Tag: Oscar

  • “N’attendez pas trop de la fin du monde” de Radu Jude

    “N’attendez pas trop de la fin du monde” de Radu Jude

    Chef-d’œuvre de collage et de montage,
    dramatique et comique à la fois, le dernier titre du cinéaste roumain, Radu
    Jude, N’attendez pas trop de la fin du monde représente la proposition de la
    Roumanie aux Oscars du meilleur film étranger en 2024. La comédienne Ilinca
    Manolache și l’acteur amateur Ovidiu Pîrșan sont les protagoniste de ce long
    métrage récemment sorti en salle, en Roumanie. Présenté en première au Festival
    international de film de Lucarno, le film a été récompensé du Prix du jury, de
    la Maintien du jury oecuménique et du Prix du public jeune.

    Considéré comme l’un des cinéastes les plus
    importants du moment, Radu Jude fait ses débuts en 2009 quand son premier long
    métrage, La Fille la plus heureuse du monde décroche le prix de la
    Confédération internationale des cinémas d’art et d’essai à la Berlinale. En
    2015, son film Aferim est sélectionné en compétition officielle au 65e
    festival international du film de Berlin et obtient l’Ours d’argent du meilleur
    réalisateur. En 2018, le film Peu m’importe si l’Histoire nous considère comme
    des barbares est couronné par le Globe de cristal du Festival de Karlovy Vary.

    Dans un article sur la publication en ligne
    les Inrockuptibles, Robin Vaz affirme et nous citons En montant ces séquences
    avec des extraits d’un film produit dans les années 1980 sous la dictature de
    Ceaușescu et à la gloire d’une chauffeure de taxi modèle, le cinéaste met en
    perspective le pouvoir économique d’aujourd’hui avec le pouvoir politique
    d’hier. Dans les deux cas, les images dominantes reposent sur des mécanismes pervers
    qui dépouillent les plus démuni·es de leurs propres reflets, paroles et
    histoires. Par le zoom et le ralenti, Jude exhume alors du fond de la pellicule
    des figures du lumpenprolétariat que la censure avait tenté de dissimuler
    derrière le visage d’une brave travailleuse héroïque.



    En octobre dernier, lors d’une conférence de
    presse, la Roumanie annonçait sa proposition aux Oscars. Invités aux micro de
    RRI, le réalisateur Radu Jude et la protagoniste, Ilinca Manolache, se penchent
    sur l’avatar numérique créé dans le film.

    Ce film se nourrit de mon désir de mettre à
    profit ma frustration envers ce type de dynamique si présente dans la société
    roumaine. Moi, j’avais déjà travaillé avec Ilinca pour des rôles secondaires et
    je voulais absolument lui offrir un rôle principal. J’ai été séduit par l’idée
    de cet avatar car il m’a permis de formuler des critiques d’une manière très
    intelligente. Après, les collages ont ouvert plusieurs voies à l’exploration.Et
    puis, enfin, j’ai tenté de répondre à travers ce film à la question qu’est ce
    que c’est qu’une image? Qu’est-ce qu’une image représente-t-elle en rapport
    avec la réalité? Qu’est ce que l’humanité perd avec toutes ces images
    virtuelles qui ont le vent en poupe, avec l’Intelligence artificielle qui rend
    les choses parfois plus compliquées. Il y a une certaine énergie qui se
    dégagent de toutes ces plateformes en ligne qui nous renvoient au début du
    cinéma.




    Effectivement, Robin Vaz affirme sur le même
    site les Inrockuptibles que tous ces
    collages déconstructivistes de Radu Jude évoquent les films de Godard, tout en
    se parant d’un humour dévastateur. Comment le cinéaste a-t-il construit ce
    film, et comment a-t-il fait pour insérer
    la partie en noir et blanc datant des années 1980?


    A parler de tous ces extraits du film en noir
    et blanc, les choses se sont construites pas à pas, parce que même le projet,
    dans son ensemble, il s’est construit pas à pas. Je n’ai pas eu dès le départ
    l’idée de faire un montage qui mélange le fil principal à l’histoire d’un avatar
    et aux images en noir et blanc extraites du long-métrage de Lucian Bratu,
    Angela avance. Tout cela est venu au fur et à mesure que le projet avançait.
    Nous avons décidé de tourner non seulement en noir et blanc, mais aussi sur une
    pellicule cinématographique d’une largeur de 16 mm, par souci de faire une
    sorte d’expérience en voie de disparition
    .






    Comment Ilinca Manolache a-t-elle reçu la
    proposition de faire un tel rôle?


    Pour moi, le plus important a été de rester
    attentive à tout ce que Radu voulait de moi, à me concentrer sur les choses
    qu’il me prétendait à faire. Quand j’ai lu le scénario, je m’y suis retrouvée,
    donc, le personnage était assez proche de moi. Je suis tellement fière d’avoir
    fait ce rôle qui me représente beaucoup que j’avoue que parfois, il m’arrive de
    me poser la question: et maintenant, comment ma carrièreva évoluer? Est-ce que
    l’avenir pourrait-il m’apporter un autre rôle tout aussi important que celui du
    film de Radu?




    Interrogé sur sa participation, l’acteur
    amateur Ovidiu Pîrșan a ajouté:


    Pour moi, ce projet reste ma plus belle
    expérience de vie. C’est pour la première fois que j’ai joué dans un film et je
    suis comblé. Quant à mon personnage, je l’ai vite incarné, car, je ne sais pas
    si vous le savez, mais moi, dans ma vraie vie, je suis vraiment immobilisé dans
    un fauteuil roulant. Donc, en quelque sorte, j’ai porté à l’écran ma propre
    histoire, mais d’une manière différente
    . (trad. Ioana Stancescu)

  • 20.09.2022 (mise à jour)

    20.09.2022 (mise à jour)

    ONU – Le président roumain Klaus Iohannis se trouve à la tête
    d’une délégation roumaine qui participe deux jours durant à la 77e
    session de l’Assemblée Générale de l’ONU. A l’agenda des pourparlers : la
    paix et la sécurité, le développement durable, l’insertion sociale, la
    cybersécurité, les droits de l’homme, la biodiversité, la gestion des eaux ou
    encore les actuels défis mondiaux. La Roumanie plaide pour des solutions
    communes aux différents défis mondiaux, tels la sécurité énergétique, les
    changements climatiques ou l’accès à l’éducation, a précisé le président
    roumain dans une allocution. Bucarest fait des efforts pour soutenir l’Ukraine
    à transporter ses récoltes de céréales afin d’éviter une crise alimentaire,
    a-t-il ajouté. Lundi, dans un message vidéo transmis dans le cadre du sommet sur
    la Transformation de l’Education, à New York, le chef de l’Etat roumain a
    déclaré que la Roumanie s’engageait à mettre à jour son système d’Education et
    à protéger ses citoyens des défis économiques.










    Energie – Les partis de la coalition au pouvoir en Roumanie
    ont décidé mardi à subventionner les prix à la pompe des carburants jusqu’à la
    fin de l’année. L’annonce a été faite dans le contexte où l’actuelle
    compensation de 50 bani par litre de carburant était censée se terminer d’ici
    fin septembre, a affirmé le leader social-démocrate, Marcel Ciolacu. Les responsables
    politiques de Bucarest ont décidé d’ajouter sur la liste des bénéficiaires de
    tarifs plafonnés, les fabricants de médicaments génériques. Aussi bien les partis au pouvoir
    que ceux en opposition ont déposé des amendements sur le décret d’urgence du gouvernement
    qui règlemente les tarifs énergétiques.


    Reine – La princesse Margareta, gardienne de la couronne de
    Roumanie et le prince consort, Radu, ont participé à une réunion de famille au
    Château de Windsor, à l’invitation du Roi Charles III, lundi, après les
    funérailles de la Reine Elisabeth II. Une centaine de chefs d’Etat et de
    gouvernement et de nombreux représentants des maisons royales du monde entier
    ont assisté aux cérémonies de Londres. Y étaient présents, entre autres le
    président américain Joe Biden et le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis.


























    Consommation – 50% des Roumains ont réduit leurs dépenses en
    2022, en raison de la flambée des prix, constate une récente étude. Un quart de
    la population a économisé de l’argent pour investir dans l’éducation et dans la
    formation professionnelle. Somme toute, les Roumains ont adapté leur
    comportement financier au contexte d’une inflation accélérée et à la flambée
    des tarifs des utilités.


    Sécheresse – En Roumanie, la sécheresse de cet été a détruit 600 000
    hectares de terrain agricole dans 37 départements et à Bucarest, la capitale, a
    fait savoir mardi le ministère de l’Agriculture et du développement rural. Les principales
    cultures d’automne affectées par le manque d’eau sont celles d’orge, d’avoine
    et de seigle. En même temps les cultures de printemps les plus affectées par ce
    phénomène sont le maïs, le tournesol, le soja et les plantes fourragères.




    Cinéma – Le film « Immaculé » (Imaculat) réalisé par
    Monica Stan et George Chiper-Lillemark est la proposition de la Roumanie pour
    la catégorie du Meilleur long-métrage international des Prix Oscar, a fait
    savoir le Centre national de la cinématographie. Primé au festival de Venise en
    2021 et à celui du Portugal, cette année, « Immaculé » est un drame
    psychologique inspiré des faits réels, une histoire sur la survie. Au centre de
    l’action – Daria – une jeune fille dépendante d’héroïne, qui arrive dans une
    clinique de désintoxication. A ses 18 ans, elle semble être naïve et innocente,
    gardant encore les caractéristiques d’une fille issue d’une bonne famille, avec
    des principes, une fille éduquée et désireuse de suivre une faculté. Toutefois,
    le contact avec le nouveau monde dans lequel elle se retrouve déclenche en elle
    des effets qui la transforment, lit-on dans le synopsis du film.








    Tennis – La joueuse de tennis roumaine Irina Begu est la principale
    favorite du tournoi de Budapest où elle affrontera dans un premier temps, Rebeka
    Stolmar de Hongrie. Lundi, une autre Roumaine, Irina Bara, a été vaincue par la
    Française Océane Dodin au premier round de la compétition. Pour sa part, Irina
    Begu a fait un bond de 8 places au classement mondial cette semaine et occupe
    désormais la 33e position, grâce notamment à sa victoire dans le
    « Ţiriac Foundation Trophy » (Le trophée de la Fondation Tiriac), un
    tournoi WTA déroulé à Bucarest. D’autres Roumaines sont à retrouver dans le
    classement mondial des 100 meilleures joueuses de tennis : Simona Halep
    (n° 9 mondiale), Sorana Cîrstea (n° 39 WTA), Ana Bogdan (n° 54 WTA), Jacqueline
    Cristian (68 WTA) et Elena-Gabriela Ruse (98 WTA).






    Météo – Les températures vont chuter
    dans les 24 prochaines heures, notamment dans l’ouest, le sud-ouest, le centre
    et le nord du territoire où mercredi, il fera très frais pour cette période de
    l’année. Le ciel sera plutôt couvert et des pluies tomberont sur la moitié nord
    de la Roumanie. Des précipitations mixtes seront signalées en altitude, à plus
    de 1500 mètres. Des phénomènes orageux risquent de se produire mercredi, dans
    les régions méridionales. Les températures iront mercredi de 13 à 20 degrés.

  • Nachrichten 24.04.2021

    Nachrichten 24.04.2021

    In Temeswar, Westrumänien, hat ein dreitägiger Impfmarathon begonnen, um der Impfkampagne einen Impuls zu geben, haben die örtlichen medizinischen Behörden bekannt gegeben. 500 freiwillige Ärzte, Krankenschwestern und Medizinstudenten haben sich an dieser Aktion beteiligt, bei der 10 Tausend Pfizer-Dosen verabreicht werden sollen. Das erste Drive-in-Impfzentrum wurde am Samstag in Deva, Westrumänien, eröffnet, so dass sich die Menschen auf dem Parkplatz des örtlichen Einkaufszentrums impfen lassen können. In den letzten 24 Stunden wurden landesweit 90 Tausend Impfdosen verabreicht. Seit der Einführung des Impfstoffs Ende Dezember wurden fast 3 Millionen Menschen in ganz Rumänien geimpft, 1,7 Millionen von ihnen erhielten die zweite Impfung. Die Zahl der neuen Covid-19-Fälle ist im Abwärtstrend, ebenso die Zahl der Menschen, die derzeit in Krankenhäusern behandelt werden. In den letzten 24 Stunden wurden 22 hundert Covid-Infektionen und 154 Todesfälle gemeldet. Etwa 1380 Patienten befinden sich auf der Intensivstation.


    Das Komitee für Notfallsituationen der Stadt Bukarest hat die Eindämmungsma‎ßnahmen für die Covid-19-Pandemie erweitert. Die nächtliche Ausgangssperre von 22 bis 5 Uhr gilt weiterhin an den Wochentagen und von 20 bis 5 Uhr am Wochenende. Am 8. April verlängerte die Regierung den Warnzustand auf dem Gebiet Rumäniens um weitere 30 Tage, beginnend mit dem 13. April. Die nächtliche Ausgangssperre soll jedoch während des orthodoxen Osterfestes am 1. und 2. Mai und des Ramadan am 8. und 9. Mai aufgehoben werden.


    Die Entscheidung der Rating-Agentur Fitch, Rumäniens Position unter den Ländern mit niedrigem Investitionsrisiko zu bestätigen, basiert auf der moderaten Staatsverschuldung und der positiven Entwicklung des BIP pro Kopf, so das Finanzministerium in Bukarest. Fitch Ratings hat das Rating Rumäniens bei BBB minus mit negativem Ausblick bestätigt. Laut der Agentur spiegelt der negative Ausblick die Unsicherheit bezüglich der Umsetzung von Ma‎ßnahmen zur Behebung mittelfristiger fiskalischer Ungleichgewichte und die Auswirkungen der Coronavirus-Pandemie auf die rumänischen Staatsfinanzen wider. Die Pläne der gegenwärtigen Regierung beinhalten eine Reihe von fiskalischen und makroökonomischen Reformen, um die mittelfristige fiskalische Nachhaltigkeit zu verankern, aber eine schwache Erfolgsbilanz der fiskalischen Konsolidierung und eine sehr hohe Budgetrigidität stellen die grö‎ßten Herausforderungen für die öffentlichen Finanzen dar. Fitch erwartet, dass Rumäniens Wirtschaft dank der starken Investitionsdynamik und einer allmählichen Erholung der Exporte und des privaten Konsums in den Jahren 2021-22 um durchschnittlich 5,8% wachsen wird.


    Die 93. Oscar-Verleihung findet am Sonntag, den 25. April statt, mit einer zweimonatigen Verzögerung aufgrund der Covid-19-Pandemie. Der Film Colectiv” des Regisseurs Alexander Nanau ist Rumäniens Vorschlag für die Academy Awards 2021 und läuft in den Sektionen Bester Dokumentarfilm und Bester internationaler Spielfilm. Der Film, eine rumänisch-luxemburgische Produktion, zeigt die gemeinsamen Bemühungen von Ärzten, Regierungsbeamten und Journalisten, einen gro‎ßen Betrug im rumänischen Gesundheitssystem aufzudecken, nach dem Brand, der im Oktober 2015 den Nachtclub Colectiv” in Bukarest zerstörte. Colectiv” wurde bei den Europäischen Filmpreisen und bei den London Critics Circle Film Awards als bester Dokumentarfilm ausgezeichnet.


    SPORT: Die rumänische Tennisspielerin Sorana Cîrstea hat sich am Samstag für das Finale des WTA-Tennisturniers in Istanbul qualifiziert, das mit 235 Tausend Dollar Preisgeld dotiert ist. Die Rumänin setzte sich mit 6:4, 6:4 gegen Marta Kostyuk aus der Ukraine durch und trifft am Sonntag auf die topgesetzte Elise Mertens aus Belgien. Mertens setzte sich gegen die Russin Veronika Kudermetova mit 6:1, 6:4 durch.

  • April 24, 2021 UPDATE

    April 24, 2021 UPDATE

    VACCINE A Vaccination Marathon has kicked
    off for three days in Timisoara, western Romania, with a view to giving an
    impetus to the immunization campaign, local medical authorities have announced.
    500 volunteer physicians, nurses and medical students have got involved in this
    campaign during which 10 thousand Pfizer doses are to be administered. The
    first drive-in vaccination center was opened in Deva, western Romania on
    Saturday, allowing people to get a jab in the parking lot of the local city
    mall. 90 thousand vaccine doses have been administered in the past 24 hours
    nationwide. Almost 3 million people have been vaccinated all over Romania since
    the vaccine rollout kicked off in late December and 1.7 million of these have
    got the second jab. The number of new Covid-19 cases is on a downward trend and
    so is the number of people currently being treated in hospitals. 22 hundred
    Covid infections have been reported in the past 24 hours and 154 fatalities.
    About 1380 patients are in intensive care.






    MEASURES The Committee for Emergency
    Situations of the city of Bucharest has extended the containment measures for
    the Covid-19 pandemic. The night curfew between 22 and 5 hours is still in place
    during the weekdays and between 20 and 5 hours at weekend. On April 8th
    the government extended the state of alert on Romania’s territory for 30 more
    days, starting April 13th. The night curfew is to be lifted though
    during the Orthodox Easter over May 1st and 2nd and
    Ramadan over May 8th and 9th.






    RATING A decision by the Fitch rating
    agency to reconfirm Romania’s position among the low-risk countries in terms of
    investment, has been based on its moderate public debt and the positive GDP
    development per capita, says the Finance Ministry in Bucharest. Fitch Ratings
    has affirmed Romania’s rating at ‘BBB minus’ with negative outlook. According
    to the agency, the negative outlook reflects uncertainty regarding the
    implementation of policies to address medium-term fiscal imbalances and the
    impact of the coronavirus pandemic on Romania’s public finances. The plans of
    the present administration include a series of fiscal and macro reforms to
    anchor medium-term fiscal sustainability, but a weak track record of fiscal
    consolidation and very high budget rigidities constitute key public finance
    challenges. Fitch expects Romania’s economy to expand by an average of 5.8% in
    2021-22 thanks to the strong investment momentum and a gradual recovery in
    exports and private consumption.






    OSCAR The 93rd Academy
    Awards is to take place on Sunday, 23rd April, with a two-month
    delay due to the Covid-19 pandemic. Director Alexander Nanau’s film ‘Collective’
    is Romania’s proposal for 2021 Academy Awards, and it will be running in the Best
    Documentary Feature and the Best International Feature Film sections. A Romania-Luxembourg
    production, the film presents the joint efforts of physicians, government
    officials and journalists to unearth a major fraud in Romania’s healthcare system,
    in the aftermath of the blaze that destroyed the Colectiv night club in
    Bucharest in October 2015. ‘Collective’ has been designated the best
    documentary by the European Film Awards and by the London Critics’ Circle Film
    Awards.








    TENNIS Romanian
    tennis player Sorana Cirstea on Saturday qualified for the finals of the WTA
    tennis tournament in Istanbul with 235 thousand dollars in prize money. The
    Romanian clinched a 6-4, 6-4 win against Marta Kostyuk of Ukraine and she will
    be up against top-seeded Elise Mertens of Belgium on Sunday. Mertens
    outperformed Russian Veronika Kudermetova 6-1, 6-4.




    (bill)



  • The week in Review March 15-20, 2021

    The week in Review March 15-20, 2021

    COVID-19 in Romania: latest developments


    Romania is struggling with the third wave of the coronavirus pandemic, with growing numbers of cases reported every day. According to official data, in the little over 1 year since the first SARS–CoV-2 patient was identified in the country, Romania has seen over 880,000 infections, and some 22,000 people have died. For the first time this year, the number of new cases reported in 24 hours has recently gone over 6,000. Another worrying figure is the number of people in ICUs.



    The authorities promise that the situation is under control but call for responsibility. President Klaus Iohannis said this new wave may be the last, given that the number of immunised people is growing by the day.



    This week, the third and last stage of the vaccination programme kicked off in Romania, giving access to vaccines to the general public over 16 years of age. This month, Romania should receive a total of over 2.6 million doses of 3 approved vaccines (Pfizer, Moderna and AstraZeneca).



    In the meantime, however, the state of alert has been extended this week. Previous measures remain in place, and some new ones have been introduced, such as a ceiling on occupancy rates in mountain resorts of 70% of the total accommodation capacity.



    National Recovery and Resilience Plan


    President Klaus Iohannis had talks with the Liberal PM Florin Cîțu and other Cabinet members, to discuss the breakdown of the funds under the National Recovery and Resilience Plan. After the meeting, Iohannis said the healthcare system will be one of the main beneficiaries. According to the head of state, the over 30 billion euro earmarked for Romania under this EU-wide plan is a chance for Romania to develop and implement the reforms postponed for years.



    The investments stipulated in the plan will help create new jobs, especially for those affected by the pandemic, will create new business opportunities, will help strengthen entrepreneurship and boost competitiveness. The Plan will also allow for the funding of the motorway network, while at the same time promoting green transportation. Another programme, entitled “Educated Romania, will also benefit from substantial funding.



    The Plan is to be approved by the Government next week and submitted to the European Commission.



    Public sector pensions and salaries


    The Government has taken the first concrete step to scrap the cumulated payment of public pension benefits and salary to the same individual. The Cabinet approved a draft law that forces public sector employees who reach retirement age to choose between receiving a salary if they continue to work, and receiving public pension if they retire. According to the labour minister Raluca Turcan, staying on the job past retirement age is an option, a right, and not an obligation. Nearly 35,000 people currently receive both salaries and pensions from the state budget, and in the near future they will have to opt for one or another.




    Simple motion against the economy minister


    The Senate of Romania Tuesday dismissed a simple motion tabled by the Social Democratic Party in opposition against the economy minister Claudiu Năsui, a member of Save Romania Union. Among other things, the Social Democrats blame Năsui for the absence of a strategy to support Romanian industry, for delays in implementing an aid scheme for the hospitality sector, for scrapping holiday vouchers and suspending payments under the Start-Up Nation programme.



    Claudiu Năsui denied all the accusations, and claimed the motion was tied to his ministry making public a list with the institutions contracts. Năsui promised his efforts to bring transparency in the work of the ministry will not stop here. We have turned off many conduits for draining public money and will continue to do so, we will encourage exports and will promote companies efforts to connect to the global market, the economy minister said during the debates on the motion against him.




    Cooperation and Verification Mechanism


    Romania may conclude the Cooperation and Verification Mechanism in the judiciary this year, provided that it implements all the recommendations of the European Commission, and as of next year its justice system might be assessed for the first time only in the context of the report on the rule of law, like all other EU member countries. This statement was made exclusively for Radio Romania by the European Commission vice-president Věra Jourová, who added that the Commission still believes the special unit investigating magistrates is an intrusive institution which affects the independence of judges.



    Věra Jourová had online consultations with Romanian officials, magistrates, MPs and civil society representatives. In a Facebook post after the talks with the European official, PM Florin Cîțu said that his Cabinet intends to address the ill-advised changes in the laws regulating the judiciary operated in 2017-2019, and that he shares the Commissions hopes that Romania will meet its rule of law commitments in the first half of this year.



    On Thursday the government passed a bill dismantling the special unit investigating magistrates. The justice minister Stelian Ion said the goal is to return cases involving magistrates to the competent prosecutors offices.




    “collective – the first Romanian film nominated for the Oscars


    The documentary “colectiv, by Alexander Nanau, is as of this week the first Romanian film nominated for the Oscars, competing in 2 categories (best documentary and “best international feature). The Romania-Luxembourg co-production depicts the joint efforts of doctors, government officials and investigative journalists that uncover a large-scale fraud in the Romanian healthcare system, in the wake of the fire in Bucharests Colectiv nightclub, which killed scores of people in October 2015.



    The film premiered at the 2019 Venice International Film Festival and earned the best documentary awards of the European Film Academy and of the London Film Critics Circle. “It tells the story of how incompetent authorities use lies and manipulation to trample over peoples lives, the director says. (tr. A.M. Popescu)

  • Retrospectiva săptămânii 14.03 – 20.03.2021

    Retrospectiva săptămânii 14.03 – 20.03.2021

    Situația epidemiologică în România


    România se află în valul al
    treilea al epidemiei de coronavirus, cu cifre raportate în creștere. Datele
    oficiale arată că, în mai bine de un an de la identificarea pe teritoriul său a
    primului pacient cu SARS-CoV-2, în România s-au înregistrat peste 880 de mii de
    infectări, iar circa 22 de mii de români au murit în urma complicațiilor
    asociate noului coronavirus.

    Pentru prima dată în acest an, numărul cazurilor
    noi raportate în 24 de ore a trecut, recent, de 6 mii. Un alt indicator cu
    valori îngrijorătoare este cel al persoanelor internate la ATI. Autorităţile de
    la București dau asigurări că situaţia epidemiologică este, totuși, sub control,
    dar fac apel la responsabilitate.

    Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat că
    acest nou val poate fi chiar ultimul, având în vedere că numărul persoanelor
    imunizate creşte de la o zi la alta. În această
    săptămână a început a treia – și ultima – etapă a campaniei de vaccinare, care se adresează populaţiei generale cu vârsta peste 16 ani. În această
    lună, România ar trebui să primească, în total, 2,6 milioane de doze din cele
    trei vaccinuri aprobate – Pfizer, Moderna și AstraZeneca. Pe de altă parte, în
    această săptămână, a fost prelungită starea de alertă. Sunt în vigoare restricțiile anterioare,
    dar și unele noi, precum cea privind ocuparea spațiilor de cazare în unităţile
    turistice din zona montană în proporție de cel mult 70%.



    Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă


    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, după o întâlnire cu
    premierul liberal Florin Cîțu şi mai mulţi membri ai Guvernului, în cadrul
    căreia s-a discutat despre cum vor fi alocate sumele din Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă, că sistemul de sănătate se va număra printre
    principalii beneficiari.

    Șeful statului a apreciat că cele peste 30 de miliarde
    de euro de care România beneficiază prin acest plan gândit la nivelul întregii
    Uniuni Europene constituie o şansă pentru dezvoltare şi realizarea reformelor
    amânate atâţia ani. Investiţiile propuse vor duce la crearea de noi locuri de
    muncă, în special pentru cei afectaţi de pandemie, la noi oportunităţi de
    afaceri, consolidarea antreprenoriatului şi creşterea competivităţii în economie.

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va permite, totodată, finanţarea
    dezvoltării reţelei de autostrăzi, în paralel cu promovarea unui transport cât
    mai puţin poluant. Programul România Educată va beneficia, de asemenea, de o
    finanţare substanţială. Planul urmează să fie aprobat de Guvern săptămâna
    viitoare şi trebuie trimis Comisiei Europene.



    Cumulul pensie-salariu în
    sistemul public


    Guvernul a făcut primul pas concret în eliminarea cumulului
    salariului cu pensia pentru angajaţii din sistemul public şi a adoptat în primă
    lectură proiectul de lege care prevede că, dacă o persoană care îndeplineşte
    condiţiile de pensionare optează pentru prelungirea activităţii, atunci i se
    suspendă dreptul la pensie. Potrivit ministrului Muncii, Raluca Turcan,
    continuarea activităţii reprezintă o opţiune, un drept şi în niciun caz o
    obligaţie. Aproximativ 35 de mii de persoane se află în această situație și ar
    urma să decidă într-un viitor nu prea îndepărtat între pensie şi salariu.



    Moțiune simplă împotriva
    ministrului Economiei


    Senatul de la București a respins, marţi, moţiunea simplă depusă de principalul
    partid de opoziție, PSD, împotriva ministrului Economiei, Claudiu Năsui, membru
    USR, căruia social-democrații îi
    reproşează, printre altele, lipsa oricărei strategii pentru susţinerea
    industriei româneşti, amânarea aplicării schemei de ajutor de stat pentru
    HoReCa, eliminarea voucherelor de vacanţă sau blocarea plăţilor în programul
    Start-Up Nation. Claudiu Năsui a respins toate acuzațiile care i s-au adus,
    consideră că această moţiune simplă are legătură cu publicarea listei
    contractelor încheiate de Ministerul Economiei şi a anunţat că nu se va opri
    aici cu deciziile de transparentizare.

    Am închis multe robinete de bani
    publici şi o voi mai face, vom încuraja exporturile şi vom promova activitatea
    de internaţionalizare a firmelor, a afirmat ministrul Economiei la dezbaterea
    moţiunii simple împotriva sa.



    Mecanismul de Cooperare și
    Verificare


    România poate încheia, anul acesta, Mecanismul de Cooperare şi
    Verificare pe justiţie, dacă toate recomandările Comisiei Europene sunt puse în
    aplicare, iar de anul viitor ar putea fi, pentru prima dată, evaluată numai în
    contextul raportului privind statul de drept, ca toate celelalte ţări ale UE.
    Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Radio România de
    vicepreşedinta Comisiei, Věra Jourová, care a menţionat că Executivul comunitar
    consideră, în continuare, că Secţia specială de Investigare a magistraţilor
    este o instituţie foarte intruzivă, care afectează independenţa judecătorilor. Věra
    Jourová a avut consultări online cu oficiali români, magistraţi, parlamentari
    şi membri ai societăţii civile.

    Într-o postare pe Facebook după discuția cu
    oficialul european, premierul Florin Cîțu a spus că Guvernul vrea eliminarea şi
    repararea modificărilor legislative nefericite aduse legilor justiţiei în
    perioada 2017-2019 şi că împărtăşeşte dorinţa Comisiei de a finaliza, în prima
    jumătate a acestui an, angajamentele cu privire la statul de drept. Joi, Executivul
    a aprobat proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea
    Infracţiunilor în Justiţie. Ministrul de resort, Stelian Ion a precizat că se
    doreşte revenirea la situaţia anterioară existenţei acestei secţii, iar
    dosarele care-i privesc pe magistraţi se vor întoarce la unităţile de parchet
    competente să le soluţioneze.



    colectiv – primul film românesc nominalizat la
    premiile Oscar


    Documentarul colectiv, regizat de Alexander Nanau, a devenit, în
    această săptămână, primul film românesc nominalizat la premiile Oscar, unde va
    concura la categoriile ”cel mai bun documentar şi cel mai bun lungmetraj internațional.
    Pelicula, o coproducţie România-Luxemburg, prezintă eforturile comune depuse de
    medici, oficiali guvernamentali şi jurnalişti de investigaţie care descoperă o
    fraudă de amploare în sistemul de sănătate din Bucureşti, după incendiul din
    clubul Colectiv, care a avut loc în octombrie 2015 și s-a soldat cu zeci de morți și
    răniți. Premiera mondială a avut loc în 2019 la Festivalul Internaţional de
    Film de la Veneţia. Pelicula a fost desemnată cel mai
    bun documentar la premiile Academiei Europene de Film şi la premiile Cercului
    Criticilor de Film de la Londra. Este o poveste despre stat, nişte autorităţi
    incompetente, care prin minciună şi manipulare au călcat vieţile oamenilor în
    picioare – spune regizorul.

  • “Collective” earns its first Oscar nominations

    “Collective” earns its first Oscar nominations

    The production “Collective”, a documentary directed by Alexander Nanau, became on Monday the first Romanian film nominated at the Academy Awards, being short listed at the 93rd edition of the Oscars in the best documentary and best international feature categories, according to the online platforms of the American Film Academy. The film, a Romania-Luxembourg co-production, presents the joint efforts of doctors, government officials and investigation journalists, who fight against corruption when they discover massive fraud in the Bucharests healthcare system, following the fire at the Collective club in Bucharest on October 30, 2015.



    “It is a story about the state and incompetent authorities, who, through lies and manipulation, destroyed peoples lives. It is important for as many people as possible to watch this movie“, director Alexander Nanau said in February. The production had its world premiere in 2019, at the Venice Film Festival, the oldest film festival in the world. The media described it as a “film about system versus people, truth versus manipulation, personal interest versus public interest about courage and responsibility. “



    The title of the film was given by the name of the club where 65 people lost their lives in a fire, but has a double meaning. It also refers to the fact that we must be together in order to change things for the better, film critic Margareta Nistor told Agerpres news agency.


    Margareta Nistor: “It is for the first time when a Romanian film is nominated for two categories, best international feature and best documentary, respectively. So its a great success. I believe it can win at least one category. Of course, we would love it to win both categories. Competition is bigger in the international feature category. In my opinion, it is the best documentary of all those nominated. “The Romanian film critic also said that this has been a good year for Romanian cinema, given that Romania has just won the Golden Bear at the Berlin International Film Festival.



    The film “Collective“ was designated best documentary at the European Film Academy Awards and is nominated for the European Parliaments Lux Prize, to be announced on April 28, 2021. It also won the best documentary category at international film festivals in Brazil, the US, Israel, Switzerland and Luxembourg. The Hollywood Reporter described Romanias entry as the picture of collective outrage.



    Rounding out the Oscar international feature nominees are The man Who Sold His Skin (Tunisia), Another Round (Denmark), Better Days (Hong Kong), and Quo Vadis, Aida? (Bosnia/Herzegovina), the latter being a co-production with Romanian participation. (EE)


  • “Colectiv”, primul film românesc nominalizat la premiile Oscar

    “Colectiv”, primul film românesc nominalizat la premiile Oscar

    Documentarul
    românesc colectiv, regizat de Alexander Nanau, a devenit luni primul film
    românesc nominalizat la premiile Oscar, unde va concura, în cadrul celei de-a
    93-a ediţii a galei, la categoriile ”cel mai bun documentar şi cel mai bun
    lungmetraj internaţional, potrivit platformelor online ale Academiei de Film
    American.

    Pelicula a fost selectată în categoria ”cel mai bun documentar’
    alături de ‘Crip Camp’, ‘The Mole Agent’, ‘My Octopus Teacher’ şi
    ‘Time’, iar la categoria ‘cel mai bun lungmetraj internaţional’, va concura cu
    producţiile ”Another Round” (Danemarca), ”Better Days” (Hong Kong), ”The
    Man Who Sold His Skin” (Tunisia) şi ‘Quo Vadis, Aida?’ (Bosnia-Herţegovina).

    Documentarul colectiv, coproducţie România-Luxemburg, regizat de Alexander
    Nanau, este o poveste captivantă ce prezintă eforturile comune depuse de
    medici, oficiali guvernamentali şi jurnalişti de investigaţie, care luptă
    împotriva corupţiei în timp ce descoperă o fraudă de amploare în sistemul de
    sănătate din Bucureşti după incendiul din clubul Colectiv, care a avut loc pe
    30 octombrie 2015.

    Pelicula a fost selectată pe lista scurtă a producţiilor
    cinematografice propuse pentru o nominalizare la premiile Oscar la categoriile
    ‘cel mai bun documentar’ şi ‘cel mai bun lungmetraj internaţional’, potrivit
    anunţului făcut în luna februarie de Academia de film americană (Academy of
    Motion Picture Arts and Sciences – AMPAS). ‘Ce este cel mai încântător este că
    această poveste merge mai departe şi, până la urmă, este o poveste despre stat,
    nişte autorităţi incompetente, care prin minciună şi manipulare au călcat
    vieţile oamenilor în picioare şi e cât se poate de important să îl vadă cât mai
    multă lume şi poate ajută pe alţii să îşi dea seama când sunt ei poate
    manipulaţi şi li se pune lor viaţa în pericol de către autorităţi’, a spus
    Nanau într-o declaraţie acordată Agerpres în luna februarie.

    Documentarul
    ”colectiv” a fost desemnat în luna decembrie cel mai bun documentar la Premiile
    Academiei Europene de Film (EFA) şi este nominalizat la Premiul Lux al
    Publicului European, care va fi anunţată pe 28 aprilie 2021. Filmul a obţinut
    titlul de cel mai bun documentar în cadrul mai multor festivaluri
    internaţionale de film, printre care ‘It’s All True’- Brazilia, ‘Hamptons
    International Film Festival’- SUA, ‘Docville’- Belgia, ‘DocAviv Film Festival’-
    Israel, ‘Zurich Film Festival’- Elveţia, sau ‘Luxembourg Film festival’-
    Luxemburg. Premiera mondială a filmului a avut loc anul trecut în cadrul
    Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia, iar premiera nord-americană
    la Toronto International Film Festival.

  • Making Waves: Rumänisches Filmfestival in den USA hob Kurz- und Dokumentarfilme hervor

    Making Waves: Rumänisches Filmfestival in den USA hob Kurz- und Dokumentarfilme hervor

    Das Festival, das auf eine 15-jährige Tradition in New York zurückblickt, fand unter der Leitung von Corina Şuteu, Mihai Chirilov und Oana Radu statt. Es ist dasselbe Team, das die erste Ausgabe des Festivals im Jahr 2006 organisierte. Mihai Chirilov, künstlerischer Leiter des Making Waves-Festivals, spricht über das Programm:



    Für die diesjährige Ausgabe mussten wir das Festival neu erfinden. Wir organisierten alljährlich Treffen zwischen Regisseuren und Schauspielern auf der einen Seite und dem amerikanischen Publikum auf der anderen. Es auch gab Diskussionsrunden. Die diesjährige Ausgabe lief sehr gut. Das Festival dauert immer eine Woche, in dieser Zeit werden ca. sieben rumänische Filme gezeigt, manchmal auch einige Kurzfilme. Das Online-Format ermöglichte uns, diesmal mehr Filme zu streamen. Neben den sieben Spielfilmen nahmen wir auch sechs Kurzfilme ins Programm auf. Ein Vorteil des Online-Formats war, dass die Filme nicht nur dem Publikum in New York zugänglich waren, sondern in ganz Amerika. Vor einigen Tage sprach ich mit unseren Partnern vom Jacob Burns Film Center, die von der Vielzahl der Menschen, die sich die Filme ansahen, überrascht waren. Um alle Filme der diesjährigen Ausgabe zu streamen, benötigte man einen Festivalpass. Sowohl wir als auch unsere Partner vom Jacob Burns Film Center sind froh, dass die Filme ein so breites Publikum fanden. Das Festival hat ein Stammpublikum, gebildet aus New Yorkern, die rumänische Filme mögen, und Rumänen der Diaspora, die die neusten rumänischen Produktionen sehen möchten. Ausdauer war der Schlüssel zum Erfolg. Making Waves erlebte Höhen und Tiefen, richtete sich neu aus und wurde unabhängig. Es finanziert sich gänzlich aus Spenden. Die amerikanischen Zuwendungen binden ein Publikum, das wir heranzogen und das uns die Treue hält. Die geografische Öffnung Amerikas wirkte sich dieses Jahr positiv aus. Bis zu dieser Ausgabe fand Making Waves in New York statt. Einzig im Jahr 2019, bei der Ausgabe anlässlich der 30. Jährung der Revolution von 1989, hatten wir ein grö‎ßeres Programm, mit 30 Filmen, die in diesen 30 Jahren Geschichte geschrieben haben, das wir in mehreren amerikanischen Städten zeigten.“




    Die Filme Malmkrog“ des Regisseurs Cristi Puiu, Urma“ (Die Spur“) von Dorian Boguţă, Campania (Die Kampagne“) von Marian Crişan, Ivana cea groaznică“ (Ivana die Schreckliche“) von Ivana Mladenović, Casa cu păpuşi“ (Das Puppenhaus“) von Tudor Platon, Acasă“ (My Home“) von Radu Ciorniciuc und colectiv“ von Alexander Nanau wurden dieses Jahr auf dem Making Waves Festival gestreamt. Es war ein ausgezeichnetes Jahr für den rumänischen Dokumentarfilm, der ins Besondere die sozialen Missstände entlarvt. Sowohl »colectiv« als auch »Acasă« (in der Regie von Radu Ciorniciuc) erhielten beeindruckende internationale Auszeichnungen. Wohlverdient wurden diese zu Beginn und zum Ende des Making Waves Festivals präsentiert. Dazwischen kam das neue Opus von Cristi Puiu, »Malmkrog«, erneut nach Amerika, nach der Online-Premiere auf dem New Yorker Film Festival im vergangenen Jahr, um die Stimmung weiter anzuheizen“, schreib der Filmkritiker und künstlerische Leiter des Making Waves Festivals, Mihai Chirilov.




    Den Dokumentarfilm colectiv“ in der Regie von Alexander Nanau, ein Film, der für den diesjährigen Oscar für den besten ausländischen (nicht-amerikanischen) Dokumentarfilm nominiert wurde, bezeichneten die internationalen Medien als einen der besten der je über den Journalismus gedrehten Filme. Das Magazin Rolling Stone nannte diesen den besten Film des Jahres 2020 und im Time Magazine schaffte es dieser auf dem 2. Platz der besten Dokumentarfilme des vergangenen Jahres. IndieWire schreib, er ist einer der besten über Journalismus gedrehten Filme überhaupt. Gute Kritik erhielt der Film Alexander Nanaus auch in den Publikationen New York Times, Variety und The Guardian. Mihai Chirilov, der künstlerische Leiter des Festivals Making Waves:



    Wenn wir an einer Festival-Ausgabe arbeiten und die Filme auswählen, dann versuchen wir, Filme und Regisseure, die in Amerika bekannt sind, mit neuen Filmschaffenden zu kombinieren. So trafen wir auch die diesjährige Auswahl. Dass der Film »colectiv« von Alexander Nanau in der Eröffnung des Festivals präsentiert wurde, ergab sich von selbst. Er war ja schon sehr bekannt, nicht nur in Amerika, aber vor allem dort hatte er hervorragende Kritik, und das schon seit 2019, als dieser auf dem Filmfestival in Toronto präsentiert wurde. Wegen der Pandemie hatte der Film einen steinigen Weg, aber selbst die Pandemie konnte seinem Ruf und seiner Wirkung nichts anhaben. Dies beweist sein Höhenflug, bis hin zur Nominierung für einen Oscar. Es ergab sich von selbst, den Status des Films in Amerika in Ehren zu halten zu wollen und ihn zur Eröffnung zu präsentieren, weil er nun mal bekannt ist. Damit war auch die Hoffnung verbunden, dass Making Waves den Film noch bekannter macht, und zwar mit Blick auf die Preisverleihung der Amerikanischen Filmakademie.“




    Um den Geist des Festivals zu erhalten, ermöglichten die Organisatoren allen, die einen Pass erworben hatten, mit der Schauspielerin Irina Rădulescu und den Regisseuren Marian Crişan, Tudor Platon und Ivana Mladenović zu diskutieren.

  • „colectiv” continuă cursa spre Oscar

    „colectiv” continuă cursa spre Oscar

    Documentarul colectiv, regizat de Alexander Nanau, se
    află pe lista scurtă a nominalizărilor la premiile Oscar la două categorii: cel
    mai bun documentar şi cel mai bun lungmetraj internaţional. Este prima dată
    când o producţie românească se află în etapa finală a nominalizării la două
    categorii ale prestigioaselor distincţii acordate de Academia Americană de
    Film. Pelicula urmăreşte o investigaţie a unor jurnalişti despre corupţia din
    sistemul de sănătate românesc, relevată de incendiul din clubul bucureştean Colectiv,
    de pe 30 octombrie 2015, soldat cu peste 60 de victime.


    Filmul a mai primit, până acum, două premii. Anul
    trecut, a fost desemnat cel mai bun documentar la premiile Academiei Europene
    de Film, supranumite şi Oscarurile europene, iar anul acesta, a fost considerat
    cel mai bun documentar la premiile Cercului Criticilor de Film de la Londra.
    Nominalizările la Oscar vor fi anunţate pe 15 martie, iar decernarea premiilor
    va avea loc pe 25 aprilie.


    Născut în România şi stabilit în Germania, regizorul
    Alexander Nanau precizează că nominalizarea filmului său, o coproducţie
    româno-luxemburgheză, e rezultatul muncii unei echipe de pe patru continente.
    Într-o declaraţie acordată AGERPRES, regizorul subliniază că, prin includerea
    pe această listă scurtă, povestea din documentar merge mai departe.

    Este o
    poveste despre stat, nişte autorităţi incompetente, care prin minciună şi
    manipulare au călcat vieţile oamenilor în picioare şi e cât se poate de
    important să îl vadă cât mai multă lume şi poate ajută pe alţii să îşi dea
    seama când sunt ei poate manipulaţi şi li se pune lor viaţa în pericol de către
    autorităţi
    – spune regizorul. El adaugă că ‘există nişte teme care sunt
    valabile pentru toată lumea, pe tot mapamondul’
    . Una dintre acestea e cât de
    importată este presa independentă şi că fără o presă independentă practic nu
    avem acces la adevăr, pentru că oamenii care sunt la putere tot timpul vor fi
    tentaţi să inventeze o realitate paralelă şi să îşi ascundă intenţiile şi să
    facă abuz de puterea lor.
    Alexander Nanau mai crede că societatea românească,
    de la Colectiv încoace, de la sfârşitul lui 2015, s-a schimbat foarte puternic.
    Se doreşte o schimbare care e din ce în ce mai vizibilă.


    Coşmar repetabil,
    provocat de cinismul şi putreziciunea morală a managerilor de spitale şi
    politicienilor care-i protejează, incendiile cu victime multiple continuă să
    îndolieze România. Pe 29 ianuarie a ars, cu oameni înăuntru,
    un salon de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş
    din Bucureşti, cotat, altminteri, drept cel mai modern şi mai bine utilat dintre
    spitalele de profil. O tragedie similară a avut loc în noiembrie, la spitalul
    de urgenţă din Piatra Neamţ .
    Acesta este, conchide
    regizorul Alexandru Nanau, palmaresul unor incompetenţi şi corupţi, instalaţi
    zeci de ani în instituţiile statului sau în spitale, ascunzând sub preş
    incompetenţa şi mizeria. Şi rezultatul e unul foarte simplu – mor oameni.

  • Dokumentarfilm “Colectiv” ist weiter im Rennen um den Oscar

    Dokumentarfilm “Colectiv” ist weiter im Rennen um den Oscar

    Der Dokumentarfilm “Colectiv” unter der Regie von Alexander Nanau steht in zwei Kategorien auf der Shortlist der Oscar-Nominierungen: bester Dokumentarfilm und bester internationaler Spielfilm. Es ist das erste Mal, dass eine rumänische Produktion in der Endphase ist, um für zwei Kategorien der prestigeträchtigen Auszeichnungen der amerikanischen Filmakademie nominiert zu werden. Der Film folgt einer Untersuchung einiger Journalisten über die Korruption im rumänischen Gesundheitssystem, die durch den Brand im Bukarester Club Colectiv am 30. Oktober 2015 mit über 60 Opfern aufgedeckt wurde. Der Film hat bisher zwei Auszeichnungen erhalten.



    Letztes Jahr wurde er bei den European Film Academy Awards, auch bekannt als die europäischen Oscars, als bester Dokumentarfilm nominiert, und dieses Jahr wurde er bei den London Film Critics Circle Awards als bester Dokumentarfilm ausgezeichnet. Die Oscar-Nominierungen werden am 15. März bekannt gegeben, die Preisverleihung findet am 25. April statt. Der in Rumänien geborene und in Deutschland ansässige Regisseur Alexander Nanau erklärt, dass die Nominierung seines Films, einer rumänisch-luxemburgischen Koproduktion, das Ergebnis der Arbeit eines Teams aus vier Kontinenten ist.



    In einer Erklärung gegenüber AGERPRES betont der Regisseur, dass die Geschichte des Dokumentarfilms durch die Aufnahme in die kurze Liste “weitergeht”. “Es ist eine Geschichte über den Staat, einige inkompetente Behörden, die durch Lügen und Manipulationen auf dem Leben der Menschen herumgetrampelt sind und es ist sehr wichtig, dass so viele Menschen wie möglich es sehen und anderen helfen können, zu erkennen, wenn sie manipuliert werden. und ihr Leben durch die Behörden gefährdet ist”- sagt der Regisseur. Er fügt hinzu, dass “es Themen gibt, die für jeden gültig sind, überall auf der Welt”. Eines davon ist, “wie wichtig die unabhängige Presse ist und dass wir ohne eine unabhängige Presse praktisch keinen Zugang zur Wahrheit haben, weil Leute, die ständig an der Macht sind, versucht sein werden, eine parallele Realität zu erfinden und ihre Absichten und den Missbrauch ihrer Macht zu verbergen”. Auch Alexandru Nanau ist der Meinung, dass “sich die rumänische Gesellschaft seit Colectiv, seit Ende 2015, sehr stark verändert hat. Wir wollen eine Veränderung, die mehr und mehr sichtbar ist.”



    Wiederholbare Alpträume, verursacht durch den Zynismus und die moralische Fäulnis von Krankenhausmanagern und Politikern, die sie schützen, Brände mit mehreren Opfern beklagen Rumänien weiterhin. Am 29. Januar brannte in einem Raum des “Matei Balş” Nationalen Instituts für Infektionskrankheiten in Bukarest nieder, mit Menschen darin, das sonst als das modernste und am besten ausgestattete der Profilkrankenhäuser gilt. Eine ähnliche Tragödie ereignete sich im November, im Notfallkrankenhaus in Piatra Neamţ (Nordosten). Dies ist, schlussfolgert der Direktor Alexandru Nanau, die Bilanz einiger “inkompetenter und korrupter, jahrzehntelang in staatlichen Institutionen oder Krankenhäusern installierter, unter dem Teppich versteckter Inkompetenz und Misere. Und das Ergebnis ist ganz einfach – die Menschen sterben.”

  • Brandkatastrophe im Club Colectiv: 5 Jahre seit der Tragödie

    Brandkatastrophe im Club Colectiv: 5 Jahre seit der Tragödie

    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis kündigte an, dass er ein Gesetz, das den Überlebenden der Tragödie des Colectiv-Clubs lebenslange medizinische Versorgung gewährleistet, verabschiedet hat. Am Donnerstag, dem 30. Oktober, jährt sich der Brand im Bukarester Colectiv-Club zum 5. Mal. Iohannis teilte dies mit, nachdem die Abgeordnetenkammer einen Gesetzesentwurf verabschiedet hatte, der vorsieht, dass das Gesundheitsministerium die lebenslangen Kosten für die medizinische Versorgung der Colectiv-Brandopfer sowohl im In- als auch im Ausland übernimmt.



    Fünf Jahre nach dem Brand, bei dem 64 zumeist junge Menschen ums Leben kamen, suchen Angehörige und Überlebende immer noch nach Gerechtigkeit. Das Gerichtsverfahren, das kurz vor der Urteilssprechung steht, wurde zuletzt vom Berufungsgericht vertagt, weil einige der Angeklagten keine Anwälte hatten. In diesem Verfahren wurden der ehemalige Bezirksbürgermeister, in dem sich der Club befindet, mehrere Beamte, die Eigentümer des Clubs, zwei Feuerwehrleute, Pyrotechniker und Vertreter eines Feuerwerksunternehmens zu Haftstrafen verurteilt. Nach der Entscheidung des erstinstanzlichen Gerichts müssen sie und die von ihnen vertretenen Institutionen den Opfern Schadenersatz in Höhe von fast 10 Millionen Euro zahlen.



    Der Colectiv-Verband, dem Angehörige der Opfer und Überlebenden angehören, wirft den Behörden vor, fünf Jahre nach dem Brand nichts unternommen zu haben, damit sich ein solche Tragödie nicht wiederholt.



    Ein Film über die Geschehnisse vor fünf Jahren in Colectiv-Club ist der Vorschlag Rumäniens für die Oscar-Verleihung 2021, in der Sektion “Bester ausländischer Film”. In dem Streifen geht es um das Verhältnis System versus Menschen, um Wahrheit und Instrumentalisierung, politische Interessen gegen öffentliches Interesse, Mut und individuelle Verantwortung, ein Jahr nach dem Unglück.



    Am Abend des 30. Oktober 2015 stieg eine Rockband auf die Bühne des Colectiv-Clubs — der in einer ehemaligen verlassenen Fabrik improvisiert worden war –, um vor Hunderten von Jugendlichen zu spielen. Kurz nach Beginn des Konzerts sprangen Funken des Feuerwerkes, das Teil der Show war, auf den Schwamm über, mit dem die Wände des überfüllten Saals des Clubs verkleidet waren. Der Club hatte nur einen einzigen Ausgang. Das Feuer dauerte 153 Sekunden. Einige Konzertbesucher starben vor Ort, andere wurden schwer verletzt.



    Der Premierminister und der Bürgermeister des Bezirks, in dem sich der Club befand, zogen Konsequenzen und traten daraufhin zurück. In der Zwischenzeit wurden einige der Verletzten zur Behandlung ins Ausland transportiert. In den darauffolgenden Tagen starben weitere Jugendliche an den Folgen der Verletzungen oder an Krankenhausinfektionen. Unter dem Motto “Korruption tötet!” gingen empörte Menschen auf die Stra‎ße. Die Folge: Ein Strafverfahren wurde aufgenommen, es folgten Verhaftungen, der Prozess zog sich in die Länge, letztendlich verkündete die erste Instanz das Strafma‎ß.



    Eine der grö‎ßten Tragödien Rumäniens zu Friedenszeiten, der Brand im Colectiv-Club, hat 64 Menschen, zumeist Jugendlicher, das Leben gefordert. Weitere 200 Menschen wurden verletzt, zum Teil schwer. Ein weiteres Opfer beging aufgrund der schweren Brandverletzungen Selbstmord.


  • ‘Colectiv’ in the race for the Oscar Awards

    ‘Colectiv’ in the race for the Oscar Awards

    A film about the system versus the people, about truth versus manipulation, about personal interest versus public interest, about individual courage and responsibility: this is how one would describe the feature film ‘Colectiv’, which shows what happened in the first year after the fire at the Colectiv club in Bucharest. Colectiv is not a fiction film or one inspired from real life, it is the stark reality! On October 30, 2015, in the evening, the rock band ‘Goodbye to Gravity’ went on stage for a concert at the Colectiv club in Bucharest, which had been improvised in an abandoned factory. The concert was attended by hundreds of young people.



    Shortly after the concert began, the fireworks display included in the show set on fire the sponge that cushioned the improvised concert hall, which had only one exit. The fire lasted 153 seconds, enough to cause the death of some of the spectators, the choking on smoke of others and a stampede for the exit. The country’s PM at the moment resigned, just as the mayor of the Bucharest sector where the club was located. Meanwhile, some of the injured people were transported abroad for medical care, others, who remained in the country, died because of their severe burns and the nosocomial infections.



    People took to the streets to protest against corruption chanting the famous slogan ‘Corruption kills’. The authorities opened a criminal file, some people were arrested, the trial was protracted, but eventually the culprits were found, punishments were ruled and damages were granted to the victims and their families. One of the biggest tragedies, in times of peace, in the Romanian history, the Colectiv fire has killed 64 people, mostly young people, and has wounded about 200 people, of whom one subsequently committed suicide.



    Directed by Alexander Nanau, the documentary, born out of the 2015 Colectiv fire tragedy, is Romania’s proposal for the 2021 Oscar Awards, in the ‘best international feature film’ section. This is the first time when Romania proposes a documentary film for the Oscar Awards, shows the film’s Facebook page. Moreover, the American distributors will also register ‘Colectiv’ in the ‘best documentary film’ section to increase its chances to be included on the short list of nominees. Director Alexander Nanau says that ‘we are in a genuine golden age of documentary films, and the fact that these films are starting to be so widely acknowledged is really encouraging’. Alexander Nanau is convinced that the story ‘Colectiv’ will reach very many people. (tr. L. Simion)

  • Jurnal românesc 04.08.2020

    Jurnal românesc 04.08.2020

    Filmul
    Colectiv va fi, anul viitor, primul documentar românesc nominalizat la
    premiile Oscar
    , și-a exprimat convingerea președintele Festivalul Internațional
    de Film Transilvania (TIFF) Cluj-Napoca, Tudor Giurgiu. Acesta a subliniat că
    filmul beneficiază de o campanie foarte mare în SUA, fiind un documentar puternic
    care nu trebuie ratat. În cadrul Festivalului de Film Transilvania, care are
    loc zilele acestea la Cluj, Tudor Giurgiu a mai declarat că se bucură că
    festivalul este primul din Europa care își reia, practic, drumul, după o
    amânare și multe ezitări. Cea de-a 19 ediție a TIFF se desfășoară în perioada
    31 iulie – 9 august.


    Obiceiurile
    şi folclorul etniilor din sudul şi nordul Bucovinei vor fi cercetate şi incluse
    în circuitul turistic internaţional.
    În acest sens, la Suceava şi Cernăuţi a
    fost lansat un proiect comun în cadrul căruia, timp de un an şi jumătate, se
    vor desfăşura activităţi de documentare şi creare a unor baze de date digitale.
    Potrivit Radio Cernăuți, proiectul Tezaurul etnic special al
    Bucovinei va fi implementat de 4 asociaţii din Ucraina şi România, care
    şi-au asumat misiunea de a descoperi şi promova datinile grupurilor etnice din
    judeţul Suceava şi din regiunea Cernăuţi, pentru a spori interesul turiştilor.

    În cadrul proiectului vor fi propuse şi dezvoltate produse şi servicii
    turistice culturale tradiţionale multietnice comune, vor fi proiectate 12 filme
    documentare, vor fi organizate târguri şi festivaluri interetnice în Cernăuţi
    şi Suceava. Proiectul este finanţat de UE prin Programul Operaţional Comun România
    – Ucraina 2014-2020 şi va fi implementat de Fundaţia de Caritate şi Întrajutorare
    Ana din Suceava, în parteneriat cu alte asociații din cele două
    regiuni.


    Universitatea
    Maritimă din Constanța este prima instituție de ȋnvățământ superior din România
    care a obținut certificarea managementului calității serviciilor de educație
    din partea unui organism internațional de prestigiu – Bureau Veritas.
    Universitatea are o ofertă
    educațională atractivă pentru românii de pretutindeni, orientată spre domeniul
    de marină și navigație, inginerie mecanică și inginerie electrică, dar și către
    ingineria economică ȋn transporturi, ingineria mediului și telecomunicații.
    Universitatea maritimă are o ofertă interesantă de specializări și pentru cei
    care doresc să lucreze ȋn domenii conexe navigaţiei, în așa numitele cariere
    albastre (blue careers), termen promovat intens de Comisia Europeană.

    Este
    vorba despre specializări ȋn domenii de nișă, esențiale pentru competitivitatea
    UE. De exemplu, cei care se înscriu la specializarea Inginerie Economică ȋn
    Transporturi dobândesc cunoștințe de specialitate mixte, economice și tehnice,
    relevante pentru toate tipurile de transporturi și mai cu seamă pentru
    logistică şi transporturi internaţionale.

    Potrivit Universității, absolvenţii
    specializării Inginerie Economică în Transporturi lucrează ȋn domenii conexe
    transporturilor, precum: domeniul portuar, comerț maritim, expediţii
    internaţionale de mărfuri sau logistică. Specializările protecția mediului ȋn
    industrie și telecomunicații sunt, de asemenea, destinate celor care doresc să
    aibă cariere la uscat ȋn domenii strategice ȋn continuă dezvoltare – mai anunță
    Universitatea.


    Institutul
    de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a
    început cercetările în dosarul Frontieriştilor,
    care vizează grăniceri ce au
    ucis români ce voiau să treacă, ilegal, frontiera în Iugoslavia şi în Ungaria
    în timpul regimului comunist. Potrivit preşedintelui Institutului, Alexandra
    Toader, o parte dintre grănicerii care ar fi fost răspunzători de uciderea a
    mii de persoane ar putea să fi fost angajaţi în ministere, inclusiv la Afaceri
    Interne. Dosarul de cercetare al Frontieriştilor are în vedere grăniceri sau
    ofiţeri de frontieră care au ucis sau au ordonat uciderea românilor care
    încercau să fugă din ţară pentru a scăpa de regimul comunist.


    Extensia
    de la Roma a Facultății de Teologie Justinian Patriarhul din București a
    anunţat calendarul de admitere.
    Preînscrierile au început, iar admiterea va
    avea loc în luna septembrie, transmite www.basilica.ro. Examenul
    se va desfăşura în spaţiul virtual. Extensia de la Roma a Facultății de
    Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București a fost înființată în
    anul 2017.

  • Jurnal românesc – 15.01.2020

    Jurnal românesc – 15.01.2020

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind dublarea
    alocaţiei de stat pentru copii, a cărei valoare ajunge la 300 de lei, respectiv
    600 de lei pentru minorii cu handicap. Actul normativ a fost adoptat de
    Parlament pe 18 decembrie, însă au existat temeri din partea Guvernului că
    sumele necesare creşterii nu se regăsesc în Bugetul de stat. Prim-ministrul
    Ludovic Orban a declarat, pe 10 ianuarie, că Executivul va amâna termenul de
    intrare în vigoare a legii până cand vor fi găsite resurse financiare, iar
    ministrul muncii, Violeta Alexandru, a confirmat anunţul premierului şi a
    precizat că majorarea nu se poate face peste noapte, ci cel
    mai probabil se va putea opera la momentul rectificării bugetare din
    iulie.

    Din opoziţie, fostul ministru social-democrat al muncii Marius
    Budăi a declarat că amânarea este o iresponsabilitate şi o lipsă de
    profesionalism din partea Guvernului liberal şi a indicat că recentele
    măsuri luate de acesta au provocat o gaură în buget de aproximativ 8,5 miliarde
    de lei, în condiţiile în care necesarul pentru dublarea alocaţiilor este de 6,7
    miliarde.




    Transfăgărăşanul, drumul care străpunge Carpații Meridionali şi
    leagă Muntenia de Transilvania, a fost inclus de publicaţia The New York Times
    în topul celor 52 de locuri care trebuie vizitate în 2020. În articol,
    recomandat şi de Ambasada SUA la București pe pagina sa de Facebook,
    jurnaliştii americani vorbesc despre Alpii Transilvaniei şi îi
    îndeamnă pe amatorii de călătorii să viziteze şi pădurile din zonă, care
    adăpostesc urși, lupi, floră și faună deosebite. Pentru a experimenta o
    bucată de sălbăticie reală, fără să fie nevoie să mergeţi până la capătul
    lumii, nu căutaţi mai departe de România. 65% din pădurile bătrâne din Europa
    se află aici
    , scriu ziariştii. Clasamentul, întocmit anual, este realizat
    cu ajutorul jurnaliştilor de călătorie. Pe primul loc se află capitala Statelor
    Unite, Washington, urmată de Insulele Virgine Britanice şi de orășelul
    Rurrenabaque, din Bolivia. Alpii Transilvaniei se clasează pe locul
    50 şi devansează comuna italiană Urbino şi Parcul Natural Glaciar din Montana,
    SUA.




    O delegație a Consiliului General al Municipiului București, condusă
    de viceprimarul Aurelian Bădulescu, se află în vizită în capitala Republicii
    Moldova, unde participă la şedinţa Consiliului Municipiului Chişinău. Cu acest
    prilej, delegaţii semnează un acord adițional la protocolul de înfrățire dintre
    cele două capitale. Aurelian Bădulescu a declarat că Primăria Bucureștiului
    este deschisă oricărei solicitări individuale şi le-a recomandat consilierilor
    de pe ambele maluri ale Prutului să se împrietenească pentru a avea un dialog
    mai consistent. La rândul său, primarul Chişinăului, Ion Ceban, a spus că
    parteneriatul cu omologii români este unul fundamnetal. Colaborarea
    dintre noi trebuie să continue prin realizarea multiplelor proiecte bilaterale.
    Avem ce învăţa şi prelua de la colegii noștri
    , a afirmat acesta.
    Protocolul de înfrăţire dintre Bucureşti şi Chişinău a fost încheiat la 4
    noiembrie 1999.




    România are un reprezentat la Gala Premiilor Oscar, în ciuda
    faptului că producţia Cadoul de Crăciun, în regia lui Bogdan
    Mureşanu, a ratat nominalizarea la categoria Cel mai bun
    scurtmetraj. Este vorba despre Mihai Mălaimare Jr., directorul de imagine
    al dramei neozeelandeze Jojo Rabbit, de Taika Waititi, care va
    concura la categoriile design de producţie şi montaj de
    film. Nominalizarea vine la doar 9 zile după ce românul a primit trofeul
    pentru cel mai bun director de imagine, pentru Jojo Rabbit, la cea
    de-a 23-a ediţie a galei Hollywood Film Awards.

    În vârstă de 44 de ani, Mihai
    Mălaimare Jr. a fost şi directorul de imagine al filmului Nina, de
    Cynthia Mort, iar în 2014 a fost lăudat de presa de specialitate pentru filmul
    Umblând printre morminte, de Scott Frank. În 2013, a fost premiat
    la gala National Society of Film Critics, unde s-a impus la categoria cea
    mai bună imagine pentru pelicula The Master, de Paul Thomas
    Anderson. Pentru acelaşi film, în 2012 a primit distincţia pentru cea mai bună
    imagine din partea Boston Society of Film Critics şi a fost nominalizat la
    prestigioasele Satellite Awards şi Critics’ Choice Awards. Cineastul român a
    lucrat la realizarea filmelor Tinereţe fără tinereţe şi
    Tetro, în regia lui Francis Ford Coppola.






    Cultura română contemporană este la același nivel cu marile
    culturi ale lumii
    , a declarat președintele interimar al Institutului
    Cultural Român, Mirel Taloș, cu prilejul Zilei Culturii Naționale. Acesta a
    spus că instituţia marchează momentul atât în ţară, cât şi peste hotare, în
    statele în care există reprezentanţe ale ICR.

    Cultura ne este zi de zi
    cel mai important promotor, iar oamenii de cultură sunt cei mai importanți
    ambasadori ai României
    , a apreciat Mirel Taloş. Şeful interimar al ICR a
    vorbit şi despre succesul înregistrat la a 27-a ediţie a Festivalului
    Europalia, la care România este ţară invitată de onoare, şi a amintit de
    expoziţia Brâncuşi. Sublimarea formei, deschisă la Palatul Artelor
    Bozar din Bruxelles, care a fost vizitată până în prezent de peste 90.000 de
    oameni. Ziua Culturii Naționale coincide anul acesta cu împlinirea a 170 de ani
    de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu.