Radio România Internațional

Tag: Orizont 2020

  • Finanţare urgentă pentru cercetarea noilor variante de coronavirus

    Finanţare urgentă pentru cercetarea noilor variante de coronavirus

    În februarie 2021, în contextul actualei pandemii, Comisia Europeană anunţa lansarea unui plan european de pregătire a Europei pentru bioapărare, denumit « Incubatorul HERA ». Acesta vizează inclusiv amenințarea reprezentată de variantele noului coronavirus, urmând să reunească oameni de știință, industrii și autorități publice.
    Anul trecut, Comisia s-a angajat să aloce 1,4 miliarde de euro pentru Răspunsul mondial la noul coronavirus; un miliard din aceşti bani provin din fondurile alocate pentru « Orizont 2020 », programul european pentru cercetare și inovare.

    Acum, Executivul European a lansat celor interesaţi o nouă serie de solicitări de propuneri pentru proiecte de cercetare axate pe combaterea pandemiei. Sunt dispionibili 123 de milioane de euro din fondurile programului de cercetare-inovare « Orizont Europa », succesorul « Orizont 2020 ». Vor fi sprijinite proiecte de creare de mijloace de diagnostic, tratamente, vaccinuri și de pregătire pentru epidemii; vor fi eligibile pentru finanţare, de asemenea, proiecte pentru contracararea nevoilor urgente și atenuarea impactului socioeconomic al pandemiei.

    Este o primă finanţare din partea Comisiei pentru cercetări urgente vizând variantele noului coronavirus.

    Se preconizează că proiectele finanțate:

    – vor stabili noi grupuri şi reţele de experţi, inclusiv regionale sau multinaționale, în Europa şi dincolo de frontierele ei, care să avanseze rapid cunoștințele cu privire la SARS-CoV-2 și la variantele sale emergente;
    – vor dezvolta în continuare mijloace terapeutice sau vaccinuri promițătoare împotriva SARS-CoV-2/COVID-19, dezvoltarea preclinică fiind deja finalizată;

    Aceste proiecte vor sprijini, de asemenea, infrastructurile de cercetare pentru a accelera schimbul de date și vor oferi sprijin și expertiză rapidă în domeniul cercetării pentru a face față variantelor noului coronavirus și pentru a fi pregătiți pentru viitoare epidemii.

    Cererile vor fi deschise pentru trimiterea de documente astăzi, 13 aprilie, iar termenul de transmitere a acestora este 6 mai 2021. Noile soluții trebuie să fie disponibile și accesibile financiar tuturor, în conformitate cu principiile Răspunsului mondial la coronavirus.


  • Comisia lansează Consiliul European pentru Inovare, dotat cu un buget de 10 miliarde de euro

    Comisia lansează Consiliul European pentru Inovare, dotat cu un buget de 10 miliarde de euro

    Bazat pe un program-pilot de succes derulat în cadrul programului Orizont 2020, Consiliul European pentru Inovare nu este doar o noutate a programului Orizont Europa, ci este unic în lume. El combină cercetarea în domeniul tehnologiilor emergente cu un program de accelerare şi cu un fond de investiţii special – Fondul Consiliului European pentru Inovare – şi are ca scop extinderea întreprinderilor nou-înfiinţate şi a întreprinderilor mici şi mijlocii inovatoare. Aproximativ trei miliarde euro din bugetul Consiliului vor fi transferaţi în fondul special.


    A fost publicat şi primul program de lucru anual al Consiliul European pentru Inovare, care deschide oportunităţi de finanţare în valoare de peste 1 miliard şi jumătate euro doar în acest an. Vicepreşedintele Comisiei Europene Margrethe Vestager a precizat că Fondul Consiliului European pentru Inovare va permite sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii care produc inovaţii revoluţionare, facilitarea accesului la capitaluri proprii şi accelerarea dezvoltării întreprinderilor nou-înfiinţate inovatoare. Astfel, rezultatele cercetării vor putea fi transformate în oportunităţi de afaceri şi se vor face progrese majore în domeniul tehnologiei şi inovării.

    Consiliul European pentru Inovare acordă mai multe premii pentru a-i onora pe cei care modelează viitorul inovării în Europa. Premiul pentru femeile inovatoare le recompensează pe cele mai talentate femei antreprenoare din Uniunea Europeană şi din ţările asociate la programul Orizont Europa, care au creat companii de succes şi au introdus inovaţii pe piaţă. Iar premiul pentru Capitala europeană a inovării (iCapital) recunoaşte şi promovează importanţa oraşelor în modelarea ecosistemului local de inovare. Anul acesta, s-a introdus o nouă categorie, şi anume, cel mai inovator oraş european, care se adresează oraşelor cu o populaţie de peste 50.000, dar mai mică de 250.000 de locuitori. Concursul european pentru inovare socială are drept scop stimularea, sprijinirea şi recompensarea inovaţiilor care vor ajuta cetăţenii şi organizaţiile să identifice, să dezvolte şi să consolideze competenţele de care vor avea nevoie pentru a se adapta şi a prospera într-o lume în schimbare.


  • Iniţiativă pentru sprijinirea IMM-urilor

    Iniţiativă pentru sprijinirea IMM-urilor

    În materie de IMM-uri, Bruxelles-ul are între
    obiective să asigure politici și acțiuni care să contribuie la transformarea
    Europei într-un spațiu cât mai atractiv pentru crearea de întreprinderi și
    desfășurarea de activități economice. Datele oficiale arată că microîntreprinderile și IMM-urile
    reprezintă 99% dintre întreprinderile din UE. Acestea asigură două treimi
    dintre locurile de muncă din sectorul privat și contribuie cu mai mult de
    jumătate din valoarea adăugată totală creată de întreprinderile din Uniune. Acum,
    pandemia de coronavirus, care a dat peste cap întregul mapamond, şi-a pus
    puternic amprenta inclusiv asupra sectorului IMM.


    Cum este văzut acest lucru la
    Bruxelles? Ce decizii sunt în lucru? Eurodeputatul Maria Grapini, cu care am
    discutat despre acest subiect, explică:

    Acum lucrăm la o nouă strategie, a
    fost, să zic aşa, copilul meu de suflet, o nouă strategie pentru
    întreprinderile mici şi mijlocii. A venit această idee pentru că acum, în
    pandemie, cele mai afectate sunt întreprinderile mici şi mijlocii şi am propus
    să fie o strategie specială pentru IMM-urile din Transport şi Turism, care au
    fost cele mai afectate. Evident şi cu un buget – un buget european şi cu o
    co-finanţare naţională. Dacă lăsăm numai la nivelul statului membru, chiar asta
    a fost dezbaterea în Comisie – nu toate statele membre au aceeaşi putere să
    sprijine întreprinderile mici şi mijlocii sau nu toate statele membre au
    aceeaşi preocupare şi atunci eu am propus să existe (sprijin) la nivel de UE, pentru
    că până la urmă avem acest obiectiv – ca piaţa internă să nu fie fragmentată,
    iari reţeaua IMM-urilor să fie solidă şi sustenabilă. Sper să se aprobe acest
    proiect – o nouă strategie pentru IMM-uri, rezultată din efectele care au fost
    asupra IMM-urilor din cauza pandemiei. Eu am fost aleasă şi vicepreşedinte al
    platformei europene pentru industrie, pentru manufactură, şi în această
    calitate am moderat o conferinţă europeană la care au participat toţi actorii:
    Comisia Europeană, preşedinţia – acum Germania deţine preşedinţia UE, şi membri
    în Parlamentul European din toate grupurile politice, dar au fost şi din
    industrie, din aproape toate ramurile din industrie. Şi, în urma dezbaterilor a
    rezultat foarte clar că această politică de refacere a industriei în cadrul UE
    ţine, până la urmă, şi de securitatea UE şi este absolut necesară. Aşadar, am
    pus în braţe, să zicem, Comisiei Europene şi comisarului pentru piaţa internă
    concluziile conferinţei, făcută cu toate părţile interesate, pentru că
    totdeauna am spus că trebuie să discutăm cu cei care lucrează concret acolo şi
    ştiu cel mai bine, şi eu sper – noul comisar pentru piaţa internă provine din
    lumea afacerilor – sper să înţeleagă şi să reuşim să facem acest lucru.


    De-a
    lungul timpului, s-au adoptat diverse programe de acțiune pentru sprijinirea
    IMM-urilor, precum Inițiativa în favoarea întreprinderilor mici (Small Business
    Act). Sau Orizont 2020. Obiectivul acestora este acela de a spori
    competitivitatea IMM-urilor prin cercetare și inovare și de a îmbunătăți
    accesul acestora la finanțare.


  • Combaterea cancerului – obiectiv UE

    Combaterea cancerului – obiectiv UE

    Cancerul este boala care
    provoacă unul din patru decese în Europa, iar combaterea sa se numără între
    obiectivele Bruxelles-ului. De strategia europeană în această direcție ține și
    înființarea unei comisii speciale de către Parlamentul European, care prin
    această hotărâre, votată la jumătatea acestui an, se alătură Comisiei Europene,
    care va lansa la sfârșitul anului Planul European de combatere a cancerului.

    Despre strategia europeană în ceea ce privește combaterea cancerului am
    discutat cu eurodeputatul Cristian Bușoi:

    Planul este unul complex, care
    pornește de la acțiuni de prevenție și investiții din bugetul european și din
    bugetele naționale pentru campanii de prevenție, de promovare a unei vieți
    sănătoase, până la detectarea prococe a cancerului, îmbunătățirea capacității
    de diagnosticare, inclusiv capacității imagistice.

    Apoi, tratamentul adecvat,
    standarde de calitate comune la nivel european, accesul la medicamente, evident
    la medicamentele de bază acolo unde, din păcate, se vede că există o problemă
    în multe țări europene – și România este una dintre țările care are, în mod
    surprinzător și din păcate, probleme în accesul la medicamente de bază,
    medicamentele acelea generice, ieftine, pentru tratarea cancerului, unele
    dintre ele nu se mai aduc în România – până la accesul la tratamente inovative,
    de ultimă generație, ultimele descoperiri, care din motivul că sunt uneori
    foarte scumpe și greu de suportat din bugetele ţărilor cu posibilități
    financiare mai mici nu ajung la pacienți. Și până la reabilitarea
    post-tratament, reinserția în societate și, sigur, pentru acei pacienți care,
    din păcate, nu reușesc să învingă boala, serviciile de paliație și necesitatea
    absolută ca în ultimele zile, săptămâni din viață să fie îngrijiți cu decență
    și să poată să le fie alinată suferința.

    Deci, este un plan complex, pe mai
    multe direcții, iar la nivelul Parlamentului European există un sprjin politic
    și de susținere a eforturilor Comisiei Europene și a guvernelor naționale.

    Unul dintre obiective este creșterea ratei de supraviețuire a bolnavilor de
    cancer la 75% până în 2030, de la o rată de 47% în prezent. L-am întrebat pe
    eurodeputatul Cristian Bușoi ce șanse de reușită are un astfel de demers, este
    un interval de timp rezonabil pentru un obiectiv atât de ambițios?

    Cristian
    Buşoi: Toate aceste obiective sunt
    setate, sunt decise după ce a fost consultată comunitatea științifică,
    comunitatea academică, cercetătorii, oamenii care lucrează în prima linie în
    lupta împotriva cancerului și, în mod evident, este un obiectiv realizabil.
    Sigur că el nu se realizează fără o implicare și fără o creștere evidentă și
    mult mai susținută a ritmului de investiții, de luptă, de implicare. Situația
    se va îmbunătăți, ea s-a îmbunătățit în ultimii ani în UE, chiar și în România,
    au existat unele dotări, accesul la tratament în unele situații a fost mult mai
    bun decât acum 10 sau 15 ani, s-au descoperit metode noi de diagnostic, s-au
    descoperit tratamente noi.

    În același timp și numărul de cazuri a crescut,
    incidența a crescut, pe de o parte pentru că este o boală a societății modern,
    și din multe alte motive nu doar factorul genetic, evident că poluarea din
    atmosferă, chimicalele din diverse substanțe, inclusiv din alimente, dar, în
    mod clar, chiar dacă în anumite situații lucrurile s-au îmbunătățit, fără un
    plan ambițios, fără o implicare totală, fără a face din lupta împotriva
    cancerului prioritatea numărul unu în sistemele de sănătatea situația nu se va
    îmbunătăți considerabil şi aceste obiective pot fi atinse cu greu. Dar, dacă ne
    mobilizăm, ele pot fi atinse.

    Mai este o direcție importantă pe care vreau să o
    amintesc – investițiile care se fac în cercetare. UE are cel mai ambițios
    program de cercetare din fonduri publice din lume. Există programul Orizont
    2020 în acest moment, se va încheia la sfârșitul anului, și începând cu 1
    ianuarie anul viitor va începe programul Orizont Europa. Cunosc bine capitolul
    Sănătate pentru că am fost raportor în Parlamentul European, la fel cum sunt
    responsabil și pentru programul de sănătate al UE. O sumă consistentă va fi
    alocată cercetării în Sănătate și prioritatea absolută va fi cancerul.

    Misiunea
    pentru cancer, pentru că acest program va lucra pe misiuni, cu obiective foarte
    clare, este una din prioritățile nu doar în domeniul sănătății, dar
    prioritățile de cercetare absolute în UE și în Parlamentul European. Așa încât,
    dincolo de direcțiile pe care le-am amintit mai devreme și de anumite decizii
    politice și legislative, vor fi bani concreți pentru cercetătorii europeni
    pentru a descoperi metode mai bune de diagnostic și pentru a descoperi
    tratamente noi împotriva cancerului.


  • Un miliard de euro pentru a stimula tranziția verde și digitală

    Un miliard de euro pentru a stimula tranziția verde și digitală

    Finanțarea este oferită prin programul Orizont 2020, de cercetare și inovare, iar proiectele selectate trebuie să susțină redresarea Europei în urma crizei provocate de coronavirus, prin transformarea provocărilor ecologice în oportunități de dezvoltare.

    10 zece sunt domeniile pe care trebuie să le vizeze aceste proiecte. Ar fi vorba în primul rând de atingerea unor obiective ambițioase în materie de combatere a schimbărilor climatice, de producerea de energie curată, accesibilă ca preț și sigură, de susținerea unei economii circulare, în care materiile prime să fie refolosite, dar și de eficientizarea clădirilor din punct de vedere energetic. Sunt încurajate de asemenea inițiativele din domeniul mobilității durabile și inteligente, al agriculturii ecologice și biodiversității, dar și al reducerii poluării.

    Pot primi finanțare și proiectele care își propun consolidarea cunoștințelor și capacitatea cetățenilor. Termenul limită pentru depunerea propunerilor este 26 ianuarie, astfel încât proiectele selectate să poate fi puse în practică din toamna anului viitor.

    Inițiativa a fost făcută publică la doar o zi după ce șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat în discursul anual despre Starea Uniunii obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră:

    Comisia Europeană propune ca ținta urmărită pentru 2030 să crească la cel puțin 55 %.

    Ursula von der Leyen a admis totodată că nu pentru toată lumea ar fi ușoară atingerea acestor obiective:

    Recunosc că această creștere de la 40 la 55 la sută este prea mare pentru unele țări și nu este suficientă pentru altele. Dar evaluarea impactului pe care am realizat-o demonstrează în mod clar că economia și industria noastră pot atinge acest obiectiv. Trebuie să schimbăm felul cum tratăm natura, cum producem și consumăm, cum trăim și muncim, cum mâncăm și ne încălzim, cum călătorim și ce moduri de transport folosim.

    În favoarea atingerii acestor obiective ambițioase a pledat și vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans: Dacă acționăm corect și chiar din acest moment, putem crea noi locuri de muncă și putem salva altele pentru multe decenii de acum încolo. Putem oferi de asemenea viitoarelor generații o viață sigură pe această planetă.Un viitor întreg depinde de ceea ce facem noi acum.


  • Clujul, în finala competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării

    Clujul, în finala competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării

    Deschiderea autorităţilor locale către inovare în sprijinul cetăţeanului este recompensată anual de Comisia Europeană, atât onorific cât şi financiar.


    In 2020, municipiul Cluj-Napoca are şansa de a îmbunătăţi imaginea ţării prin câştigarea unui titlu cu mare încărcătură simbolică.

    Ştefan Turcu, purtător de cuvânt al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti:

    Clujul este în finala competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării, alături de alte 5 oraşe cunoscute, între care Valencia şi Viena. Jurizarea finală va avea loc în 24 septembrie, iar Clujul ar putea câştiga un milion de euro. Cum s-a ajuns aici? Un juriu la nivel foarte înalt, format din experţi independenţi, a selectat cei 6 finalişti după o serie de interviuri detaliate cu reprezentanţii a 12 oraşe. Performanţa clujeană este cu atât mai mare cu cât e prima oară când candidează. Competiţia şi premiile aferente sunt finanţate prin ORIZONT 2020, programul dedicat cercetării şi inovării de către Comisia Europeană. Ca atare, oraşul câştigător va primi un milion de Euro pentru a-şi consolida activităţile de inovare şi capacităţile de conectare a persoanelor, a sectorului public şi a mediului academic. Ocupanţii locurilor 2-6 vor primi câte 100.000 Euro.


    Acest titlu – care este şi un premiu – are ca scop promovarea modelului urban unic la nivel european, unde oraşele sunt concentrate pe sustenabilitate şi impulsionează angajamentul civic şi participarea cetăţenilor, în paralel cu crearea unor ecosisteme înfloritoare, declară Comisarul European pentru Inovaţie, Cercetare, Cultură, Educaţie şi Tineret, d-na Mariya Gabriel.

    Competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării a avut o ediţie-pilot, în 2014, când au fost recunoscute meritele oraşelor Barcelona, Groeningen şi Grenoble, iar din 2016 se desfăşoară constant. In 2016, laureat a fost oraşul Amsterdam, urmat în 2017 de Paris, în 2018 de Atena şi în 2019 de oraşul francez Nantes.


  • Cluj-Napoca, în finala competiţiei “Capitala europeană a inovării 2020”

    Cluj-Napoca, în finala competiţiei “Capitala europeană a inovării 2020”

    Finanțat prin Orizont 2020,
    programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele
    orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze
    provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor. Un juriu la
    nivel înalt, format din experți independenți, a selectat cei 12 finaliști,
    analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde
    provocărilor societale și felul în care utilizează aceste practici în procesul
    de dezvoltare urbană.



    Ştefan Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței
    Comisiei Europene în România, ne-a vorbit despre importanța competiţiei Capitala
    europeană a inovării 2020:

    Orașul premiat va putea câștiga titlul de Capitala europeană a inovării
    2020 și totodată suma de un million de euro, cu scopul de a spriini activități
    de inovare și de a-și consolida capacitatea de a stabili niște conexiuni mai
    puternice. Mă refer la conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul
    academic și întreprinderi. Scopul final al concursului este de a aduce
    beneficii clare, concrete, pentru comunitate.

    O altă veste bună este că nu doar
    premiul cel mare, de un million de euro, ar putea fi câștigat, există și locurile
    2,3, 4, 5 și 6 care pot fi câștigate de cinci orașe, iar fiecare dintre aceste
    orașe va primi câte o sută de mii de euro. Important de spus este că această
    competiție, Capitala europeană a inovării 2020, a debutat în 2014, iar primul oraș
    care a câștigat a fost Barcelona. La edițiile următoare au fost premiate
    Amsterdam și Paris. Cu alte cuvinte, Cluj-Napoca este într-o competiție
    extraordinară și este foarte important faptul că a ajuns în această finală.


    Inovarea
    este esenţială pentru ca oraşele să asigure o redresare durabilă după perioade
    dificile. Cea de-a şasea ediţie a premiului ‘Capitala europeană a inovării’ va
    fi un alt concurs important şi va prezenta cele mai bune practici inovatoare
    care impulsionează oraşele europene    , a precizat Mariya Gabriel, comisarul
    pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.

    Comisia
    va anunţa câştigătorul şi ocupanţii celorlalte locuri premiate în cadrul
    Zilelor europene ale cercetării şi inovării, care se vor desfăşura în perioada 22-24
    septembrie 2020. În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei
    inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) -
    ‘Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar şi Premiul pentru
    impact Orizont 2020.


  • Comisia suplimentează în regim de urgență fondurile de cercetare în vederea găsirii unui vaccin

    Comisia suplimentează în regim de urgență fondurile de cercetare în vederea găsirii unui vaccin

    Fondurile alocate provin din Orizont 2020, programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene care are un buget de 80 de miliarde de euro pentru perioada 2014 – 2020. Banii vor fi disponibili pentru proiecte care vor duce la producerea rapidă de materiale și de echipamente medicale vitale necesare pentru testare, tratare și prevenire, se arată într-un comunicat al Comisiei care precizează că alte proiecte eligibile pentru finanțare privesc dezvoltarea de tehnologii medicale și instrumente medicale menite să îmbunătățească detectarea, supravegherea și îngrijirea pacienților. Dată fiind urgența, termenul de depunere a proiectelor este unul relativ scurt – până pe 11 iunie.

    Cercetările vor pleca de la informațiile obținute pe grupuri mari de pacienți europeni – așa numitele cohorte – iar soluțiile care vor fi găsite trebuie să fie accesibile din punct de vedere al prețului și disponibile pentru toți cei interesați. În vederea asigurării acestei disponibilități, Comisia intenționează să includă în contracte clauze de partajare a informației.

    Banii vor fi împărțiți pentru 5 domenii. Primul dintre ele, pentru care sunt disponibili 23 de milioane de euro, vizează transformarea proceselor de fabricație astfel încât să poată fi produse materiale și echipamente medicale vitale. Circa 56 de milioane de euro sunt destinați cercetărilor pentru tehnologii medicale, instrumente medicale și analize de inteligență artificială, în timp ce 20 de milioane de euro vor fi acordați pentru studierea impactului social, economic și comportamental al răspunsului la pandemie. În sfârșit, 20 de milioane de euro vor putea fi accesați pentru studierea cohortelor pan-europene relevante pentru COVID-19, iar 3 milioane pentru cercetări care vizează relațiile dintre cohortele europene și cele internaționale.

    Comisia a pus, deja, la dispoziție aproape 50 de milioane de euro pentru 18 proiecte de diagnosticare, tratamente, vaccinuri și măsuri de prevenire a unor viitoare epidemii, precum și 117 milioane de euro pentru 8 proiecte în domeniul diagnosticării și tratării. În plus, în cadrul initiativei privind un răspuns global la coronavirus, lansată pe 4 mai de președintele Ursula von der Leyen, Comisia s-a angajat să contribuie cu 1,4 miliarde de euro din totalul de 7,4 care au fost promise de comunitatea internațională.


  • Programele de cercetare Orizont

    Programele de cercetare Orizont

    Orizont 2020 este cel mai amplu
    program de Cercetare şi Inovare derulat până acum de Uniunea Europeană, care
    i-a alocat o finanţare de 80 de miliarde de euro pe durata a şapte ani (2014-2020).
    Acestor bani li se adaugă investiţiile private atrase pentru inovaţii,
    descoperiri şi premiere mondiale, care aduc ideile de excepţie din
    laboratoarele de cercetare pe piaţă.

    Orizont 2020 a fost gândit ca un mijloc de
    stimulare a creşterii economice inteligente şi sustenabile, dar şi de creare de
    locuri de muncă, Parlamentul European plasându-l în centrul Strategiei Europa
    2020. Programului Orizont 2020 îi va succeda Orizont Europa, pentru perioada
    2021-2027, care va beneficia de o finanţare chiar mai consistentă.

    Despre
    obiectivele programelor Orizont, europarlamentarul Cristian Buşoi, care, ca
    raportor, să obținut includerea tratării cancerului ca
    prioritate absolută a viitorului program de cercetare în sănătate:

    Cu
    mulţi ani în urmă, pe la începuturile prezenţei mele în Parlamentul European,
    am fost responsabil pentru capitolul Sănătate din actualul program de cercetare
    Orizont 2020, iar la sfârşitul mandatului trecut şi în continuare în acest
    mandat sunt responsabil raportor pentru capitolul de Sănătate în viitorul
    program care va începe în 2021, Orizont Europa.

    Nu doar în Sănătate, unde avem
    o prioritate absolută cercetarea în domeniul cancerului, dar şi în toate
    celelalte arii de interes, e foarte important ca aceste programe să funcţioneze
    bine, ca obiectivele ambiţioase şi cei peste 100 de miliarde de euro să fie
    investiţi cu cât mai mare eficienţă. În mod special, în sănătate să reuşim să
    descoperim cât mai multe metode de diagnostic şi tratamente pentru a face ca
    într-o bună zi, în UE şi în lume, cancerul să fie doar o amintire neplăcută, să
    poată să fie vindecat aşa cum se întâmplă cu multe alte boli, maladii, care
    poate în trecut nu-şi aveau rezolvare, dar care prin progresele ştiinţei astăzi
    sunt boli care sunt vindecabile.

    Şi, evident, un lucru foarte important, un
    lucru pe care România nu l-a reuşit în anii trecuţi şi trebuie să fiu sincer nu
    va fi uşor să-l reuşim, este ca în aceste programe, care sunt finanţate direct
    la Bruxelles, în care există o competiţie între diverşi actori din toate ţările
    UE şi în care trebuie să se formeze consorţii cu institute de cercetare din cel
    puţin trei ţări ale UE, România să fie mai prezentă şi mai mulţi bani europeni
    să vină în România.

    Orizont Europa va fi al nouălea program-cadru pentru cercetare şi
    inovare al Uniunii Europene şi va urmări să consolideze bazele ştiinţifice şi
    tehnologice ale Uniunii, să stimuleze competitivitatea acesteia şi să ajute
    Europa să devină un lider capabil să confrunte provocările secolului XXI – de
    la sănătate la încălzirea globală, de la digitalizare la economia circulară.


  • Premiu pentru femei inovatoare în UE

    Premiu pentru femei inovatoare în UE

    Pentru a favoriza incluziunea, Comisia Europeană a lansat cea
    de a șaptea ediție a Premiului UE pentru femeile inovatoare. Premiul
    răsplătește femeile-lideri în inovare și își propune să inspire noua generație
    să le urmeze pașii.

    Europa are nevoie
    urgentă de mai mulți inovatori pentru a rămâne competitivă în deceniile
    următoare și pentru a stimula totodată și creșterea economică. Femeile sunt
    subreprezentate în ceea ce privește crearea de întreprinderi inovatoare. Acesta
    fiind încă un potențial neexploatat în Europa, trebuie să fie identificate
    toate resursele pentru a fi competitivi și pentru a găsi soluții la provocările
    care apar în societate, spune Loredana Licuța, coordonatorul Centrului de
    Informare Europe Direct București:

    De aceea, Comisia Europeană a creat, în
    anul 2011, un premiu pentru femeile inovatoare. Scopul acestui premiu este de a
    spori gradul de sensibilizare a publicului cu privire la acest aspect și de a
    încuraja femeile inovatoare să exploateze oportunitățile comerciale și de
    afaceri. Finanțarea este oferită de
    Comisia Europeană prin intermediul programului Orizont 2020. Este un program de
    cercetare și inovare, la nivelul UE.


    Care sunt însă
    beneficiarii eligibili? Loredana Licuța, coordonatorul Centrului de Informare
    Europe Direct București:

    Femeile care sunt rezidente într-un stat
    membru al UE sau într-o țară asociată programului Orizont 2020, care sunt
    fondatoare sau co-fondatoare ale unei companii inovatoare existente și active,
    înregistrate înainte de 1 ianuarie 2018. Mai există un premiu numit Rising
    Innovators. Pentru acest premiu, candidata trebuie să fie născută după 1
    ianuarie 1985. Comisia Europeană acordă trei premii în valoare de 100.000 de
    euro pentru trei proiecte de inovare gestionate de femei și un premiu pentru
    femei inovatoare în ascensiune, în valoare de 50.000 de euro. Termenul limită
    pentru depunerea acestor proiecte este 21 aprilie 2020.


    Activitățile eligibile
    sunt cele din cercetare și inovare, iar criteriile sunt inovația avansată,
    impactul și inspirația pe care o aduce proiectul respectiv. Loredana Licuța,
    coordonatorul Centrului de Informare Europe Direct București:

    În ceea ce privește inovația avansată, compania fondată sau co-fondată
    de concurentă trebuie să ofere un produs sau un serviciu de ultimă oră. Ea va
    demonstra clar ce face acest produs sau serviciu inovator descriind valoarea
    adăugată pe care o aduce și viabilitatea acestuia în raport cu alte soluții
    existente pe piață. Apoi, impactul este un alt criteriul. Produsul sau
    serviciul de ultimă oră aduce beneficii cetățenilor, societății și economiei.

    Deci, concurenta ar trebui să descrie nevoia specifică pe care o împlinește
    produsul și să demonstreze beneficiul produsului sau serviciului pentru
    societate. În plus, trebuie să arate că invenția contribuie la crearea de
    locuri de muncă. Răspunsul trebuie susținut cu informații cuantificabile, în
    special privind impactul economic. La capitolul inspirație, concurenta va
    demonstra potențialul pe care acest produs sau serviciu pentru a-i inspira și
    pe ceilalți din cadrul companiei și nu numai. O să le invit pe ascultătoarele
    interesate de premiu să citească mai multe detalii pe pagina de Facebook a
    Reprezentanței Comisiei Europene în România și pe site-ul Comisiei Europene.


    Va exista o comisie care va evalua înscrierile, iar
    răspunsurile vor fi comunicate în luna septembrie a acestui an.


  • Premiul UE pentru femeile inovatoare

    Premiul UE pentru femeile inovatoare

    Pentru a-şi păstra statutul de principal pol economic global şi de lider mondial în domeniul inovaţiilor, Uniunea Europeană are nevoie de angrenarea şi încurajarea permanentă a tuturor categoriilor sociale în eforturile de inovare şi de dezvoltare a unor companii cât mai competitive. Accentul pe inovaţie este chiar mai puternic acum, când încălzirea climatică şi efectele acesteia fac mai imperativă ca oricând trecerea rapidă la o economie sustenabilă, total nepoluantă.

    Femeile sunt încă puternic sub-reprezentate în fenomenul european al antreprenoriatului şi al inovării; practic, femeile antreprenor constituie numai o treime din numărul celor care şi-au dezvoltat o afacere proprie şi numai 30% din numărul antreprenorilor de start-up. Mai mult, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, a arătat că există încă în Europa prejudecăți și stereotipuri de gen, precum și lipsa unor modele de urmat vizibile, care continuă să îndepărteze fetele și femeile de alegerea unor cariere în domeniile științei și tehnologiei.

    De aceea, Comisia a creat, în anul 2011, un premiu pentru femeile inovatoare, ajuns anul acesta la cea de-a şaptea ediţie.

    Astfel, trei femei inovatoare vor fi premiate cu câte 100.000 EUR, iar unei inovatoare în ascensiune – adică o întreprinzătoare de excepție aflată la început de carieră – i se va acorda suma de 50.000 EUR. Candidaturile pot fi depuse până la 21 aprilie, iar informaţiile privind criteriile de eligibilitate şi atribuire a premiilor sunt accesibile online, pe site-ul Comisiei, sau la Reprezentanţa Comisiei în România.

    Concursul este deschis femeilor din întreaga UE și din țările asociate programului Orizont 2020, care au înființat şi co-înființat, înainte de 1 ianuarie 2018, o companie operațională și activă. Un juriu format din experți independenți va evalua și selecta cele patru câștigătoare, ale căror nume vor fi anunțate în a doua jumătate a anului.


  • ECR a acordat o nouă tranşă de granturi pentru cercetare

    ECR a acordat o nouă tranşă de granturi pentru cercetare

    Consiliul
    european de cercetare (ERC), înființat de Uniunea Europeană în 2007, este prima
    organizație europeană de finanțare pentru cercetarea de frontieră şi excelenţă.
    În fiecare an, ERC selectează și finanțează cei mai buni cercetători creativi
    de orice naționalitate și vârstă pentru a derula proiecte cu sediul în Europa.
    ERC are trei scheme de grant: Granturi de început, Granturi de consolidare și
    Granturi avansate și Granturi de
    sinergie pentru grupuri mici de cercetători în domenii de excelență.



    Preşedintele
    Consiliului European pentru Cercetare, Profesor Jean-Pierre Bourguignon a analizat
    necesitatea acestor granturi: Consiliul european de cercetare organizează, tradiţional, trei apeluri pentru proiecte ale cercetătorilor
    individuali, dar la un moment dat am simţit că e nevoie de un alt fel de apel,
    adresat nu cercetătorilor individuali, ci grupurilor de cercetărori ce lucrează
    împreună, 2,3 sau 4, nu mai mulţi şi care să aibă scopuri mai ambiţioase,
    pentru care ar putea fi nevoie de colaborarea unor oameni cu orizonturi
    profesionale diferite. Am văzut în sinergie posibilitatea accentuării
    interdisciplinarităţii, un spaţiu în care cercetători de diferite specializări
    ar putea lucra împreună şi ar avea un loc al lor în care să îşi lanseze
    proiectele.


    În cadrul
    proiectelor sinergetice colaborează cercetători din domenii diferite şi
    câteodată şi din ţări diferite, după cum ne-a spus Preşedintele Consiliului
    European pentru Cercetare, Profesor Jean-Pierre Bourguignon şi a adăugat:

    Pentru noi este foarte
    important ca la baza criteriilor de selecţie a proiectelor să fie calitatea
    ştiinţifică. Iar noi vedem în mod repetat oameni de ştiinţă ce se ocupă de
    probleme considerate foarte importante pentru societate. Şi adesea contribuţia
    adusă nu este cea aşteptată anterior. Este foarte important să fim pregătiţi
    pentru neaşteptat. Aşa că oamenii implicaţi în cercetare pot ajunge la
    rezultate cu o mai largă aplicabilitate practică decât sperau sau să schimbe
    modul în care oamenii văd o problemă.

    Ca să vă dau un exemplu, în privinţa
    energiei, îmi amintesc de o întâlnire de la Davos, în care reprezentanţi ai
    sectorului privat puneau presiune asupra comisarului responsabil cu energia de
    atunci să susţină mai mult cercetarea. Şi au insistat spunând că nimeni din
    sectorul privat nu ştie care vor fi nevoile energetice în 20 de ani. Şi au
    accentuat asupra necesităţii ca aceste lucruri să fie privite global, pentru a
    putea descoperi orice posibilităţi ar exista. Pentru că la acel moment nu era
    clar care urmează să fie tehnologiile cheie de dezvoltare la nivel global.
    Cosider că poţi păstra o minte deschisă numai dacă laşi spaţiu cercetătrilor.
    Noi îi provocăm pe cercetători să vină cu cele mai ambiţioase idei de
    proiecte.


    Vindecarea
    cancerului, combaterea schimbărilor climatice, prognozarea cutremurelor -
    astfel de provocări sunt pur și simplu prea mari pentru a fi abordate de un
    singur om de știință. Acesta este motivul pentru care ERC acordă subvențiile
    Synergy. În competiția din 2019 pentru aceste subvenții, 37 de grupuri de
    cercetare au fost selectate pentru finanțare. Aceste subvenții speciale sunt în
    valoare totală de 363 milioane de euro. Finanțarea
    face parte din programul de cercetare și inovare al UE, Orizont 2020.


  • 100 de miliarde de euro pentru cercetare și inovare

    100 de miliarde de euro pentru cercetare și inovare

    Alocarea bugetară propusă de 100 de miliarde EUR pentru perioada 2021-2027 include 97,6 miliarde EUR pentru programul Orizont Europa. Un acord rapid privind bugetul general pe termen lung al UE și propunerile sale sectoriale este esențial pentru a se asigura faptul că fondurile UE vor genera rezultate pe teren cât mai curând posibil. Întârzierile ar obliga cercetătorii cei mai străluciți din Europa să caute oportunități în altă parte. Acest lucru ar însemna pierderea a mii de locuri de muncă în domeniul cercetării și ar afecta competitivitatea Europei. Evaluarea intermediară a programului Orizont 2020 a arătat că programul este pe calea cea bună pentru a contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică, a aborda provocările majore cu care se confruntă societatea și a îmbunătăți viețile cetățenilor eurodeputatul Dan Nica.

    Dan Nica: Dacă nu ai pe cineva aici să se zbată pentru țara ta, atunci să nu ne mai plângem sau să nu ne întrebăm de ce anumite lucruri care se întâmplă. Anumite legi europene, pentru că legea acționează la fel pentru toate statele membre, evident afectează mai mult pe unul și mai puțin pe altul. Dacă nu ai oamenii care se bat, astfel încât legea sa te ajute mai mult pe tine în România și să te afecteze negativ cât mai puțin atunci lucrurile sunt rele, foarte rele. Eu sunt raportorul pe cercetare. Este un raport cu privire la cercetare Orizont Europa 2020 – 2027 cu adevărat important la care se pot decide lucruri importante și în special pentru cercetarea din România și acolo am introdus și chestii în care nu au înțeles.

    Coeziune interpretată altfel în sensul că această discriminare și această situație de factum în care cei din vest nu prea vor să facă consorții cu cei din est din diverse motive care nu au legătură cu pata de excelență a cercetării, nu au legătură cu partea de profesionalism a celor din România cum poți s-o depășești? Simplu. Dacă intri într-un consorțiu vii cu banii din … astfel încât cei din vest sa nu spună ce din banii mei să-ți dau ție? Nu. Eu vin cu banii mei. Este foarte inteligent. Și am propus și am obținut un vot unanim al gupurilor politice, 4 miliarde de euro pentru acest mecanism de … pentru țările care încă nu sunt foarte prezente în Orizont 2020. Cumva numărul foarte important este cel de plată.

    Într-un proiect de pildă dacă ar fi un cercetător român, un cercetător belgian, unul german și unul francez, cercetătorul român este plătit cam de două ori și jumătate mai puțin decât un muncitor. Este inacceptabil. Și am pus acolo o creștere cu 25 % față de cel mai bine plătit cercetător într-un proiect național ceea ce va face ca această diferență în continuare să existe dar s-o micșorăm. Mai am să conving Ministerul Sănătății să facă același lucru pentru că există apeluri deschise unde ar trebui să fie de exemplu pentru rețeaua de boli rare unde se acordă foarte mulți bani. Culmea este de exemplu ca noi avem foarte multe centre care tratează cancerul dar nu sunt parte a rețelei și nu pot să ia bani.

    Progresul României este indisolubil legat de dezvoltarea părții de cercetare. Nu ai o parte de cercetare care să fie bună, semnificativă și bine finanțată ai și probleme ca dezvoltare economică sustenabilă. Sustenabilă înseamnă cu noi tehnologii, cu noi lucruri care să te facă mai competitiv și până la urmă și viața fiecărui român depinde de ceea ce se întâmplă în cercetare. Și pe parte de sănătate și pe parte de eficientă energetică și pe partea de confort urban.

    De la cercetarea fundamentală la inovații creatoare de piețe s-ar încetinii o serie de progrese importante de exemplu în materie de sănătate combaterea schimbărilor climatice, transportul ecologic și agricultura durabilă iar soluțiile pentru tratarea cancerului, emisiile de gaze cu efect de seră, autovehiculele inteligente și dietele sănătoase ar întârzia să apară.

  • Comisia Europeană a propus bugetul pentru 2020

    Comisia Europeană a propus bugetul pentru 2020

    Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget pentru anul viitor, în valoare de peste 168 de miliarde de euro. Suma include și contribuţia Marii Britanii, țară care, teoretic, se pregătește să iasă din spațiul comunitar cel mai târziu pe 31 octombrie.

    Este ultimul buget propus de Comisia Europeană, condusă de Jean Claude Juncker. Este și ultimul din actualul cadru financiar multianual 2014-2020. Propunerile au fost făcute plecând de la ideea că Marea Britanie joacă un rol, pentru că această țară este inclusă în actualul buget multianual.

    Cu aceste cuvinte a început prezentarea proiectului de buget pe anul viitor comisarul european, Gunther Oettinger. Declarația arată că Executivul comunitar contează pe acordul negociat cu premierul britanic Theresa May, care prevede onorarea către Uniunea Europeană a obligaţiilor financiare care revin Regatului Unit până la sfârşitul anului viitor. Adică pînă la încheierea actualui cadru financiar multianual 2014-2020, adoptat în unanimitate de cele 28 de state membre ale Uniunii, deci inclusiv de Marea Britanie.

    Comisia ia totuși în calcul posibilitatea unor amendamente la buget, în cazul în care divorțul dintre Londra și Bruxelles are loc la final de octombrie fără nici un acord.

    Marea Britanie este un contributor net la bugetul Uniunii, cu nu mai puțin de 12 miliarde de euro. Trebuie să acoperim golul într-un fel. De aceea, în funcție de situație, va trebui să venim în octombrie cu amendamente la proiectul de buget. Vor avea loc discuții extraordinare și vom reduce suma de bani de care dispunem.

    Până atunci însă, bugetul propus pentru anul viitor este de peste 168 de miliarde de euro în creştere cu 1,3 la sută față de cel de anul acesta.

    Propunem mai multe investiții în cercetare și dezvoltare. Sunt, de fapt, cele mai ambițioase de până acum. Vrem să obținem valoare adăugată din investițiile pe care le facem. De aceea ne propunem să asigurăm finanțare sau cofinanțare pentru cât mai multe proiecte de cercetare și inovare, spune același comisar european pentru buget, Guenter Oettinger.

    Și, într-adevăr, peste 13 miliarde euro ar urma să fie alocate programului de de cercetare și inovare Orizont 2020, iar 1,2 miliarde de euro sunt fonduri destinate sistemului european de navigație prin satelit, Galileo. Ar putea crește astfel gradul de utilizare al acestui sistem, de la 700 de milioane de utilizatori în întreaga lume în prezent la 1,2 miliarde de utilizatori până la sfârșitul anului viitor.

    Și programul Erasmus plus ar urma să primească aproape 3 miliarde de euro. Este programul care le permite europenilor să studieze, să se instruiască sau să facă muncă voluntară în străinătate timp de un an.

    Mai trebuie spus că peste 156 de milioane de euro sunt alocate noului program rescEU (o modernizare a actualului mecanism de protecție civilă) pentru a face față în mod mai eficient cutremurelor, incendiilor de pădure și altor dezastre naturale.

    Proiectul de buget trebuie examinat acum de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii, adică de miniștrii responsabili din statele membre ale Uniunii.


  • Cercetarea în agricultură şi bioeconomie

    Cercetarea în agricultură şi bioeconomie

    Comisia Europeană a alocat 10 miliarde de euro pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale pentru perioada 2021-2027.

    La Bucureşti s-a desfăşurat, în această săptămână, o reuniune informală a miniştrilor agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene pe tema Cercetarea în Agricultură şi Bioeconomie – Crearea de sinergii, prezidată de ministrul român al agriculturii, Petre Daea.

    La lucrări, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, a anunţat că forul european a alocat 10 miliarde de euro în propunerea cadrului financiar multianual pe agricultură pentru perioada 2021 – 2027 pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale. Oficialul european a subliniat că ar dori ca Politica Agricolă Comună să îşi joace pe deplin rolul în dezvoltarea bioeconomiei.

    Inovarea este esenţială pentru pregătirea agriculturii pentru viitor, dar şi pentru a asigura oportunităţile în acest sens. Avem mari oportunităţi pentru creşterea şi ocuparea forţei de muncă în mediul rural pentru exploatarea potenţialului bioeconomiei. Estimăm că până în 2030, putem crea un milion de locuri de muncă în agricultură, însă fermierii trebuie să fie în centrul politicilor noastre. Aceştia trebuie să joace un rol important în crearea şi menţinerea în mediul rural a locurilor de muncă şi în ultimii ani am subliniat acest lucru începând cu declaraţia din 2016 în care am stabilit principiile temei pe care o discutăm acum. Fundaţia este acum turnată, iar preşedinţia finlandeză va continua acest demers, continuând să clădească peste munca preşedinţiei române şi să vină cu următoarele măsuri practice, cu programele care să permită implementarea politicilor elaborate până acum.

    Comisarul european a susţinut că îi este recunoscător preşedinţiei României şi ministrului Agriculturii personal pentru atenţia pe care o acordă bioeconomiei şi pentru modul în care România poate contribui la dezvoltarea agriculturii în Europa.

    Bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice. Acesta este unul dintre cele mai mari şi mai importante sectoare ale Uniunii, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ două miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane. De asemenea, acesta este un domeniu esenţial pentru stimularea creşterii în zonele rurale şi de coastă.

    Uniunea Europeană finanţează deja cercetarea, demonstrarea şi punerea în aplicare a unor soluţii durabile, bazate pe incluziune, şi circulare, inclusiv cu 3,85 miliarde de euro alocate în cadrul actualului program de finanţare – Orizont 2020.