Radio România Internațional

Tag: Nicolae Ciuca

  • Approaches to energy security

    Approaches to energy security

    The Russian-Ukrainian war has caused many concerns at European level also from the perspective of energy resources, in the sense of uninterrupted supply. The conflict has shown, once again, the importance of Romania’s energy security, a vital component of the national security policy. Energy security depends on a number of factors such as energy resources, geopolitical situation and transportation routes.



    The Romanian energy minister, Virgil Popescu, has stated, in this sense, that the country has no problem in providing natural gas for the cold season, because there are sufficient stocks. He has added that Romania can overcome, without problems, potential consumption peaks generated by negative temperatures. He has explained that the country currently has almost 780 million cubic meters of gas more than it had in the same period of last year. Moreover, the energy minister has given assurances that there are no reasons of concern due to the embargo on Russian diesel oil, which has recently come into force. Minister Virgil Popescu has said that he discussed with all the major importers of oil products on the market, and that they diversified their sources of supply, so as to eliminate any disruptions.



    Therefore, Romania will successfully overcome the ban imposed on Russian diesel oil, just as it succeeded at the end of last year, with the ban on crude oil, Virgil Popescu pointed out. The diversification of supply sources is one of the concerns of the Romanian authorities. Last week, Romania and Azerbaijan extended the contract for the delivery of Azeri natural gas to Romania. The document, signed in Baku, provides for the possibility of delivering quantities of up to one billion cubic meters until March 31, 2024 and will enter into force on April 1, this year. On a visit to Azerbaijan, the Romanian head of state, Klaus Iohannis, has stated that, in recent years, Bucharest has made substantial investments in the development of gas transport capacity as well as of a connectivity system with neighboring countries.



    In turn, the Prime Minister Nicolae Ciucă stated, after a meeting held in Cairo, at the end of last week, with the Egyptian Minister of Petroleum and Mineral Resources, Tarek El Molla, that Romania was interested in completing the consumption needs using the Egyptianliquefiednatural gas terminal, until the moment when it will be able to capitalize on the deep-sea gas from the Black Sea. Nicolae Ciucă believes that solutions will be found to supplement the amount needed for Romania, as well as to offer support to the Republic of Moldova. On the occasion ofthe Prime Minister Ciucă’s visit to Cairo, a cooperation agreement was signed between the Romanian Transgaz Company and the Egyptian gas transport company. (LS)


  • Demersuri privind securitatea energetică

    Demersuri privind securitatea energetică

    Războiul ruso-ucrainean a generat numeroase preocupări la nivel european și din perspectiva resurselor energetice, în vederea aprovizionării neîntrerupte. Conflictul a arătat, încă o dată, importanța securității energetice a României, componentă vitală a politicii de securitate națională. Securitatea energetică depinde de o serie de factori precum resursele energetice, situația geopolitică, rutele de tranzit. Ministrul Energiei de la București, Virgil Popescu, a afirmat, în acest sens, că țara nu are nicio problemă în asigurarea cu gaze naturale pentru sezonul rece, deoarece există stocuri suficiente în depozite. Ministrul Energiei a subliniat că România poate depăși depăşi, fără probleme, eventuale vârfuri de consum generat de temperaturi negative. El a precizat că țara are, în prezent, mai mult cu aproape 780 de milioane de metri cubi de gaze decât avea în perioada similară a anului trecut. Mai mult, ministrul Energiei a dat asigurări că nu există motive de îngrijorare din cauza embargoului asupra motorinei din Rusia, care a intrat, recent, în vigoare. Virgil Popescu a precizat că a discutat cu toţi marii importatori de produse petroliere de pe piaţă, iar aceştia şi-au diversificat sursele de aprovizionare, astfel încât să nu existe sincope.

    Aşadar, România va trece cu bine de interdicţia impusă motorinei ruseşti, aşa cum a reuşit, la sfârșitul anului trecut, şi cu cea privind ţiţeiul, a punctat Virgil Popescu. Diversificarea surselor de aprovizionare reprezintă una dintre preocupările autorităților de la București. Săptămâna trecută, România şi Azerbaidjan au prelungit contractul pentru livrarea de gaze naturale azere în România. Documentul, semnat la Baku, prevede posibilitatea livrării unor cantităţi de până la un miliard de metri cubi până la 31 martie 2024 şi va intra în vigoare la 1 aprilie, anul acesta. Aflat într-o vizită în Azerbaidjan, șeful statului român, Klaus Iohannis, a afirmat că, în ultimii ani, Bucureștiul a făcut investiţii substanţiale în dezvoltarea capacităţii de transport a gazului, dar şi în conectivitatea cu ţările vecine. La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a declarat, după o întrevedere avută, la Cairo, la sfârșitul săptămânii trecute, cu ministrul egiptean al Petrolului şi Resurselor minerale, Tarek El Molla, că România este interesată să completeze necesarul de consum utilizând terminalul de gaze naturale lichefiate egiptean, până la momentul la care va putea valorifica gazele de mare adâncime din Marea Neagră. Nicolae Ciucă este de părere că se vor găsi soluţii pentru suplimentarea cantităţii necesare României, precum şi pentru a oferi sprijin Republicii Moldova. Cu prilejul vizitei premierului Ciucă la Cairo, a fost semnat un acord de colaborare între Societatea română Transgaz şi compania egipteană de transport a gazului.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Cairo — Premierlu ali Românie, Nicolae Ciucă, s-andămusi, dumănică, Cairo, cu prezidintulu a Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi. Muabeţli avură tru amprotusa subiecte catacum cooperarea bilatearală tru domeniile economic și social, cum și impactul agresiunillei militare ruse tru Ucraina. Prezidintulu egiptean haristusi, cu aestă furñie, tră agiutorlu dat di România tră evacuarea ditu Ucraina a aţiloru cama di ună ñille di studență egipteni repatriaț anlu tricut, cum și tră licşurarea a exportului di yipturi ucrainene tru Egipt. Tru aestu contextu, Nicolae Ciucă yilipsi ananghea tra s’ndrupască fermierlli români pritu accesul la producția di ngrășăminte ditu Egipt anănghisiti ti culturli agricole. Tutunăoară, aţelli doi s’akicăsiră s’crească exporturile di yipturi a fermierilor români către piaţa egipteană. Duminică, premierul român lo parti și la Forumul di Afaceri Egipt-România, cum și la ceremonia di simnare ma multi documente bilaterale. Nicolae Ciucă zbură sâmbătă cu omologul a lui egiptean, Mostafa Madbouly, ti intensificarea relațiilor bilaterale, ahât la nivel politic, comercial, cât și economic. Tutunăoară, avu ună andamasi cu reprezentanți ali comunitati românească ditu Egipt și cu cetățeni egipteni cari studiară tru România.





    UE – Uniunea Europeană curmă total, di duminică, importurile di produse petroliere rafinate rusești, cum benzină, motorină i cătranea, tru contextul a polimlui ditu Ucraina. Tut dumănică intră tru lucru ună altă misură europeană, loată deadunu cu statele aliate, grupul G7 di state vărtosu industrializate și Australia. Misura mutreaşti limitarea a păhălui ti produsili petroliere rusești transportate pi amare. Limitele europene pruved maximum 100 di dolari pi baril tră produsele scumpe, cum motorina și benzina, și maximum 45 di dolari pi baril tră aţeali ma puțăn rafinate, cum cătrani. Aesti misuri yin după ună plafonare anterioară la 60 di dolari pi baril di naftă arusească impusă pi 5 di andreu. Anaparti di aestu plafon, a companiilor occidentale lă s-ari interdzăsă s-da serviţii maritime cătră Rusia, tru condițiile tru cari văsiliili G7 asigură aproximativ 90% ditu transportul global.



    Kiev – Ucraina fu sâmbătă ținta a multiloru bombardamente arusești, Kievlu spusi tru idyiulu kiro că aprăftăsi s’contracareadzăe ună atacă contra a Bahmutlui, un căsăbă ditu apirită pi cari prezidentulu ucrainean lu spusi cu numa ţitati”, relatează AFP. Uidisitu cu Ministerlu ucrainean ali Apărari, forțele ruse s’ascumbusescu tru apirita ali Ucraină. Tru sudlu ali provinciei Zaporizhzhia (sud), topili cădzură pisupra a niscăntoru infrastructuri ţivile situate pi teritoriile a dzăţ di localităţ. Tutunăoară, bombardamentele s’feaţiră şi tru Herson, un căsăbă important tut tru sud, capturat și deapoa abandonat di aruși. Statele Unite dimăndară viniri ti ună nauă pachetă di agiutor militar di 2,2 miliardi di dolari tră Ucraina, cari includi rachete cari practic va s’facă diplo aradza di acțiune a forțăllei di atacă ucraineană contra a arușilor, relateadză AFP și Reuters. Cama multu, Portugalia dimăndă sâmbătă că va s’pitreacă tancuri Leopard 2 tru Kiev. Tut sâmbătă, Canada pitricu ali Ucraină protlu tanc Leopard 2 ditu aţeali pi cari li tăxi, dimăndă ministrul ali Apărari Anita Anand. Tu bitisita a meslui ţi tricu, Canada dimăndă apofasea tra s’pitreacă tu Kiev patru tancuri Leopard 2 di fabricație ghirmană.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • PNL şi PSD ş-apufusescu priorităţile

    PNL şi PSD ş-apufusescu priorităţile

    Ună majoritati parlamentară confortabilă, di aproapea 70%, cât ari aşi-număsita mari coaliţie guvernamentală di Bucureşti, nsimneadză ună funcţionari fără alathusu emu a pareiillei executive, emu a parteneriatlui anamisa di formaţiuñili componente, PSD, PNL şi UDMR. Nu-i, ama, tutu cu tut lapti şi ñiari tru arădărikili a Putearillei. Un protocolu simnatu anamisa di partidi pruveadi ca, la bitisita-a meslui mai, social-democratlu Marcel Ciolacu să-lli llia loclu a liberalui Nicolae Ciucă la şefia Guvernului, iara aestu ditu soni s’prillia prezidenţillia a Senatlui, asigurată tora, interimar, di soaţa a lui di partidu Alina Gorghiu. PNL, spuni Ciucă, ndrupaşti tiñisearea acutotalui a protocolui aprukeatu di tuţ membrilli a coaliţiillei, cari nsimneadză rotaţii ahât la condutirea a Guvernului, ama şi la nivelu a niscăntoru ministere, şi lugurseaşti inoportună ună eventuală renegociere a portofoliilor.


    Ciolacu, alliumtrea, va ca PSD s’aibă ma largu ministerele iu soţlli a lui au faptă performanţă, cum Transporturile ică Finanţele. “S’intrăm tru aesti muabeţ şi tru aesti debateri, cari măcă kiro cu patru meşi ninti ca rocada efectiv să s’facă, ditu a mea videală nu ari ufelie” – apăndăsi prim-ministrul liberal, cari dimăndă că, tru perioada yinitoari, va s’aibă ună evaluari a rezultatilor ti cathi ministru. Aţelli di la PNL va s’hibă evaluaţ nica şi tru cadrul a unăllei parei internă di lucru, cari va s’ndreagă şi strategia a partidului tru perspectiva anlui electoral 2024, jalonat di alidzerii locale, europarlamentari, legislative şi prezidenţiale.



    Până atumţea, liberalii declară prioritără adoptarea a nomurloru ali educaţie, parti a proiectului prezidenţial România educată, lansat, aoa şi aproapea un dekeniu, di şeflu a statului şi di liderul di facto a PNL, Klaus Iohannis, şi nibitisitu niţi până adză. PNL nica dimăndă că va s’aibă tu amprotusa sesiunea parlamentară cari ahurheaşti ñiercuri şi pi adoptarea a proiectilor mutrinda aşi-număsitili pensii speţiale, ţi nu tiñîsescu principiul a contributivitatillei, şi pi creastirea a praglui ti impozitarea a pensiilor di la 2.000 di lei (echivalentul a circa 400 di euro) la 3.000. Şi ti PSD, spuni prezidentulu Ciolacu, prioritatea numirlu ună sunt pensiile speţiale, iara partidlu va tra s’află forma constituţională aţea turlie că aestu capitol s’hibă ncllisu unăoară tră totna tru România. Tiñisearea a jaloanilor pruvidzuti tru Planlu Naţional di Redresari şi Rezilienţă, akicăsitu cu decidenţălli di la Bucureşti cu atell di la Bruxelles, easti, tut aşi, esenţială ti social-democraţ, di itia că aedta ţăni di accesarea a fondurilor europene. Impozitarea ma cu isapi a mărlor companii, ñicurarea a taxarillei pi lucru şi ună pachetă di misuri mutrinda scădearea ică eliminarea a TVA la produsele alimentari di bază suntu alti tăxeri lansate di PSD tu ahuhrită di sesiune parlamentară. Tuti aesti misuri lipseaşti, ama, s’hibă aprukeati şi di PNL şi UDMR. Iara analiştilli politiţ di Bucureşti nu s’himusescu să spună că va s’hibă şi adoptati.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • PNL şi PSD îşi stabilesc priorităţile

    PNL şi PSD îşi stabilesc priorităţile

    O majoritate parlamentară confortabilă, de circa 70%, cât are
    aşa-numita mare coaliţie guvernamentală de la Bucureşti, ar presupune o
    funcţionare fără greş atât a echipei executive, cât şi a parteneriatului dintre
    formaţiunile componente, PSD, PNL şi UDMR. Nu-i, însă, totul lapte şi miere în
    rândurile Puterii. Un protocol semnat între partide prevede ca, la sfârşitul
    lui mai, social-democratul Marcel Ciolacu să-i ia locul liberalului Nicolae
    Ciucă la şefia Guvernului, iar acesta din urmă să preia preşedinţia Senatului,
    asigurată acum, interimar, de colega sa de partid Alina Gorghiu. PNL, spune
    Ciucă, susţine respectarea integrală a protocolului agreat cu toţi membrii
    coaliţiei, care presupune rotaţii atât la conducerea Guvernului, cât şi la
    nivelul unor ministere, şi consideră inoportună o eventuală renegociere a
    portofoliilor.

    Ciolacu, în schimb, şi-ar dori ca PSD să păstreze ministerele
    unde colegii săi ar fi făcut performanţă, precum Transporturile sau Finanţele.
    Să intrăm în aceste discuţii şi în aceste dezbateri, care consumă timp, cu
    patru luni înainte ca rocada efectiv să se producă, din punctul meu de vedere
    este nefolositor – replică prim-ministrul liberal, care anunţă că, în perioada
    următoare, va avea loc o evaluare a rezultatelor fiecărui ministru. Cei ai PNL
    vor fi evaluaţi inclusiv în cadrul unui grup intern de lucru, ce va elabora şi
    strategia partidului în perspectiva anului electoral 2024, jalonat de alegeri
    locale, europarlamentare, legislative şi prezidenţiale.

    Până atunci, liberalii
    declară prioritără adoptarea legilor educaţiei, parte a proiectului
    prezidenţial ‘România educată’, lansat, acum aproape un deceniu, de şeful
    statului şi de liderul de facto al PNL, Klaus Iohannis, şi nefinalizat nici
    până azi. PNL mai anunţă că se va axa în sesiunea parlamentară care începe
    miercuri şi pe adoptarea proiectelor privind aşa-numitele pensii speciale, ce
    nu respectă principiul contributivităţii, şi pe creşterea pragului pentru
    impozitarea pensiilor de la 2.000 de lei (echivalentul a circa 400 de euro) la
    3.000. Şi pentru PSD, susţine preşedintele Ciolacu, prioritatea numărul unu
    sunt pensiile speciale, iar partidul vrea să găsească forma constituţională pentru
    ca acest capitol să fie închis odată pentru totdeauna în România. Îndeplinirea
    jaloanelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, convenit de
    decidenţii de la Bucureşti cu cei de la Bruxelles, e, de asemenea, esenţială
    pentru social-democraţi, fiindcă de aceasta depinde accesarea fondurilor
    europene. Impozitarea mai riguroasă a marilor companii, reducerea taxării pe
    muncă şi un pachet de măsuri privind scăderea sau eliminarea TVA la produsele
    alimentare de bază sunt alte promisiuni lansate de PSD la început de sesiune
    parlamentară. Toate aceste măsuri trebuie, însă, agreate şi de PNL şi UDMR. Iar
    analiştii politici de la Bucureşti nu se hazardează să afirme că vor şi fi
    adoptate.


  • Parlament nimmt Tätigkeit wieder auf

    Parlament nimmt Tätigkeit wieder auf





    Im Vergleich zu den normalsterblichen Beschäftigten in der rumänischen Gesellschaft hatten die Politiker einen ungewöhnlich langen Urlaub über die Feiertage. Die Winterpause begann bereits vor Weihnachten, am 14. Dezember 2022, und wird erst am Mittwoch, dem 1. Februar 2023, enden. Somit kehren die Bukarester Senatoren und Abgeordneten zur ersten Parlamentssitzung des Jahres an die Arbeit zurück.



    Zu ihren Prioritäten gehören laut Presseberichten heikle Gesetzesentwürfe, wie der über die Spezialrenten, die das Gehalt während der aktiven Zeit nicht mehr übersteigen dürfen, oder Vorschläge zur Änderung des Bildungsgesetzes, über die sich die Parteien der Regierungskoalition PSD-PNL-UDMR noch nicht einigen konnten. Das Gesetz über die voruniversitären Bildungseinrichtungen und das Hochschulgesetz werden derzeit noch von den Bildungsexperten der drei Parteien analysiert.



    Beide Gesetze sind Teil des Projekts Bildungsstandort Rumänien“, das vor fast 10 Jahren von Staatschef Klaus Johannis ins Leben gerufen worden war und immer noch im Entwurfsstadium ist. Nach dem von den politischen Entscheidungsträgern festgelegten Zeitplan sollten die Gesetze im Februar von der Regierung verabschiedet werden und dann im März dem Parlament zur Debatte und anschlie‎ßenden Annahme vorgelegt werden. Doch darüber herrscht Uneinigkeit in der Koalition. Der PSD-Senator Vasile Dîncu erklärte kürzlich, er habe den Vorsitzenden der Sozialdemokraten, Marcel Ciolacu, gebeten, sich in der Koalition für die Verlängerung der Frist für die Vorlage der Bildungsgesetze stark zu machen, um weitere Konsultationen zu ermöglichen. Ionuț Stroe, der Sprecher der National-Liberalen Partei (PNL), die nach wie vor dem Staatspräsidenten nahe steht, besteht hingegen auf die Einhaltung des ursprünglichen Zeitplans.



    Ein weiterer Gesetzesentwurf, über den diskutiert und abgestimmt werden soll, betrifft die Dienstaltersrenten für verschiedene Nutznie‎ßer, darunter Richter und Staatsanwälte, Hilfskräfte der Gerichte und Militärangehörige. Im Vorfeld der Wahlen 2024 steht auch ein Gesetzentwurf über eine Frauenquote in der Politik zur Abstimmung im Parlament an; damit soll sichergestellt werden, dass mindestens ein Drittel der Kandidaten auf den Listen für die Parlaments- und Kommunalwahlen Frauen sind.



    Für Zoff in der Koalition könnte auch die geplante Rochade der Liberalen und Sozialdemokraten sorgen, d.h. die Rotation der Ministerpräsidenten und der Austausch von Ministerien zwischen den beiden Parteien. Laut Koalitionsprotokoll soll dieser Wechsel Ende Mai stattfinden, wenn der Sozialdemokrat Marcel Ciolacu den Liberalen Nicolae Ciucă als Regierungschef ablöst und der letztere den Vorsitz im Senat übernimmt, der zurzeit von seiner Parteikollegin Alina Gorghiu kommissarisch wahrgenommen wird. Die Liberalen bestehen darauf, dass das Protokoll buchstabengetreu eingehalten wird, während die Sozialdemokraten die Ressorts behalten möchten, in denen die bisherigen Amtsinhaber nach Auffassung der PSD gute Arbeit geleistet haben, so etwa Sorin Grindeanu im Verkehrsministerium oder Adrian Câciu im Finanzministerium.

  • Creaștiri cabaia mari PIB

    Creaștiri cabaia mari PIB

    Tru 2022, un an multu complicat la nivel global ditu perspectivă economică şi socială, ama şi di securitate și stabilitate, România nregistră ună creaştiri record a Produsului Intern Brut. Easti zborlu di 49 di miliardi di euro andicra di 2021, di la aproapea 240 la aproapea 290 di miliardi di euro, uidisitu cu Comisia Naţională di Strategie şi Prognoză. Instituția estimează tră aestu an ună ayăliseari a creastirillei economiillei la 2,8%, di la 4,9 procente tru anlu precedentu și ună scădare semnificativă a ratei inflaţiillei la 8% până la inşita-a anlui, di la 16,4 procente tru 2022. Di asemenea, tru prognoza di iarnă, publicată joi, Comisia anticipează că expansiunea consumului ar urma să trucetinească la 2,4% di la 4,6 procente. Nica s’lugurseaşti, tră 2024, un avans a PIB di 4,8% şi ună inflaţie tru scădere semnificativă la 3,7%. Pritu aestă creaştiri a PIB tru 2022 – cari easti ma mari andicra di atea ditu atelli ditu soni doi ani ninti di anul 2022 cumulaţi – România alăxi turlia di motor economic, mea tricu di unu ayălisitu ditu perioada pandemiillei di COVID-19, la unu sustenabil, thimilliusitu pi stimuli economiţ, spuni ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. El exighisi că, tru añilli precedenţă, gaeretea guvernamentală eara anvărliga di 2% ditu PIB, kiro tru cari tru 2022 efortul direct fu di 6% ditu PIB, la cari s’adavgă creditlu fiscal di 4,7%. Adrian Câciu cundille că tru modelu di creaştiri economică tru aesti ditu soni dauă trimestre “s’inversează niscănti zone di direcţie economică – creaştirea ahurheaşti tra s’anvărtuşeadză pi formarea brută di capital fix, aţea ţi easti primlu semnu că ahuhrimu s’intrămu tru dizvoltari sustenabilă, tru noima tru cari dezvoltarea s’faţi pi partea di investiţii ahâtu publiţi, câtu şi privati”.



    Ti rolu prioritar a investițiilor zbură și premierul Nicolae Ciucă, sumliniinda că avea ună activitate niacumtinată pi livelu a cafi unlui minister, pi livelu ali economie româneşti. “Şi, ia, spuni premierlu, avem aestă creaştiri di 49 di miliardi di euro cari nă asiguripseaşti că avem căbilea s’mutrimu cu pistipseari cătră mediul antreprenorial ditu România, să-lli dămu tut ţi easti ananghi aţea turlie tra s’poată si s’profileadză cât ma ghini emu tru văsilie, emu pi păzarea europeană, pi păzarea externă”. Pi ningă investitiili xeani, un rol important tră economia românească lu avu hairlatica ti amintari a fondurilor europene, cundille Nicolae Ciucă, anda adusi aminti că zburămu di 11,3 miliardi di euro intrate tru văsilie tru 2022 pritu aestu mecanism comunitar. Tră 2023 datele di la Comisia Naţională di Prognoză suntu, tut aşi, pozitivi nica spusi premierul. “Ma ştimu contextul economic tru cari analiştii şi specialiştii ditu domeniu zburăscu ti ună decelearari, ti ună scădeare a creastirii economice şi, nu di puţăne ori, să zbură ti intrarea tru recesiune tru anlu 2023, cu tuti aestea economia a Româniillei ari ună prognoză favorabilă, tru cari s’estimează că va s’avemu ună creastire di 2,8%”, adusi aminti Nicolae Ciucă.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Creștere semnificativă a PIB

    Creștere semnificativă a PIB

    În 2022, un an foarte complicat la nivel global din perspectivă economică şi socială, dar şi de securitate și stabilitate, România a înregistrat o creştere record a Produsului Intern Brut. Este vorba de 49 de miliarde de euro faţă de 2021, de la aproximativ 240 la aproape 290 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Instituția estimează pentru acest an o încetinire a creşterii economiei la 2,8%, de la 4,9 procente în anul precedent și o scădere semnificativă a ratei inflaţiei la 8% până la sfârşitul anului, de la 16,4 procente în 2022. De asemenea, în prognoza de iarnă, publicată joi, Comisia anticipează că expansiunea consumului ar urma să încetinească la 2,4% de la 4,6 procente. Se mai estimează apoi, pentru 2024, un avans al PIB de 4,8% şi o inflaţie în scădere semnificativă la 3,7%. Prin această creştere a PIB în 2022 – care este mai mare decât cea din ultimii doi ani înainte de anul 2022 cumulaţi – România a schimbat tipul de motor economic, trecând de la unul ‘lent’ din perioada pandemiei de COVID-19, la unul sustenabil, bazat pe stimuli economici, spune ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. El a explicat că, în anii precedenţi, efortul guvernamental era în jur de 2% din PIB, în timp ce în 2022 efortul direct a fost de 6% din PIB, la care se adaugă creditul fiscal de 4,7%. Adrian Câciu a menţionat că în modelul de creştere economică din ultimele două trimestre se inversează nişte zone de direcţie economică – creşterea începe să se consolideze pe formarea brută de capital fix, ceea ce este primul semnal că începem să intrăm în dezvoltare sustenabilă, în sensul în care dezvoltarea se face pe parte de investiţii atât publice, cât şi private.

    La rolul prioritar al investițiilor s-a referit și premierul Nicolae Ciucă, subliniind că a existat o activitate susţinută la nivelul fiecărui minister, la nivelul economiei româneşti. Şi, iată, spune premierul, avem această creştere de 49 de miliarde de euro care ne asigură că avem posibilitatea să privim cu încredere către mediul antreprenorial din România, să îi acordăm tot ceea ce este necesar astfel încât să poată să se profileze cât mai bine atât în ţară, cât şi pe piaţa europeană, pe piaţa externă. Alături de investițiile străine, un rol important pentru economia românească l-a avut eficiența absorbției fondurilor europene, a mai punctat Nicolae Ciucă, amintind că vorbim de 11,3 miliarde de euro intrate în țară în 2022 prin acest mecanism comunitar. Pentru 2023 datele de la Comisia Naţională de Prognoză sunt, de asemenea, pozitive, a mai spus premierul. Ținând cont de contextul economic în care analiştii şi specialiştii din domeniu discută de o decelerare, de o scădere a creşterii economice şi, nu de puţine ori, s-a vorbit despre intrarea în recesiune în anul 2023, totuşi economia României are o prognoză favorabilă, în care se estimează că vom avea o creştere de 2,8%, a amintit Nicolae Ciucă.


  • Raportulu tră agiutorlu ti Ucraina

    Raportulu tră agiutorlu ti Ucraina

    România fu şi va s’armănă “spaţiu di siguranţă şi isihie” tră dăldzăli di arifugaţm cari yin ditu Ucraina viţină — taxi şeflu a Guvernului di la Bucureşti, Nicolae Ciucă. El adusi aminti că România ş’lo ună ş-ună după invazia ali armată arusă, diclanşată pi 24 di şcurtu, rolu di partener di pistipseari european şi internaţional ti kivernisearea-aliştei criză, nai ma greaua ditu Europa di după Doilu Polimu Mondial. Tru raportul mutrinda eforturile şi realizările tru domeniul asistenţăllei umanitare a arifugaţlor, a ndrepturilor cilimeanlui şi alti categorii vulnerabile pi anlu 2022, realizat di Departamentul tră responsabilitate socială comunitară şi grupuri vulnerabile, s’cundilleadză că “România fu prota văsilie ditu Uniunea Europeană cari adoptă un plan naţional di misuri di incluziune şi protecţie a arifugaţlor pi vade di mesi şi lungu şi pripusi a statilor europeane un model di leadership şi coordonare la nivel politic tru domeniul a integrarillei arifugaţlor.” Pisti 3 milioane di cetăţeañi ucraineni, spuni raportul, “nă tricură sinurli tru 12 meşi ditu soni, ditu cari pisti 2,5 milioane avură hăiri di agiutoru direct di la Guvernul a României ică di la partenerllii aluştui: transport gratuit, hrană, strañe, apanghi, cazare pi lungu kiro, agiutor financiar di urgenţă, dzăţ di ñilli di intervenţii şi serviţii medicale şi soţiale gratuite, acces la piaţa a lucurlui şi tru şcolile româneşti ică garanţia siguranţăllei oferită di statutlu di protecţie temporară oferit” di statlu român.



    Tutunăoară, precizează premierlu, România “ahărdzi şi nai ma importante coridoare di agiutoru internaţional tră Ucraina, di băgă la dispoziţie infrastructura a llei naţională rutieră, feroviară, fluvială şi maritimă” tră exporturli ucrainene, tru amprotusa ateali di yipturi ahărdziti ti păzărli a lumillei. Decidenţăllii di Bucureşti aduc aminti şi parteneriatlu extinsu cu agenţiile ONU, cu autorităţli locale, cu societatea civilă şi cu mediul privat, cari lli-agiutară s’da ună apandisi coerent şi hăirlătică ti criza umanitară ditu văsilia viţină. “Himu tru etapa tru cari lipseaşti s’avem ună abordare orientată pi misuri di integrari temporară ică pi vade di mesi şi lungu, tru cari arifugaţllii ucraineni s’poată s’aibă un bănaticu independentu tru văsilia a noastră, integraţ tru câmpul a lucărlui, iarq cilimeañilli a lor hărsinda-si di educaţie şi di bana socială” — cundille primlu ministru. Nai cama mulţă ditu atelli cama di 3,3 milioane di arifugaţ ucraineni cari tricură sinurlua românescu acăţară ma largu calea icătă văsilii ditu ascăpitata ali Europă, ama aproapea 100 di ñilli, cundilleadză autorităţli di la Bucureşti, aleapsiră s’armănă aoa. Uidisitu cu ună apofasi tora ayoñea adoptată di Guvernul di la Bucureşti, atelli cari intră tru România pi la yimbrukili cu Ucraina şi Ripublica Moldova va s-aibă hăiri şi anlu aestu di transportu gratuit cu trenlu/ pamporea. Transportul gratuit s’da ti un kiro di ţinţi dzăli ditu oara anda intrară tru văsilie.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Raport despre ajutorul pentru Ucraina

    Raport despre ajutorul pentru Ucraina

    România a fost şi
    va rămâne un spaţiu de siguranţă şi linişte pentru valurile de refugiaţi care
    vin din Ucraina vecină – a promis şeful Guvernului de la Bucureşti, Nicolae
    Ciucă. El a amintit că România şi-a asumat, imediat după invazia armatei ruse, declanşată
    pe 24 februarie, rolul de partener de încredere european şi internaţional în
    gestionarea acestei crizei, cea mai gravă din Europa de după al Doilea Război
    Mondial. În raportul privind eforturile şi realizările în domeniul asistenţei
    umanitare a refugiaţilor, al drepturilor copilului şi al altor categorii
    vulnerabile pe anul 2022, realizat de Departamentul pentru responsabilitate
    socială comunitară şi grupuri vulnerabile, se manţionează că România a fost
    prima ţară din Uniunea Europeană care a adoptat un plan naţional de măsuri de
    incluziune şi protecţie a refugiaţilor pe termen mediu şi lung şi a propus
    statelor europene un model de leadership şi coordonare la nivel politic în
    domeniul integrării refugiaţilor. Peste 3 milioane de cetăţeni ucraineni,
    specifică raportul, ne-au trecut graniţele în ultimele 12 luni, dintre care
    peste 2,5 milioane au beneficiat de sprijin direct de la Guvernul României sau
    de la partenerii acestuia: transport gratuit, hrană, îmbrăcăminte, adăpost,
    cazare pe termen lung, ajutor financiar de urgenţă, zeci de mii de intervenţii şi
    servicii medicale şi sociale gratuite, acces la piaţa muncii şi în şcolile
    româneşti sau garanţia siguranţei oferite de statutul de protecţie temporară
    oferit de statul român.


    De asemenea, precizează premierul, România a oferit
    şi cele mai importante coridoare de sprijin internaţional pentru Ucraina,
    punând la dispoziţie infrastructura sa naţională rutieră, feroviară, fluvială
    şi maritimă pentru exporturile ucrainene, în primul rând pentru cele de
    cereale destinate pieţelor lumii. Decidenţii de la Bucureşti amintesc şi
    parteneriatul extins cu agenţiile ONU, cu autorităţile locale, cu societatea
    civilă şi cu mediul privat, care i-au ajutat să dea un răspuns coerent şi
    eficient crizei umanitare din ţara vecină. Suntem în etapa în care trebuie să
    avem o abordare orientată pe măsuri de integrare temporară sau pe termen mediu
    şi lung, în care refugiaţii ucraineni să poată trăi o viaţă independentă în
    ţara noastră, integraţi în câmpul muncii, iar copiii lor beneficiind de educaţie
    şi de viaţă socială – a conchis primul ministru. Cei mai mulţi din cei peste
    3,3 milioane de refugiaţi ucraineni ce au trecut frontiera românească
    şi-au continuat drumul spre ţări din vestul Europei, dar circa 100 de mii,
    precizează autorităţile de la Bucureşti, au ales să rămână aici. Potrivit unei
    decizii recent adoptate de Guvernul de la Bucureşti, cei care intră în România
    pe la vămile cu Ucraina şi Republica Moldova vor beneficia şi anul acesta de
    transport gratuit cu trenul. Transportul gratuit se acordă pentru o perioadă de
    cinci zile din momentul intrării în ţară.


  • Regierung stellt Strategie für 2023 vor

    Regierung stellt Strategie für 2023 vor



    Gesundheit, Bildung und Investitionen — im Einklang den Meilensteinen und Zielen des Nationalen Plans für Wiederaufbau und Resilienz (PNRR) — sind die wichtigsten Bereiche, denen Rumänien in diesem Jahr mehr Aufmerksamkeit widmen wird. Wie von Premierminister Nicolae Ciucă angekündigt, wurden innerhalb der Regierungskoalition, aber auch mit Partnern in der Europäischen Union oder mit solchen, mit denen Rumänien strategische Partnerschaften unterhält, genau definierte und engagierte Projekte für diese Bereiche vereinbart. Ciucă wies jedoch darauf hin, dass zum Erreichen dieser Ziele Solidarität, Empathie auf nationaler Ebene, ein Dialog mit den Sozialpartnern, eine bessere Zusammenarbeit zwischen den Ministerien und politische Stabilität erforderlich sind. Wir haben bereits über die Fertigstellung und weitere Abstimmung des Gesetzespakets für das Bildungswesen gesprochen, und sobald die neue Sitzungsperiode des Parlaments beginnt, werden wir das Gesetzespaket dem Parlament zur Debatte vorlegen“, sagte der Premierminister.



    Die Exekutive hat bereits eine öffentliche Debatte über den Entwurf eines Regierungsbeschlusses eingeleitet, der die Gewährung von Auslandsstipendien für Masterstudien, Doktoranden, Postdoktoranden und Forschungsstudienzeiten regeln soll. Die Höhe des monatlichen Stipendiums beträgt nun mindestens 1000 Euro, und der rumänische Staat übernimmt die Kosten für den Transport von Rumänien zur Partner-Universität im Ausland und zurück. Nach Abschluss des Forschungsaufenthalts kann der Stipendiat sein Grund- oder Aufbaustudium in der Heimat wiederaufnehmen. Mit dieser Ma‎ßnahme sollen Fachleute in Bereichen ausgebildet werden, die für Rumänien von gro‎ßem Interesse sind, wie Energie, Bioökonomie, Wirtschaftstechnologien, internationale Beziehungen, Diplomatie, transatlantische Studien oder europäische Amts- und Regierungsfühgrung, so Bildungsministerin Ligia Deca. Ihrer Meinung nach wird die Möglichkeit solcher akademischer Austausche die Qualität und gleichzeitig die Anwendbarkeit der rumänischen Forschung verbessern, indem sie mit neuen Forschungstrends abgestimmt wird.



    Die Regierung erwägt auch Ma‎ßnahmen zur Verbesserung des Gesundheitswesens, wie z.B. die Modernisierung von Krankenhäusern durch Aufwendungen aus dem Nationalen Plan für Wiederaufbau und Resilienz (PNRR) oder durch europäische Projekte.



    Indessen schätzt Premierminister Nicolae Ciucă, dass Rumänien bis Ende des Jahres eine Absorptionsrate von 95 % der europäischen Mittel erreichen könnte. In einer Einlassung in den Social Media erinnert der Regierungschef daran, dass Bukarest im vergangenen Jahr mehr als 11 Milliarden Euro aus Brüssel erhalten hat — der höchste Betrag seit dem EU-Beitritt. Ciucă legt dat, dass die Absorptionsrate im letzten Jahr von 50 % auf über 70 % gestiegen ist. Die europäischen Gelder, die nach Rumänien flie‎ßen, müssen laut Premierminister Nicolae Ciucă in erster Linie Investitionen unterstützen, damit die rumänische Volkswirtschaft den Herausforderungen standhalten kann, die in der europäischen und weltweiten Wirtschaft zu spüren sind.

  • Proiecti tră 2023

    Proiecti tră 2023

    Sănătatea, educaţia şi investiţiile, niva şi agiundzearea a scupadzloru şi a jaloanilor asumate pritu Planul Național de Redresari și Reziliență suntu protili domenii cari va s’hărsească, anlu aestu di ună ma mari atenţie. După cum dimăndă premierul Nicolae Ciucă, proiecte ghini ndreapti și asumate cari mutrescu aesti sectoari fură aprukeati la nivelu a coaliţillei de guvernari, ama şi cu partenerllii ditu Uniunea Europeană ică cu aţelli cu cari România ari parteneriate strateghiţi.


    Nicolae Ciucă feaţi timbihi, ama că, tră realizarea aluştoru, easti ananghi di solidaritati di empatie la nivel naţional, di dialog cu partenerii sociali, de colaborari cu tuti instituţiile, di ună ma bună colaborari anamisa di ministere şi di stabilitate politică.


    “Avem zburătă, tra s’bitisimu şi să aprukemu, ma largu, pacheta di nomuri ali Educaţiei, ş-deapoa, unăoară ţi va s’ahurhească naua sesiune parlamentară, s’avem asigurat pacheta di nomuri cari va s’intra tru dbatu la Parlamentˮ, spusi prim-ministrul.


    Executivul ari lansată, tru debatu publicu proiectul di apofasi di Guvern mutrinda darea a bursilor tru xinătati tră stagii de studii universitari di masterat, doctorat, postdoctorale şi cercetari. Cuantumlu a bursăllei ti un mesu va s’hibă nai ma ptănu di 1000 di euro, iara statlu român va s’asigruripsească păltearea a transportului ditu România până la loclu di dizvărteari a stagiului şi retur. După bitisearea a stagiului, bursierlu va ş’ahurhească studiile universitari ică postuniversitari tru văsilie.


    Pritu aestă misură, pot s’hib formaţ specialişti tru domenii di maxim interes tră România, catacum aţelu energetic, bioeconomie, econanotehnologii, afaceri transatlantiţi, relaţii internaţionale, diplomaţie ică guvernanţă europeană, easti di păreari ministrul ali Educaţie, Ligia Deca. Uidisitu cu aesta, posibilitatea ti făţearea a niscăntoru ahtări stagii universitari va u facă ma cu hăiri calitatea şi, tru idyiulu kiro, aplicabilitatea cercetarillei româneşti pritu sincronizarea cu năili tendinţi di cercetari. Tru atea ţi mutreaşti sistemul medical, Guvernul ari tru videală misuri cari mutrescu fătearea ma cu hăiri a aluştui cum easti modernizarea a spitalelor prin PNRR ică prin proiecte europeani.



    Di altă parte, premierul Nicolae Ciucă estimeadză că, tu bitisita-a anlui, România poati s’agiungă pi un grad di amintari a fondurilor europene di aproapea 95%. Tru ună postari pi un şingiru di socializari, şeflu a guvernului năpoi aduţi aminti că Bucureștiul ari loată anlu ţi tricu, di la Bruxelles pisti 11 miliarde di euro, nai ma mari valoari di la aprukearea tru bloclu comunitar. El spuni că, anlu ţi tricu, rata di absorbţie criscu di la 50 la pisti 70%. Păradzlli europeni cari intră tru România lipseaşti s’ndrupască, prota ş-prota, investiţiile, spuni premierlu Nicolae Ciucă, ase că economia naţională s’poată s’rezista la provocărli ică efectili cari va s’dukească la nivelul economiillei europene ică mondiale.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Proiecte pentru 2023

    Proiecte pentru 2023

    Sănătatea, educaţia şi investiţiile, inclusiv atingerea ţintelor şi jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență sunt principalele domenii care vor beneficia, în acest an, în România, de o mai mare atenţie. După cum a anunțat premierul Nicolae Ciucă, proiecte bine conturate și asumate care vizează aceste sectoare au fost agreate la nivelul coaliţiei de guvernare, dar şi cu partenerii din Uniunea Europeană sau cu cei cu care România are parteneriate strategice.

    Nicolae Ciucă a atras, însă, atenția că, pentru realizarea acestora, este nevoie de solidaritate, de empatie la nivel naţional, de dialog cu partenerii sociali, de colaborare cu toate instituţiile, de o mai bună colaborare între ministere şi de stabilitate politică.

    Am discutat, deja, să finalizăm şi să agreăm, în continuare, pachetul de legi ale Educaţiei, urmând ca, odată ce va începe noua sesiune parlamentară, să avem asigurat pachetul de legi care va intra în dezbatere în Parlamentˮ, a afirmat prim-ministrul.

    Executivul a lansat, deja, în dezbatere publică proiectul de hotărâre de Guvern privind acordarea burselor în străinătate pentru stagii de studii universitare de masterat, doctorat, postdoctorale şi cercetare. Cuantumul bursei lunare va fi de cel puţin 1000 de euro, iar statul român va asigura inclusiv plata transportului din România până la locul de desfăşurare a stagiului şi retur. După finalizarea stagiului, bursierul îşi va relua studiile universitare sau postuniversitare în ţară.

    Prin această măsură, se pot forma specialişti în domenii de maxim interes pentru România, precum cel energetic, bioeconomie, econanotehnologii, afaceri transatlantice, relaţii internaţionale, diplomaţie sau guvernanţă europeană, este de părere ministrul Educaţiei, Ligia Deca. Potrivit acesteia, posibilitatea efectuării unor astfel de stagii universitare va îmbunătăţi calitatea şi, în același timp, aplicabilitatea cercetării româneşti prin sincronizarea cu noile tendinţe de cercetare. În ceea ce privește sistemul medical, Guvernul are în vedere măsuri care vizează îmbunătăţirea acestuia cum ar fi modernizarea spitalelor prin PNRR sau prin proiecte europene.


    Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă estimează că, la sfârşitul anului, România ar putea atinge un grad de absorbţie a fondurilor europene de aproximativ 95%. Într-o postare pe o reţea de socializare, şeful guvernului reaminteşte că Bucureștiul a primit, anul trecut, de la Bruxelles peste 11 miliarde de euro, cea mai mare valoare de la admiterea în blocul comunitar. El spune că, anul trecut, rata de absorbţie a crescut de la 50 la peste 70%. Banii europeni care intră în România trebuie să susţină, în primul rând, investiţiile, afirmă premierul Nicolae Ciucă, astfel încât economia naţională să poată rezista provocărilor sau efectelor care se resimt sau se vor resimţi la nivelul economiei europene sau mondiale.


  • Absorption record des fonds européens

    Absorption record des fonds européens

    L’année dernière, le taux d’absorption des fonds européens de la Roumanie a dépassé les 11 milliards d’euros, selon le Premier Ministre Nicolae Ciucă. Il a précisé que c’était le taux le plus élevé depuis que le pays accède à ces financements européens et qu’en 2023 le gouvernement souhaiterait atteindre au moins le même taux. Dès le début de la première réunion du gouvernement de cette année, il a aussi précisé que la Roumanie avait eu une bonne exécution du budget soulignant qu’elle n’avait pas dépassé les limites du déficit prévu. A son avis, le Gouvernement avait réussi une croissance économique inattendue au début de l’année dernière, surtout dans le contexte du déclanchement de la guerre en Ukraine et des conséquences de la croissance des prix de l’électricité et du gaz.

    Le Premier Ministre Nicolae Ciucă affirme aussi que l’argent européen versé à la Roumanie doit soutenir, premièrement, les investissements. Cette priorité aiderait l’économie nationale à faire face aux défis ou aux effets des crises qui sont déjà ressentis ou seraient ressentis au niveau de l’économie roumaine ou mondiale. Nicolae Ciucă : « La prédiction pour notre pays est positive. La Roumanie aura une croissance économique, même si son taux ne sera pas assez élevé. Le Gouvernement doit la soutenir, en adoptant des mesures pour appuyer les entreprises et l’entreprenariat, au moins de même qu’elle avait fait jusqu’ici, car nous avons toujours à notre disposition des fonds de garantie de l’Etat. Cette année nous disposons de 112 milliards de lei (presque 22,7 milliards d’euros) prévus concrètement pour les investissements. »

    Il a déclaré aussi que, l’année dernière, la plupart de l’argent a été dirigée aussi vers les investissements. Du coup, afin d’atteindre les objectifs proposés, on a besoin de solidarité, d’empathie au niveau national, de dialogue avec les partenaires sociaux, de coordination entre les ministères et, pas en dernier lieu, de stabilité politique. Le Premier Ministre a ajouté que cette année, le Gouvernement soutiendrait les projets déjà convenus avec les partenaires de la coalition gouvernementale, concernant l’éducation, la santé publique, les jalons et les objectifs du Plan National de Relance et de Résilience. Nicolae Ciucă : « Nous avons déjà évoqué le paquet des lois de l’éducation. Dès le début de la prochaine session parlementaire, nous comptons finir le paquet des lois et de les soumettre au débats du Parlement. Concernant la santé publique, nous avons déjà établi les projets et les mesures qui visent l’amélioration du système médical de notre pays. Il s’agit des projets de modernisation des hôpitaux par le PNRR et par des projets européens. »

    Ce qui plus est, le Premier Ministre a déclaré que le pays disposait de suffisamment de fonds suffisants pour payer les pensions des retraités et les indemnités d’autres catégories des citoyens.

  • Absorbție-recordu di fonduri europeane

    Absorbție-recordu di fonduri europeane

    România aprăftăsi, anlu ţi tricu, ună absorbţie di fonduri europeani di pisti 11 miliardi di euro, dimăndă premierlu Nicolae Ciucă. Șeflu a Executivului spusi că easti nai ma analtu livel agiumtu di cându ari acces la aesti finanţări europeani, iara tră 2023 ari naeti ţănearea ică năstritearea a lui. Tru dişcllidearea a protăllei andamasi di guvern ditu aestu an, el nica spusi că România avu ună execuţie bugetară bună şi că s-ncadră tru deficitu. Tru minduita a lui, Guvernul aprăftăsi realizarea a unei creaştiri economică pi cari nu u avea pruvidzută tu ahurhita a anlui tricutu, maxus după declanşarea a polimlui tru Ucraina şi după efectele pi cari li adusiră creastirea a păhadzloru la energie şi la gaze. Păradzlli europeañi cari intră tru România lipseaşti s’ndrupască, prota ş-prota, investiţiile, spuni premierul Nicolae Ciucă, aţea turlie că economia naţională s’poată s’ţănă keptu la provocărli ică efectili cari s’dukescu ică va s’dukească la nivelu a economiillei europeani ică mondiale.


    Nicolae Ciucă “Tră văsilia a noastră predicţia easti una pozitivă şi România acă numata va s-aibă idyiulu nivel di creaştere, va s’aibă ună creastire economică şi ea lipseaşti s’hibă ndrupătă pritu misuri la nivelu a Guvernului şi pritu misuri di agiutari a mediului di afaceri, a mediului antreprenorialu aşi cum u feaţimu şi anlu aestu, vahi ma multu di ahăntu, tră atea că avem ma largu la dispoziţie fonduri di garantari, garanţii di stat. Păradzlli pi cari lli-avemu la dispoziţie anlu aestu sunt 112 miliardi di lei ( cca. 22,7 miliardi euro) pruvidzuţ tră investiţii, cari să s’ducă concret tru investiţii.”


    Premierlu adusi aminti că nai ma mulţă păradz eara ahărdziţ şi anlu aestu ti investiţii, ama tră realizarea a ţintilor pripuse easti ananghi di solidaritate, empatie la nivel naţional, dialog cu partenerllii sociali, coordonari anamisa di ministere şi, nu dipu tru soni, di stabilitate politică. El nica spusi că şi tru aestu an va s’hibă promovate proiectele ţi eara tru akicăseari cu partenerii di coaliţie, s’hibă că aestea mutrescu educaţia, sănătatea, ică ti sturlli şi ţintele ditu Planul Naţional di Redresari şi Rezilienţă.


    Nicolae Ciucă “Avemu faptă muabeti tra s’bitisimu şi s’agreăm ma largu paketa di nomuri ali educaţie, s’deapoa unăoară ţi va s’ahurhească naua sesiune parlamentară s’avem asigurată pacheta di nomuri cari va s’intra tru debatu tru Parlament. Pi domeniul a sănătatillei avem tutunăoară apufusiti proiectele şi misurli cari mutrescu fătearea ma cu hăiri sistemlu medical ditu văsilia a noastră, suntu proiectili di modernizari a spitalelor pritu PNRR şi ateali pritu proiectili europeani.” Di altă altă parte, premierlu cundille că ari duri fonduri și tra s’ăltească di cu kiro ndrepturli ţi lă si cadu a pensionarilor ică ti alti categorii di cetăţeañi.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala