Tag: ONU

  • Zborlu ţănut di prezidentulu ali Românie la ONU

    Zborlu ţănut di prezidentulu ali Românie la ONU

    Tru zborlu ţi lu ţănu tru plenlu ali Adunari Ghenerală a ONU di New York, prezidentulu Klaus Iohannis cundille că easti ananghi tră ţănearea ma largu a dialoglui, ca elementu di thimelliu a siguranţăllei reghională şi globală. Scoasi tu videală tutunăoară, gareţli şi contribuţia ali Românie ti aflarea ceariiloru tră problemili globali actuali, di la crize di securitate, catacum polimlu ditu Ucraina ică conflictul ditu Orientul di Mesi, pănă la provocări majori tră lumea tută, ntră cari urgenţa climatică, erodarea a ndrepturlor a omlui ică fuvirserli ţibernetiţi.

     

    Dinintea a liderlor adunaţ New York, Klaus Iohannis cundille că România va s’ndrupască daima arada mondială internaţională, cu Organizaţia Naţiunilor Unite nilgica a llei. Prota provocari a organizaţillei mondiali, spuni năsu, easti aflarea ceareiiloru ahătu anănghisiti tră restabilirea şi vigllearea a irinillei. Alliumtrea, arada internaţională şi ndreptul internaţional suntu kiruti. România andrupaşti acutotalui iniţiativa di irine a prezidentului Volodimir Zelenski ditu Ucraina.

     

    Easti goala abordari cari poate s’asiguripsească ună irine ndriptăţită şi durabilă, hiindalui acutotalui simfunu cu Carta ONU şi cu ndreptul internaţional, declară șeflu a statlui di la tribuna Organizaţillei Naţiunilor Unite. Cundille că securitatea nu easti reghională, căţe easti globală şi că polimlu purtat di Rusia tru Ucraina adusi zñie a naţiunilor şi a oamiñiloru ditu tută lumea.

     

    “Aestu polimu adusi nai ma marea criză di securitate ditu istoria a kirolui ditu soni ali Europă, cu călcarea a ndreptului internaţional şi avânda implicaţii cabaia multi anaparti di Europa. Tru aestă noimă, România deadi un agiutoru vărtosu şi multidimensionalu ti Ucraina şi populu a llei şi nă lom borgea s’lu ţănemu ahătu cătu va s’hibă ananghi” – adăvgă Klaus Iohannis.

     

    Tru contextu, șeflu a statlui scoasi tu migdani rolu di mari simasie ti licşurarea a exporturloru di yiptu ditu Ucraina ţi lu avu România pritu porturli a llei di pi Dunaru şi di la Amarea Lae. “Ma s’vremu s’aflămu cearei, lipseaşti s’avemu ună vizie ma responsabilă tră lumi, să-lli akicăsimu provocărli. Ti amărtie, videmu tu lumea tută că insecuritatea, prişcăvillea, conflictili nica şi polimlu u kisară lumea a noastră”, nica spusi şeflu a statlui.
    Tru idyiulu kiro, el cundille că easti ananghi tră ma multă cooperari şi solidaritate, cari va s’reprezinta daima apandisea ti problemili a lumillei. Di altă parte, Klaus Iohannis zbură la ONU şi ti conflictul ditu Cumata Gaza şi căndăsi tră dănăsearea a ostilităţilor, exprimânda şi andrupămintulu tră aflarea a ceareiloru ti ateali doaă state.

     

    “Andrupămu tuti gaereţli ti ahurhearea diznău a proţesului politic thimilliusitu pi ceareia a aţiloru dauă stati, cu bănaticu tu irine şi securitate, năuntrulu a niscăntoru sinuri siguri şi pricunuscute’, cundille prezidentulu ali României. Iarapoi ‘protejarea a tutulor ţivilliloru lipseaşti s’armănă scupolu a nostru comun’, nica declară Klaus Iohannis dinintea ali Adunari Ghenearală a Organizaţiilei Naţiunilor Unite di New York.

    Autoru: Daniela Budu
    Armănipsearea: Aurica Piha

  • NATO 75

    NATO 75

    Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota alianță militară la cari SUA loa parti tu kiro di irine, NATO fu thimilliusită căndu ună nauă turlie di polimu părea că ahurheaşti, tru muabetea ti năili ecuații di echilibru a putearillei tru plan internațional. Eara spus cu numa di Polimu Araţi ama scânteallili ţi putea s’nkisească cu ună nauă ceamaună mondiala alăncea iuţido tu lumi. Avea nkisită Criza a Berlinlui, prota ceamaună salami anamisa di aţelli di ma ninti aliaț, ankisită clasică di la un conflictu ideologhic faptu tru spațlu a fostului inamic ghirman, tora aputrusitu di aliaț. Ună apunti aeriană aproviziona Berlinlu, eara thimilliusitu cratlu Israel, dupu ună rezoluții a nauăllei alăncită Organizații a Națiunilor Unite.

    Planlu Marshall nsimna și el ahăndoasa ampărţari anamisa di aţeali dauă poluri mondiale di puteari, acă ş-pripunea s’ndrupască Europa cu gaeretea di reconstrucție postbelică. Comuniștilli chinezi s’aprukea di victoria cari, tamamu tru 1949, îlli făţea stăpâñi pi nai ma populată văsilie ditu lumi. Prinţipiul apufusitu di NATO faţi ditu eventuala atacă contra a unlui di tu statili membri ună atacă contra a tutăloru membrilor. A văsiliiloru cari avea simnată inițiativă priankisită a NATO, Tratatlu di Bruxelles, lă si adăvgară şi altili aşi că, tru apriiuru 1949, di debut, văsiliili membri ali NATO era SUA și Canada, ditu nordulu ali Americă, și statili di tu ascăpitata ali Europă Belgia, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Portugalia. Mutu ayoñea ahurhi tindearea ali Organizație cari kiverniseaşti Tratatlu a Atlanticlui di Nordu, simnatu Washington tru 1949. Tru 1952, pritu aderarea a niscăntoru văsilii cu un conflictu di multi seculi anamisa di eali, Gărţia și Turchia, NATO agiundzi s’aibă idyiulu sinuru cu URSS.

    Aderarea ali Ghirmănie Federală la NATO, tru 1955, îlli faţi pi sovietiţ s’thimilliusească şi elli ună idyea organizație, tut di securitate colectivă militară, număsită idyealui, Tratatlu di Varșovia. Prota yiurtuseari a unei decadi u află duñeaua ampărţătă inclusiv tru ligătură cu aflarea şi călcarea a Cosmoslui. Tru Cuba, reghimlu al Fidel Castro agiundzea la puteari ti un lungu kiro. Tru 1969, Neil Armstrong agiundzi pi Lună iarapoi armatili a văsiliiloru a Tratatlui di Varșovia agiungu Praga, acă numata eara primveara. S’agiundzi pi ună mari criză, inclusiv morală.

    Dupu 30 di añi, tru 1979, Uniunea Sovietică aputruseaşti Afganistanlu, di nkiseaşti un conflictu cari nu s-bitisi niţi adză. Tru 1989, căndu NATO umplea patru dekenii di existență, comunismul cadi ca un dominou, tru estul ali Europă. Tu bitisita-a anlui, regimlu comunistu avea kirută ditu tuti văsiliili a Tratatlui ncuntratu, atelu di Varșovia. Dealihea, cu excepția a URSS, cari vrea si s’ampartă didipu maş dupu doi añi ma amănatu. Calea ţi va u nkisească aesti văsilii, fosti comuniste, duţi cătă NATO și cătă Comunitățli Europeane, Uniunea Europiană di ma amănatu.

    Dupu 50 di ani, tru 1999, protili văsilii fost comuniste suntu aprukeati ufiţialu tru NATO. Easti zborlu di Polonia, Ungaria și Cehia. Dupu un mesu, NATO ankiseaşti cu bombardamente greale contra ali Iugoslavie, tru forma a llei di atumţea. Cu xikea di vulă băgată di ONU, acțiunea NATO eara spusă că asiguripseaşti protecția populației di orighine albaneză ditu Kosovo, provinţie ali Iugoslavie di atumţea. 25 di añi ma amănatu, anda s’umplea trei cirecuri di secol di existență, NATO easti unâ alianțâ tut ma vârtoasâ, aducândalui ningâ ea nu ma pţânu di 32 di membri.

    Neise, polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraina easti amprotusa tu agenda di securitati a duñeauăllei, tru cari NATO ari un rolu maxus. Semnu di semnu tră actualitatea a scupolui ti cari s’thimilliusi NATO aoa şi 75 di ani easti aderarea toa ayoñea a dauă state scandinave, Suedia și Finlanda, cari promova neutralitatea armată ama akicăsiră că viţinata cu ună Rusie tut ma fuviroasă caftă apofasi limbidz tru aeestă nooimă, dimi aderarea la organizația colectivă di apărare a Tratatlui Atlanticlui di Nordu.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • 29.01.2024 (mise à jour)

    29.01.2024 (mise à jour)

    Parlement
    – Coup d’envoi, cette semaine, de la première session ordinaire du Parlement de
    Bucarest placée sous les auspices des quatre scrutins électoraux prévus en
    2024: les élections européennes, celles locales, présidentielles et
    parlementaires. Le Sénat est censé examiner les décrets d’urgence visant des
    mesures pour les agriculteurs et les routiers qui ont protesté ces dernières
    semaines à travers le pays. Pour sa part, la Chambre des Députés doit se
    pencher sur plusieurs documents qui attendent son vote, dont des projets qui
    visent les jeux de hasard et la lutte contre les drogues. Ces projets portent sur
    l’élaboration d’un registre des trafiquants, sur la création de plusieurs
    centres régionaux d’aide et de soutien à la désintoxication, ainsi que sur la
    mise en place de la loi dite du « 2 Mai » prévoyant des peines de prison
    ferme pour les trafiquants de drogue et 10 ans de prison ferme pour le trafic
    de substances psychoactives. D’autres actes normatifs visent la suppression
    pour une période de dix ans du permis de conduire dans le cas des chauffeurs
    dépistés sous l’emprise de l’alcool et des drogues.


    Hamas
    – Le ministère roumain des Affaires Etrangères a transmis lundi avoir pris note
    avec un maximum d’inquiétude des récentes accusations concernant l’implication
    présumée de plusieurs membres de l’Office de secours et de travaux des Nations
    unies pour les réfugiés de Palestine dans le Proche-Orient, UNRWA, dans les
    attaques terroristes perpétrées par le Hamas contre Israël, le 7 octobre 2023.
    Selon la diplomatie de Bucarest, de telles accusations doivent faire l’objet
    d’une enquête approfondie immédiate menée par l’ONU. Par ailleurs, le Ministère roumain précise
    que d’ici la fin de l’enquête, il supprime ses contributions financières bénévoles
    à l’Office. « Les nécessités des civils palestiniens représentent une
    priorité pour la Roumanie » transmet la diplomatie roumaine. Celle-ci rappelle
    que Bucarest a condamné fermement les attaques du Hamas contre Israël. Dans
    l’attente des résultats d’une enquête, plusieurs pays tels les Etats-Unis, le
    Canada, le Royaume Uni, l’Italie, l’Allemagne ont suspendu leurs financements
    futurs vers l’office de l’ONU.








    Chômage – En Roumanie, le taux du chômage est passé de 2,93% à la
    fin de 2022 à 2,81% fin 2023. Selon l’Agence nationale pour l’occupation de la
    main d’œuvre, fin décembre dernier, la Roumanie recensait 235.636 chômeurs dont
    68.000 issus du milieu urbain et plus de 167.000 issus de la campagne. Sur
    l’ensemble des sans-emploi roumains, la plupart sont âgés de 40 à 49 ans, n’ont
    pas de diplôme d’études ou ont une éducation précaire. 32,87% des chômeurs
    roumains ont terminé le collège et 4,55% ont des études universitaires.


    FMI -
    Une nouvelle mission du Fonds Monétaire International dirigée par Jan Kees
    Martijn se trouve à Bucarest pour évaluer la situation et les perspectives de
    l’économie roumaine. Cette mission s’inscrit dans le calendrier des évaluations
    périodiques que le Fonds fait en Roumanie. Pour 2024, le FMI table sur une
    croissance de l’économie roumaine de 2,3 % et sur un déficit budgétaire de 6 %
    du PIB. En même temps, l’institution recommande aux autorités de Bucarest de
    mettre en place des réformes supplémentaires, notamment dans le domaine des
    taxes. Pour rappel, l’automne dernier, les experts du FMI ont conseillé aux
    responsables de Bucarest de supprimer les exemptions de taxes et autres
    privilèges similaires, de rendre plus efficace la TVA, de mettre en place un
    nouvel impôt sur la propriété et d’encourager une utilisation plus efficace de
    l’énergie. De même, le FMI propose à Bucarest d’encourager la transition vers
    une économie neutre en émissions de carbone. Notons qu’à présent la Roumanie ne
    déroule pas d’accord de financement avec le FMI.































    Tennis – La Polonaise, Iga Swiatek, qui s’est arrêtée au troisième
    tour de l’Open australien, se classe au sommet du classement des meilleures
    joueuses de tennis du monde, rendu public lundi. Trois Roumaines figurent parmi
    les cent meilleures joueuses de tennis au monde. Sorana Cîrstea est en 25ème
    position, Ana Bogdan, 66ème et Jacqueline Cristian, en 89ème
    place. Dans le concours de double dames, Monica Niculescu se trouve en 39ème
    position et Gabriela Ruse, en 69ème.



















    Météo – Mardi, il fera froid en Roumanie,
    notamment, dans le centre et le nord-ouest. Les températures iront de -12 à 1
    degrés et elles pourront chuter jusqu’à -22 degrés dans les dépressions. A
    Bucarest, nous auront à midi 6 degrés tout au plus et un ciel plutôt bleu.

  • La personnalité de l’année 2023

    La personnalité de l’année 2023


    Chers amis, RRI a continué cette année aussi son sondage d’opinion
    traditionnel parmi les auditeurs et les utilisateurs de la Toile et des réseaux
    sociaux pour décider quelle a été la personnalité mondiale ayant marqué le plus
    notre planète, mais d’une manière positive.


    La Personnalité de l’Année
    2023 est le secrétaire général de l’ONU, Antonio Guterres.

    Voilà comment
    explique ce choix notre auditeur suédois, Christer Brunström :

    « Il
    est particulièrement difficile de trouver une personnalité ayant vraiment
    contribué à améliorer la situation mondiale dans le courant de 2023. La
    majorité des ceux dont on entend parler dans les médias ont fait tout le
    contraire. Néanmoins, après de profondes réflexions, j’ai décidé de choisir le
    secrétaire général de l’ONU, Antonio Guterres qui a appelé à plusieurs reprises
    à la fin des conflits armés et des guerres d’agression, parallèlement au besoin
    de lutter contre les changements climatiques. Malheureusement, la plupart des
    leaders mondiaux ignorent ses appels à la paix ». Pour sa part, Malik
    Momin Raza Khokhar du Pakistan opine « L’engagement diplomatique d’Antonio
    Guterres a laissé une forte empreinte sur la scène politique mondiale. C’est un
    symbole de l’espoir et du progrès en quête de l’harmonie mondiale »


    Dans le classement de vos préférences, Antonio Guterres a été suivi par le
    Pape François et par la lauréate du Prix Nobel pour la Paix, l’activiste
    iranienne pour les Droits de l’Homme, Narges Mohammadi.


    Vous avez proposé aussi d’accorder le titre de la Personnalité de l’année
    aux journalistes du monde entier qui dénoncent la guerre, notamment en Ukraine
    et dans la Bande de Gaza et qui continuent à transmettre des informations
    correctes, au risque de leur vie, ou encore aux civils palestiniens et aux
    victimes de la guerre dans la Bande de Gaza. Parmi les leaders mondiaux
    figurant parmi vos propositions, nous retrouvons le président ukrainien, Volodimir
    Zelenski, le roi Charles III de la Grande Bretagne, la présidente taiwanaise, Tsai
    Ing-Wen, le premier ministre israélien, Benjamin Netanyahu ou encore l’édile de
    la ville de Timisoara, capitale de la Culture européenne en 2023, Dominic Fritz.

    Deux autres personnalités que vous avez proposées sont la chanteuse et
    l’activiste Taylor Swift et la présentrice de télévision d’Afghanistan, Hosai
    Ahmadzai.





  • Apel pentru eliberarea ostaticilor din Gaza

    Apel pentru eliberarea ostaticilor din Gaza

    Conflictul israeliano-palestinian preocupă profund comunitatea internațională, aflată în căutarea unor soluții care să liniștească apele.


    Recent, Adunarea Generală a ONU a cerut o încetare imediată a focului în Fâșia Gaza, printr-o rezoluţie adoptată cu 153 de voturi pentru. Rezoluţia solicită, de asemenea, eliberarea imediată şi necondiţionată a ostaticilor israelieni capturați de Hamas în urma atacului sângeros din 7 octombrie, care s-a soldat cu circa 1200 de morți, majoritatea civili, potrivit autorităților de la Tel-Aviv.


    Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a fost foarte clar: operaţiunile militare israeliene în Gaza se vor opri doar după eliberarea necondiţionată a ostaticilor şi după eliminarea Hamas. În ziua masacrului, aproximativ 240 de persoane au fost răpite şi duse în Gaza. Dintre acestea circa 135, afirmă armata, rămân în mâinile Hamas şi grupurilor afiliate după eliberarea a 105 ostatici în timpul unui armistiţiu de şapte zile încheiat la 1 decembrie.


    România se alătură comunităţii internaţionale pentru a sprijini eforturile Israelului de a elibera ostaticii răpiţi de Hamas, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu, după întâlnirea pe care a avut-o, joi, la București, cu ministrul de Interne de la Tel-Aviv, Moshe Arbel, şi membri ai familiilor unor cetăţeni israelieni de origine română care au fost captivi în Fâşia Gaza. În acelaşi context, şeful Executivului a reiterat că dezescaladarea este o soluţie viabilă pentru restabilirea securităţii în regiuneˮ. Acesta a subliniat, încă o dată, că Guvernul de la București condamnă cu fermitate terorismul, în toate formele sale de manifestare, precum şi luarea de ostatici.


    Marcel Ciolacu s-a referit şi la decesul lui Tal Haimi, cetăţean român şi israelian ţinut ostatic de Hamas, menţionând că acesta este doar una dintre victimele atacului îngrozitor declanşat de gruparea teroristă împotriva Statului Israelˮ.


    Şi ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu o delegaţie condusă de omologul său israelain, Moshe Arbel. În cadrul întâlnirii, a fost evidenţiată necesitatea de a continua împreună eforturile pentru eliberarea rapidă şi în siguranţă a tuturor ostaticilor rămaşi, oricât de greu sau de complex ar fi acest process.


    Ministrul Predoiu, la rândul său, a transmis familiilor prezente un mesaj de solidaritate şi a reiterat sprijinul pentru întreprinderea tuturor eforturilor care pot fi făcute pentru a contribui la eliberarea tuturor ostaticilor. Cu acest prilej, ministerul de Interne a precizat, încă o dată, că România susţine intensificarea demersurilor pentru permanentizarea opririi focului şi pentru identificarea de soluţii diplomatice în vederea reluării Procesului de Pace. Bucureștiul pledează, de asemenea, pentru respectarea strictă a dreptului internaţional şi a dreptului internaţional umanitar.


  • UE sprijină inițiativele cheie de ajutorare, redresare și pace ale COP28

    UE sprijină inițiativele cheie de ajutorare, redresare și pace ale COP28

    Prevenirea dezastrelor: o cartă privind finanțele pentru gestionarea riscurilor – este una dintre iniţiativele susţinute de comisarul european pentru Gestionarea Crizelor Janez Lenarčič la Conferinţa ONU pe teme climatice de la Dubai. Carta stabilește principii de colaborare pentru o mai bună utilizare a fondurilor menite să gestioneze riscuri și să protejeze oamenii din țările cele mai vulnerabile la dezastrele legate de climă. De asemenea, promovează și încurajează acțiunile de prevenire și finanțarea consistentă a riscului de dezastre.

    În al doilea rând, Declarația legată de climă, ajutorare, redresare și pace se concentrează pe stimularea sprijinului financiar pentru rezistența la schimbările climatice în medii instabile și afectate grav de război. În mod expres, Declarația solicită un sprijin financiar sporit pentru adaptarea și reziliența la schimbările climatice, fiind susținută în același timp de un pachet de soluții, care cuprinde angajamente individuale ale semnatarilor – a precizat comisarul Lenarčič.

    Amintim că Uniunea Europeană este un important donator umanitar și de dezvoltare la nivel mondial. În ultimii patru ani, finanțarea alocată de Uniune asistenței umanitare a crescut încontinuu: anul trecut, bugetul comunitar umanitar final s-a ridicat la peste 2,6 miliarde de euro, cu 440 de milioane mai mult decât în 2021. Iar în acest an, bugetul de ajutor al Uniunii Europene va atinge un nivel similar.

    Totodată, blocul comunitar consolidează sistemele de avertizare timpurie în zonele vulnerabile prin dezvoltarea capacităților și cooperarea pentru dezvoltare. Numai anul trecut, aproape 700 de milioane de euro au fost investiţi în această direcţie.

    De asemenea, politica europeană de cooperare pentru dezvoltare prevede o țintă de cheltuieli de 30% pentru acțiuni climatice. Şi, cu doar câteva luni în urmă, Bruxelles-ul a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri care se concentrează pe legătura dintre climă și securitate.


  • Consiliul de Securitate al ONU cheamă la pauze umanitare în Fâşia Gaza

    Consiliul de Securitate al ONU cheamă la pauze umanitare în Fâşia Gaza

    Consiliul de Securitate al ONU, până acum divizat,
    a adoptat o rezoluţie care cheamă la pauze umanitare de câteva zile în Fâşia
    Gaza, ieşind din tăcere pentru prima dată după mai mult de o lună de război
    între Israel şi Hamas, transmite AFP.

    Rezoluţia, redactată de Malta si care a
    fost adoptată cu 12 voturi pentru şi 3 abţineri (SUA, Marea Britanie, Rusia),
    mai solicită culoare umanitare extinse şi urgente timp de un număr de zile
    suficient pentru a permite aducerea unui ajutor umanitar civililor din Gaza. Rezolutia
    cheamă, de asemenea, la eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor
    ostaticilor deţinuţi de Hamas şi alte grupări, în special a copiilor, fără a
    condamna atacul sângeros din ziua de 7 octombrie al mişcării palestiniene. Atât
    Israelul cat şi palestinienii au criticat rezoluţia Consiliului – emisarul
    palestinian Riyad Mansour a declarat că ar trebui să fie ceruta nu doar o
    pauză, ci o încetare a focului si ca acest lucru ar fi trebuit facut cu mult
    timp în urmă, iar ambasadorul israelian la ONU, Gilad Erdan, a condamnat
    rezoluţia, etichetând-o drept nesemnificativă. (…)

    Pe teren, armata israeliană a anunţat joi că a preluat
    ‘controlul operaţional’ asupra portului din Gaza, o infrastructură cheie din
    nordul teritoriului palestinian. Totodata, armata israeliană şi-a continuat joi
    raidul în principalul spital din Fâşia Gaza, Al-Shifa, unde se află mii de
    civili palestinieni, provocând îngrijorări şi un val de critici la nivel
    internaţional.

  • Ştiri de pe front

    Ştiri de pe front

    Expunerea media a situaţiei din
    Gaza este uriaşă, fără precedent. La fel este şi presiunea, pe toate planurile,
    pe întregul front. Dacă istoria s-ar scrie astfel, în ultimul timp am fi
    înregistrat intrarea Yemenului în cel de-al Treilea Război Mondial, ofensiva
    Hezbollah, agresiunea unui stat împotriva unei organizaţii teroriste. Despre
    ostateci, fără ghilimele, nu înregistrăm mare lucru, deşi se împlineşte, în
    curând, o lună de când civili de diferite vârste, unii foarte mici, de diferite
    stări medicale şi chiar cu diferite cetăţenii, au fost luaţi din mediul lor de
    viaţă obişnuiţă, duşi nu se ştie unde, torturaţi, abuzaţi, poate şi omorâţi.

    Puţine lucruri sunt noi în acestă reluare a conflictului din Orientul Apropiat
    dar toate sunt la dimensiuni mult mai mari şi la o cruzime incredibilă. Cei din
    Gaza au construit de mult timp tunelele ce le permit să aducă arme în fâşia de
    pământ sau să atace pe teritoriul israelian, ba chiar să răpească oameni de
    acolo sau să lanseze atacuri teroriste. Dar niciodată nu a fost ca acum, o
    ofensivă barbară împotriva civililor. Au tot fost lansate rachete din Gaza
    împotriva teritoriului israelian, dar niciodată cinci mii într-o zi.

    Ofensiva
    armatei israeliene în Gaza, de la sfârşitul anului 2008 şi începutul anului
    2009 a fost provocată tocmai de aceste tiruri. Această evocare ne aminteşte că
    au mai fost acţiuni ale armatei israeliene în Gaza, dar niciodată la scara de
    acum. Şi contestarea şefului guvernului israelian în timp de război a mai avut loc,
    legendara Golda Meir chiar şi-a depus mandatul după războiul din 1973, deşi
    scăpase de acuzaţia că nu a anticipat atacul.

    Actualul premier promite aceeaşi
    procedură, cu o anchetă după război. Si identificarea completă a
    palestinienilor din Gaza cu Hamas sau diferenţierea lor accentuată sunt
    subiecte vechi de discuţie. Dar războiul, nici cel declanşat la 7 octombrie, şi
    nici reacţia armatei israeliene nu are timp să facă această diferenţă. O parte
    este sub presiunea internaţională să aibă grijă de civili, o alta îi
    măcelăreşte şi se laudă cu această ispravă.

    Conflictul opune un stat recunoscut
    de ONU unor organizaţii. Actualitatea tragică a dus la deprecierea termenilor de
    drept internaţional, inclusiv identificarea actorilor din aceste războaie. Am
    mai văzut şi asta, ca o organizaţie să crească cât un stat şi nu numai în cazul
    ISIS. Autonomia de care se bucură cele două teritorii palestiniene a fost
    negociată de istorica Organizaţie pentru Eliberarea Palestinei cu Israelul. Au
    fost alături cele mai puternice democraţii ale lumii pentru că procesul
    declanşat era unul democratic, de autoguvernare pornind de la alegerile
    pluripatite şi libere.

    Acum, evoluţia spre un stat palestinian a fost oprită şi
    ne întoarcem la momentul în care actorul palestinian reprezentativ, cel puţin
    în Gaza, este o organizaţie. Scopurile belicoase ale acesteia ajung să fie
    trasferate civililor, care nu mai au timp de dezvoltarea societăţii în care
    trăiesc şi sunt atraşi în activităţi militare ilegale. Nouă nu este nici
    tentativa de a muta disputa geopolitică în zona strictă a religiei. Intră
    intempestiv în scenă actori statali nearabi dar musulmani, încercând să mute
    discuţia în acest plan periculos. Nici asta nu este o noutate deşi doar o dată
    se împlineşte un secol de la instituirea statului modern, cel turc, în cauză,
    sub forma unei republici laice.


    Alăturarea religiilor în zona sacră a
    Ierusalimului a constituit mereu un motiv de război şi neînţelegere, deşi este
    vorba de trei credinţe atât de apropiate în esenţa lor divină. Acum, acest
    avantaj religios este tratat ca motiv de incitare şi de război. Şi nu neapărat
    de către cei care se roagă acolo, la Ierusalim, ci de cei care se folosesc de
    minunatul sentiment al credinţei pentru a-şi promova scopurile autocratice,
    populiste. Şi tot ca întotdeauna, armele sunt problema cea mai gravă, sunt în
    continuare o marfă căutată, prilej de afaceri bune. Numai că armele sunt din ce
    în ce mai periculoase, mai eficiente în a aduce moarte şi distrugere.

  • Reacţia MAE după atacul soldat cu sute de morți de la spitalul din Gaza

    Reacţia MAE după atacul soldat cu sute de morți de la spitalul din Gaza

    Ministerul român de Externe s-a declarat şocat
    şi profund întristat de explozia şi pierderea de vieţi nevinovate, marţi seară, la spitalul Al Ahli din Gaza.

    Într-un mesaj transmis miercuri,
    MAE de la Bucureşti subliniază că toţi
    civilii şi infrastructura civilă trebuie protejaţi mereu şi că
    responsabilitatea pentru atac trebuie să fie stabilită clar. Sute de persoane
    au fost ucise sau rănite în atacul cu rachete asupra spitalului din Gaza,
    pentru care Israelul şi palestinienii se învinovăţesc reciproc.

    Armata israeliană a negat că forţele sale
    ar fi comis atacul, punând incidentul pe seama lansării eşuate, din Gaza, a
    unei rachete a Jihadului Islamic, o altă grupare palestiniană
    armată, care spune, însă, ca acuzaţiile împotriva sa sunt false. Atacul a fost
    condamnat de comunitatea internaţionala, iar mulţi lideri arabi au acuzat
    Israelul de comiterea unei crime de război.

    Liderul american, Joe Biden, aşteptat,
    astăzi, în Israel, pentru o vizită de solidaritate, şi-a exprimat regretul şi
    furia. Iordania a anulat un summit la care Joe Biden trebuia să
    discute despre
    război cu Regele iordanian Abdullah al II-lea, cu Mahmoud Abbas şi cu preşedintele
    egiptean Abdel Fattah al-Sisi.

    Pe de alta parte,
    secretarul general al ONU Antonio Guterres se va afla, joi, la Cairo,
    pentru discuţii cu Abdel Fattah al-Sissi în special cu privire la livrarea de
    ajutor umanitar în Fâşia Gaza. Discuţiile
    au loc în contextul în care Egiptul cere Israelului să permită pătrunderea
    ajutoarelor în acest teritoriu.

    Marti, SUA
    au autorizat plecarea personalului său neesenţial de la ambasada lor din Beirut,
    în contextul deteriorării condiţiilor de securitate şi în Liban, pe fondul
    războiului între Israel şi Hamas.

  • Fonduri pentru femeile şi fetele din Afganistan

    Fonduri pentru femeile şi fetele din Afganistan

    În doi ani de la revenirea lor la putere în Afganistan, deşi au promis că vor respecta drepturile omului pentru a obţine în continuare fonduri de la comunitatea internaţională, talibanii au aplicat asupra femeilor aceleaşi principii ultraconservatoare ale islamului din perioada 1996-2001, potrivit cărora femeia are un rol preponderent casnic si se află sub tutela bărbatului. Adolescentele au fost private de a merge la şcoală mai departe de clasa a şasea.

    S-a trecut, apoi, la interzicerea învăţământului universitar pentru femei pe motiv că studentele nu respectau codurile stricte de îmbrăcăminte, frecventau cursurile fără a fi însoţite de rude bărbaţi şi se amestecau cu studenţii de sex masculin.

    Totul a culminat, în decembrie 2022, cu un ordin prin care li se cerea tuturor organizaţiilor neguvernamentale naţionale şi internaţionale să suspende locurile de muncă ale angajatelor lor. Ca reacţie, multe dintre ONG-urile instalate în Afganistan şi-au oprit activitatea, iar ţara nu a mai primit ajutor economic esenţial pentru a oferi asistenţă umanitară milioanelor de familii aflate în situaţii critice.

    Decizia de acum a Uniunii Europene, de a debloca anumite fonduri pentru Afganistan, vine după şase luni de monitorizare şi evaluare a aplicării principiului pentru femei de către femei, iar banii vor merge numai în sectoarele și zonele geografice în care femeilor li se permite să lucreze la furnizarea asistenței și să beneficieze de aceasta. UE mobilizează această finanțare pentru noi proiecte, cum ar fi sprijinul pentru un mediu de învățare favorabil atât pentru băieți, cât și pentru fete, și pentru a îmbunătăți și a stimula accesul la școală prin asistență alimentară.

    În ceea ce privește sănătatea, fondurile vor ajuta la consolidarea serviciilor de sănătate de bază, a combaterii bolilor infecțioase, a asigurării apei potabile, şi vor contribui la îmbunătățirea nutriției în rândul copiilor și la sporirea securității alimentare și a menţinerii gospodăriilor.


  • Retrospectiva săptămânii 17.09 – 23.09.2023

    Retrospectiva săptămânii 17.09 – 23.09.2023


    Președintele Klaus Iohannis la ONU


    Regiunea extinsă a Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei – a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, în intervenţia sa în cadrul celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Vorbind de la tribuna Națiunilor Unite, șeful statului a apreciat că “acest război a demonstrat că Marea Neagră necesită mai multă atenţie la nivel global, fiind de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică”. Klaus Iohannis a cerut, în același timp, Rusiei să deblocheze transportul grânelor ucrainene pe Marea Neagră și a acuzat Moscova că adâncește criza alimentară mondială. Subiectul cerealelor ucrainene a fost abordat și în cadrul unei întrevederi cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi vicepremierul bulgar, Mariya Gabriel. Șeful statului român a afirmat că au fost găsite soluţii pentru gestionarea exporturilor cerealelor ucrainene, anume crearea unui sistem de autorizare, astfel încât fermierii din România să nu fie afectaţi. În discursul susținut în fața liderilor mondiali prezenți la Adunarea Generală a ONU, Klaus Iohannis a mai spus că România este preocupată de efectele schimbărilor climatice, ale poluării, dar şi de insecuritatea energetică şi face eforturi vizibile pentru combaterea acestora.



    România şi ţintele de dezvoltare durabilă


    La New York, preşedintele României a avut o intervenţie și în cadrul Summitului privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, desfăşurat în marja Adunării Generale a ONU. Cu acest prilej, a precizat că România şi-a atins, deja, 62% din ţintele naţionale ale implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă, făcând progrese semnificative în ceea ce priveşte obiectivele asociate protecţiei mediului şi limitării schimbărilor climatice. Preşedintele le-a transmis celor prezenţi că România le este un partener în construirea unei societăţi şi a unei economii durabile și a atras atenţia că în cei şapte ani rămaşi până în 2030 comunitatea internaţională trebuie să-şi intensifice cooperarea, deoarece acţiunile generatoare de rezultate nu sunt posibile fără unitate, solidaritate şi implicare puternică în cadrul multilateral.



    Proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, în dezbatere publică


    Ministerul român de Finanţe a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, negociat timp de aproape două luni de cele două componente ale coaliției guvernamentale, PSD și PNL. Proiectul, pentru care Guvernul își va asuma răspunderea, prevede că microîntreprinderile vor fi taxate cu 1% dacă realizează venituri mai mici de 60.000 de euro. Dacă depăşesc acest nivel, vor fi impozitate cu 3%. Acelaşi procent se aplică şi companiilor din domeniul software, editare jocuri calculator, activităţi juridice sau asistenţă medicală. De asemenea, angajaţii din construcţii şi industria alimentară vor plăti asigurări de sănătate, iar IT-iştii vor plăti impozit pe venit pentru sumele de peste 10.000 de lei (echivalentul a circa 2.000 de euro). Se instituie şi un impozit minim pe cifra de afaceri pentru marile companii, iar pentru bănci este prevăzută o taxare suplimentară de 1%.


    Taxa pe valoarea adăugată va creşte pentru locuinţe, instalarea de panouri fotovoltaice, în cazul livrării berii fără alcool şi a alimentelor cu un conţinut ridicat de zahăr. Se va majora acciza la tutun şi alcool, iar de la începutul anului viitor, fiscul va încasa 70% din veniturile care nu pot fi justificate. Tichetele de vacanţă se majorează la 1.600 lei de anul viitor, dar se vor acorda doar angajaţilor din sistemul bugetar cu venituri care nu depăşesc 8.000 lei net. La capitolul reducerea cheltuielilor, documentul prevede diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de secretar de stat, desfiinţarea posturilor vacante şi limitarea posturilor de conducere atât în aparatul public, cât şi în instituţiile autonome cu capital de stat. Autorităţile susțin că noile prevederi vor reuşi să diminueze deficitul bugetar şi să elimine riscul pierderii unor fonduri europene de miliarde de euro.



    Moțiune simplă împotriva minstrului Sănătății


    În Camera Deputaţilor de la Bucureşti a fost respinsă, în această săptămână, moţiunea simplă depusă de opoziţie împotriva ministrului Sănătăţii, social-democratul Alexandru Rafila. Documentul, semnat de 56 de reprezentanţi ai USR şi ai partidului Forţa Dreptei, a fost dezbătut în şedinţa de luni a Camerei și votat miercuri. Iniţiatorii îi reproşează ministrului modul în care gestionează sistemul sanitar, în special în privinţa înfiinţării unor spitale noi. Ei mai susţin că Rafila refuză de peste doi ani să emită normele de aplicare a Legii privind infecţiile nosocomiale şi că a distrus programul naţional anticancer. Ministrul Sănătăţii – primul reprezentant al Guvernului care se confruntă cu o moţiune simplă din partea opoziţiei în acest început de sesiune legislativă – a respins toate acuzaţiile şi i-a acuzat pe semnatari de demagogie.



    Festivalul Internațional George Enescu


    La București sunt ultimele zile ale ediției a XXVI-a a Festivalului Internaţional George Enescu. Timp de aproape o lună, pe scene au urcat peste 3.500 de artişti, care au evoluat în 90 de concerte. Printre tematicile acestei ediţii se numără cea dedicată marilor orchestre ale lumii, cea a recitalurilor, tematica orchestrelor româneşti şi cea adresată familiilor şi copiilor. Generozitatea prin muzică a fost motto-ul anul acesta, a precizat noul director al artistic al festivalului, maestrul dirijor Cristian Măcelaru, citându-l pe George Enescu: “În artă, în literatură, în muzică nimic nu este al tău decât atunci când îl dai altcuiva”, iar acest schimb este ceea ce creează arta.






  • Războiul şi transportul de cereale ucrainene, pe agenda Adunării ONU

    Războiul şi transportul de cereale ucrainene, pe agenda Adunării ONU

    “România este vecinul direct al războiului continuu de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei şi am acţionat cu toată energia noastră pentru a contribui substanţial la securitatea şi stabilitatea regionale şi internaţionale”, a declarat șeful statului român de la tribuna Națiunilor Unite din New York. În discursul susținut în fața liderilor mondiali prezenți la Adunarea Generală a ONU, Klaus Iohannis a apreciat că “acest război a demonstrat că Marea Neagră necesită mai multă atenţie la nivel global, fiind de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică”:



    “Regiunea noastră, zona extinsă a Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi ale războiului său hibrid şi ale interfeţelor sale maligne. România a susţinut constant necesitatea de a menţine aşa-numitele conflicte prelungite sau îngheţate din regiune pe agenda noastră de interes prioritar. De asemenea, România a fost în prima linie în sprijinirea, într-o manieră multidimensională, a partenerilor vulnerabili din regiune. Astfel, am oferit sprijin substanţial vecinului nostru, Republica Moldova, ţara cea mai afectată de război după Ucraina.”



    Liderul de la București a reiterat și apelul către Moscova de a înceta blocarea inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră, subliniind că prin decizia luată în vară și prin atacarea porturilor ucrainene, Rusia amplifică şi mai mult criza alimentară globală. Totodată, președintele Klaus Iohannis a reamintit că România a facilitat livrarea unor cantități considerabile de cereale ucrainene — peste 25,5 milioane de tone – și a promis că partenerii cei mai vulnerabili nu vor fi abandonați, în special cei din ţările mai puţin dezvoltate, inclusiv din Africa.



    Despre tranzitul cerealelor ucrainene şi exportul acestor produse în statele prin care se face tranzit șeful statului român a discutat la New York și în cadrul unei întâlniri cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi vicepremierul bulgar, Mariya Gabriel. La finalul întrevederii, președintele Klaus Iohannis a afirmat că au fost găsite soluţii pentru gestionarea exporturilor cerealelor ucrainene, anume crearea unui sistem de autorizare, astfel încât fermierii din România să nu fie afectaţi.



    ”O parte semnificativă din acest tranzit se desfăşoară prin România şi, pe de altă parte, este extrem de important să gestionăm exportul nedeclarat al acestor produse, spre exemplu spre pieţele din România. Împreună cu partea ucraineană, Guvernul României a găsit soluţii care au fost agreate şi de Comisie”, a mai spus Klaus Iohannis.






  • La Roumanie et les objectifs de développement durable

    La Roumanie et les objectifs de développement durable

    La Roumanie a
    déjà atteint 62 % de ses objectifs nationaux pour la mise en œuvre de l’Agenda
    2030 pour le développement durable, a déclaré le président roumain Klaus
    Iohannis, lors du Sommet déroulé en marge de la 78e session de
    l’Assemblée générale de l’Organisation des nations unies à New York. Il a
    présenté les données du Rapport national volontaire sur les objectifs de
    développement durable pour 2023 et a souligné que la Roumanie avait « fait des
    progrès significatifs » en ce qui concerne les objectifs de développement
    durable censés protéger l’environnement et limiter les changements climatiques.
    Le président roumain a aussi parlé du développement supplémentaire des
    structures institutionnelles pour la mise en œuvre de ces objectifs, de la
    formation d’experts dans ce domaine et des d’indicateurs nationaux de
    développement durable fixés par la Roumanie.


    Selon lui, la
    Roumanie a également adopté des stratégies efficaces pour faire diminuer les aux
    changements climatiques et pour s’y adapter. Elle développe son économie
    circulaire et des éléments d’éducation en matière de changement environnemental.
    Autant de domaines prioritaires pour l’administration de Bucarest, aux dires du
    président Klaus Iohannis.


    En même temps, il
    a précisé pour les participants de l’Assemblée générale que la Roumanie était
    leur partenaire « dans la construction d’une société et une économie
    durables. A son avis, dans les sept années qui restent jusqu’à 2030, la
    communauté internationale doit intensifier sa coopération, car aucune action ne
    peut engendrer des résultats sans avoir de l’unité, de la solidarité et une
    forte implication au niveau multilatéral.


    « Nous
    devons renforcer davantage le système des Nations Unies pour le développement,
    mieux surveiller la mise en œuvre des objectifs de développement durable et
    fonder nos politiques de développement sur la science et sur des données de
    qualité », a encore souligné le président roumain.


    Pour rappel, en
    septembre 2015, la Roumanie a adopté l’Agenda 2030 pour le développement
    durable, soit un programme d’action mondiale dans le domaine du développement.
    Il s’agit d’un programme universel, qui encourage l’équilibre entre les
    dimensions économique, sociale et environnementale. Par cette démarche, la Roumanie
    a rejoint les 192 Etats membres de l’ONU, qui ont fixé 17 Objectifs de
    Développement Durable, dont l’éradication de la pauvreté extrême et de la
    famine, la lutte contre les inégalités et l’injustice, l’énergie propre et d’un
    coût abordable et des actions climatiques pour protéger la planète.



    Selon le Ministère des
    Affaires étrangères de Bucarest, la Roumanie, en tant qu’Etat membre de l’Union
    européenne, contribue à la réalisation des Objectifs de Développement Durable
    même au niveau international, grâce au soutien qu’elle offre aux autres pays,
    par l’aide publique au développement.

  • România şi ţintele de dezvoltare durabilă

    România şi ţintele de dezvoltare durabilă

    România şi-a atins deja 62% din ţintele naţionale
    ale implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă, a afirmat
    preşedintele român Klaus Iohannis în cadrul unui summit în marja celei de-a
    78-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York. El a prezentat date din
    Raportul Naţional Voluntar privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă din 2023
    şi a subliniat că România a făcut progrese semnificative în ceea ce
    priveşte ODD-urile asociate protecţiei mediului şi limitării schimbărilor
    climatice. Preşedintele a menţionat dezvoltarea suplimentară a
    structurilor instituţionale pentru implementarea acestor obiective, formarea
    experţilor în domeniu şi stabilirea setului naţional de indicatori de
    dezvoltare durabilă. El a precizat că România a adoptat, de asemenea, strategii
    eficiente şi în ceea ce priveşte mitigarea şi adaptarea la schimbările
    climaterice, precum şi o economie circulară şi elemente de educaţie în ceea ce
    priveşte schimbările de mediu, toate acestea reprezentând zone de prioritate
    pentru administraţia de la Bucureşti.

    Totodată,
    preşedintele le-a transmis celor prezenţi că România le este un partener
    în construirea unei societăţi şi a unei economii durabile. Klaus Iohannis a atras atenţia că în cei şapte ani rămaşi până în 2030 comunitatea internaţională
    trebuie să-şi intensifice cooperarea deoarece acţiunile generatoare de
    rezultate nu sunt posibile fără unitate, solidaritate şi implicare puternică în
    cadrul multilateral. Trebuie să consolidăm în continuare Sistemul de
    Dezvoltare al ONU, să monitorizăm mai bine implementarea ODD-urilor şi să
    fundamentăm politicile de dezvoltare pe ştiinţă şi date de calitate, a punctat
    preşedintele român.

    În
    septembrie 2015, România a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un
    program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal,
    care promovează echilibrul între dimensiunile economică, socială şi de mediu.
    Prin acest demers, România s-a alăturat unui grup de 192 de state membre ale
    ONU care şi-au stabilit 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, între care
    eradicarea sărăciei extreme, a foametei, combaterea inegalităţilor şi a
    injustiţiei, asigurarea unui echilibru între consum şi producţie, energie
    curată şi la preţuri accesibile şi acţiuni climatice în vederea protejării
    planetei. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti arată că, în calitate
    de membru al Uniunii Europene, România contribuie la îndeplinirea Obiectivelor
    de Dezvoltare Durabilă şi la nivel internaţional, prin sprijinul pe care îl
    acordă altor ţări, prin intermediul asistenţei oficiale pentru dezvoltare


  • 19.09.2023 (mise à jour)

    19.09.2023 (mise à jour)

    ONU – Le président roumain, Klaus Iohannis participe au sommet de la 78e session de l’Assemblée générale de l’Organisation des nations unies à New York. Il doit s’exprimer mercredi dans le cadre des débats généraux de la session. Mardi, la ministre roumaine des Affaires Etrangères, Luminiţa Odobescu, a participé à la troisième réunion du format trilatéral UE – Arabie – Saudite – Ligue des Etats Arabes, organisée avec la participation de l’Egypte et de la Jordanie, en marge de la 78ème session de l’Assemblée générale de l’ONU. Dans un communiqué du Ministère roumain des Affaires Etrangères, le principal but de ce format porte sur la relance du processus de paix au Moyen Orient et sur la protection de la perspective des deux Etats, israélien et palestinien. La responsable de Bucarest a exprimé le soutien de la Roumanie à ce format trilatéral, tout en soulignant la nécessité de la mise en place d’un horizon politique crédible et d’une série de mesures censées renforcer la confiance et débloquer les négociations de paix. Luminita Odobescu a par ailleurs plaidé pour le maintien du statu quo sur les lieux saints de Jérusalem, tout en mettant en avant le rôle de gardien de la Jordanie.

    Fiscalité – Au bout de deux mois de négociations entre le PSD et le PNL, le ministre roumain des Finances a soumis enfin au débat public la proposition de loi concernant les nouvelles mesures fiscales et budgétaires. Au terme du nouveau projet, le taux de cotisation des micro-entreprises dont les recettes ne dépassent pas les 60.000 euros sera de 1%, tandis qu’à partir de cette somme il sera de 3%. Le même taux sera appliqué aux entreprises des domaines du logiciel, du juridique ou de l’assistance médicale. Les salariés du BTT et de l’Industrie alimentaire seront tenus pour payer leur contribution à la Sécurité sociale, tandis que les informaticiens devront payer un impôt sur le revenu pour les sommes dépassant les 10.000 lei, soit 2000 euros. Le gouvernement instaure aussi un taux d’imposition minimal sur le chiffre d’affaires dans le cas des grandes compagnies et une taxe supplémentaire d’1% pour les banques. L’Exécutif doit assumer sa responsabilité pour ce nouveau paquet législatif d’ici la fin du mois afin que les mesures soient mises en place à partir du 1 octobre. Selon les autorités, les nouvelles prévisions arriveront à faire baisser le déficit budgétaire, en écartant le risque que le pays se voit priver de milliards d’euros de fonds européens. Les élus de l’USR, d’opposition, ont déclaré déposer une motion de censure visant le paquet de mesures fiscales a annoncé le leader du parti, le député Cătălin Drulă.

    Fermiers – Les
    agriculteurs bulgares ont protesté ce mardi encore contre la reprise des
    importations de céréales ukrainiennes décidée par le gouvernement de Sofia
    suite à la levée de l’embargo par l’UE. Pour sa part, Bucarest a décidé
    d’autoriser de nouveau le transit des céréales ukrainiennes, mais il a mis en
    place une série de restrictions en vigueur un mois durant, le temps que l’Ukraine
    introduise des normes pour contrôler ses exportations. Par conséquent, les
    cultivateurs roumains ont suspendu leurs protestations. Rappelons que la
    Pologne, la Slovaquie et la Hongrie ont décidé à l’unisson de continuer à
    interdire les importations de céréales ukrainiennes en poussant Kiev à dénoncer
    la mesure auprès de l’Organisation mondiale du Commerce.

    Cannabis – Le Sénat de Bucarest a rejeté une proposition de loi censée autoriser la possession d’une quantité de cannabis de trois grammes tout au plus pour usage personnel. Initié par un groupe de députés non affilié, le projet voudrait remplacer les sanctions pénales par des amendes allant de 200 à 600 euros. La proposition sera soumise au vote de la Chambre des députés qui est la chambre décisionnelle dans cette affaire.

    Festival – Le Festival international de musique George Enescu, en est à sa dernière semaine. D’ici et jusqu’à dimanche, le public est attendu à une série de concerts organisés sur la Place du festival, près de l’Athénée roumain. L’entrée est libre et les spectateurs mélomanes pourront écouter des orchestres renommés de Roumanie et de République de Moldavie, accompagnant des solistes célèbres. Le Big Band de la radio sous la baguette de Simona Strungaru sera en concert vendredi soir. Dimanche, le dernier spectacle à l’affiche du festival sera l’orchestre de la Camerata royale qui accompagnera le fameux percussionniste, Zoli Toth.

    Météo – Il fait beau en Roumanie ce mercredi, avec des températures particulièrement élevées. Les maximas de mercredi iront de 22 à 31 degrés. 29 degrés et du soleil à Bucarest aussi.