Tag: PAC

  • Retrospectiva săptămânii 17/11 – 23/11/2013

    Retrospectiva săptămânii 17/11 – 23/11/2013

    Legea descentralizării, asumată de Executiv în faţa Legislativului



    Guvernul de la Bucureşti şi-a angajat în faţa Parlamentului răspunderea pentru proiectul Legii descentralizării. Domeniile care urmează să fie descentralizate sunt: sănătatea, agricultura, mediul, cultura – excluzând cinematografele – tineretul, sportul şi turismul. Conform proiectului, instituţii care sunt acum în directa administrare sau finanţare a puterii centrale vor trece către consiliile judeţene sau locale. Poliţia, agenţia de prestaţii sociale, cinematografele şi porturile vor rămâne în structurile centrale. Opoziţia democrat-liberala a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională acest proiect. Este a doua oară când Guvernul Ponta îşi angajează răspunderea pe un proiect de lege, după ce, în aprilie, a apelat la aceeaşi procedură pentru legea retrocedării proprietăţilor confiscate de regimul comunist.




    Bugetul pe 2014 în discuţie la comisiile parlamentare



    Comisiile parlamentare continuă dezbaterea proiectul de buget pe anul viitor şi a amendamentelor depuse de senatori şi deputaţi. Acesta este fundamentat pe o creştere economică de 2,2% şi un deficit bugetar tot de 2,2%. Alocările bugetare sunt criticate atât de opoziţie cât şi de sindicate. Salariaţii din sănătate sunt nemulţumiţi şi continuă negocierile cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, în scopul evitarii grevei generale pe termen nelimitat anunţate de cadrele medicale din 28 noiembrie. Principalele revendicari sunt alocarea a minimum 6% din PIB pentru sănătate, o lege a salarizării specifică sistemului medical şi condiţii mai bune de muncă. Şi sindicatele din educaţie cer 6% din PIB pentru acest sector. Ele contestă proiectul de buget pe 2014 şi strâng semnături pentru blocarea anului şcolar prin declanşarea unei greve generale în primăvară. Parlamentul îşi propune să adopte bugetul în decembrie, însă preşedintele Traian Băsescu a avertizat că va respinge legea dacă autorităţile păstrează noua taxă suplimentară pe carburant.





    Parlamentul European votează bugetul UE şi aprobă noua Politică Agricolă Comună



    Parlamentul European a adoptat, miercuri, bugetul UE pentru perioada 2014-2020. Ca şi în anii precedenţi, susţinerea pentru agricultură şi politica de coeziune pentru regiunile defavorizate rămâne importantă, cu peste două treimi din buget. 7,25 miliarde de euro vor fi alocate României, din 2014. Legislativul de la Strasbourg a aprobat şi noua Politica Agricola Comuna, care se va axa, până în 2020, pe protecţia mediului, o distribuţie mai echitabilă a fondurilor europene, bani mai mulţi pentru micii fermieri, dar şi pe aplicarea de penalităţi pentru cei care nu întreprind măsuri de ecologizare. Pe de altă parte, Parlamentul European a avizat aplicarea regulii N+3 pentru România şi Slovacia. Astfel, Bucureştiul va avea la dispoziţie încă un an pentru a cheltui fondurile europene alocate pentru anii 2011 şi 2012. Potrivit ministrului de resort, Eugen Teodorovici, România salvează, astfel, peste 2 miliarde de euro.





    Proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roşia Montană respins de Senat



    Senatul României a respins proiectul de lege al guvernului privind exploatarea minieră de la Roşia Montană, după ce o comisie specială creată pentru a examina proiectul îi dăduse aviz negativ. Posibila exploatare a minereurilor de aur de la Roşia Montană pe bază de cianuri a fost aspru amendată de organizaţiile de mediu şi de populaţie, care au manifestat, luni la rând, împotriva proiectului, în ţară şi în străinătate. Firma canadiană Gold Corporation, angajată în proiect, susţine, însă, că exploatarea este sigură din punct de vedere ecologic şi benefică economiei româneşti.




    Şeful diplomaţiei vizitează Chişinăul



    Ministrul roman de Externe, Titus Corlăţean a făcut o vizită în Rep. Moldova, unde s-a întâlnit cu premierul Iurie leancă şi a fost primit de preşedintele Nicolae Timofti. Discuţiile au vizat colaborarea bilaterală, în special în domeniile energetic, infrastructurii, educaţiei şi asistenţei medicale de urgenţă, precum şi măsurile concrete de sprijinire a Rep. Moldova în parcursul său european. Oficialul român a salutat eforturile pe care guvernul de la Chişinău le-a întreprins în ceea ce priveşte liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni în UE. Raportul Comisiei Europene şi concluziile recent prezentate la Bruxelles în privinţa eliminării vizelor au fost pozitive, însă urmează o decizie politică la nivelul Consiliului şi Parlamentului European. Titus Corlăţean s-a aflat la Chişinău în contextul apropiatului Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius(28-29 noiembrie), unde Rep. Moldova urmează să parafeze acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE.




    Adio, Rio!



    Naţionala de fotbal a Romaniei nu va fi prezentă nici la Campionatul Mondial din 2014, găzduit de Brazilia, după ce a remizat, scor 1-1, marţi, la Bucureşti, cu Grecia, în manşa secundă a barajului de calificare. În tur, grecii s-au impus cu 3-1. Ultimul Mondial la care a participat România a fost cel din Franţa, în 1998, unde s-a oprit în optimile de finală. Ultimul turneu final la care a fost prezentă România a fost EURO 2008, găzduit de Austria şi Elvetia, tot cu Victor Piţurcă pe banca tehnică, însă naţionala nu a trecut, atunci, de faza grupelor.





    La Bucureşti s-a deschis Târgul Internaţional de carte Gaudeamus, cel mai important eveniment de profil din România



    Târgul Internaţional de carte Gaudeamus, organizat anual de Radio România, a a ajuns la a 20-a ediţie. Sunt prezente peste 400 de edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ, centre şi institute culturale, instituţii mass-media, agenţii de difuzare de carte. În premieră, în acest an, în postura de invitat de onoare al Târgului sunt mai multe state reunite sub numele Grupul ţărilor nordice, format din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia.

  • L’industrie des produits laitiers

    L’industrie des produits laitiers

    A partir de 2015, tous les pays membres de l’UE n’auront plus à observer des limites en matière de production de lait tandis que les normes d’hygiène seront durcies, autant de mesures capables de mener à la création d’un nouveau contexte pour les opérateurs économiques qui ont eu à faire à des contingentements pour le lait 30 années durant, contingentements valables depuis 1984, le système actuel stipulant un plafond national spécifique pour chaque Etat membre et non pas un quota individuel pour chaque producteur.



    On a exprimé en Roumanie des points de vue selon lesquels plus de 800 milliers de fermiers risquent de disparaître tout de suite après l’entrée en vigueur de l’élimination des quotas de lait à partir de 2015. Le commissaire européen à l’agriculture, Dacian Ciolos, lui, dit que cette mesure était connue depuis plus des cinq ans et que selon les statistiques disponibles actuellement, le marché international des produits laitiers est en hausse ce qui veut dire qu’il a la capacité d’absorption de l’intégralité de la production de lait.



    Quant à la Roumanie, Dacian Ciolos estime que le problème principal n’est pas l’élimination des quotas : « La Roumanie n’utilise même pas la moitié du quota de lait qui lui a été alloué. Donc, en Roumanie ce n’est pas l’élimination des quotas de lait qui est un problème direct. Ceci peut être un problème indirect dans le sens qu’ en éliminant le quota de lait , on peut avoir une production qui vienne de l’extérieur du pays et qui entre en concurrence avec la production indigène. Actuellement , ceci est aussi vrai, mais les Etats membres qui, disons, pourraient produire davantage sont limités d’en produire par le quota et n’exportent, non pas seulement vers la Roumanie mais , également, vers d’autres pays membres. »



    Le commissaire européen Dacian Ciolos dit que selon la nouvelle PAC, la Roumanie peut concevoir un sous-programme visant le secteur du lait qui puisse envisager des régions spécifiques, par exemple des zones défavorisées ou les zones de montagne ou, bien, la totalité du secteur national du lait pour pouvoir en financer la modernisation des exploitations agricoles, l’organisation des producteurs ou l’acquisition de grands réservoirs de lait.



    Et le commissaire d’ajouter qu’une décision est, d’ores et déjà, prise depuis deux années à l’échelon européen qui permet aux producteurs de lait de s’organiser et de négocier collectivement les prix et les quantités à livrer aux fabriques de produits laitiers pendant une certaine période de temps, ce qui pourrait leur assurer une certaine stabilité et visibilité. « Il y a, donc, un paquet de mesures qu’il faut expliquer en détail aux producteurs de lait de Roumanie, en général, car ce dont ils peuvent bénéficier de la PAC(Politique Agricole Commune) est déjà en vigueur » – a conquis Dacian Ciolos.



    A son tour, le ministre roumain de l’Agriculture, Daniel Constantin a expliqué le point de vue de l’institution à la tête de laquelle il se trouve: « Hormis les modalités qui sont à notre disposition et que nous avons agrée pendant cette période, celles d’accorder des aides nationales de transition qui soient en quelque sorte liées à la production, donc à la quantité de lait livrée, nous envisageons des formes telles les aides liées à la production permises à hauteur de 13% du paquet financier alloué à chaque Etat membre. Donc, nous envisageons une série de mesures de sorte à pouvoir aider,déjà, en 2013 et qu’en 2014, les fermiers de Roumanie puissent faire face à l’impact déterminé par l’élimination des quotas de lait. »



    Les représentants de l ‘Association des Producteurs Roumains de l’Industrie Laitière – APRIL — disent que, pourtant, la concurrence va durcit sur la marché roumain après l’élimination des quotas de lait, comme affirme le président de APRIL, Dorin Cojocaru : « Il y aura une compétition acerbe avec les Etats limitrophes, avec les Etats membres de l’UE. Là, leur fermes sont beaucoup plus productives, les effectifs y sont beaucoup plus grands et ont été soutenus longuement par leurs gouvernements par des subventions plus importantes, ce qui veut dire que nous allons entamer un combat inégal entre nos fermes et leurs fermes , tant du point de vue du lait — matière première, que du produit sur les étalages. Leur production sera moins chère, ce qui induira une compétition inégale. »



    Pour sa part, le président de la coopérative ROMLACTA, Nicusor Serban, dit que les fermiers d’envergure n’ont rien à craindre des grands importateurs de l’Europe Occidentale : « Je ne fais pas confiance au mythe d’avoir un flux massif de lait venu de l’Europe Occidentale vers la Roumanie. Je ne pense pas que ce soit possible. Les fermiers occidentaux ont vendu jusqu’à présent des jeunes génisses à l’Europe de l’Est. Je ne pense pas qu’ils puissent développer si vite des fermes et tant d’animaux pour, pratiquement, nous « inonder » avec leur lait. Au contraire, je pense que, petit à petit, on aura plus de lait. L’industrie de procès aura davantage de matière première, non pas nécessairement à partir de la première année depuis l’élimination des quotas mais pendant les années suivantes lorsque, certainement, les fermiers intéressés pourraient se développer sans devoir subir l’entrave que fut le quota imposé de lait. Déjà, actuellement, il y a des fermiers qui vendent leur lait contre 1,7 — 1,8 lei le litre et, attention, nous avons des exigences élevées de Bulgarie avec des prix qui s’élèvent à quelques 400 euros par tonne de lait. Prenez en compte qu’un grand fabricant multinational a fermé deux locations en Bulgarie et en Tchéquie, ce qui veut dire qu’ils voudraient produire davantage en Roumanie. »


    Remarquons que l’industrie des produits laitiers de Roumanie est dans le viseur des investisseurs étrangers depuis plus de 20 ans, lorsque le groupe allemand HOCHLAND est entré en Roumanie avec ses facilités de production. Au niveau du marché, il y a , aussi, des facilités de production françaises ( LACTALIS) qui ont racheté en 2008 le groupe LA DORNA ainsi que la société française DANONE, la compagnie hollandaise FREIESLAND CAMPINA et les Grecques de OLYMPUS…(trad.: Costin Grigore)

  • România şi Politica Agricolă europeană

    România şi Politica Agricolă europeană

    Statele membre ale UE, Comisia Europeana şi Parlamentul European au ajuns, miercuri, la un acord politic asupra reformei PAC, pentru următorii şapte ani. Acordul fixeaza regulile care guverneaza repartizarea unor subventii anuale in valoare de 50 de miliarde de euro. Diferite chestiuni de detaliu, cum ar fi repartizarea banilor între ţările UE ori plafonarea marilor subvenţii agricole vor fi stabilite după aprobarea bugetului pentru perioada 2014-2020.



    Reforma aduce o schimbare fundamentală pentru agricultura europeană, care va fi una durabilă, considera comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, Dacian Ciolos: “Acordul politic la care am ajuns asupra reformei PAC dovedeşte validitatea alegerii făcute de Comisia Europeană când a venit cu această propunere legislativă, iar faptul că reforma este orientată spre publicul larg este de asemenea o opţiune valoroasă, nu doar pentru a da mai multă credibilitate PAC, ci şi un plus de consistenţă.”



    In context, Dacian Cioloş preciza că România va beneficia de mai mulţi bani europeni pentru agricultură şi de programe adaptate propriilor priorităţi. Dacian Ciolos:“Avem posibilitatea de a finanţa programe specifice de restructurare a unor sectoare şi ştiu că în România sunt multe discuţii pentru restructurarea celui pomicol, de exemplu, sau a sectorului lapte. Vor exista aceste posibilităţi, aceste instrumente şi multe alte elemente de flexibilitate care să permită să se ia în considerare specificitatea agriculturii din România şi, mai ales, o politică agricolă comună nouă care va aduce mai mulţi bani agricultorilor din România în următoarea perioadă, ceea ce nu se întâmplă pentru toate statele membre.”



    În contextul problemei generale a şomajului în Europa, în special în rândul tinerilor, unul dintre punctele foarte importante ale reformei îl reprezintă măsurile pentru susţinerea tinerilor fermieri. Măsurile vor avea caracter obligatoriu pentru toate statele membre şi ele prevăd o primă de instalare prin programul de dezvoltare rurală, dar şi o creştere a plăţilor directe la hectar pentru tinerii fermieri, în primii cinci ani după instalare.



    Rezultatul negocierilor asupra PAC desfasurate timp de patru ani, la nivel de experti si doi ani la nivel politic, sunt considerate un succes, la care a contribuit si comisarul Dacian Ciolos. Romanul apreciază că, prin obţinerea acestui acord politic, şi-a îndeplinit principalul obiectiv al mandatului de comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, acela de a reforma PAC.