Tag: PAC

  • Absorbția  fondurilor europene rămâne redusă în România

    Absorbția fondurilor europene rămâne redusă în România

    România are o miză foarte mare în negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual datorită faptului că este un beneficiar net de fonduri europene, iar păstrarea politicii de coeziune și a politicii agricole comune vor reprezenta obiective primordiale pentru România. Cu toate acestea rata de absorbţie a fondurilor europene de către România este una joasa declara europarlamentarul Cristian Buşoi.

    Rata de absorbție a României este extrem de joasă. Și într-un context general al țărilor UE rata absorbției este destul de joasă pentru că precedentul cadru financiar s-a încheiat mai târziu, însă România are o rată foarte joasă și nu dă semne că ar putea să accelereze absorbția. Cadrul Financiar Multianual trecut s-a încheiat cu o rată rezonabilă, dar asta pentru că pe final foarte multe proiecte făcute pe bani naționali au fost decontați din fonduri europene pentru că se puteau încadra din punct de vedere al criteriilor. A fost o largă deschidere și înțelegere la nivelul oficialilor și oamenilor tehnici din Comisia Europeană pentru a mai putea crește gradul de absorbție. În realitate, marile proiecte pe care ni le-am dorit a le face pe bani europeni – infrastructură, autostrăzi, căi ferate – nu au fost îndeplinite și nici acum nu dăm semne. În ceea ce mă privește, urmăresc cu îngrijorare problema spitatelor regionale făcute pe bani europeni, cele trei. Și aici suntem extrem de întârziați. În opinia mea, sănătatea este una dintre primele două-trei teme majore ale României. Cred că ar fi fost extrem de important pentru încrederea României în rândul instituțiilor europene, inclusiv în contextul alegerilor europene din 2019, dacă aceste proiecte ar fi început și dacă oamenii ar fi vizualizat că în acest exercițiu financiar am fi avut primele trei spitale regionale construite după căderea comunismului.


  • Priorităţi UE după 2020 şi bugetul pe termen lung

    Priorităţi UE după 2020 şi bugetul pe termen lung

    Dezbaterile liderilor europeni despre bugetul post-2020 sunt deosebit de importante după ce Marea Britanie, un contributor considerabil, va părăsi Uniunea Europeană.




    Printre prioritățile pe care Comisia Europeană le va include în propunerea sa de buget se numără apărarea, securitatea, agenda digitală, migrația, locurile de muncă, dar și politica de coeziune și politica agricolă comună. Se dorește a fi un buget modern, care să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020.



    Comisarul pentru buget și resurse umane Günther H. Oettingera declarat că este receptiv la orice propuneri și sugestii.Toți cetățenii europeni sunt încurajați să ia parte la dezbaterea legată de viitorul comun în Uniunea Europeană.



    Până în data de 8 martie, ei își pot exprima online opiniile despre modul în care este cheltuit bugetul și, totodată, sunt invitați să ofere feedback cu privire simplificarea finanțării și mai buna funcționare a actualelor politici și programe ale UE – cum ar fi cele de coeziune și tineret, sprijinirea inovării și a mediului de afaceri și investiții în infrastructuri strategice digitale, de transport și energie.



    Comisia Europeană va prezenta propunerea legislativă de buget în luna mai 2018.



    Cu un deficit între 12 și 15 miliarde de euro anual ca urmare a Brexit-ului, în viitorul cadru financiar multianual vor avea nevoie de finanțare noi domenii precum gestionarea migrației, dezvoltarea unei economii digitale sau sporirea capacităților militare. Un acord rapid cu privire la următorul buget al Uniunii Europene reprezintă nu doar un obiectiv politic, ci și un imperativ practic. Adoptarea acestuia reprezintă o urgență, a subliniat președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker: Nu trebuie să repetăm experiența nefericită din 2013, când bugetul actual al UE s-a adoptat cu o întârziere considerabilă. Atunci, practic anul 2014 a fost compromis. Dacă o astfel de întârziere s-ar repeta, peste 100.000 de proiecte finanțate de UE – în domenii-cheie cum ar fi sprijinirea companiilor, eficiența energetică, asistența medicală, educația și incluziunea socială – nu ar demara la timp, iar sute de mii de tineri nu ar putea beneficia de pe urma schimburilor Erasmus+ în 2021.



    Președintele Comisiei Europene a mai declarat că, deși susține unele reduceri în domeniul politicii agricole comune și al politicii de coeziune, acestea nu trebuie să fie unele drastice.



    Cadrul Financiar Multianual post-2020 va fi o temă centrală și pe durata președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care începe în ianuarie 2019.


  • Măsuri pentru sprijinirea inovației în domeniul agricol

    Măsuri pentru sprijinirea inovației în domeniul agricol

    Politica agricolă a
    Uniunii Europene a evoluat în mod considerabil în ultimele decenii, pentru a-i
    ajuta pe agricultori să facă față unor noi provocări și pentru a ține cont de
    schimbările intervenite la nivel de atitudine publică. Datorită reformelor
    succesive, agricultorii pot acum să își organizeze producția în funcție de
    cererea de pe piață. Cele mai recente reforme, întreprinse în 2013, pun accent
    pe practici agricole mai ecologice, cercetare și difuzarea cunoștințelor,
    un sistem mai echitabil de sprijinire a agricultorilor, un rol mai important
    acordat agricultorilor în cadrul lanțului alimentar. De asemenea, reformele își
    propun să promoveze inovarea în agricultură și în prelucrarea alimentelor,
    pentru a crește productivitatea și pentru a reduce efectele asupra mediului.

    Agenţia pentru Finanţarea
    Investiţiilor Rurale din România primește până pe 30 aprilie solicitări pentru
    finanțarea proiectelor de înființare și funcționare a grupurilor operaționale
    care dezvoltă proiecte pilot și noi produse în sectorul agricol și în cel
    pomicol prin sub măsurile din
    cadrul Programului
    Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.




    Călin Nuțu, Directorul
    Departamentului Relații Publice din cadrul AFIR a explicat că cele două
    submăsuri stimulează inovația și tehnologiile noi din domeniul agricol: Cei care doresc finanțare trebuie să se constituie ca un grup operațional,
    fără statut juridic, care este constituit în funcție de tema proiectului, iar
    grupul operațional trebuie să aibă minim un partener din domeniul cercetării
    sau sectorul agroalimentar și cel puțin un fermier, un grup de producători, o
    cooperativă sau o altă formă de asociere în agricultură. De asemenea, în
    funcție de tema proiectului la acest grup operațional se pot alătura și alți
    parteneri relevanți, cum ar fi un consilier, ONG-uri sau consultanți. Sunt
    foarte multe astfel de proiecte, proiecte pilot și proiecte de noi produse,
    practice noi procese și tehnologii, care pot primi până la 500 de mii de euro
    pentru implementarea acestor tehnologii.


  • Schimbări în Politica Agricolă Comună 2020

    Schimbări în Politica Agricolă Comună 2020

    Europa negociază în această perioadă noua Politică Agricolă Comună. În
    perioada mai-iunie, Bruxelles-ul va publica două documente strategice – cadrul financiar
    multianual al Uniunii Europene, care ar trebui finalizat în luna mai şi cadrul
    de bază pentru implementarea Politicii Agricole Comune 2020, care ar trebui
    lansat în luna iunie. În luna ianuarie, au avut loc la Budapesta şi respectiv
    Bruxelles, două întâlniri importante între reprezentanţii statelor membre care
    şi-au susţinut poziţiile privind viitorul agriculturii europene în condiţiile
    în care bugetul european va fi diminuat, din cauza ieşirii Marii Britanii din
    Uniunea Europeană. Așadar, cu bani puţini, Comisia Europeană va trebui să
    satisfacă nevoia unanim exprimată a statelor membre – aceea de a asigura sume
    suficiente pentru finanţarea Politicii Agricole Comune.


    Emil Dumitru ne prezintă poziţia Federaţiei Naţionale ProAgro a
    Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară şi Servicii conexe,
    referitoare la noile schimbări care vor avea loc în politica comună în domeniul
    agricol: Fermierii români primesc subvenții mai mici față de media Uniunii
    Europene, n-am ajuns la convergența sumelor din media Uniunii Europene, ba mai
    mult decât atât noi spunem că într-o piață unică europeană trebuie să avem și o
    subvenției unică pe hectarul cultivat, întrucât subvențiile diferențiate
    înseamnă o perturbare a pieței și o lipsă de concurență loială între
    producătorii din Uniunea Europeană. Practic politica agricolă comună, dacă tot
    se vrea să fie o politică unitară aplicabilă pe teritoriul Uniunii Europene, ar
    trebui să țină cont și de specificitatea agriculturii fiecărui stat membru și
    să facem o legislație comunitară care să nu creeze elemente de concurență
    neloială.



    Politica Agricolă Comună 2020 va aduce schimbări în modul în care acesta se
    va implementa. Dorinţa generală a statelor membre, ca şi poziţia României de
    altfel, este ca noua variantă să fie mult simplificată în special prin
    unificarea unor scheme care în momentul de faţă sunt finanţate atât prin
    Pilonul I, plăţi directe, cât şi prin Pilonul II, dezvoltare rurală.


  • Consultare publică: Rezultatele programelor de dezvoltare rurală din perioada 2007-2013

    Consultare publică: Rezultatele programelor de dezvoltare rurală din perioada 2007-2013

    Consultarea are loc într-un moment în care Comisia Europeană pregătește viitoarea politică agricolă comună care va fi aplicată după anul 2020. Primele idei au fost prezentate în luna noiembrie a anului trecut, când executivul comunitar şi-a făcut publică dorinţa de a păstra structura generală a politicii agricole comune cu aceeași doi piloni de bază, ajutoare directe şi fonduri pentru dezvoltare rurală.

    Ar urma să se modifice în schimb sistemul de aplicare, cu obiective generale stabilite la nivel european, dar cu libertatea lăsată fiecărei țări membre de a-și elabora propriul plan strategic. Acest lucru înseamnă că fiecare stat în parte ar putea să ia decizii în funcție de propriile condiții climatice sau de problemele specifice pe care le întâmpină. Punerea în aplicare a acestor planuri va fi urmărită îndeaproape de Comisia Europeană.

    O altă ideea vehiculată se referă la crearea la nivelul Uniunii a unei platforme privind gestionarea riscurilor și identificarea modalităților optime de a-i ajuta pe fermieri să facă față nesiguranței legate de climă. Iar în această privință fondurile pentru dezvoltare rurală ar urma să joace un rol important. De altfel şi în prezent cel puțin 30 la sută din fondurile alocate fiecărui program de dezvoltare rurală trebuie rezervate pentru măsuri relevante vizând protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice.

    În favoarea programului de dezvoltare rurală a pledat la începutul anului și comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan: Uniunea Europeană ocupă locul întâi în lume în ceea ce privește comerțul cu produse agricole. Pentru a ne menține competitivitatea trebuie să investim în fermieri, în ferme, trebuie să susținem modernizarea, inovarea și diversificarea, trebuie să începem să utilizăm noile tehnologii. Este de datoria noastră să ne asigurăm că oportunitățile oferite de era digitală sunt disponibile și pentru oamenii din zonele rurale în egală măsură ca pentru cei de la orașe. Trebuie să căutăm modalități mai bune de a-i susține pe agricultori în efortul lor de adaptare la epoca modernă.


    În practică, fondurile pentru dezvoltare rurală pot fi folosite pentru sprijinirea întreprinderilor mici din zonele rurale, pentru investiții în agroturism, instruirea tinerilor agricultori, dar și pentru crearea unor rețele de internet de mare viteză în zonele rurale. Ar putea fi reduse astfel decalajele faţă de oraşe.

    Bugetul pentru dezvoltare rurală a fost de 98 de miliarde de euro în perioada 2007 – 2013, iar suma a crescut la 100 de miliarde de euro în actualul cadru financiar multianual, valabil până în 2020.

    Consultarea lansată de Comisia Europeană se adresează autorităților publice naționale și regionale, organizațiilor profesionale și ONG-urilor, dar mai ales simplilor agricultori și comercianților. Până pe 20 aprilie, Comisia Europeană vrea să afle ce a mers bine și ce nu în cadrul strategiei de dezvoltare rurală în perioada 2007 – 2013, iar rezultatele vor fi folosite în elaborarea viitoarei politici agricole comune.


  • România are rezerve faţă de viitoarele Planuri Naţionale Strategice

    România are rezerve faţă de viitoarele Planuri Naţionale Strategice

    La întâlnirea
    de la începutul acestei săptămâni a Consiliului de Miniștri – Agrifish, a avut loc un schimb de opinii cu
    privire la comunicarea Comisiei intitulată Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii, axându-se pe valoarea adăugată a
    PAC, resurse, obiective și
    subsidiaritate în cadrul ambilor piloni.


    Din partea Ministerului
    Agriculturii din România a participat secretarul de stat Alexandru Potor, care
    ne-a declarat: Din partea României, am avut o poziție foarte tranșantă,
    faptul că nu ne dorim plafonarea plăților directe, și respingem, sub orice
    formă, renaționalizarea Politici Agricole Comune, în sensul contribuției
    naționale pe partea de plăți directe. Vreau să anunț că sunt multe țări care
    gândesc ca noi și care și-au exprimat rezerve față de plățile către fermieri.
    Au fost discuții referitor la faptul că Brexit și ieșirea Marii Britanii din
    Uniune generează o reducere financiară, care va trebui să fie cumva acoperită.
    La unison, reprezentanții țărilor au exprimat această idee că nu trebuie să
    afectăm agricultura, adică este un sector foarte important pentru toată Uniunea
    Europeană și, prin urmare, o reducere financiară nu trebuie făcută pe domeniul agricultură.
    România a avut
    ceva rezerve față de Planurile Naționale Strategice (PNS), acestea reprezentând
    un nivel prin care se solicită țărilor membre să își adapteze la nivel local
    prevederile PAC. Noi am considerat că aceasta poate conduce la întârzierea
    plăților directe, pentru că adoptarea unor asemenea Planuri Naționale
    Strategice e un proces destul de laborios și nu ne dorim ca, imediat după 2020,
    să ajungem în situația riscantă de a lăsa fermierii fără bani, în primele
    momente. Am primit asigurări din partea comisarului Hogan și, de fapt, aceasta
    este o bună veste, că adoptarea Planurilor Strategice nu se va face cu
    întârziere. DGAgri va realiza un Task Force, o unitate specială care va susține
    statele membre să-și realizeze aceste Planuri Naționale Strategice în așa fel
    încât să nu se întârzie și, mai mult decât atât, aceste demersuri de analiză la
    nivel național nu vor reprezenta un pretext de renaționalizare a PAC. Aceasta
    este o altă idee pe care am exprimat-o, o rezervă, faptul că creșterea
    principiului subsidiarității, al responsabilității la nivelul statului membru nu
    trebuie să însemne lăsarea la nivelul acestuia și a părții de finanțare,
    întrucât unele state membre sunt mai puternice din punct de vedere financiar,
    altele mai puțin puternice, și-ar fi, din start, un dezechilibru și-o
    inegalitate între fermieri.


    Consiliul a
    primit informaţii actualizate cu privire la situația pieței în principalele sectoare
    agricole, cu accent pe zahăr, lapte și pe carnea de
    porc.


  • Fermierii români sunt împotriva plafonării plăţilor pe suprafaţă

    Fermierii români sunt împotriva plafonării plăţilor pe suprafaţă

    Simplificarea Politicii Agricole Comune prin plafonarea plăților
    directe, îndeosebi a sumei maxime pe care să o primească un fermier mare sau
    mijlociu, constituie unul dintre subiectele cele mai fierbinți ale
    agricultorilor români.





    La Congresul ,,Fermieri pentru fermieri organizat în 25
    ianuarie 2018, de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), a fost
    susținută propunerea ca plățile directe pe suprafață să nu fie plafonate la
    150.000 de euro.




    În acest context, dr. ing. Lucian Buzdugan, reprezentant APPR, a
    spus: Eu cred că plafonarea
    e un lucru care poate încurca foarte tare problemele agricole ale României.
    Principala îndatorire a noului PAC este aceea de a asigura producție alimentară
    îndestulătoare și de calitate, iar producția agricolă trebuie să coexiste
    într-un mediu sănătos tot mai afectat de schimbările climatice.
    Din această acțiune de plafonare, lovind direct asupra fermelor
    mari, reducând practic plățile directe, socotesc că este o mare greșeală pentru
    că niciunul dintre dezideratele de mai sus nu vor putea fi realizate fără aportul
    fermelor mari și medii, mai cu seamă în condițiile specifice României. Făceam
    mai devreme un calcul și se propune limitarea la 150.000 de euro. Dacă am
    împărți la o medie a subvenției pe hectar de 350 euro/ha, cât este în Vest, ar
    rezulta că ferma medie maximă, care ar putea beneficia, este de 450 de hectare.
    Restul fermierilor ar trebui să intre într-un proces din acesta de inechitate,
    în comparație nu numai cu fermele mici, dar și cu toate fermele din cadrul
    Uniunii Europene.




    Conform articolului 11 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, se
    permite statelor membre ca, anual, să își revizuiască deciziile privind
    reducerea părții din plata de bază de acordat fermierilor cu 5%, pentru sumele
    care depășesc 150.000 de euro, cu condiția ca o astfel de revizuire să nu
    conducă la o reducere a cuantumurilor disponibile pentru dezvoltarea rurală.
    Țara noastră nu aplică art. 11 al actului normativ amintit mai devreme.


  • 26.01.2018

    26.01.2018

    Gouvernement – Les représentants de la coalition gouvernementale Parti Social Démocrate (PSD) – Alliance des Libéraux et des Démocrates (ALDE) ont annoncé ce vendredi la composition finale du nouveau cabinet de Bucarest. Parmi les ministres sociaux-démocrates qui gardent leur portefeuille mentionnons : Mihai Fifor – ministre de la Défense, Carmen Dan – ministre de l’Intérieur, Olguţa Vasilescu – ministre du Travail et Petre Daea – ministre de l’Agriculture. Plusieurs ministères se verront changer de chef. Les Finances seront à nouveau à la charge d’Eugen Teodorovici, la docteur Sorina Pintea a été nommé au ministère de la Santé, l’acteur George Ivașcu devrait diriger le ministère de la Culture, alors que l’Education devrait passer au professeur Valentin Popa. Le ministère chargé de la relation avec les Roumains de la diaspora aura lui aussi un nouveau titulaire, en la personne de Mme Natalia Intotero. Pour sa part, l’indépendant Tudorel Toader, soutenu par l’ALDE, reste à la tête du ministère de la Justice. Plusieurs ministres libéraux-démocrates gardent eux aussi leurs portefeuilles, à savoir : Grațiela Gavrilescu reste vice-première ministre et ministre de l’Environnement, Teodor Meleșcanu – chef de la diplomatie roumaine et Viorel Ilie – ministère chargé de la relation avec le Parlement. Enfin, l’Energie aura un nouveau titulaire : le député Anton Anton occupera le poste laissé vacant par Toma Petcu, qui a démissionné. Lundi, les sénateurs et députés de Bucarest donneront leur vote de confiance au cabinet de Viorica Dăncilă et à son programme de gouvernance. L’opposition libérale est en train de consulter les autres partis politiques afin de bloquer l’investiture du nouvel Exécutif, le troisième en l’espace d’une année.

    Rapport – La Roumanie occupe la première place du point de vue du nombre de requêtes introduites par les citoyens contre l’Etat à la Cour européenne des droits de l’homme, la plupart à cause des conditions de détention dans les prisons, selon le rapport de la Cour pour 2017, présenté jeudi. La Cour a enregistré 9900 cas de violation des droits de l’homme en Roumanie jusqu’à la fin de l’année dernière. Selon son président, Guido Raimondi, la plupart portent sur le surpeuplement carcéral et les conditions de détention. D’ailleurs, en 2017, la Cour a donné gain de cause aux requérants dans 20 affaires et a condamné la Roumanie pour des traitements inhumains ou dégradants. Le président de la Cour a précisé, dans sa conférence de presse, avoir eu la semaine dernière une rencontre avec le ministre roumain de la Justice, qui lui a présenté un plan de mesures par lequel la Roumanie s’engage à solutionner les problèmes dans les établissements pénitentiaires jusqu’en 2024.

    Culture – Personnalités du monde culturel, académique et politique de Roumanie déplorent la disparition de Neagu Djuvara – historien, diplomate et philosophe qui est décédé jeudi soir à l’âge de 101 ans. Selon un communiqué du ministère des AE de Bucarest, Neagu Djuvara restera un symbole de l’élite roumaine et un modèle pour les générations futures. En 2016, lors de son 100e anniversaire, l’historien avait été décoré Chevalier de l’Ordre l’Etoile de la Roumanie, soit la distinction la plus haute offerte par l’Etat roumain. Licencié ès histoire à la Sorbonne en 1937, docteur en droit (1940) et titulaire d’un doctorat d’Etat supervisé par le grand philosophe français Raymond Aron à Paris (1972), Neagu Djuvara a été un témoin actif de plusieurs moments cruciaux de l’histoire roumaine contemporaine et de la scène historique et diplomatique européenne. Il fut envoyé diplomatique à Stockholm, où il a travaillé en tant que secrétaire de légation jusqu’à 1947. Suite à l’installation de la dictature communiste en Roumanie, par les troupes soviétiques d’occupation, Neagu Djuvara est devenu un des militants les plus actifs de l’exile roumain anticommuniste. En 1961 il est parti pour l’Afrique, où il a passé 23 en tant que conseiller diplomatique et juridique du ministère des Affaires Etrangères de Niger. Après la chute du communisme en Roumanie, en décembre 1989, Neagu Djuvara est revenu à Bucarest, où il a été professeur des universités. Il signe également de nombreux livres d’histoire et de mémoires.

    Agriculture – La Roumanie n’est pas d’accord avec le plafonnement des paiements dans le cadre de la future Politique Agricole Commune, estimant qu’une telle mesure pourrait mettre en danger la source de sécurité alimentaire et les grandes fermes, essentielles à notre agriculture – a déclaré le ministre roumain de Agriculture Petre Daea, lors d’un entretien avec l’ambassadrice de France à Bucarest, Michèle Ramis. A son tour, Mme Ramis a affirmé que Paris était proche des objectifs présentés par la Roumanie dans le domaine, insistant sur le fait que la future PAC devrait répondre aux défis liés à la sécurité alimentaire et aux changements climatiques, le secteur agricole devant renforcer sa résistance face aux différentes crises. Précisons que la Politique Agricole Commune et le carde financier pluriannuel ont figuré récemment à l’agenda d’une réunion à Budapest des ministres de l’Agriculture des pays du groupe de Vishegrad, ayant aussi pour invités des représentants de la Roumanie, de la Bulgarie, de la Croatie et de la Slovénie, ainsi que le commissaire européens à l’Agriculture Phil Hogan.

    Justice – La Commission Européenne suit de près la situation en Roumanie où les citoyens protestent contre la récente réforme judiciaire et contre la corruption, a déclaré ce vendredi à Sofia, la commissaire européenne à la Justice Vera Jurova, avant une réunion informelle des ministres de la Justice et de l’Intérieur de l’UE. Selon la responsable européenne, l’Exécutif communautaire souhaite des réformes qui garantissent une plus grande indépendance, un meilleur fonctionnement ainsi que davantage de confiance de la part de l’opinion publique. Mme Vera Jurova a également ajouté que les évolutions de Roumanie n’étaient pas sur la bonne voie, ce qui pourrait causer de l’inquiétude, et que l’UE recommandait le dialogue. L’idée que les Etats membres devraient prouver avoir une justice indépendante afin de bénéficier de financement de fonds communautaires après 2020 – sera débattue au cours de la présidence de l’Autriche de l’UE, au second semestre de 2018, a encore précisé la commissaire européenne.

    Tennis – La joueuse roumaine de tennis Simona Halep n° 1 mondiale, s’est qualifiée jeudi pour la première fois en finale de l’Open d’Australie, premier tournoi du Grand Chelem de l’année. Elle a battu en demi-finale l’Allemande Angelique Kerber (16e WTA et ex leader du classement du tennis professionnel féminin) sur le score 6-3, 4-6, 9-7. Selon les commentateurs, ce fut un des meilleures performances de la carrière de Simona Halep, qui s’est imposée après un match dramatique, avec plusieurs renversements de situation, qui a duré deux heures et demie. Principale favorite à Melbourne, la Roumaine doit affronter en finale la Danoise Caroline Wozniacki, numéro deux mondiale. C’est la troisième finale d’un tournoi du Grand Chelem que Simona Halep joue après celles qu’elle a perdues à Roland Garros en 2014 et 2017. Même cas de figure pour Wozniacki qui n’a gagné aucune des deux finales d’un tournoi d’une telle envergure qu’elle a disputées.

    Handball – Le club champion de Roumanie de handball CSM Bucarest affronte ce vendredi à domicile l’équipa hongroise de Gyor Audi Eto KC, dans son premier match de l’étape des groupes principaux de la Ligue des Champions de handball féminin. Rappelons-le, en 2016, l’équipe roumaine a remporté le trophée de la Ligue des Champions, alors que Gyor en est la championne en titre. Dans le même groupe l’on retrouve le Russes de Rostov-Don (Rusia), les Slovènes de Krim Ljubljana, et les Danoises de NF Nykobing et FC Midtjylland.

    Météo – Il continuera à faire froid dans le sud-est de la Roumanie, alors que sur le reste du territoire les températures dépassent largement la normale saisonnière. Les maximales de ce vendredi iront de -3 à 12 degrés. Une belle journée ensoleillée et 3 degrés à midi à Bucarest.

  • De ce este nevoie de o nouă Politică Agricolă Comună?

    De ce este nevoie de o nouă Politică Agricolă Comună?

    Prezent la a 3-a conferinţă referitoare la agricultură, Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură remarca faptul că simplificarea şi modernizarea sunt cuvintele cheie în acest proces şi obiectivele principale. Consultarea publică desfăşurată în luna februarie a arătat că preţurile în agricultură au scăzut semnificativ, iar incertitudinea pieţei s-a accentuat, printre altele din pricina factorilor macroeconomici, tensiunilor geopolitice, astfel încât este inhibată planificarea pe termen lung în acest sector, cu consecinţe grave asupra vieţii agricultorilor. În plus, s-a oservat trecerea de la comerţul multilateral la cel bilateral, ce necesită o mai bună analiză a avantajelor şi dezavantajelor şi o atenţie mai bună acordată sectoarelor mai sensibile. Agricultura mai este expusă şi migraţiei la scară mică, adică a deplasării oamenilor de la sat la oraş.



    Comisarul european a afirmat că înţelege atractivitatea metropolelor europene cu care ne mândrim, dar şi-a exprimat şi îngrijorarea că dacă pleacă fermierii, iar apoi şi şcolile săteşti, agricultura rămâne fără viitor şi a adăugat: “Ca urmare a ultimilor doi ani, când agricultura a suferit provocări locale şi globale, provocări climatice şi în ceea ce priveşte resursele, anul acesta ne concentrăm pe analiza raportului dintre produse alimentare şi agricultură. Problema care se pune este viitorul sectorului alimentar şi agriculturii. Există susţinere publică a Politicii Agricole Comune, iar oamenii consideră că agricultorii au nevoie de susţinere directă, pentru menţinerea siguranţei alimentare europene şi că politica noastră agricolă ar trebui să aducă mai multe beneficii pentru mediu şi climat. Plăţile directe vor fi menţinute în noua PAC. Va fi păstrată structura esenţială, pe doi piloni a PAC, care este folositoare fermierilor şi zonelor rurale. Ştim că fermierii suferă provocări, fie că este vorba despre fenomene meteorologice extreme, nimeni nu este mai expus la acestea, fie că vorbim despre păstrarea sănătăţii animalelor şi plantelor. Dacă aceşti peste 20% dintre fermieri pierd peste 30% din venit în medie în ultimii 3 ani, nu cunosc nicio altă profesie care să ofere atâta nesiguranţă a venitului.



    O mai bună utilizare a noilor tehnologii se află, de asemenea, pe lista de intenţii a Comisiei Europene în privinţa restructurării PAC, astfel încât să se obţină o mai mare transparenţă şi siguranţă a pieţei. Încurajarea tinerilor să se apuce de agricultură, precum şi asigurarea coerenţei dintre PAC şi celelalte politici europene precum comerţul, migraţia, dezvoltarea sustenabilă sunt alte puncte de interes pentru noua PAC.



  • Politica Agricolă Comuna și structura fermelor din România

    Politica Agricolă Comuna și structura fermelor din România

    La nivelul României sunt 3,6 milioane de exploatații
    agricole, care reprezintă 30% din exploatațiile de la nivelul Uniunii Europene.
    Fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezintă doar 0.5% din numărul
    total, dar exploatează 49% din suprafața agricolă. In contrast cu celelalte
    alte state europene, segmentul fermelor mijlocii, între 10 și 100 de hectare,
    este relativ slab reprezentat în România.

    Aderarea la Uniunea Europeană a reprezentat pentru România
    un moment important, o garanție a înscrierii țării pe o traiectorie a
    dezvoltării și democrației.


    Politica Agricolă Comună este o politică unitară a Uniunii
    Europene, care prin intervențiile sale urmărește în principal integrarea
    piețelor agricole, susținerea veniturilor fermierilor, sustenabilitatea
    resurselor agricole și susținerea dezvoltării rurale.


    Dacă ne-am referi la efectele Politicii Agricole Comune,
    post -aderare, asupra structurii fermelor constatăm că: suprafețele exploatate
    de fermele mici au scăzut cu peste 2 milioane de hectare, suprafetele
    exploatate de fermele mari au crescut cu peste 1 milion de hectare, a crescut
    dimensiunea medie de la 3,3 hectare, înaintea aderarii României la UE, la 3,6
    hectare în anul 2013.


    Cecilia Alexandri, director general al Institutului de
    Economie Agrară, a spus în legătură influența efectelor financiare si ale
    măsurilor politice ale PAC: În perioada celor zece ani de la aderarea României, a avut
    loc un proces de consolidare a fermelor mari și au crescut suprafețele
    exploatate de fermele mari și foarte mari, la nivelul țării , au crescut cu
    peste un million de hectare și în același timp a scăzut ponderea terenurilor
    ocupate de fermele mici, destul de mult, cam două milioane de hectare, deci
    practic, s-a format o structură agrară destul de polarizată.
    În același timp s-a dublat productivitatea muncii în agricultură,
    dar se păstrează decalajele față de Uniunea Europeană. În momentul de față,
    productivitatea agriculturii în România, pe persoană ocupată cu timp de muncă
    integral este doar la o treime din media Uniunii Europene.
    Un alt efect a fost extinderea suprafețelor ocupate de
    cereale și de plante oleaginoase. România a devenit un jucător important, în
    această zonă a Europei, pe piața cerealelor și a oleaginoaselor.


  • „Înverzirea” Politicii Agricole Comune (PAC)

    „Înverzirea” Politicii Agricole Comune (PAC)

    Plăţile menite să încurajeze fermierii să contribuie la înverzire au o probabilitate scăzută de a îmbunătăţi în mod semnificativ performanţa în materie de mediu şi climă a Politicii Agricole Comune, se arată într-un nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană. Auditorii Curţii au constatat că noile plăţi au sporit complexitatea sistemului, dar nu au generat schimbări la nivelul practicilor agricole decât pentru aproximativ 5 % din suprafaţa agricolă a UE. Înverzirea este un nou tip de plată directă pentru fermieri, care a fost introdusă odată cu reforma din 2013 a politicii agricole comune (PAC).

    Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu, a precizat: Deci, nu pot decât să subscriu la ce a constatat şi Curtea de Conturi Europeană. Noi am făcut comentarii pe acest segment încă de la apariţia lui şi nu i-am văzut eficienţa şi , mai ales, nu i-am văzut-o din punct de vedere financiar, pentru că a respecta acel regulament înseamnă cheltuieli suplimentare, ţinând cont de faptul că fondurile pentru înverzire s-au luat din plăţile directe. Practic, nu ne-au avantajat cu nimica, ci, din contra, ne-au scăzut subvenţiile şi au crescut cheltuielile.

    În perspectiva următoarei reforme a PAC, Curtea recomandă Comisiei să elaboreze o logică de intervenţie completă în ceea ce priveşte contribuţia PAC la obiectivele UE în materie de mediu şi climă. UE cheltuie 12 miliarde de euro pe an în scopul noii plăţi pentru înverzire, ceea ce reprezintă 30 % din totalul plăţilor directe din cadrul PAC şi aproape 8 % din ansamblul bugetului UE. Pentru fermieri, aceasta înseamnă o rată medie de circa 80 de euro pe hectar pe an. Atunci când a fost introdusă plata pentru înverzire, Parlamentul European şi Consiliul au transferat aceste fonduri din cadrul celorlalte tipuri de plăţi directe. Bugetul global al plăţilor directe din cadrul PAC a rămas deci relativ stabil.


  • Masă rotundă “Viitorul alimentației și agriculturii”

    Masă rotundă “Viitorul alimentației și agriculturii”

    Reprezentanța Comisiei Europene în România a
    organizat săptămâna trecută, o masă rotundă pe tema recentei comunicări a
    Comisiei Europene Viitorul alimentației și agriculturii, urmată de o
    sesiune de discuții.


    Unul dintre obiectivele Programului de lucru
    pentru anul 2017 al Comisiei Europene vizează continuarea eforturilor și
    a procesului de consultare pentru simplificarea și modernizarea Politicii agricole
    comune. Prin acest demers se urmărește întărirea contribuției acesteia
    la îndeplinirea celor zece priorități ale Comisiei, precum și
    a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Norme mai simple și o
    abordare mai flexibilă vor garanta că politica agricolă comună oferă rezultate
    reale în ceea ce privește sprijinirea fermierilor și
    conduce dezvoltarea sustenabilă a agriculturii UE.


    La dezbaterea de la Reprezentanța
    Comisiei Europene în România, domnul Mihail Dumitru, director
    general-adjunct, Direcţia Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală în
    cadrul Comisiei Europene, a afirmat: Trebuie, de asemenea, să fim atenți la noile
    provocări și, în special, avem o serie întreagă de deficiențe care, din aceste
    discuții și analize, a rezultat că trebuie remediate. Și anume, performanța
    ecologică a agriculturii, în contextual schimbărilor climatice și al presiunii
    pe resursele natural, apare ca un element foarte important, în care toți
    actorii noștri, atât fermierii, cât și societatea civilă, cât și cetățenii în
    general, administrațiile, guvernele, l-au scos în evidență.
    Pe urmă,
    apare un adevăr. Adevărul este că, în Uniunea Europeană, noi am reușit o
    creștere a productivității în sectorul agroalimentar, iar această creștere a
    productivității se datorează în mare măsură reducerii forței de muncă și mai
    puțin aplicării rezultatelor cercetării și inovării.


    În vederea pregătirii comunicării, a fost
    organizat un larg proces de consultare a tuturor actorilor interesați
    de PAC și de viitorul acesteia, ce a generat un interes substanțial
    la nivelul statelor membre.


  • Decizii europene în domeniul agricol

    Decizii europene în domeniul agricol

    40 de mii de locuri de muncă în zonele
    rurale se estimează că vor fi create în urma deciziei Comisiei Europene de a
    aproba 24 programe de dezvoltare rurală suplimentare. Acestea vizează
    îmbunătăţirea competitivităţii agriculturii UE, protecţia mediului rural şi a
    climei, precum şi consolidarea structurilor economice şi sociale ale
    comunităţilor rurale în perioada de până în 2020.

    Programele adoptate oferă
    finanţare pentru o serie de proiecte dinamice, care variază de la proiecte de
    modernizare pentru agricultură şi de încurajare a reînnoirii generaţiilor în
    Croaţia şi România, până la extinderea conexiunilor în bandă largă în zonele cu
    o densitate scăzută a populaţiei din Italia şi la sprijinul pentru agricultura
    ecologică în Suedia sau consolidarea gestionării ecologice a terenurilor la un
    milion de hectare de teren agricol din Irlanda, a precizat comisarul pentru
    agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan.

    Suma aprobată României prin
    Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 reprezintă 8,18% ca procent
    din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – cel mai mare dintre cele
    24 de programe aprobate marţi. Banii vor fi folosiţi pentru promovarea
    competitivităţii şi restructurarea sectorului agricol, protecţia mediului şi
    schimbările climatice, respectiv stimularea dezvoltării economice, crearea de
    locuri de muncă şi o calitate mai bună a vieţii în satele din România, multe
    din ele sub nivelul naţional şi al UE. Programul va sprijini modernizarea a
    aproximativ 3400 de ferme şi cooperative, dezvoltarea a peste 30 de mii de
    ferme mici, precum şi instalarea în zona rurală şi începerea activităţii pentru
    peste 9400 de tineri fermieri.

    În ceea ce priveşte refacerea, conservarea şi
    consolidarea ecosistemelor legate de agricultură şi silvicultură, peste 1,3
    milioane de hectare de teren agricol şi peste 800 de mii de hectare de pădure
    vor beneficia de plăţi pentru a sprijini biodiversitatea şi pentru a promova
    practicile ecologice de gestionare a terenurilor. Alte 4,7 milioane de hectare
    vor beneficia de sprijin pentru a preveni abandonarea terenurilor şi eroziunea
    solului. Competenţele în domeniul agricol vor fi consolidate prin formarea a
    aproximativ 184 de mii de persoane. Se vor crea aproape 27 de mii de locuri de
    muncă şi vor fi sprijinite crearea şi dezvoltarea a 3 mii de întreprinderi
    neagricole. Aproximativ 27% din populaţia rurală va beneficia, astfel, de
    investiţii de îmbunătăţire a infrastructurii rurale.

    Sprijinul pentru
    dezvoltarea rurală este al doilea pilon al Politicii Agricole Comune, care
    furnizează statelor membre un pachet european de finanţare gestionat la nivel
    naţional sau regional în cadrul programelor multianuale, cofinanţate, ajunse
    acum la 118 în toate cele 28 de state membre.

  • Comisia Europeană, în căutarea formulei

    Comisia Europeană, în căutarea formulei

    După câteva săptămâni în care presa de la Bucureşti a speculat pe tema neînţelegerilor dintre şeful statului, Traian Băsescu, şi premierul Victor Ponta pe tema propunerii Romaniei pentru funcţia de comisar european, cel din urmă a făcut lumină.



    Premierul Ponta i-a trimis noului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, o scrisoare în care l-a informat că România doreşte ca actualul său reprezentant, Dacian Cioloş, cel care ocupă portofoliul Agriculturii, să primească un nou mandat.



    Cu o reputaţie excelentă, deopotrivă, la Bruxelles şi Bucureşti, Cioloş este considerat artizanul Politicii Agricole Comune (PAC), un program gigant menit să reformeze domeniul la nivelul întregului spaţiu comunitar. Agricultura este, însă, un portofoliu fundamental, care, anual, gestionează circa 50 miliarde de euro, adică aproape 40% din bugetul UE, aşa că interesele din jurul său, care implică şi alte state membre, sunt pe măsură. Prestaţia pe care a avut-o în acest mandat, susţin observatorii de la Bucureşti, îl recomandă pe Cioloş pentru confirmarea în funcţie, un demers ce intră, totuşi, într-o dezbatere mai largă, în care relevanţi sunt şi alţi factori. Cum este, de exemplu, echilibrul de gen pe care Junker trebuie să-l realizeze în configuraţia viitorului său cabinet.



    Într-o perioadă în care se vorbeşte mai aprins ca oricând despre ponderea şi rolul femeilor în structurile Uniunii, arhitectura Comisiei Europene – instituţie de prim rang, alături de Parlamentul European – trebuie să fie expresia parităţii bărbaţi-femei.



    Deşi, aparent, pare o discuţie mai degrabă tehnică, ce-n alţi ani nu a avut o astfel de greutate, echilibrul de gen riscă să ducă, aşa cum a confirmat, deja, presedintele Parlamentului European, Martin Schulz, la eşecul votului de învestitură al noii Comisii Europene, programat în octombrie. Misiunea lui Juncker se anunţă, aşadar, una dificila, mai ales că, după cum el însuşi a declarat, membrii cabinetului trebuie să corespundă şi unor înalte criterii profesionale.



    Pentru Juncker, echilibristica la care este obligat, având, de-o parte şi de alta, paritatea bărbaţi-femei şi, respectiv, durele criterii de competenţă profesională, este considerată piatra de încercare a începutului de mandat. Iar lucrurile nu sunt deloc roz pentru Juncker, în condiţiile în care foarte puţine state membre au răspuns apelului său de a prezenta propuneri de femei-comisar.


  • Percepţii asupra Politicii Agricole Comune

    Percepţii asupra Politicii Agricole Comune

    Una dintre cele mai vechi iniţiative din istoria UE, databilă de la începutul anilor 60, este Politica Agricolă Comună. Menită să-i ajute pe agricultori nu doar să producă alimente, ci şi să protejeze mediul, să amelioreze bunăstarea animalelor şi să susţină comunităţi rurale viabile, PAC a suferit mai multe schimbări de conţinut de-a lungul anilor, pentru a se adapta vremurilor. Cea mai recentă reformă vizează perioada 2014 — 2020 şi a fost precedată de o amplă consultare publică. Acum, după lansarea ei, Comisia Europeană i-a consultat, din nou, pe cetăţenii europeni pentru a le afla opinia despre schimbările aduse Politicii Agricole Comune. Eurobarometrul redactat în acest sens conţine rezultate îmbucurătoare: peste trei sferturi (77%) dintre europeni consideră că politica agricolă comună (PAC) aduce beneficii tuturor cetăţenilor UE. Peste 90% dintre aceştia sunt favorabili faţă de principalele orientări ale noii PAC, cum ar fi ajutoare mai echitabile şi mai bine direcţionate precum şi stabilirea unei legături între sprijinul financiar acordat fermierilor şi utilizarea de practici agricole benefice pentru mediu.



    Pentru români, agricultura este vitală. 92% dintre ei consideră că agricultura şi zonele rurale sunt un subiect important pentru viitorul nostru, iar pentru 78% dintre români PAC aduce beneficii tuturor europenilor nu doar agricultorilor. De altfel, datele acestea extrem de favorabile politicii agricole comune, se încadrează în curentul favorabil tuturor instituţiilor UE, după cum aflăm de la Diana Filip, coordonatoarea Centrului Europe Direct Bucureşti: Românii îşi menţin optimismul faţă de direcţia spre care se îndreaptă UE şi faţă de politicile şi rezultatele pe care reuşeşte să le implementeze aceasta. Aproximativ jumătate din numărul românilor chestionaţi pe această tematică consideră că UE se îndreaptă într-o direcţie corectă pentru a ieşi din criză. Peste jumătate dintre ei, mai exact 63%, sunt optimişti în legătură cu mersul UE. Cu precădere, 11% se declară chiar foarte optimişti şi privesc pozitiv politicile europene în ansamblul lor precum şi legislaţia europeană care este aplicată în ţara noastră.”



    Ca mai în toate Eurobarometrele referitoare la percepţia despre instituţiile comunitare, nivelul de cunoştinţe generale pare a fi destul de bun. Pentru detalii, însă, informaţiile lipsesc. De pildă, întrebaţi dacă au auzit de sprijinul acordat de UE agricultorilor prin PAC, 45% au răspuns da, fără să cunoască însă amănunte, în timp ce 36% au spus că nu au auzit niciodată despre acesta. Stasticile, în acest caz, nu sunt foarte îndepărtate de realitate, după cum aflăm de la Szőcs Attila, membru în Ecoruralis, asociaţie a ţăranilor care practică agricultură ecologică şi tradiţională.



    Când mă uit la cifrele astea văd că per total, europenii, agricultori sau neagricultori, sunt satisfăcuţi de felul în care reforma a fost concepută. Asociaţia noastră merge în sate şi vorbeşte cu micii producători de acolo, cu ţăranii. Dar constatăm că, deşi se cunosc multe aspecte ale PAC, lucrul acesta nu este valabil prea mult la sate, mai ales la tineri. Cei mai mulţi din cei care au răspuns pozitiv, în măsura în care cunosc PAC, au peste 40 de ani. Aşadar, tinerii fermieri din România încă nu cunosc posibilităţile pe care le poate oferi Europa.



    Cu toate acestea, faptul că se acordă ajutor financiar tinerilor este considerat un lucru foarte bun de 62% dintre români. De asemenea, sprijinirea agricultorilor într-un mod mai echitabil şi mai bine direcţionat este văzut ca un lucru foarte bun de 54% dintre români în timp ce 52% dintre ei sunt foarte mulţumiţi că sunt ajutaţi financiar agricultorii care aplică măsuri benefice pentru mediu. Pentru Szőcs Attila însă există o distanţă mare între percepţia cetăţenilor şi faptele autorităţilor locale: Din păcate, deşi există voinţa politică europeană, pentru a creşte şi a dezvolta zonele rurale, după cum observăm la nivel guvernamental, politicile implementate parcă vin în contradictoriu cu această voinţă. Chiar dacă la nivel general, se acceptă ideea că PAC ar putea să-i ajute, teoretic, birocraţia de la nivel naţională nu permite dezvoltarea lor. Astfel tinerii îşi cam pierd speranţă. Avem sate depopulate, avem tineri care pleacă în alte ţări, ca să lucreze ca sezonieri, când acasă mai au pământ şi părinţi de la care mai pot învăţa şi prelua o fermă.



    Până la reducerea birocraţiei naţionale şi până la redactarea unei mai bune campanii de informare, România îşi poate dezvolta potenţialul de agricultură ecologică. Szőcs Attila: Unul din obiectivele noii PAC a fost să fie mai verde”. Ei bine, în România, cei care lucrează cel mai verde” sunt acei mici ţărani din sate care nu au posibilitatea şi nici nu vor să folosească produsele de sinteză. Astfel se apropie cât mai mult de agro-ecologie, acest curent nou care se naşte în Europa şi care este o inovaţie. România are foarte multe zone de interes ecologic unde noi am putea să dezvoltăm agricultură ecologică. Oamenii care deja se implică în agricultură tradiţională şi ecologică pot să ofere deja produse de calitate. Abordarea faţă de agricultură ar trebui să fie alta, nu una productivistă, ci una integrată, care ia în calcul şi protecţia mediului şi climatul socio-economic. Ar trebui să investim în dezvoltarea acestor zone, ar trebui să investim în general în dezvoltarea rurală.



    O primă varianţă a Planului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru 2014-2020 a fost deja trimis Comisiei Europene pentru negocieri, la sfârşitul lunii martie. Printre măsurile prevăzute, cele privind încurajarea tinerilor fermieri şi cele privind ecologizare sunt mai vizibile ca în alţi ani, tocmai pentru a fi în consens cu noua PAC. Faptul că 2014 este declarat Anul Internaţional al Agriculturii Familiale poate va fi de bun augur pentru cei 4,5 milioane de ţărani, mici agricultori care mai activează în România.