judiciary, after the
    General Assembly of Magistrates has delayed the appointment of members of the
    Superior Council of Magistracy. President Sandu argues Moldovan judges want to
    block efforts to reform the judiciary by setting their next meeting for the end
    of April. In last week’s address to Parliament, the Moldovan president called
    on the Government and Parliament to create a special court of law to
    investigate corruption cases in the justice system.


    AWARD – The Radio Drama show The Sixties
    written by Ema Stere and adapted and directed by Mihnea Chelaru scooped the
    Best European Drama award at the BBC Audio Drama Awards 2023 in a gala hosted
    by the BBC Broadcasting House in London. Starting 2012, the BBC Audio Drama
    Awards have been celebrating the range, originality and cut-through quality of
    audio drama on air and online and giving recognition to the creativity of
    actors, writers, producers, sound designers and others who work in this genre. The
    Best European Drama was introduced in 2019 to acknowledge the role of other
    European public service broadcasters in nurturing this distinctive genre.


    RUGBY – Romania’s national rugby team
    ranked 3rd in the 2023 edition of Rugby Europe Championship after
    securing a dramatic 31-25 win against Spain in the bronze final, held away from
    home. In the big final, Georgia defeated Portugal 38-11. Romania’s rugby team
    will next play friendlies against Georgia and Italy ahead of its participation
    at the World Cup in France this autumn. Romania has been drawn in Group B
    alongside Ireland, South Africa, Scotland and Tonga. (VP)







  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12.03 – 18.03.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12.03 – 18.03.2023

    Parteneriat Strategic România – Vărgăria


    România şi Vărgăria va li ducă ma largu gaereţli comune tră adoptarea, tru aestu an, ali apofasi di adiarare la Spațiul Schengen. Hăbarea fu faptă di prezidentulu român, Klaus Iohannis, la Sofia, iu fu aştiptatu di omologul a lui, Rumen Radiv. Aţelli doi șefi di stat simnară ună declarație di Parteneriat Strategic cari pruveadi, ntră altele, intensificarea dialoglui politic bilateral, ancurajarea alăxerloru economice şi a cooperării transfrontaliere, cum și asigurarea securitatillei energhetiţi. Tu ţi mutreaşti spațiul di liberă urdinari, Klaus Iohannis năpoi spusi că România şi Vărgăria suntu ndreapti tră aderare, iar extindirea nu easti ligată di migraţia paranom di la sinurli externe ale Uniunii Europene.


    Klaus Iohannis: Spaţiul Schengen spuni ti un drept a cetăţeanului european ta s-urdină liber tru statele Uniunii Europene. Migraţia paranom easti tut cu tut altă luyurie. Zburaşti ti oamiñi cari intră ilegal tru Uniunea Europeană şi minduescu s’treacă ditu un stat tru altu. Di itii politice, aesti dauă chestiuni suntu ameasticate di născănţă politicieni europeni. Easti ună alathusi, ama noi akicăsimu dificultăţile a născăntoru state europene tru chestiunea migraţiei ilegale. Himu etiñi s’lom parti tru tute programele cari yin s’ndreagă aesti chestiuni.


    Și prezidentulu vărgar spusi că România și Vărgăria va s’facă gaeret suplimentare tră ună aderare cât ma ntrăoară la spaţiul Schengen. El spusi că, tru meşlli ditu soni ateali dauă craturi alumtară contra a fluxului di migranţi paranom, flux cari s-ñicură considerabil. Aduţem aminti că tru Consiliul Justiţie şi Afacări Interne ditu andreu 2022, Austria și Olanda ambudyiuairă aderarea României, respectiv a ali Vărgărie tru spațiul Schengen. Austria invocă migraţia ilegală pi ruta balcanică. România nu apruke stepsurli aduse, dizminţite, neise, şi di instituţiile europene.



    Tranziția cătră ună societate veardi


    Guvernul di București vulusi ordonanţa di urgenţă cari va s’tiñîsească ună ditu condiţiile căftati di Comisia Europeană atea turlie ca România s’aproaki a daua caftari di plată ditu cadrul PNRR, tru valoare di 3,2 miliardi di euro. Concret, una ditu pruvidrle documentului stipulează ca dizvoltatorii imobiliari s’instaleadză prize di ncărcari a maşinilor electriţi tru blocurli di locuinţe năi. Idyea borgi va u aibă şi nicukirlli a casiloru veclli,cara vor s’adară znueri majore. Ună altă prevedare a ordonanţei spuni ti scoaterea ditu funcţiune, ditu meslu cirişaru a aluştui an, a grupurilor energetice pi bază di cărbune ditu sudlu a v4siliillei, di la termocentralele Turceni şi Rovinari şi conservarea a lor tră trei ani.


    Guvernul nica adoptat un act normativ cari apufuseaşti ună schemă di agiutor financiar di 26 di milioane di euro tră IMM-uri şi marile companii cari va s’construiască instalaţii di reciclare a cupriiloru. Uidisitu cu premierului Nicolae Ciucă, proiectele finanţate prin aestu mecanism va s’aibă ca obiective protejarea fisillei. Di altă parti, Camera a Deputaţlor di la București, tru harea di for dicizional, adoptă Legea mutrinda aprobarea Acordului di ndrupari anamisa di Statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica tră construirea Unităţilor 3 şi 4 ale Centrală Nuclear-Electrice di la Cernavodă. Pritu implementarea proiectului, contribuţia energiei nucleare tru totalu producţiei di energie, la nivel naţional, va s’hibă di 36%, iara contribuţia energiei nucleare tru totalu producţiei di energie fără emisii di CO2, di 66%.



    Inflație tru creaștire


    Rata anuală a inflaţillei tru România criscu lişor meslu tricut, comparativ cu yianariu, agungânda la 15,52% andicra di 15,07% – spunu ateali ditu soni date ale Institutului Naţional di Statistică. Uidisitu cu specialiștilor, aest lucru nu lipseaşti s’aspargă prognoza BNR conform cu cari inflaţia va să scadă la ună goală ţifră până la bitisita a anului. Analistul financiar Adrian Coderlaşu: “Procesul dizinflaţionist continuă, ama nu va s’hibă, să spunemu, un proces ayălisitu, cu scădeare di la mesu la mesu a inflaţiei şi pot si s’facă ahtări episoadi cu inflaţia crescânda puţin di la u altan mesu la alantu. Tamama idyea situaţie s-vidzu şi tru alte văsilii ditu Uniunea Europeană, inflaţia ditu meslu şcurtu hiinda pisti aţea ditu meslu yinaru”.


    Uidisitu cu INS, tru meslu scurtu, andicra di meslu di ma ninti, nai ma multu criscură păhadzlli la părmătiili alimentare, cu aproape 3,4% şi ateali ale serviciilor – cu aproximativ 2,5 procente. Tru topul scunkerloru ditu 12 mesi ditu soni conduţi zaharea, cu pisti 63%, deapoa untulu, cu aproape 45 di procente şi di gaze, cu aproximativ 42%. Creastiri di păhadz di pisti 30% s’vidzură şi la pătăţ, oauă, margarina şi produsele lactate.


    Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, explică: “Căţe să scunkescu alimentele la noi? Ună, pisti alantă iutido tru lumi, alimentele au ună tendituţă di scunkeari tru aestă perioadă. Ma multu, la noi intervine şocul pe cari lu adara ziya importuri-exporturi, tră atea că importul di produse alimentare procesate easti multu mare şi avem nai ma mari deficit ditu añilli ditu soni, anlu aestu. Aoa easti problema”.


    Pe fondul creșterii prețurilor ditu ultima perioadă, angajaţii ditu truvăţământ au protestat tru mai multe orașe ditu țară, cerând salarii mai mari și amenințând cu greva genearală. Lidirii sindicali reclamă ixikea ac dialogului social şi stipsescu guvernanţii di araua- voli.



    Parlamentul Republicii Moldova oficializă limba română


    “Limba română” va s’llia loclu a “limbăllei moldoveneşti” tru tuti nomurli ditu Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), inclusiv tru Constituţia văsiliillei, după ţi Parlamentul di la Chişinău votă aestă alăxeari tru a daua lectură. Proiectul adoptat bagă tru practico ună apofasi di aoa şi aproape dzati ani a Curtillei Constituţionale, ţi spuni că limba română easti limba oficială tru Republica Moldova. Uidisitu cu Radio Chișinău, votlu fu aplaudat di deputaţllii pro-europeni ali PAS, formaţiune iniţiatoare a proiectului şi cari ari majoritatea tru Parlament. Di alantă parte, deputaţllii socialişti şi comunişti di orientare pro-rusă afişară pancarte cu inscripţii critiţi la adresa actualăllei puteari. La Bucureşti, votlu a Parlamentului moldovean fu saluta di clasa politică.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 12.03 – 18.03.2023

    Retrospectiva săptămânii 12.03 – 18.03.2023


    Parteneriat Strategic România – Bulgaria


    România şi Bulgaria vor continua eforturile comune pentru adoptarea, în acest an, a deciziei de aderare la Spațiul Schengen. Anunțul a fost făcut de preşedintele român, Klaus Iohannis, la Sofia, unde a fost primit de omologul său, Rumen Radev. Cei doi șefi de stat au semnat o declarație de Parteneriat Strategic care prevede, între altele, intensificarea dialogului politic bilateral, încurajarea schimburilor economice şi a cooperării transfrontaliere, precum și asigurarea securităţii energetice. Cât privește spațiul de liberă circulație, Klaus Iohannis a reiterat că România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderare, iar extinderea nu este legată de migraţia ilegală de la frontierele externe ale Uniunii Europene.


    Klaus Iohannis: Spaţiul Schengen se referă la un drept al cetăţeanului european de a circula liber în statele Uniunii Europene. Migraţia ilegală este cu totul şi cu totul altceva. Vorbeşte despre oameni care intră ilegal în Uniunea Europeană şi încearcă să treacă dintr-un stat în altul. Din motive politice, aceste două chestiuni sunt amestecate de unii politicieni europeni. Este o eroare, dar noi înţelegem dificultăţile unor state europene în chestiunea migraţiei ilegale. Suntem dispuşi să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni.


    Și preşedintele bulgar a reafirmat că România și Bulgaria vor depune eforturi suplimentare pentru o aderare cât mai rapidă la spaţiul Schengen. El a arătat că, în ultimele luni, cele două țări au luptat împotriva fluxului de migranţi ilegali, flux care s-a diminuat considerabil. Amintim că în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din decembrie 2022, Austria și Olanda au blocat aderarea României, respectiv a Bulgariei în spațiul Schengen. Austria a invocat migraţia ilegală pe ruta balcanică. România a respins acuzaţiile aduse, dezminţite, de altfel, şi de instituţiile europene.




    Tranziția către o societate verde


    Guvernul de la București a aprobat ordonanţa de urgenţă care va îndeplini una din condiţiile cerute de Comisia Europeană pentru ca România să primească a doua cerere de plată din cadrul PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro. Concret, una dintre prevederile documentului stipulează ca dezvoltatorii imobiliari să instaleze prize de încărcare a maşinilor electrice în blocurile de locuinţe noi. Aceeaşi obligaţie o vor avea şi proprietarii clădirilor vechi, dacă vor face renovări majore. O altă prevedere a ordonanţei se referă la scoaterea din funcţiune, din luna iunie a acestui an, a grupurilor energetice pe bază de cărbune din sudul țării, de la termocentralele Turceni şi Rovinari şi conservarea lor pentru trei ani.


    Guvernul a mai adoptat un act normativ care instituie o schemă de ajutor financiar de 26 de milioane de euro pentru IMM-uri şi marile companii care vor construi instalaţii de reciclare a deşeurilor. Potrivit premierului Nicolae Ciucă, proiectele finanţate prin acest mecanism vor avea ca obiective protejarea mediului. Pe de altă parte, Camera Deputaţilor de la București, în calitate de for decizional, a adoptat Legea privind aprobarea Acordului de sprijin între Statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica pentru construirea Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă. Prin implementarea proiectului, contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie, la nivel naţional, va fi de 36%, iar contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie fără emisii de CO2, de 66%.




    Inflație în creștere


    Rata anuală a inflaţiei în România a crescut uşor luna trecută, comparativ cu ianuarie, ajungând la 15,52% faţă de 15,07% – arată ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică. Potrivit specialiștilor, acest lucru nu ar trebui să altereze prognoza BNR conform căreia inflaţia va scădea la o singură cifră până la finalul anului. Analistul financiar Adrian Codirlaşu: “Procesul dezinflaţionist continuă, însă nu va fi, să zicem, un proces lin, cu scădere de la lună la lună a inflaţiei şi mai pot apărea asemenea episoade cu inflaţia crescând puţin de la o lună la alta. Exact aceeaşi situaţie s-a observat şi în alte ţări din Uniunea Europeană, inflaţia din luna februarie fiind peste cea din luna ianuarie”.


    Potrivit INS, în februarie, faţă de luna precedentă, cel mai mult au crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu aproape 3,4% şi cele ale serviciilor – cu aproximativ 2,5 procente. În topul scumpirilor din ultimele 12 luni conduce zahărul, cu peste 63%, urmat de unt, cu aproape 45 de procente şi de gaze, cu aproximativ 42%. Creşteri de preţuri de peste 30% au consemnat şi cartofii, ouăle, margarina şi produsele lactate.


    Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, explică: “De ce se scumpesc alimentele la noi? Unu, peste tot în lume, alimentele au o tendinţă de scumpire în această perioadă. În plus, la noi intervine şocul pe care îl creează balanţa importuri-exporturi, pentru că importul de produse alimentare procesate este foarte mare şi avem cel mai mare deficit din ultimii ani, anul acesta. Aici e problema”.


    Pe fondul creșterii prețurilor din ultima perioadă, angajaţii din învăţământ au protestat în mai multe orașe din țară, cerând salarii mai mari și amenințând cu greva generală. Liderii sindicali reclamă lipsa dialogului social şi acuză guvernanţii de rea-voință.




    Parlamentul Republicii Moldova a oficializat limba română


    “Limba română” va lua locul “limbii moldoveneşti” în toate legile din Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), inclusiv în Constituţia ţării, după ce Parlamentul de la Chişinău a votat această modificare în a doua lectură. Proiectul adoptat pune în practică o hotărâre de acum aproape zece ani a Curţii Constituţionale, potrivit căreia limba română este limba oficială în Republica Moldova. Potrivit Radio Chișinău, votul a fost aplaudat de deputaţii pro-europeni ai PAS, formaţiune iniţiatoare a proiectului şi care are majoritatea în Parlament. De cealaltă parte, deputaţii socialişti şi comunişti de orientare pro-rusă au afişat pancarte cu inscripţii critice la adresa actualei puteri. La Bucureşti, votul Parlamentului moldovean a fost salutat de clasa politică.





  • Încă un pas spre exploatarea gazelor din Marea Neagră

    Încă un pas spre exploatarea gazelor din Marea Neagră

    Un nou
    pas important pentru exploatarea de către România a gazelor naturale din
    perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră, a fost făcut joi, odată cu semnarea
    declaraţiei ceremoniale de către Transgaz, OMV-Petrom şi Romgaz privind
    încheierea contractelor de transport al gazelor naturale, a anunţat ministrul
    Energiei, Virgil Popescu. Contractul este angajamentul ferm pentru dezvoltarea
    unui gazoduct între localităţile Tuzla şi Podişor, a arătat și premierul
    Nicolae Ciucă Documentul
    ce tocmai a fost parafat are în vedere construirea unei conducte de transport
    gaze naturale pe direcţia Tuzla-Podişor, cu o lungime de peste 300 de km.
    Estimată la 500 de milioane de euro, această investiţie va face posibil ca în
    nodul tehnologic de la Podişor gazele din Marea Neagră să intre în sistemul
    naţional de transport şi să ajungă, astfel, la operatorii economici şi la
    gospodăriile din localităţile racordate la sistem.

    Premierul a mai spus că un alt beneficiu al acestui proiect este legătura pe
    care o va face între sursele noi de gaze naturale din coridorul transbalcanic
    şi coridorul vertical din care face parte şi conducta BRUA, care leagă toată
    regiunea Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Conform unui comunicat al
    Transgaz, crearea unei infrastructuri de transport care să facă legătura între
    gazele naturale disponibile la ţărmul Mării Negre şi coridorul BRUA reprezintă
    un proiect de importanţă deosebită pentru România în ceea ce priveşte
    securitatea energetică, iar semnarea acestor contracte reprezintă condiţia
    principală pentru dezvoltarea acestei infrastructuri.

    Ne aflăm în faţa unui moment istoric pentru
    securitatea energetică regională şi pentru cea a României. După finalizarea cu
    succes a gazoductului BRUA-faza 1, după finalizarea cu succes a gazoductului
    Ungheni-Chişinău, după finalizarea lucrărilor care permit transportul
    internaţional al gazelor naturale în regim de reverse-flow la toate punctele de
    interconectare şi după începerea exploatării gazelor de la Marea Neagră din
    perimetrele de mică adâncime, acum suntem la linia de start a gazoductului
    Tuzla-Podişor, gazoduct care va permite ca gazele naturale exploatate de către
    OMV Petrom şi Romgaz din Marea Neagră să ajungă în Sistemul Naţional de
    Transport şi, implicit, în fiecare localitate din România care are acces la
    reţeaua de gaze naturale,     a
    declarat directorul general al Transgaz, Ion Sterian.

    Romgaz a subliniat că semnarea contractului constituie una dintre
    condiţiile necesare implementării investiţiilor offshore şi a celor care
    vizează dezvoltarea infrastructurii de transport necesare pentru preluarea
    gazelor din perimetrul Neptun Deep. Credem că Marea Neagră are un potenţial
    semnificativ pentru producţia de gaze naturale, iar Neptun Deep este un proiect
    strategic pentru OMV Petrom şi pentru România. Este în centrul Strategiei
    noastre 2030 şi va avea un rol esenţial pentru securitatea energetică a
    României. Plănuim decizia finală de investiţie pentru jumătatea anului 2023,
    producţia urmând să înceapă în anul 2027    , a precizat și OMV Petrom.


  • 14.03.2023 (mise à jour)

    14.03.2023 (mise à jour)

    Visite – Le président
    roumain, Klaus Iohannis, entame mercredi une visite officielle à Sofia, à l’invitation
    de son homologue bulgare, Roumen Radev. La visite débouchera sur la signature
    d’une déclaration censée jeter les bases du
    Partenariat stratégique bilatéral. Le document qui sera signé à Sofia
    témoigne du renforcement du dialogue politique roumano-bulgare, de la
    consolidation des échanges commerciaux et de la coopération transfrontalière,
    de l’amélioration de la connectivité et des infrastructures, de la promotion des
    projets visant la région du Danube, de la sécurité énergétique et de la
    promotion des énergies vertes. La Déclaration porte aussi sur la coopération
    bilatérale dans le domaine des affaires européennes et dans celui de la défense
    et de la sécurité. Klaus Iohannis et Roumen Radev parleront aussi de l’objectif
    commun de leurs pays, à savoir l’adhésion à l’Espace Schengen.




    Pourparlers – Le premier ministre roumain, Nicolae Ciuca, a reçu mardi Dereck
    J. Hogan, assistant adjoint du chef du département américain d’Etat chargé des
    affaires européennes et eurasiatiques. Dereck Hogan se trouve à Bucarest pour
    participer à la réunion roumano- américaine pour le Dialogue Stratégique. Les
    deux responsables se pencheront sur la coopération bilatérale dans les domaines
    politique, économique et militaire. Pour ce qui est de la coopération
    sectorielle, les discussions ont ciblé notamment la coopération dans les
    domaines énergétique, des technologies de l’Information et agricole. L’occasion
    pour Nicolae Ciuca d’exprimer l’intérêt de Bucarest d’attirer plus
    d’investisseurs américains en Roumanie. Autre sujet majeur à l’agenda des
    pourparlers roumano-américains : la sécurité régionale, dans le
    contexte de l’agression militaire russe en Ukraine. Le premier ministre roumain
    n’a pas manqué de mentionner le soutien pluridimensionnel (humanitaire,
    économique, etc) offert par la Roumanie à l’Ukraine, l’implication constante de
    Bucarest étant appréciée par l’administration américaine. Enfin, le responsable
    américain a proposé d’accorder du soutien technique à l’intégration de la
    Roumanie au programme d’exemption de visas, Visa Waver.




    Conseil – En marge du Conseil EPSCO (Emploi, politique sociale,
    santé et consommateurs) de Bruxelles, le ministre roumain du Travail et de la
    Solidarité sociale, Marius Budai, s’est entretenu avec son homologue autrichien
    Johannes Rauch sur l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen. Celui-ci a
    assuré le responsable de Bucarest aussi bien de son appui que de celui du
    vice-chancelier Werner Kogler. Pour rapper, lors du Conseil JAI de décembre
    dernier, la Roumanie s’est vu refuser l’accès à l’espace de libre circulation,
    notamment suite à l’opposition de l’Autriche et des Pays-Bas. Les autorités
    hollandaises se sont dites favorables à l’admission de la Roumanie, mais non
    pas de la Bulgarie. Par ailleurs, à Bruxelles, le ministre Marius Budai a
    discuté avec son homologue autrichien de la main d’œuvre roumaine d’Autriche, avec
    un accent particulier sur la situation des aides-soignantes roumaines
    travaillant à domicile.






    Diplomatie – L’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen et
    l’élargissement de l’UE comptent parmi les sujets figurant à l’agenda des
    pourparlers, de Vilnius, entre le chef
    de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, et son homologue lituanien
    Gabrielius Landsbergis. Les deux ministres ont discuté aussi du soutien accordé
    à l’Ukraine et du futur processus de reconstruction de ce pays. Les pourparlers
    ont également visé l’impact de la guerre sur les pays de la région, avec un
    accent sur la situation de sécurité en République Moldova et les mesures communes
    à prendre afin de contrecarrer les actions déstabilisatrices lancées par la
    Russie. Les défis à relever par la République de Moldova ont également dominés la
    discussion entre le chef de la diplomatie roumaine et la présidente du
    parlement lituanien, Viktorija Cmilyte-Nielsen. L’occasion pour le ministre
    Aurescu d’apprécier le très bon niveau des relations roumano-lituaniennes et la
    dynamique positive du dialogue bilatéral à tous les niveaux. Il a aussi
    mentionné l’évolution positive des échanges commerciaux entre les deux pays. Ce
    fut également l’occasion de se pencher sur les préparatifs du Sommet de l’OTAN
    à Vilnius, en juillet prochain.


    Transports – Les ministres des Transports de République tchèque, d’Allemagne,
    d’Italie, de Pologne, de Portugal, de Roumanie, de Hongrie et de Slovaquie se
    sont réunis lundi pour discuter de la norme Euro 7, censée réduire la pollution
    due au dioxyde d’azote rejetée par le trafic automobile. Les débats
    interviennent dans le contexte d’une dispute autour de la stratégie du bloc
    communautaire concernant le passage aux voitures électriques. L’UE estime que
    les bénéfices de l’Euro 7 sur la santé dépasseront de loin les coûts de la mise
    en œuvre du système. Néanmoins, les pays mentionnés s’y opposent, affirmant que
    cela mettra en grande difficulté leurs industries automobiles. Les
    Etats-membres sont également réservés quant à la période trop courte mise à
    leur disposition pour mettre en place les normes envisagées.


















    Centrale
    – La Chambre des députés de Roumanie a voté mardi en faveur de la mise en place
    d’un accord entre l’Etat roumain et la Société Nuclearelectrica pour la
    construction des troisième et quatrième réacteurs de la Centrale de Cernavoda.
    Le ministre de l’Energie, Virgil Popescu, a précisé que le réacteur numéro 3
    deviendra fonctionnel à la fin de 2030 et le quatrième, une année plus tard.
    Selon Nuclearelectrica, les deux réacteurs ajouteront au système énergétique
    national une capacité de production de 10 térawatts/heure sans que des
    émissions de dioxyde de carbone soient
    rejetées dans l’air.


    Protestations – En Roumanie, les syndicats de l’enseignement ont entamé
    mardi une nouvelle série de protestations, mécontents notamment du niveau des
    salaires et des bonus. Les premières manifestations ont commencé à Constanta,
    ville-port à la mer Noire, avant de se propager dans le sud-est du pays. Les
    syndicats réclament des hausses salariales pour le personnel didactique
    auxiliaire et le paiement des heures supplémentaires effectuées par les
    enseignants et le personnel non-didactique. Ils demandent également que les
    règlements sur le versement des bonus soient respectés dans leur cas aussi, en
    sachant que les salariés de l’Education nationale sont les seuls à ne pas en
    bénéficier.








    Visite -
    Le premier ministre roumain, Nicolae Ciuca, a reçu mardi la visite, à Bucarest,
    de l’archevêque de Canterburry, Justin Welby. Leurs discussions ont porté sur
    les conséquences de l’agression militaire russe en Ukraine, l’aide accordé aux
    réfugiés et la lutte contre le trafic de personnes. Le chef du cabinet roumain
    a présenté la contribution de la Roumanie aux efforts internationaux d’appui
    accordé aux victimes de la guerre, au peuple ukrainien et aux autorités de
    Kiev. L’archevêque Justin Welby a félicité Bucarest pour sa vision et son appui
    humanitaire. Antérieurement, il a été reçu par le patriarche Daniel de l’Eglise
    orthodoxe roumaine. Ensemble, ils ont examiné le phénomène de la migration.

    Drogue -
    Les procureurs de la DIICOT (la Direction d’investigation des infractions de
    crime organisé et de terrorisme) épaulés par des policiers de la brigade des stupéfiants ont annoncé mardi
    avoir demantelé un réseau criminel de production de méthamphétamine. Deux Roumains
    figurent parmi les personnes arrêtées dont Laurenţiu Huică, ancien viceprésident de
    l’Association des Fabriquants de médicaments de Roumanie. Celui-ci est accusé
    d’avoir exporté de Roumanie vers sept sociétés pharmaceuthiques basées en
    République Tchèque, Bulgarie, Lituanie et Espagne, 170 millions de cachets pour
    en obtenir 4,7 tonnes de méthamphétamine. La valeur des stupéfiants sur le
    marché noir a été estimée à 187 millions d’euros pour la vente au kilo et de
    468 millions d’euros pour la vente au gramme.







    Météo – Le ciel sera plutôt couvert
    dans les 24 prochaines heures. Des pluies toucheront l’ouest, le nord et le sud
    du territoire et la neige tombera en altitude. Le vent soufflera à plus de 50
    km/h sur les crêtes des Carpates. Mercredi, les températures maximales iront de
    9 à 15 degrés.

  • Fonduri pentru mediu

    Fonduri pentru mediu

    Guvernul de la București a aprobat bugetul Administraţiei Fondului pentru
    Mediu (AFM), situaţie care permite startul Programului Rabla 2023
    până la sfârşitul lunii. Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus au un buget
    majorat, care, în acest an este de 1,5 miliarde lei (305 milioane euro). Ediţia
    din acest an aduce două schimbări majore față de anii anteriori. Astfel, la programul
    Rabla clasic prima de casare creşte de la 6.000 de lei (1200
    euro), cât era anul trecut, la 7.000 de lei (1400 euro) pentru a acoperi
    inflaţia de aproape 16% de la sfârşitul anului 2022. În total, cu două prime de
    casare şi motor cu emisii scăzute se poate ajunge la aproape 3.000 de euro
    reducere, adică un sfert din preţul unei maşini noi de volum cu dotările de
    bază. La programul Rabla plus, prin care statul dă un bonus de
    aproape 11.000 de euro pentru maşinile electrice, ministerul Mediului a introdus
    un prag de 75.000 de euro pentru valoarea maximă a automobilului nou. De asemenea, există și un program nou – Rabla
    Local, care va fi derulat şi implementat în colaborare cu primăriile locale. Bugetul
    pentru acesta este de 240 de milioane de lei (49 milioane euro) și va fi completat cu un procent de 20% din
    totalul de 100% din partea autorităţilor locale. Adică, 2.400 lei (490 euro) se
    vor plăti din bugetul AFM, iar 600 de lei (120 euro) din bugetul local. Astfel,
    beneficiarul va primi un total de 3.000 lei (610 euro) pentru fiecare maşină
    mai veche de 15 ani care va fi casată.

    În acelaşi timp, în 2023, continuă
    programul pentru piste de biciclete, cu un buget de 50 de milioane de lei (10 milioane
    euro), dar și Rabla pentru electrocasnice, cu un buget de 75 de milioane de
    lei (15 milioane euro).Guvernul va crește fondurile și pentru programele
    de mediu, cum este Casa verde, programe care includ proiecte de instalare de
    panouri fotovoltaice, a spus premierul Nicolae Ciucă. El a precizat că numărul
    beneficiarilor este în urcare. Nicolae
    Ciucă Am asumat ca la nivelul Guvernului practic să dublăm
    fondurile alocate pentru aceste proiecte. Aproximativ 2 miliarde de euro vor fi
    alocate pentru instalarea de panouri fotovoltaice şi, în felul acesta, numărul
    de beneficiari poate să urce până la 80.000 de gospodării.

    Și
    dacă vorbim de surse regenerabile, pentru a-și întări strategia de dezvoltare
    în acest domeniu, Public Power Corp (PPC), cea
    mai mare companie de utilităţi din Grecia, achiziţionează de la grupul italian Enel, pentru
    1,26 miliarde de euro, operaţiunile din România. Potrivit experților, prin
    costuri de producţie ieftine, PPC îşi va dubla astfel producţia din surse
    regenerabile, după ce, în Grecia, din cauza restricţiilor, a fost obligată să
    îşi reducă cota de piaţă. Enel are un rol important în piața de energie din
    România din 2005, unde are peste 3 milioane de clienţi. Prin această achiziție,
    compania greacă, care are 6 milioane de clienţi, îşi întăreşte poziţia
    geostrategică în regiunea Balcanilor, devinind cel mai mare jucător din
    sud-estul Europei.