Radio România Internațional

Tag: Oltenia

  • Turnuri fortificate și siguranță publică în Oltenia

    Turnuri fortificate și siguranță publică în Oltenia

    Înainte de secolul al 19-lea, când nu exista statul
    modern cu birocrația și instituțiile sale, siguranța oamenilor era în mâinile
    curților boierești sau ale mănăstirilor. Mai ales când vecinătatea era una care
    recurgea la practici teroriste, așa cum era cazul Principatelor Române, nimic
    nu era la adăpost. Dominația otomană de secole la nord de Dunăre, pe teritoriul
    românesc, mai ales în Oltenia, era prezentă adesea cu sălbăticie prin
    incursiuni de jaf și distrugere. Iar soluția aleasă de boierii români a fost
    aceea a construirii de cule sau turnuri de apărare a lor, familiilor lor,
    personalului de serviciu și a bunurilor.


    Ridicată după model oriental, cula poate
    fi întâlnită și în Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Grecia, în întregul
    spațiu balcanic controlat de otomani. În Oltenia sunt atestate 20 de cule dintre
    care azi mai există doar cinci. Povestea culelor sau a turnurilor oltenești ne-a
    fost spusă de Liana Tătăranu este președinta Asociației Inima Olteniei. În momentul de față, se spune
    că cea mai veche culă ar fi una dintre culele de la Măldărăști, și anume cula
    Greceanu, datată undeva în jurul anului 1547. Nu aș putea să spun cu
    certitudine că această informație este foarte corectă pentru că ea nu a putut
    fi datată nici dendrologic. Cei care au studiat mai mult această culă spun că,
    într-adevăr, a existat în actuala clădire un nucleu, să-i spunem așa. Deci la construcția
    inițială s-au făcut niște extinderi care sunt undeva de sfârșit de secol 16 sau
    început de secol 17. Cula fraților
    Buzești a fost construită undeva înainte de anul 1600 și care exista pe moșia
    lor de la Vlădaia din actualul județ Mehedinți.



    După secolul al 16-lea, după cucerirea
    Ungariei de armata otomană, Semiluna se instalează cu autoritate în Europa
    Centrală și de Sud-Est, iar Principatele Române sunt rupte de civilizația
    europeană. Deși nu se află sub controlul direct al imperiului, statul muntean
    este o anexă a otomanilor care îl tratează cu brutalitate din toate punctele de
    veder. Astfel, culele devin o necesitate stringentă.

    Liana Tătăranu. Ele, practic, trebuia să îi protejeze pe boieri, mai puțin pe săteni, de
    invaziile turcilor, dar nu vorbim de invaziile mari ale armatei turcilor. Dacă
    ne gândim la toată perioada cât Principatele Române au fost sub dominație
    otomană, în țară nu se putea face nimic fără aprobarea sultanului. Și de pe
    vremea când era domnitor Mircea cel Bătrân, în secolele 14-15, și s-a pierdut
    cetatea Giurgiului, Muntenia nu mai avea niciun fel de cetăți de-a lungul
    Dunării. Domnitorii români nu au mai avut voie să construiască niciun fel de
    cetăți și atunci prima măsură a fost, începând cu Mircea cel Bătrân, să se
    întărească mânăstirile. Cele mai multe mănăstiri fortificate le-a făcut Matei
    Basarab, în secolul 17, unde hai să zicem că se puteau refugia și sătenii. Dar
    boierii nu prea aveau unde să se ducă. Și atunci, au încercat să-și ia propriile
    măsuri de apărare, în special împotriva atacurilor cârjaliilor, atacurilor de
    bandiți ai lui Osman Pasvantoglu, pașa de Vidin, și ale adalâilor, turci de pe
    insula Ada Kaleh. Deci de aici cumva și explicația că aici, în Oltenia, sunt
    cele mai multe cule pentru că aceasta era zona pe care ei o prădau.



    Cula oltenească era o
    clădire prismatică, formată din parter şi mai multe etaje. Planul era pătrat
    sau dreptunghiular, iar zidurile de piatră sau cărămidă erau groase de
    aproximativ un metru. Zidurile erau prevăzute cu barbacane și legătura dintre
    etaje se făcea printr-o scară interioară de lemn. Formele culei olteneşti au
    evoluat în concordanţă cu realităţile social-istorice, atingând apogeul în cea
    de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Aceste forme arhitecturale, bogăţia
    arcadelor, a elementelor decorative fac din culă unele din cele mai interesante
    şi mai caracteristice exemplare de arhitectură oltenească, notau arhitecţii
    Iancu Atanasescu şi Valeriu Grama în cartea Culele din Oltenia.


    Liana
    Tătăranu a ținut să remarce și faptul că destinația turnurilor oltenești a
    evoluat în timp. În prima
    etapă, culele au fost unele de veghe, de semnalizare și de alarmă, și parte
    dintre ele au fost inclusiv turnurile-clopotniță din mănăstiri. Trebuie să
    spunem că toate aceste cule sunt amplasate pe niște linii. Dacă ne uităm pe
    hartă se vede foarte clar că ele sunt pe niște trasee foarte bine stabilite, cu
    o distanță undeva între ele între 20 și 30 de kilometri. Sunt așezate în niște
    puncte strategice, în general așezate pe un vârf de deal, undeva mai la
    înălțime, astfel încât să aibă un câmp vizual cât mai mare, o arie de
    vizibilitate cât mai mare. Ele trebuia să se observe între ele pentru a
    semnaliza eventualele atacuri. Apoi au fost culele de refugiu, de apărare sau
    locuință temporară. În apropierea lor găsim întotdeauna conacul în care locuia
    în permanență boierul cu familia.


    După
    1821 și mai ales după 1829, după ce Principatul Munteniei începe să-și
    securizeze frontiera, importanța practică a culei scade. Ea rămâne însă parte a
    patriomoniului arhitectural oltenesc.


  • Culele din Oltenia

    Culele din Oltenia

    Oltenia se remarcă prin construcții specifice, cu o vechime de câteva secole, care pot fi întâlnite în județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea. Se numesc cule, un cuvânt de origine turcească și au forma unui turn, cu ziduri de piatră sau din cărămidă, cu grosimi de circa un metru. Accesul de la un etaj la altul se face pe o scară interioară de lemn.



    Culele au fost construite de boierii locului în scop de apărare în fața raidurilor unor mici grupuri înarmate. Astfel de construcții înalte și cu ziduri întărite pot fi întâlnite și în alte țări din Balcani, precum Albania, Bulgaria, chiar și în Grecia. Cula Greceanu, una dintre cele două cule din localitatea Măldărești. județul Vâlcea, pare a fi cea mai veche din România, fiind construită în anul 1517. A fost restaurată și se află în circuitul turistic, fiind amenajată ca muzeu.



    În ultimii ani, mai multe cule din Oltenia au fost salvate și datorită unor organizații non-guvernamentale. Unele dintre ele au fost restaurate cu ajutorul finanțărilor europene și au fost introduse în circuitul turistic. Este cazul culei Izvoranu Gelbescu din comuna Brabova și a culei Cernăteștilor din comuna Cernătești, ambele din județul Dolj.



    Una dintre organizațiile care s-au implicat în salvarea culelor este Asociația Inima Olteniei, alături de care au venit mulți voluntari. Președinta Asociației, Liana Carina Tătăranu, ne-a vorbit despre eforturile de salvare și de introducere a culelor din Oltenia în circuitul turistic:



    Noi sperăm ca, în viitorul apropiat, adică în următorii 2 ani, să fie cât mai multe astfel de cule vizitabile, pentru că există și un program cu finanțare europeană care se numește Traseul culelor” și în cadrul acestui proiect vor mai fi restaurate încă cinci sau șase cule, care vor fi introduse în circuitul turistic. Vor fi restaurate, inclusiv cele două cule de la Măldărești, care și acum se găsesc în circuit și care sunt cele mai cunoscute dintre toate. Au fost recent restaurate două din culele din Dolj, cula de la Brabova și cea de la Cernătești și care deja sunt introduse, cred că de vreo lună de zile, în circuitul turistic și vizitate. Va fi, de asemenea, restaurată cula de la Șiacu din Gorj, pe care Asociația Inima Olteniei, prin proiectul Ambulanța pentru monumente, a pus-o în siguranță în anul 2020 și care este pe lista indicativă UNESCO.



    Vor mai fi și două cule din Mehedinți, Cula lui Tudor și Cula lui Nistor, unde, de asemenea, Asociaţia Inima Olteniei a lucrat anul trecut. Am pus-o în siguranță și sperăm ca în viitorul nu foarte îndepărtat să se întâmple același lucru și cu Cula Crăsnaru de la Groșerea, unde Asociația Inima Olteniei în momentul de față este cu voluntarii și o punem în siguranță. Este una dintre cele mai frumoase, se spune, cule ale Olteniei, la fel aflată pe lista indicativă UNESCO. Sperăm că și aceasta va fi introdusă în în circuitul turistic. Îmi doresc foarte mult ca aproape toate din culele care încă mai sunt în în picioare în momentul de față sau cel puțin 70% dintre ele, să fie în viitorul apropiat introduse în circuitul turistic.”



    Aceste cule, aflate între Carpații Meridionali, Dunăre și râul Olt, erau situate la o distanță de 20-30 de km una față de cealaltă și aveau și rolul de a semnala eventuale atacuri. Devenite atracții turistice, în unele cule aflate în proprietate privată au fost amenajate și spații de cazare.

  • Târgu Jiu, un oraș-muzeu

    Târgu Jiu, un oraș-muzeu


    Ne oprim azi în sud-vestul României, în municipiul Târgu Jiu, din județul Gorj. Acest oraș, străbătut de râul Jiu de la nord la sud, atestat încă din anul 1611, poate fi o destinație perfectă pentru un city break, dar și un punct de pornire către numeroasele atracții din împrejurimi. Există și câteva tururi gratuite ale orașului, astfel încât turiștii să poată vizita cât mai multe obiective într-o zi.



    Adrian Bunăiașu, de la Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare “Constantin Brâncuși”, spune că moștenirea sculptorului Constantin Brâncuși este foarte importantă pentru promovarea orașului. Totuși, la baza dezvoltării orașului Târgu Jiu a stat activitatea intensă a Arethei Tătărăscu, inițiatoarea mișcării Liga Femeilor Gorjene. În 1921, aceasta își propunea să coordoneze activitatea femeilor din Gorj, promovând egalitatea de șanse în muncă, familie, societate, fără discriminări etnice, rasiale sau religioase. Această organizație își propunea, totodată, să promoveze valorile culturale ale județului, tradițiile și spiritualitatea gorjeană.


    “În primul rând, turiștii vin în Târgu Jiu pentru operele lui Brâncuși. Noi le povestim că pe podul de pe râul Jiu, în 16 octombrie 1916, a fost o bătălie în care combatanții erau armata germană pe de o parte și de partea cealaltă erau locuitorii Târgu Jiului, pentru că la vremea respectivă armata română era în Defileul Jiului și lupta cu restul armatei austro-ungare. După Primul Război Mondial, Gheorghe Tătărăscu era prim-ministru și s-a căsătorit cu Arethia Tătărăscu. Aceasta a creat o Ligă a Femeilor Gorjene prin care dădea de muncă femeilor de la vremea respectivă: țeseau covoare, cămăși și le vindeau. Cu banii de la Liga Femeilor Gorjene, a finanțat construcția primului muzeu, a refăcut Casa Memorială a eroinei Ecaterina Teodoroiu și i-a ridicat un mausoleu, dar a făcut și casa memorială a lui Tudor Vladimirescu. Apoi, în 1935, a hotărât să finanțeze și construcția unui ansamblu sau unei statui ridicate în memoria celor care au căzut în lupta de pe Jiu. Și aici a intervenit legătura cu Constantin Brâncuși.”



    Prin Liga Femeilor Gorjene, Arethia Tătărăscu a promovat “mișcarea de redeșteptare a gustului pentru arta și portul românesc”, prin atelierul de țesătorie. Aici s-au realizat covoare apreciate în expoziții din România, Paris, Bruxelles și New York. În urma Târgului de Artizanat din București, din 1934, regale Carol al II-lea i-a conferit ordinul Meritul Cultural cu rang de cavaler. Pe de altă parte, spune Adrian Bunăiașu, după finalizarea lucrărilor, sculptorul Constantin Brâncuși a refuzat plata pentru operele sale, pe care le-a donat orașului Târgu-Jiu.


    “Operele lui Constantin Brâncuși sunt Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului sau Coloana fără Sfârșit. Sunt dispuse de la vest la est, de pe malul Jiului, aproximativ din dreptul podului unde s-a dat bătălia de la Jiu, până la punctul final, Coloana Infinitului. Constantin Brâncuși, când a acceptat invitația Ligii Femeilor Gorjene să construiască, a spus că va face doar un obelisc. A ales cel mai înalt punct al orașului, unde este acum Coloana Infinitului, și voia să mai facă o poartă la intrarea în Parcul Central: Poarta Sărutului. Pe parcursul celor doi ani, când a gândit și a schițat ansamblul, a mutat poarta aproximativ 40 de metri în interiorul parcului și a desenat și Masa Tăcerii și Alea Scaunelor. Pe această axă există și o biserică. Arethia Tătărăscu, prin Liga Femeilor Gorjene, a contribuit la renovarea acesteia, astfel încât și Constantin Brâncuși a considerat că face parte din ansamblu.”



    Adrian Bunăiașu, de la Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare “Constantin Brâncuși”, a lucrat împreună cu colega lui la trei tururi pietonale, care sunt puse gratuit la dispoziția turiștilor.


    “Primul tur, bineînțeles, e cel care implică ansamblul Constantin Brâncuși. Distanța de la Masa Tăcerii până la Coloana Infinitului este de aproximativ 1,25 km. Vizita durează aproximativ 40 de minute. Se pornește cu povestea de la Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, biserica, parte din ansamblul monumental și finalizăm cu Coloana Infinitului. Tururile ghidate sunt cu programare. Am finalizat la începutul lunii acesteia site-ul, iar ghidajul se face în engleză, franceză, și în italiană. Avem broșuri actualizate cu Târgu Jiu. Avem și o aplicație Târgu Jiu City App pe care o vom lansa curând. Este intuitivă, ușor de folosit și e structurată pe rubrici. De exemplu: “Ce poți să faci în Târgu Jiu?” Apoi, avem o structură separată pentru ansamblul de monumente, o structură pentru cazare, pentru restaurante, pentru activitățile ce pot fi desfășurate în jurul Târgu Jiului și în județul Gorj. O să facem și o agendă a evenimentelor organizate de toate instituțiile din județul Gorj. Informațiile din aplicație sunt în momentul acesta în limbile română, franceză și engleză”




    Al doilea tur gratuit este cel istoric și include și două muzee: Muzeul de Artă și Muzeul de Istorie. Durata este două ore, însă biletele de acces în muzee vor fi plătite de către turiști. Al treilea tur are o durată de o oră și se numește “Ruta Monumentelor”. Practic, veți vedea statuile orașelor și veți afla poveștile acestora.



    În Târgu Jiu, puteți vizita și Casa Memorială Iosif Keber, după care vă puteți relaxa în parcul central, situat pe malul Jiului. Dacă astăzi acolo este un loc de promenadă, în vremea primului război mondial, în jurul anului 1916, exact unde ne putem plimba acum cu bicicleta, era linia reală a frontului. Apoi, se poate vizita chiar și Palatul Administrativ, unde funcționează Consiliul Județean Gorj, de altfel, cea mai impozantă clădire a orașului, a cărei arhitectură este foarte apreciată de turiști și de vizitatori. De exemplu, Sala Mare, construită în stil maur este în sine un obiectiv turistic.






  • Atracții turistice în județul Vâlcea

    Atracții turistice în județul Vâlcea

    În ediția de
    astăzi a rubricii noastre ne oprim în Vâlcea, pentru a descoperi câteva dintre
    atracțiile turistice ale unui județ în care se pot practica aproape toate formele
    de turism. Din municipiul reședință de județ, Râmnicu Vâlcea, ne vom îndrepta
    spre cele mai importante atracții turistice, vom vorbi despre meșteșuguri, dar
    și despre calendarul evenimentelor din anul 2023. În călătoria noastră suntem
    însoțiți de Monica Gheorghiu, directoarea Centrului Național de Informare și de
    Promovare Turistică.


    Aflat la 175 de
    km de București, municipiul Râmnicu Vâlcea este ușor accesibil atât cu mașina
    cât și cu trenul. Veți descoperi un oraș cochet, de munte, cu câteva obiective
    turistice de neratat. Râmnicu Vâlcea, municipiul reședință de
    județ a județului Vâlcea, este ofertant din punct de vedere turistic pentru un
    turist care își dorește să experimenteze din viața comunității de aici. Pornind
    de la Biblioteca Județeană, care are un frumos vitraliu, intrat în cartea
    recordurilor, toate cărările pot duce la diferite obiective turistice: Muzeul
    Județean de Istorie, Casa Memorială Anton Pan sau Muzeul de Artă. Acestea sunt
    câteva repere culturale ale orașului nostru. Din punct de vedere spiritual,
    turiștii sunt invitați să viziteze Arhiepiscopia Râmnicului și alte obiective
    turistice cum ar fi Mănăstirea Antim sau Schitul Cetățuia, care au în spate o
    istorie și o legendă foarte frumoasă. De asemenea, trebuie să vă plimbați prin
    parcurile orașului. Aici s-a intonat pentru prima dată imnul de stat al
    României. Astfel, recomand Parcul Zăvoi din centrul municipiului, dar și Parcul
    Mircea cel Bătrân, adevărate oaze de relaxare și de liniște în centrul
    orașului. Ne putem plimba și pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, unde avem case
    vechi, case care au păstrat aerul boem, de odinioară, al Râmnicului.


    Dacă aveți mai
    mult timp la dispoziție, merită să explorați întreg județul. Una dintre
    mănăstirile reprezentative ale județului Vâlcea, la doar 22 de km de municipiul
    Râmnicu Vâlcea, este Govora. Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub
    turnul clopotniță, etajat pe patru nivele, având o înălțime de aproximativ 15
    metri și o grosime a zidurilor de circa doi metri. Pictura bisericii este lucrată
    in frescă, in renumitul stil brâncovenesc, fiind executată între anii
    1711-1712, de zugravi aparținând Școlii de la Hurez. În curtea mănăstirii, veți
    remarca și un vechi clopot de piatră, donat în anul 1770. Mănăstirea are și o
    tiparniță, primele tipărituri datând din anul 1636.


    Totodată, la o
    distanță relativ egală de Râmnicu Vâlcea, aproximativ 18-20 km, puteți găsi o
    salbă de stațiuni balneoclimaterice. Monica Gheorghiu, directoarea Centrului
    Național de Informare și de Promovare Turistică, le recomandă atât pentru
    tratarea unor diverse afecțiuni, cât fi și ca o destinație a celor care doresc
    un tratament profilactic sau să relaxeze. În jurul municipiului Râmnicu Vâlcea se află stațiunile balneoclimaterice,
    care sunt adevărate oaze de liniște și de petrecere a timpului liber.
    Stațiunile Călimănești-Căciulata, Băile Olănești, Ocnele Mari, Băile Govora
    sunt foarte primitoare și, odată cu primăvara care deja vine, turiștii sunt
    invitați să-și petreacă timpul în aceste stațiuni balneoclimaterice. Și salina
    Ocnele Mari este un important punct de atracție pentru turiștii atât români,
    cât și din mediul internațional, care doresc să descopere un alt fel de loc în
    inima Pământului, atât pentru efectele curative, cât și pentru a petrece timp
    de relaxare și de agrement acolo.


    În orașul Horezu,
    așezat la poalele Carpaților, într-un peisaj deosebit, tradiția,
    spiritualitatea și modernitatea nu se exclud. Ele se completează într-un mod
    armonios, întrucât infrastructura dezvoltată a localității și a împrejurimilor
    asigură un acces facil la multe puncte de interes turistic din zonă. De altfel,
    depresiunea Horezu a primit și un titlu de destinație europeană de excelență. Horezu este un brand pentru județul Vâlcea, prin ceramica pe care meșterii
    o realizează acolo. Prin faptul că ceramica este inclusă în patrimoniul
    cultural imaterial UNESCO, prin decorarea farfuriilor. Chiar la intrarea în
    oraș, există un loc de unde turiștii pot să achiziționeze suveniruri sau
    obiecte reprezentative pentru Vâlcea,
    pentru Horezu, pentru regiunea Olteniei. Pe de altă parte, turismul de
    evenimente a luat amploare în municipiul Râmnicu Vâlcea și în județul Vâlcea
    prin organizarea unor evenimente de anvergură și trebuie să le spunem
    ascultătorilor că Open Air Blues Festival atrage numeroși turiști. El se
    organizează în Brezoi începând cu luna iulie. Toată vara, turiștii sunt
    invitați la concerte în aer liber și nu numai. Și în Râmnicu Vâlcea, și în alte
    zone din județul Vâlcea au loc o serie de evenimente inedite. Pot să amintesc
    Fii Cool la Cule sau Festivalul Sculptorilor cu Drujba, un alt eveniment
    inedit, care are loc la Vaideeni în fiecare an, în luna iulie. De asemenea
    renumitul Cocoș de Horezu, este un eveniment cu tradiție, reprezentativ pentru
    județul Vâlcea sau Cântecele Oltului, un alt festival. Iată o serie de
    evenimente care sperăm din tot sufletul să atragă în fiecare an cât mai multe
    persoane și să creeze vizibilitate cât mai mare asupra destinației turistice
    Vâlcea.


    Iar
    orice vizită ar trebui să înceapă chiar de la centrul de informare turistic.
    Aici Monica Gheorghiu vă poate întâmpina cu toate informațiile necesare, astfel
    încât, în funcție de preferințe, să vă puteți alcătui un sejur de neuitat în
    Vâlcea. Chiar avem în urma
    deschiderii acestui centru numeroase solicitări și sunt foarte multe persoane
    interesate de ceea ce pot să viziteze și pot să găsească în destinația
    turistică Vâlcea. Le oferim materiale de promovare, informații, îi ajutăm în
    descoperire a traseelor din zonele mai puțin cunoscute și ne bucurăm că putem să
    le fim de folos turiștilor. În principal, turiștii străini care ne-au trecut
    pragul au fost interesați de zonele montane. Am primit feedback din partea lor
    în momentul în care ne-am întâlnit cu ei pe trasee și i-am văzut mulțumiți și
    fericiți că au descoperit o zonă virgină, deosebit de pitorească. Zona montană
    a județului Vâlcea este foarte ofertantă și poate că, într-un viitor apropiat,
    o să abordăm această temă pentru a le promova ascultătorilor și o parte din
    comorile naturale care sunt la noi în județ. Astfel, pot menționa parcurile
    naționale, zone deosebit de frumoase și de pitorești care își așteaptă turiștii.
    Cu mare drag, îi invităm pe toți cei care doresc să descopere Vâlcea ca
    destinație turistică, să vină, să viziteze, să experimenteze și să se bucure de
    aceste frumoase locuri, pentru că merită.


    Iată, așadar, doar o parte
    dintre motivele pentru care merită să vă petreceți un concediu întreg în
    județul Vâlcea. Atracțiile turistice sunt foarte multe, oferta culturală este
    bogată, iar, câteva zile, vă puteți retrage și în stațiunile balneoclimaterice
    renumite pentru calitatea apelor termale.


  • Earthquake information campaign

    Earthquake information campaign

    Almost half a century ago, on March 4, 1977, a magnitude 7.2 earthquake, the worst to hit Romania in the modern era, resulted in the death of 1,570 people, most of them in Bucharest, and caused material damage then estimated at over two billion dollars. About 230,000 homes were destroyed or seriously damaged and hundreds of economic units went out of business. The earthquake generated an economic and social crisis that, according to historians, the communist dictatorship of the time could not overcome until its collapse in 1989.



    Experts warn that, in the event of an earthquake similar to that of 1977, hundreds of buildings could collapse, at present, only in Bucharest. Annually, over 100 earthquakes with a magnitude over 3 on the Richter scale are registered in Romania. Most of them occur in the Vrancea (southeast) seismic zone, but this month Oltenia (southwest) was also shaken, where two earthquakes over 5 caused panic and damaged blocks of flats and administrative buildings. Scared by the recent earthquakes in Turkey and Syria, which resulted in tens of thousands of deaths, the authorities in Bucharest decided to launch a national information campaign on how to react in case of an earthquake.



    The government has already approved a decision by which the “Be Prepared” website should be promoted by every institution and become accessible as soon as possible to citizens. Preparing the population to know how to react during and after a possible earthquake is essential. Equally important is the way in which the directly responsible institutions must act, says the Secretary of State for Emergency Situations Raed Arafat. He announced that 30 television stations will broadcast, for a longer period, a number of videos to inform the population on how to react.



    The Prime Minister Nicolae Ciucă asked the authorities to pay more attention to the school infrastructure, so that pupils and students should be protected. ‘We have 70 schools that are being refurbished through a program financed by the World Bank, but we also have 118 schools that have been assessed with seismic risk class 1’ warns the prime minister.



    He asked the Minister of Development, Cseke Atilla, to make a concrete plan for consolidating all buildings with a high seismic risk. Previously, he had announced that contracts had been signed for the consolidation of 240 buildings in areas exposed to seismic risk, with the help of funding from the National Recovery and Resilience Plan. Moreover, there are several programs through which the state finances the consolidation of buildings with seismic risk, and 555 million Euros will be allocated through the National Recovery and Resilience Plan alone. Around 300 requests have already been registered on the ministrys platform. (LS)

  • Zwei leichte Erdbeben im Südwesten Rumäniens: geringer Sachschaden und Panikattacken

    Zwei leichte Erdbeben im Südwesten Rumäniens: geringer Sachschaden und Panikattacken





    Die beiden Erdbeben fanden an zwei aufeinanderfolgenden Tagen im Südwesten Rumäniens statt. Das erste ereignete sich am Montag, hatte eine Stärke von 5,2 auf der Richterskala und 16 Nachbeben. Der zweite Erdsto‎ß war etwas stärker, ereignete sich am Dienstag in 7 km Tiefe, erreichte eine Magnitude von 5,7 und konnte in mehreren Regionen des Landes, einschlie‎ßlich Bukarest, gespürt werden.



    In Rumänien ist das Gebiet, wo die meiste seismische Aktivität verzeichnet wird, jedoch der Landkreis Vrancea am äu‎ßeren Karpatenbogen unweit der Landesmitte, so dass die jüngsten Erdbeben in der Kleinen Walachei (Oltenien), einem in dieser Hinsicht wenig ergiebigen Gebiet, die Fachleute überrascht haben. Der Generaldirektor des Instituts für Erdphysik, Constantin Ionescu, dazu:



    Es ist ein Gebiet, in dem es selten Erdbeben gab, und wenn, dann waren sie von unbedeutender Stärke. Bislang gab es Magnituden von maximal 3 — es ist eine Überraschung für uns, dass die seismische Aktivität in diesem Gebiet zugenommen hat. Geologisch gesehen ist die Verwerfung vertikal verlaufen. Beiden Beben lag derselbe Mechanismus zugrunde, es handelte sich also um Tandembeben. Bei dem zweiten Erdsto‎ß handelte es sich allerdings nicht um ein Nachbeben des ersten.“



    Es gab keine Todesopfer oder Verletzte, doch insbesondere das Beben vom Dienstag hat bei einigen Menschen Panik ausgelöst, die unter dem Eindruck der Tragödie in Syrien und in der Türkei möglicherweise noch verstärkt wurde. Die beiden Erdstö‎ße waren in drei südwestlichen Landkreisen zu spüren. Der Leiter des Katastrophenschutzes, Raed Arafat, über die Auswirkungen:



    Auswirkungen wurden in 6 Orten in 3 Landkreisen — Gorj, Dolj und Mehedinți — festgestellt, wobei mehr als 50 Notrufe über die Nummer 112 registriert wurden. Die Anrufe betrafen Risse oder heruntergefallene Bauelemente. Zunächst war von einem möglicherweise eingestürzten Haus die Rede, was jedoch später dementiert wurde. Au‎ßerdem gab es einige Panikattacken, die ebenfalls über die Notrufnummer 112 gemeldet wurden.“




    Schwerwiegendere Probleme traten im Kreis Gorj entlang der Nationalstra‎ße auf, die durch den Schiltal-Engpass führt, wo Stra‎ßenarbeiter eingreifen mussten, um einige Felsbrocken zu entfernen, die von den Hängen auf die Stra‎ße gestürzt waren. In der Kreishauptstadt Târgu Jiu wurden die Gebäude des Rathauses und der Präfektur sowie eine Kirche beschädigt. Im Wärmekraftwerk-Komplex Oltenia kam es zu Unterbrechungen in der Energieversorgung, die jedoch schnell wiederhergestellt werden konnte. Auch ein Wassereinzugsgebiet war betroffen.



    Staatssekretär Raed Arafat warnte, dass Panik im Falle eines Erdbebens zu Fehlverhalten führen und sogar tödlich sein kann. Die Menschen, so betonte er, sollten sich vorbereiten, um zu wissen, wie man in solchen Situationen angemessen reagiert. Eine App, die vom Portal des Ministeriums für Katastrophenschutz und Notfallsituationen heruntergeladen werden kann, enthält Ratschläge darüber, was vor, während und nach einem Erdbeben zu tun ist.

  • Activitate seismică surpriză

    Activitate seismică surpriză

    Două cutremure s-au produs, în două zile consecutive, în sud-vestul României. Primul a avut loc luni, a avut magnitudinea 5,2 pe scara Richter şi a fost urmat de 16 replici. Următorul, mai puternic, a avut magnitudinea 5,7, s-a produs la o adâncime de 7 kilometri adâncime şi a fost resimţit în mai multe regiuni ale României, inclusiv în Bucureşti. Evenimentele seismice au survenit în timp ce în Turcia şi Siria continuă contabilitatea sinistră a victimelor lăsate în urmă de cutremurul devastator produs săptămâna trecută. Principală zonă seismică a României este Vrancea, în sud-est, aşa că recentele seisme din Oltenia, o zonă slab productivă la acest capitol, i-au surprins pe specialişti. Directorul general al Institutului de Fizică a Pământului, Constantin Ionescu:

    E o zonă în care nu s-au produs cutremure decât foarte rar, iar dacă se produceau erau magnitudini mici. Au fost magnitudini de 3, 2, unu – pentru noi e o surpriză că zona respectivă s-a activat. Ea a mai produs cutremure în trecut de magnitudini sub 4, în jur de 4. Din punct de vedere geologic, mişcarea faliilor a fost pe verticală. Mecanismul cutremurului aşa arată, la ambele cutremure, deci ele sunt un tandem de cutremure. Acest al doilea cutremur nu este o replică.

    Nu au fost victime, dar seismul de marţi, în special, a produs panică, alimentată, probabil, de emoţia creată de tragedia turco-siriană. Efecte ale seismelor s-au înregistrat în trei judeţe sud-vestice. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat: Au fost înregistrate efecte în 6 localităţi din 3 judeţe – Gorj, Dolj şi Mehedinţi -, fiind înregistrate peste 50 de apeluri de urgenţă prin 112. Apelurile s-au referit la fisuri sau la elemente căzute, elemente de construcţie. Iniţial s-a vorbit de o eventuală casă prăbuşită, care s-a infirmat, şi câteva atacuri de panică, care au venit tot prin 112.

    Probleme mai serioase au apărut în judeţul Gorj, pe drumul naţional care străbate Defileul Jiului, unde a fost nevoie de intervenţia drumarilor pentru îndepărtarea unor bolovani căzuţi de pe versanţi pe carosabil. În Târgu Jiu, municipiul reşedinţă al judeţului Gorj, au fost avariate clădirile Primăriei şi Prefecturii şi o biserică. La Complexul Energetic Oltenia au existat decuplări de la alimentarea de servicii generale, însă realimentarea fost reluată rapid. A mai fost afectată şi zona unei captări de apă. Secretarul de stat Raed Arafat a atras atenţia că panica poate duce la greşeli şi chiar poate fi fatală în caz de cutremur. Oamenii, a subliniat el, trebuie să se pregătească pentru a şti cum să reacţioneze în astfel de situaţii. O aplicaţie ce poate fi găsită pe portalul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă conţine recomandări despre ce este bine de făcut înainte, în timpul şi după un seism.


  • Mâncăruri din Oltenia

    Mâncăruri din Oltenia

    Oltenia are o gastronomie specifică, caracterizându-se prin mâncăruri ceva mai condimentate. Sunt preparate la care este folosit prazul (leek – engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree – germană, porro – italiană) cultivat în special în Oltenia. O altă caracteristică este legată de o modalitate specifică de preparare a pâinii şi a unor mâncăruri. Este folosit ţestul, un vas din lut ars şi amestecat cu resturi vegetale, prevăzut fie cu o toartă pentru a fi prins cu un lanţ atunci când se află deasupra vetrei, fie cu orificii prin care este trecută o vergea metalică având acelaşi rol, de a ridica sau coborî ţestul pe vatra încinsă.



    Foarte apreciată în această provincie istorică este carnea de oaie, iar un preparat specific este aşa-numita oaie la groapă, pregătită în jar. Un alt preparat este jigoul de berbec. Avem nevoie de o pulpă de berbec, pe care o împănăm cu câţiva căţei de usturoi şi cu rondele de ardei iute. Punem pulpa într-un vas mai mare şi o rumenim uşor, împreună cu jumătate de kg de arpagic sau de ceapă, tăiată rondele şi cu trei ardei graşi, tăiaţi şuviţe. Se stinge cu o cană de vin, după care băgăm vasul la cuptor pentru circa jumătate de oră. Pulpa de berbec se porţionează şi se serveşte caldă, împreună cu legumele din tavă şi cu un pahar de vin alb sau roşu, sec sau demisec, de preferat din zona Drăgăşani pentru a păstra specificul oltenesc.



    Dacă ne deplasăm spre nord-vestul Olteniei, avem ocazia să încercăm aşa-numitul tocan gorjenesc. Oamenii din zona Gorjului spun că este specific acestor locuri, fiind asociat cu o îndeletnicire tradiţională, oieritul. Se pregăteşte în ceaun de fontă, la cârlig. Conform obiceiului ciobanilor din zona Gorjului, ceaunul de fontă trebuie atârnat într-un cârlig, deasupra focului făcut, în mod tradiţional, cu lemne din pădure. Tocanul poate fi pregătit însă şi în bucătărie, pe plită, preferabil tot într-un vas de fontă. Avem nevoie de carne de oaie, pulpă sau coaste, de câteva cepe şi de câţiva ardei uscaţi. De menţionat că în Oltenia, există obiceiul de a pune la uscat ardei roşii, asemănători cu kapia, dar mai puţin cărnoşi din care se fac diverse mâncăruri şi care, datorită aromei lor, sunt folosiţi şi la prepararea tocanului. Li se mai spune şi raci. Mai avem nevoie de câteva boabe de piper negru, de una, două foi de dafin şi de câteva boabe de ienibahar. La început se pune grăsimea sau seul de oaie în tuci şi se lasă să se topească, urmează bucăţile de carne de oaie, se adaugă apă şi se lasă să fiarbă la foc mic până când carnea se desprinde de pe oase. Se îndepărtează oasele, adăugăm cepele, tăiate solzişori şi ardeii, tocaţi mărunt, precum şi celelealte condimente, iar carnea se va prăji uşor, în seu, la foc mic. Spre sfârşit, punem şi sare, după gust. Tocanul gorjenesc se serveşte cu mămăligă, preferabil cu murături şi cu un pahar de vin roşu, sec sau demisec.


  • Mâncăruri din Oltenia

    Mâncăruri din Oltenia

    Oltenia are o gastronomie specifică, caracterizându-se prin mâncăruri ceva mai condimentate. Sunt preparate la care este folosit prazul (leek – engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree – germană, porro – italiană) cultivat în special în Oltenia. O altă caracteristică este legată de o modalitate specifică de preparare a pâinii şi a unor mâncăruri. Este folosit ţestul, un vas din lut ars şi amestecat cu resturi vegetale, prevăzut fie cu o toartă pentru a fi prins cu un lanţ atunci când se află deasupra vetrei, fie cu orificii prin care este trecută o vergea metalică având acelaşi rol, de a ridica sau coborî ţestul pe vatra încinsă.



    Foarte apreciată în această provincie istorică este carnea de oaie, iar un preparat specific este aşa-numita oaie la groapă, pregătită în jar. Un alt preparat este jigoul de berbec. Avem nevoie de o pulpă de berbec, pe care o împănăm cu câţiva căţei de usturoi şi cu rondele de ardei iute. Punem pulpa într-un vas mai mare şi o rumenim uşor, împreună cu jumătate de kg de arpagic sau de ceapă, tăiată rondele şi cu trei ardei graşi, tăiaţi şuviţe. Se stinge cu o cană de vin, după care băgăm vasul la cuptor pentru circa jumătate de oră. Pulpa de berbec se porţionează şi se serveşte caldă, împreună cu legumele din tavă şi cu un pahar de vin alb sau roşu, sec sau demisec, de preferat din zona Drăgăşani pentru a păstra specificul oltenesc.



    Dacă ne deplasăm spre nord-vestul Olteniei, avem ocazia să încercăm aşa-numitul tocan gorjenesc. Oamenii din zona Gorjului spun că este specific acestor locuri, fiind asociat cu o îndeletnicire tradiţională, oieritul. Se pregăteşte în ceaun de fontă, la cârlig. Conform obiceiului ciobanilor din zona Gorjului, ceaunul de fontă trebuie atârnat într-un cârlig, deasupra focului făcut, în mod tradiţional, cu lemne din pădure. Tocanul poate fi pregătit însă şi în bucătărie, pe plită, preferabil tot într-un vas de fontă. Avem nevoie de carne de oaie, pulpă sau coaste, de câteva cepe şi de câţiva ardei uscaţi. De menţionat că în Oltenia, există obiceiul de a pune la uscat ardei roşii, asemănători cu kapia, dar mai puţin cărnoşi din care se fac diverse mâncăruri şi care, datorită aromei lor, sunt folosiţi şi la prepararea tocanului. Li se mai spune şi raci. Mai avem nevoie de câteva boabe de piper negru, de una, două foi de dafin şi de câteva boabe de ienibahar. La început se pune grăsimea sau seul de oaie în tuci şi se lasă să se topească, urmează bucăţile de carne de oaie, se adaugă apă şi se lasă să fiarbă la foc mic până când carnea se desprinde de pe oase. Se îndepărtează oasele, adăugăm cepele, tăiate solzişori şi ardeii, tocaţi mărunt, precum şi celelealte condimente, iar carnea se va prăji uşor, în seu, la foc mic. Spre sfârşit, punem şi sare, după gust. Tocanul gorjenesc se serveşte cu mămăligă, preferabil cu murături şi cu un pahar de vin roşu, sec sau demisec.


  • Tudor Vladimirescu 200

    Tudor Vladimirescu 200


    În ianuarie 1821, în Oltenia, în vestul principatul Munteniei, începea o mișcare cu obiective politice. Era condusă de Tudor Vladimirescu, un fost militar în armata rusă devenit negustor, influențat de ideile naționalismului luminist ale timpului. Plecat în fruntea a 5000 de oameni, Vladimirescu va ajunge în martie în București unde va încerca să dea coerență ideilor epocii sale. Timp de aproape două luni conduce Muntenia dar în luna mai părăsește Bucureștiul de teama intervenției turce. Pe 21 mai 1821 Vladimirescu este ucis de către naționaliștii greci care îl acuză de trădare. Acea mișcare de acum 200 de ani a fost considerată mult timp ca începutul emancipării naționale române.



    Însă situația politică zonală era mai complicată. Un actor cel puțin la fel de important era naționalismul grec care urmărea independența Greciei prin activitatea societății revoluționare Eteria (Frăția). Naționalismul grec primea un sprijin puternic din Rusia dar mai beneficia și de un alt sprijin în Principatele Române prin principii fanarioți. De origine greacă din cartierul Fanar din Constantinopol, fanarioții erau numiți de Poarta otomană la conducerea Munteniei și Moldovei începând cu anul 1716. Astfel, întregul secol al 18-lea a fost denumit “secolul fanariot” și percepția sa a fost una negativă atât în ochii contemporanilor, cât și a posterității. Ceea ce părea o cauză comună româno-greacă se va transforma în 1821 în două proiecte separate, grec și român, cu calea sa diferită de împlinire.



    Împreună cu istoricul Alin Ciupală am refăcut istoria mișcării conduse de Tudor Vladimirescu de acum 200 de ani privită prin ochii de azi. Ciupală a ținut să aducă în discuție contribuția esențială pe care au avut-o boierii români patrioți în declanșarea insurecției. “Un element despre care s-a vorbit în general foarte puțin, trecut aproape sub tăcere în timpul regimului comunist, a fost rolul marii boierimi române naționale. Ea este sub influența ideilor luministe care ajung din spațiul occidental în Balcani prin intermediul culturii grecești. Aceste idei pe care o parte a marii boierimi române le asimilează declanșează practic ruptura pe care o constatăm mai ales spre sfârșitul celei de-a doua jumătăți a secolului al 18-lea. Este vorba despre ruptura dintre proiectul național grec și ceea ce începea să devină proiectul național român. Cu alte cuvinte, naționalismul grec patronat în Principate de principii fanarioți și de boierii greci intră în coliziune cu naționalismul unei părți a marii boierimi române. Asta face ca boierimea română națională să încerce să găsească soluții pentru îndepărtarea fanarioților.”



    Avantajele pe care le aveau grecii nu le aveau românii și invers. Grecii dețineau mijloacele politice, administrative și militare în Muntenia în timp ce românii pe cele economice. Alin Ciupală consideră că Tudor Vladimirescu a fost soluția găsită de boierimea română, o soluție care însă nu va fi una așteptată. “În această conjunctură apare Tudor Vladimirescu. El este un om de acțiune, este un om cu experiență militară, luptase în timpul războiului ruso-otoman din 1806-1812, fusese chiar decorat de autoritățile militare ruse. El va fi angajat de acești boieri patrioți, va fi chemat la București, i se vor încredința bani, cu misiunea de a merge în Oltenia și de a organiza, înarma și aduce pe pandurii din care făcea parte la București. Numai că, odată ajuns în Oltenia, având autoritate, văzând că este ascultat, reușind să-i adune pe panduri în jurul lui – a adunat o trupă de aproximativ 5000 de oameni – Vladimirescu va lua toată acțiunea pe cont propriu. Se va detașa de proiectul inițial al marii boierimi și va pleca către București cu intenția din ce în ce mai clară de a ocupa vidul de putere care se crease în urma decesului ultimului principe fanariot al Munteniei.”



    L-am întrebat pe Alin Ciupală care a fost interesul comun dintre marea boierime și Vladimirescu? “A existat un punct comun între marea boierime și Tudor Vladimirescu reprezentat în primul rând de îndepărtarea fanarioților. Relația de colaborare s-a rupt în momentul în care Vladimirescu a luat pe cont propriu toată acțiunea. În acel moment, marii boieri români vor fugi la Brașov și Sibiu unde se vor pune la adăpost, iar Vladimirescu va rămâne singur și va încerca să-și impună autoritatea. Avem foarte multe documente care ne arată încercările lui constante de a obține sprijinul boierilor rămași în țară pentru că boierii erau singurii care îi puteau oferi legitimitatea de care avea nevoie pentru a ocupa poziția de autoritate.”



    Mișcarea națională greacă aștepta marele sprijin al Rusiei. Cum acesta nu a venit, cum armata de panduri a lui Vladimirescu s-a detașat de cea greacă, situația a devenit confuză și a fost aplanată de trupele otomane. L-am întrebat pe Alin Ciupală dacă se poate vorbi despre un eșec în acest caz. “Evenimentele se suprapun revoluției grecești iar în momentul în care Imperiul otoman va primi asigurări pe canale diplomatice că Rusia nu va interveni în sprijinul revoluției grecești, se va produce intervenția militară otomană. Este interesant că nu au existat nicăieri ciocniri între trupele otomane și pandurii lui Tudor Vladimirescu, ceea ce arată clar că obiectivul intervenției otomane era lichidarea revoluției grecești.”



    Sfârșitul tragic al lui Tudor Vladimirescu și precipitarea evenimentelor au avut totuși un efect pozitiv asupra posterității. Pe tronul Principatelor Române se vor întoarce elitele române care vor gândi o strategie națională viitoare mai articulată.





  • Țara Hațegului – Retezat

    Țara Hațegului – Retezat

    Țara Hațegului -
    Retezat este situată în colțul de sud-vest al Transilvaniei și include trei
    zone istorice ale României: Banatul, Transilvania și Oltenia. Regiunea poartă
    mărturiile unui trecut istoric bogat: peșteri cu urme de locuire încă din
    Paleolitic, ruine din perioada daco-romană, mici cetăți și turnuri medievale,
    biserici străvechi, dar și case și mici castele, reședințe ale familiilor
    locale nobiliare. Anca Rusu, managerul destinației de turism Țara
    Hațegului-Retezat, spune că e printre cele mai frumoase zone din Transilvania.

    Turiștii străini sunt, în special, foarte familiarizați cu noțiunea
    Transilvania. Din experiența adunată la târgurile internaționale la care am
    participat, am aflat că turiștii nu au foarte multe date când spunem România,
    dar, când spunem Transilvania – zona dintre munți, pot identifica pe hartă
    imediat cam unde am fi și noi. O călătorie în Țara Hațegului-Retezat este o
    călătorie în timp. Pe un tărâm destul de restrâns, pot găsi lumi dispărute acum
    70 de milioane de ani, pot sta față în față cu dinozauri în mărime naturală,
    pot explora vulcani și urme ale unor mări dispărute. În privința vremurilor mai
    recente, pot vedea peisaje montane, lacuri și plante carnivore, toate rămase
    aici din era glaciară, de acum 10.000 – 12.000 de ani. Se pot bucura de urmele
    din antichitate lăsate de romani la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, dar și de
    primele lăcașe ale creștinismului în România: cum e Biserica Densuș.


    Sunt foarte multe
    trasee în Țara Hațegului și în Retezat. Anca Rusu, managerul destinației de
    turism Țara Hațegului-Retezat. Noi am încercat să facem o contorizare
    și am ajuns pe la 70. Ele sunt trasee turistice omologate și gestionate de
    către administratorii de arii protejate împreună cu Serviciul Public Salvamont
    sau trasee tematice, care spun, de obicei, o poveste. Însă, este foarte
    important că zona noastră e singura zonă din România unde se suprapun
    teritoriile a trei arii protejate mari, parcuri naturale sau naționale. Este
    vorba de Parcul Național Retezat, primul parc național din România, Geoparcul
    Internațional UNESCO Țara Hațegului și Parcul Natural Grădiștea Muncelului
    Cioclovina, foarte cunoscut pentru ansamblul cetăților dacice din Munții
    Orăștiei. Pământul pe care pășesc turiștii este unul deosebit, iar respectul și
    felul în care se poartă în aceste minunate locuri este foarte important pentru
    noi și pentru localnici. Găsim aici valori extraordinare ale naturii sau create
    de om, atât de speciale încât au fost recunoscute de UNESCO ca rezervație Omul
    și biosfera în 1979 pentru o zonă din Retezat, Geoparc Internațional UNESCO
    pentru zona depresionară a Țării Hațegului, dar și ansamblul cetăților dacice
    din Munții Orăștiei, aflat sub protecția legilor și recunoașterii
    internaționale oferit de către UNESCO.


    Există, de
    obicei, două categorii predominante de turiști în zonă spune Anca Rusu,
    managerul destinației de turism Țara Hațegului-Retezat. Sunt cei care-și doresc
    un turism activ în munți și familiile cu copii care ajung în Geoparcul Țara
    Hațegului. Însă, indiferent de preferințe, recomandarea e să vizitați un punct gastronomic
    pentru a vă bucura de bucatele locale și un meșteșugar pentru a cunoaște
    tradițiile locului.


    Așadar, invitația
    a fost lansată. Până data viitoare, când vă așteptăm cu o nouă destinație, drum
    bun și vreme frumoasă!


  • Nachrichten 14.03.2021

    Nachrichten 14.03.2021

    Bukarest: Der Alarmzustand wurde am Sonntag für weitere 30 Tage verlängert. Die von der Regierung beschlossenen Ma‎ßnahmen sind am Samstag um Mitternacht in Kraft getreten. Alle bisher verhängten Einschränkungen bleiben bestehen, mit Ausnahme der Ausgangssperre, die nun um 22 Uhr beginnt und um 5 Uhr morgens endet. Au‎ßerdem dürfen Hotels und Pensionen in den Berggebieten nur noch zu 70 % ausgelastet werden. Darüber hinaus geht die Impfkampagne weiter, in den letzten 24 Stunden wurden weitere 50.000 Menschen geimpft. Am Montag geht die Kampagne in ihre dritte Phase, die sich an die allgemeine Bevölkerung richtet. Ebenfalls am Montag können sich Menschen auf der Online-Plattform in Wartelisten eintragen. Am Sonntag wurden landesweit rund 4.400 Neuinfektionen und weitere 44 damit verbundene Todesfälle gemeldet. Über 1.200 Menschen befinden sich derzeit auf der Intensivstation.



    Bukarest: Weltweit wurden bisher über 120 Millionen bestätigte SARS-CoV-2-Infektionen sowie 2,6 Millionen Todesfälle gemeldet, berichtet die Johns Hopkins Schools of Medicine in den USA. Über 30 Millionen Infektionen und 546.000 Todesfälle wurden seit Beginn der Pandemie in den USA gemeldet. Das am zweithäufigsten betroffene Land der Welt ist Brasilien mit 11 Millionen Infektionen und 277.000 Todesfällen. In Europa hat Gro‎ßbritannien 12.000 Todesfälle überschritten, gefolgt von Italien mit 102.000 und Frankreich mit über 80.000. Die Situation ist auch in der Republik Moldau ernst, wo der Oberste Sicherheitsrat und Präsident Maia Sandu der Regierung empfohlen haben, den Notstand auszurufen, da die Zahl der Infektionen alarmierend gestiegen ist. Über 1.800 Neuinfektionen wurden in Moldawien jüngst gemeldet.



    Bukarest: Der Gesamtwert der Waren, die die rumänischen Häfen passiert haben, betrug 47,22 Millionen Tonnen, ein Rückgang von 11,1% im Vergleich zu 2019, berichtet das Nationale Institut für Statistik. Die Häfen mit dem höchsten Handelsvolumen im Jahr 2020 waren Constanţa mit 83,5% des Gesamthandels, Midia mit 9,6% und Galaţi mit 5,1%. Die meisten Waren gingen nach Russland und in die Türkei ein und aus. Von allen anderen EU-Mitgliedsstaaten meldeten Spanien und Griechenland das höchste Volumen an transportierten Gütern. Der Transport von Gütern über inländische Wasserstra‎ßen lag bei 30,5 Mio. Tonnen, was einem Rückgang von 8,2 % entspricht.



    Bukarest: Rumäniens Energieminister Virgil Popescu wird am Montag und Dienstag mit EU-Beamten Pläne zur Umstrukturierung des staatlichen Energieunternehmens Oltenia diskutieren. Im Dezember hatte Minister Popescu die Europäische Kommission offiziell über die Pläne zur Umstrukturierung des Unternehmens informiert, die eine finanzielle Unterstützung durch den Staat vorsehen. Am 5. Februar kündigte die Europäische Kommission die Einleitung einer umfassenden Untersuchung der für die Umstrukturierung des Unternehmens bereitgestellten staatlichen Mittel an. Das Unternehmen benötigt die Genehmigung der Europäischen Kommission bis Ende April, um das Geld zu erhalten, die für die straffreie Bezahlung von Kohlendioxid-Emissionszertifikaten für das Jahr 2020 verwendet werden sollen.



    Bukarest: Die rumänische Grenzpolizei im westrumänischen Arad hat 14 Staatsbürger aus Afghanistan und Pakistan aufgegriffen, die versuchten, versteckt in drei Frachtlastern, die von zwei türkischen Staatsbürgern und einem Bulgaren gefahren wurden, nach Ungarn zu gelangen. Die Grenzpolizei hat eine Untersuchung eingeleitet und alle notwendigen Ma‎ßnahmen in diesem Fall ergriffen.



  • Nachrichten 13.03.2021

    Nachrichten 13.03.2021

    Am Samstag hat die Strategische Kommunikationsgruppe fast 5.000 Neuinfektionen mit Coronavirus, 79 neue Todesfälle und über 1.200 Patienten auf der Intensivstation gemeldet. Die Gesamtzahl der Infektionen liegt bisher bei über 855.000, die Zahl der Todesfälle bei über 21.400. Ab dem 14. März verlängert Rumänien den Alarmzustand um weitere 30 Tage, da die Zahl der COVID-19-Fälle steigt. Alle bisher geltenden Einschränkungen werden beibehalten, zudem gilt eine Ausgangssperre zwischen 22 Uhr und 5 Uhr, eine Stunde länger als bisher. Hotels und Gasthäuser in den Berggebieten dürfen nur noch zu 70 % ihrer Kapazität Gäste aufnehmen. Unterdessen geht die Impfkampagne weiter: seit Ende Dezember wurden fast 1,4 Millionen Menschen geimpft, die meisten von ihnen mit dem Impfstoff Pfizer. Rumänien hat die Verwendung einer Impfstoffcharge von AstraZeneca vorübergehend ausgesetzt, verwendet aber weiterhin Dosen aus anderen Chargen. Dies nachdem mehrere europäische Länder schwere Nebenwirkungen und sogar Todesfälle bei Menschen gemeldet hatten, die Dosen aus der betreffenden Charge erhalten hatten.



    Die Weltgesundheitsorganisation erklärt, dass es keine Gründe gibt, den Impfstoff COVID-19 von AstraZeneca nicht zu verwenden, nachdem mehrere europäische Länder bekannt gaben, dass sie ihn als Vorsichtsma‎ßnahme ausgesetzt haben, so die Sprecherin der Organisation, Margaret Harris. Die Europäische Kommission fordert die Staaten auf, dem Rat der Europäischen Arzneimittelagentur zu folgen, die sagt, dass bisher nichts auf ein erhöhtes Blutgerinnsel-Risiko bei Menschen hinweist, die die AstraZeneca-Impfung erhalten haben. Unterdessen wird das Projekt des “digitalen grünen Passes”, das am Mittwoch in Brüssel vorgestellt werden soll, nur die von der Europäischen Arzneimittelagentur zugelassenen COVID-19-Impfstoffe berücksichtigen, sagte ein EU-Beamter am Freitag. Derzeit sind vier Impfstoffe für den Einsatz in der EU zugelassen – Pfizer/BioNTech, Moderna, AstraZeneca/Oxford und Johnson & Johnson. Der chinesische Impfstoff Sinopharm, der in Ungarn sogar von Premier Viktor Orban verwendet wird, ist nicht dabei, ebenso wenig wie der russische Sputnik, der von Ungarn, Tschechien und der Slowakei bestellt wurde und seit dem 4. März von der Europäischen Agentur geprüft wird. Weltweit haben sich nach Angaben von Worldometer bisher über 119 Millionen Menschen mit dem Virus infiziert. Etwa 95 Millionen Menschen haben sich erholt, mehr als 2,6 Millionen sind gestorben.



    Der rumänische Energieminister Virgil Popescu wird am Montag und Dienstag in Brüssel über die Umstrukturierung des staatlichen Energieunternehmens Oltenia diskutieren. Im Dezember meldete die rumänische Regierung der Europäischen Kommission den Umstrukturierungsplan für das Unternehmen, der staatliche Beihilfen vorsieht. Am 5. Februar kündigte die EU-Kommission an, eine eingehende Untersuchung der staatlichen Beihilfen einzuleiten. Das Unternehmen benötigt die Genehmigung der Kommission bis Ende April, wenn es die finanzielle Unterstützung erhalten soll, die es ihm ermöglicht, die CO2-Emissionszertifikate für das vergangene Jahr zu bezahlen.



    Die rumänische Fregatte Regina Maria hat sich am Samstag dem Ständigen maritimen Einsatzverband NATO Maritime Group Two (SNMG-2) angeschlossen, der im Schwarzen Meer operiert. Die Fregatte mit einer Besatzung von 238 Mann wird zusammen mit 5 weiteren Schiffen aus Bulgarien, Griechenland, Spanien und der Türkei NATO-Überwachungsmissionen durchführen.



    Rumänische Staatsanwälte der Direktion für die Untersuchung von organisierter Kriminalität und Terrorismus DIICOT und Polizeibeamte der Brigade für organisierte Kriminalität haben über 1 Kilogramm Kokain und fast 4.000 Ecstasy-Pillen im mittelrumänischen Braşov beschlagnahmt. Acht Personen wurden festgenommen, sechs müssen 30 Tage in Haft.






  • 13.03.2021

    13.03.2021

    Coronavirus
    – Le Groupe de communication stratégique fait état, ce
    samedi, de près de 5.000 nouveaux cas de contamination au Sars-Cov-2 et de 79 nouveaux
    décès des suites de l’infection. Plus de 1.200 patients sont actuellement en
    réanimation. Vu la hausse récente des contaminations, la Roumanie a décidé de
    prolonger l’état d’alerte à partir de dimanche 14 mars pour 30 jours. Une autre
    décision concerne la suspension temporaire de l’utilisation des doses d’un lot
    de vaccins AstraZeneca après que plusieurs pays ont rapporté des réactions
    adverses sévères, voire des décès, suite à l’administration du sérum d’un
    certain lot d’AstraZeneca. Les doses provenant d’autres lots continuent à être
    administrées. Jusqu’à présent, un lien de causalité n’a pas été établi entre le
    vaccin britannique et les événements en question. La Roumanie a reçu 81.600
    doses du lot ABV 2856, dont quelque 77.000 ont été utilisées. Le reste a été
    placé temporairement en quarantaine, par précaution, jusqu’à la fin de
    l’enquête de l’Agence européenne des médicaments.




    Energie
    – Le ministre roumain de l’Energie Virgil Popescu a
    annoncé que lundi et mardi prochain il serait à Bruxelles pour discuter avec
    les responsables européens du plan de restructuration du Complexe énergétique Oltenia,
    un des principaux producteurs d’électricité du pays. En décembre, l’Etat roumain a notifié officiellement la
    Commission européenne sur le plan de restructuration de la société,
    qui comprend des aides publiques. Le 5 février, la Commission a annoncé l’ouverture
    d’une enquête approfondie afin de déterminer si les mesures d’aide en faveur du Complexe énergétique Oltenia seraient conformes aux règles de l’UE. La société
    a besoin d’obtenir l’aval de l’exécutif européen avant fin avril, pour
    pouvoir bénéficier de l’aide de l’Etat roumain et régler ainsi, sans pénalités de
    retard, les certificats d’émission de CO2 pour 2020.






    Drogue – Les procureurs du parquet roumain antimafia et antiterrorisme et les
    forces de l’ordre ont saisi plus d’un kilo de cocaïne et environ 4.000
    cachets d’Ecstasy à Braşov, dans le centre du pays, suite à plusieurs descentes dans un dossier
    de trafic de drogues dures. D’après les enquêteurs, à partir de l’automne
    passé, plusieurs personnes se seraient procuré ou auraient préparé ces
    substances pour ensuite les vendre, notamment à des jeunes. La valeur de la
    drogue saisie, sur le marché noir, serait de quelques 130.000 euros. Huit personnes
    ont été interpelées, dont six ont été placées en détention provisoire pour 30
    jours.


    Défense – La frégate roumaine « Regina Maria » / Reine Marie a
    intégré, samedi, le Groupe maritime permanent de l’OTAN SNMG-2 qui opère dans
    la mer Noire. La frégate, avec un équipage de 238 militaires, participera jusqu’à
    fin mars à la surveillance du trafic maritime en mer Noire, dans les eaux internationales,
    avec cinq autres navires alliés de Bulgarie, de Grèce, d’Espagne et de Turquie.

    Handball – Les deux premières équipes du championnat roumain de hand féminin -
    SCM Râmnicu Vâlcea (sud) et CSM Bucarest – s’affrontent aujourd’hui, dans la
    capitale, dans le match-retour des huitièmes de finale de la Ligue des
    champions. Le match-aller a été remporté par les sportives de Bucarest 33 à 24,
    alors qu’elles jouaient à l’extérieur. La Fédération européenne de handball a
    décidé, en raison des nombreuses rencontres reportées pour cause de Covid-19, que toutes les équipes engagées dans la phase de groupes soient
    qualifiées pour les 8es de finale. Les matchs-aller de cette phase de la
    compétition ont eu lieu le week-end dernier, les matchs-retour étant programmés
    ce week-end.






    Météo – Ciel couvert et pluie sur la plupart de la Roumanie en ce samedi. Il
    neige localement dans le centre du pays et en montagne. Les températures
    maximales iront dans la journée de 4 à 15°, avec 4° et un ciel voilé à midi dans
    la capitale, Bucarest.

  • Dekarbonisierung: Wann kommt der endgültige Kohleausstieg in Rumänien?

    Dekarbonisierung: Wann kommt der endgültige Kohleausstieg in Rumänien?

    Der im Dezember 2019 vorgestellte Europäische Grüne Pakt ist eine Strategie, um Europa bis 2050 schrittweise in eine treibhausgasneutrale Zone zu verwandeln. Wie? Durch zahlreiche Ma‎ßnahmen, die von Investitionen in Wirtschaftstechnologien und Unterstützung im Industriesektor bis hin zur Einführung von weniger umweltschädlichen Verkehrsmitteln, von der Verbesserung der Energieeffizienz von Gebäuden bis hin zur Zusammenarbeit mit internationalen Partnern zur Verbesserung der Umweltstandards in der Welt reichen. Aber auch durch die Dekarbonisierung des Energiesektors — ein Ziel mit gro‎ßen Auswirkungen in Rumänien, einem Land mit einer Tradition im Bergbau, das immer noch einen gro‎ßen Teil seines Energiebedarfs durch Kohlekraftwerke deckt.



    Derzeit nutzt Rumänien die geförderte Kohle in Wärmekraftwerken, die auf zwei Unternehmen im Süden des Landes — Oltenia und Hunedoara — konzentriert sind. Arbeiteten vor 1989 in Rumänien etwa 100.000 Menschen im Bergbausektor in den rund 450 Bergwerken, so hat sich die Situation in diesem Bereich in den letzten drei Jahrzehnten drastisch verändert. Die meisten Bergwerke wurden geschlossen, darunter auch das älteste Kohlebergwerk in Rumänien, das 1859 in Petrila eröffnet worden war. Offizielle Daten zeigen, dass zum Beispiel im Jahr 2017 die Zahl der im Bergbau Beschäftigten auf etwa 3.000 gesunken ist. Und seither wurden mehrere weitere Betriebe geschlossen. Der geringe Wert der geförderten Kohle und die hohen Produktionskosten durch veraltete Fördertechnik, fehlende Investitionen für Effizienz, steigende Kosten für die Einhaltung von Umweltstandards und die geringe Binnennachfrage nach Kohle sind die Hauptgründe für die Schlie‎ßung der Minen.



    Bukarest sollte bald einen Plan zum vollständigen Ausstieg aus der energetischen Nutzung von Kohle vorlegen, denn diese Ressource hat keine Zukunft, ermahnte der erste Vizepräsident der Europäischen Kommission. Rumänien verfüge über Mittel für diesen Zweck, fügt Frans Timmermans hinzu, und wenn das Geld für einen fairen Übergang intelligent eingesetzt werde, könnten Arbeitsplätze für die entlassenen Arbeiter geschaffen werden. Mihai Melczer, Bergbauexperte, ehemaliger Generaldirektor des Energiekomplexes Hunedoara sprach bei Radio Rumänien über die Perspektiven der Rohstoffindustrie in Rumänien:



    Wenn die Kosten irrwitzig steigen und Sie sehen, dass es sich nicht lohnt, Kohle zu fördern, machen Sie normalerweise nicht unbegrenzt weiter, einfach nur der Kohle zuliebe! Sie orientieren sich um in Energiesegmente, die Ihnen niedrigere Kosten, höhere Einkommen und ein wohlhabendes Leben bringen können. Die Kohleflöze im Schilal (Valea Jiului) sind schwierig zu erschlie‎ßen. Sie lassen den Einsatz von sehr fortschrittlichen Technologien nicht zu. Wir sind nicht mit Naturschätzen wie zum Beispiel Polen im Bereich Bergbau begnadet. Nein, bei uns sind die Dinge etwas komplizierter. Und diejenigen, die in dieser Branche tätig sind, wissen das sehr gut. Eine Fortsetzung des Bergbaus würde bedeuten, dass kolossale Summen im Boden vergraben werden, die eigentlich nicht gerechtfertigt sind.“




    Diese Summen könnten für neue Energiequellen ausgegeben werden, die eine nachhaltige Zukunft bieten. Was in diesem Moment sicher ist, sagt Mihai Melczer, ehemaliger Berater im Energieministerium, ist, dass die Tage des Gebildes namens Energiekomplex Hunedoara gezählt sind:



    Es ist ein hirntoter Organismus, der mit Hilfe von Subventionen am Leben erhalten wird, mit Hilfe des Staates, von der rumänischen Regierung und implizit vom rumänischen Steuerzahler. Und soweit ich verstanden habe, will das Energieministerium zwei neue Einheiten in seiner Struktur schaffen: den zukünftigen Energiekomplex Valea Jiului, der vier Bergbaubetriebe und das Wärmekraftwerk Paroşeni auf der einen Seite und das Wärmekraftwerk Mintia auf der anderen Seite umfassen wird. Ich bedauere, sagen zu müssen, dass sie vom ersten Moment ihrer Existenz Verluste einstecken werden und dass diese Einheiten weiterhin vom rumänischen Staat direkt oder verdeckt subventioniert werden müssen, weil sie sonst nicht in der Lage sein werden, ihre Tätigkeit fortzusetzen. Und ich denke, das wird passieren. Ich würde mich freuen, dies in dem Ma‎ße fortzusetzen, dass wir parallel dazu Programme zur Diversifizierung der Tätigkeit dieser Unternehmen entwickeln.“




    Mihai Melczer hingegen weist auf die sozialen Folgen hin. Es sei natürlich, sagt er, wenn eine Industrie verfällt, schrumpft, etwas an ihre Stelle zu setzen, es ginge um Menschen, um ihr Leben, jeder einzelne hier, jeder Einwohner habe das Recht auf ein rechtschaffenes und wohlhabendes Leben. Zu den Projekten, die entwickelt wurden, um diese Bereiche zu unterstützen, die irgendwie neu profiliert werden müssen, gehört die Gründung der Renew Acad in Petroşani — einer professionelle Ausbildungseinrichtung für erneuerbare Energien und Stromverteilung. Dieses gro‎ße Projekt ist ein regionales Zentrum, das es den Bewohnern des Schiltals ermöglichen würde, einen anderen Beruf als den der Rohstoffgewinnung zu wählen. Ein weiteres Projekt konzentrierte sich auf Wasserstoff, den Treibstoff der Zukunft. Wiederum Mihai Melczer mit Einzelheiten:



    Ein anderes sehr wichtiges Projekt, das aber in einer bestimmten Phase gestoppt wurde, wird mit dem Institut für Kryotechnik aus Vâlcea entwickelt. Es geht um den Wasserstoff-Hub, der um das Wärmekraftwerk Paroşeni herum gebaut wird. Das Schilal hat eine sehr wichtige Energieinfrastruktur: das Wärmekraftwerk in Paroşeni, Trafostationen, Hochspannungsleitungen. Meiner Meinung nach müssen sie genutzt werden, sie dürfen nicht verloren gehen.“




    In diesem Sinne wurde das Wasserstoff-Hub-Projekt konzipiert, das ein Bestandteil des Energiekomplexes im Schiltal sein würde.