Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, organizată anual, este despre cum poate fi intensificată lupta împotriva încălzirii globale. Eclipsată de mai multe crize, inclusiv în domeniul energiei și al alimentației mondiale, ediția cu numărul 27 a avut loc anul acesta la Sharm el-Sheikh, în Egipt, cu obiectivul principal de a asigura punerea în aplicare deplină a Acordului de la Paris, de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 grade Celsius peste temperaturile pre-industriale, până la sfârșitul acestui secol. Un obiectiv extrem de important, căci depășirea acestui prag echivalează cu o scăpare de sub control a schimbărilor climatice, avertizează specialiștii.
Aproape 200 de țări și-au trimis reprezentanți la întâlnirea din stațiunea balneară de la Marea Roșie, într-un an marcat de inundații devastatoare și secete severe, valuri de căldură fără precedent, incendii și furtuni cu efecte dezastruoase. Un an în care, în același timp, pe fondul situației generate de conflictul provocat de Federația Rusă în Ucraina vecină, multe țări au fost nevoite să apeleze mai mult la combustibili fosili pentru a-și asigura necesarul energetic. Aceasta în condițiile în care Grupul Interguvernamental de experți privind schimbările climatice al ONU arată, în același timp, că emisiile de CO2 trebuie reduse cu 45% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2010, pentru a îndeplini obiectivul central al Acordului de la Paris din 2015. Măsurătorile arată că vara lui 2022 a fost cea mai călduroasă înregistrată în Europa, stabilind numeroase recorduri de temperatură, iar peste 15.000 de decese de pe continent au fost în mod direct legate de valurile severe de căldură din acest an.
Schimbările climatice ne ucid deja, dar o acţiune puternică astăzi poate să prevină mai multe decese, spun specialiștii de la OMS, precizând că temperaturile extreme sunt responsabile pentru 148.00 de decese survenite în Europa în ultimii 50 de ani. Potrivit unui raport al ONU, continentul european este, de altfel, cel care se încălzeşte cel mai repede, înregistrând o creştere a temperaturii de peste două ori mai mare decât media planetară în ultimii 30 de ani.
Roxana Bojariu, expert climatolog, a explicat la Radio România: Da, pentru că emisiile de gaze cu efect de seră nu rămân în locul unde ele sunt transferate în atmosferă, avem o circulație generală a atmosferei care face ca aceste gaze să se amestece practic și să aibă efect global. În cazul Europei avem un impact mai mare decât în alte regiuni ale lumii din cauza unor factori locali. Iar în agricultură mai ales sudul Europei e cel ce va fi puternic influențat în rău de schimbarea climei prin reducerea semnificativă a resursei de apă. E vorba mai ales de țările din jurul Mediteranei, care, ați văzut și vara aceasta, simt un impact deosebit de mare în resursa de apă. Temperaturile mari favorizează evaporarea resursei de apă din sol, cantitățile reduse de precipitații vara influențează negativ și ele, astfel încât, la orizontul anului 2050, în unele zone din Spania, Italia și Franța chiar, s-ar putea să vorbim de terenuri agricole care sunt abandonate deoarece, chiar cu măsuri de adaptare, condițiile climatice nu vor mai fi favorabile activităților agricole. În România se simte efectul acesta dar nu la aceeași intensitate ca în cazul țărilor mediteraneene.
În Europa, la creșterea mediei contribuie regiunea nordică, acele regiuni arctice unde zăpada și gheața generează un efect în cascadă atunci când se topesc,a mai spus Roxana Bojariu – regiunea nordică se încălzește triplu față de media globală, în așa fel încât Europa se încălzește dublu față de aceeași medie.
La COP27, secretarul general al ONU a avertizat că ne îndreptăm spre o climă de iad. Potrivit lui António Guterres, toate ţările trebuie să aleagă: ori colaborează pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, ori condamnă generaţiile viitoare la o catastrofă climatică.
Criza climatică e despre securitatea umană, securitatea economică, securitatea mediului, securitatea națională și despre viața însăși, a afirmat la summitul din Egipt și liderul de la Casa Albă, Joe Biden, înainte de a scoate în evidență pașii pe care îi vor urma Statele Unite – a doua cea mai mare țară emițătoare de gaze cu efect de seră din lume.
În discursul său, președintele României, Klaus Iohannis, a atras atenţia că războiul de pe continentul european, care are efecte globale, insecuritatea energetică, penuria alimentară şi instabilitatea economică nu trebuie să distragă atenţia de la schimbările climatice Dimpotrivă, limitarea schimbărilor climatice este esenţială pentru abordarea multora dintre aceste provocări şi pentru protejarea bunăstării generaţiilor prezente şi a celor viitoare, consideră șeful statului român:
România sprijină pe deplin rolul de lider asumat de UE în ceea ce priveşte limitarea schimbărilor climatice şi angajamentul nostru comun de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră. Trebuie să asigurăm o tranziţie climatică ordonată, cu multiple beneficii, investiţii în cercetare, dezvoltare, inovare, dezvoltarea economiei verzi şi crearea de noi locuri de muncă. Tinerii din România sunt foarte motivaţi să acţioneze în ceea ce priveşte limitarea schimbărilor climatice, iar această dedicare ar trebui să reprezinte pentru noi toţi o sursă de inspiraţie, a adăugat președintele Iohannis.
