Radio România Internațional

Tag: PAC

  • Ce rol va avea porumbul în viitoarea Politică Agricolă Comună?

    Ce rol va avea porumbul în viitoarea Politică Agricolă Comună?

    Săptămâna
    trecută, la sediul Copa-COGECA din Bruxelles, s-a desfășurat primul congres
    organizat de Confederația Europeană Maiz’Europ’,
    dedicat culturii porumbului.


    Venind
    imediat după publicarea propunerilor Comisiei privind Cadrul Financiar
    Multianual 2021-2027, respectiv politica sectorială agricolă post-2021,
    Congresul a avut pe afiș, în mod legitim, întrebarea Care va fi rolul
    porumbului în viitoarea PAC?    .


    Conferința
    a fost marcată de îngrijorări privind scăderile alocărilor bugetare pentru
    agricultură și glisarea către o renaționalizare a politicilor agricole,
    potențial factor de distorsiune a pieței unice europene.


    Președintele
    Asociației Producătorilor de Porumb, Arnaud Perrein,
    ales cu această ocazie vicepreședinte în cadrul Confederației Europene
    Maiz’Europ’, a spus: Nu este vorba numai de porumb, este
    vorba despre sănătatea financiară a tuturor producătorilor agricoli din Europa.
    Porumbul face parte din asolamentul marii majorități a producătorilor agricoli
    din Europa și trebuie să facă parte în continuare din acest asolament. Deci,
    este foarte important pentru toți producătorii, fie din Spania, Italia, Franța
    sau România, să avem și această cultură care este la fel de importantă ca
    grâul, floarea-soarelui sau soia. Încercăm să o menținem cât mai mult, cu cât
    interzicem mai mult produsele fitosanitare, cu atât ne va fi mai greu să
    diversificăm culturile în țara noastră.     În general, îngrijorările pe care le
    avem la porumb sunt și la alte culturi și sunt comune la foarte multe țări, și
    aceasta ne dă și o forță.     La porumb, este vorba de interzicerea
    pesticidelor. S-a vorbit foarte mult despre glifosat, până acum. S-a amânat
    pentru o perioadă de cinci ani, dar deja vorbim despre interzicerea substanței
    tribenuron metil, este vorba despre produsele din clasa neonicotinoidelor,
    care, acum, au fost interzise a se utiliza și la celelalte culturi, nu numai la
    floarea-soarelui, porumb și rapiță, au fost interzise acum la toate culturile,
    inclusiv la cereale și la sfecla de zahăr. Deci, sunt foarte multe teme,
    tendințe, care ne pun la încercare, și trebuie să luptăm întruna, să venim cu
    argumente, ca să arătăm că agricultura nu se face numai ecologic, dar, pentru
    noi, ne trebuie timp ca să ne adaptăm, și trebuie timp și pentru producătorii
    de pesticide să găsească altă cale pentru a combate acest tanimecus, care face
    ravagii în România.



    Confederația
    Europeană a Producătorilor de Porumb     nu este de acord nici cu extinderea
    constrângerilor de climă și mediu prin eco-schemele propuse pentru următoarea
    perioadă de programare, care vor eroda în continuare competitivitatea acestui
    sector european deficitar.


  • În România, doar 13 % dintre fermieri sunt tineri

    În România, doar 13 % dintre fermieri sunt tineri

    Reuniunea informală a Consiliului de miniștri Agricultură și
    Pescuit, desfășurată la Sofia între 3 și 5 iunie 2018, a făcut parte din
    programul Președinției bulgare a UE. Discuțiile au fost axate pe
    Politica Agricolă Comună în noua perioadă de programare după 2020 și pe atragerea
    unei noi generații de lucrători în sectorul agricol.


    Petre Daea, ministrul
    agriculturii și dezvoltării rurale, a subliniat că actuala
    alocare din Cadrul Financiar Multianual nu răspunde
    obiectivelor și proiectelor din România    .


    Procentul tinerilor fermieri în România a înregistrat o creștere timidă, de la 5,5% în 2015-2016 la 13% în
    2017, din totalul acestora, ca efect atât al politicilor europene, cât și al
    celor naționale    .


    Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, a spus: Principala
    temă care s-a pus în discuție a fost aceea legată de înlocuirea generațiilor de
    fermieri, în așa fel încât să aibă continuitate activitatea din agricultură. Iată
    o temă extrem de importantă și necesară, în același timp. Importantă pentru că
    vizează viitorul agriculturii în Uniunea Europeană și necesară pentru că e
    nevoie de astăzi, dacă nu de ieri și tot timpul, să ne gândim la înlocuirea
    generațiilor de fermieri, iar această înlocuire, să fim atenți, să fim
    inteligenți, să fim și curajoși, în așa fel încât înlocuirea aceasta a
    generațiilor de fermieri sau a generațiilor tinere de fermieri, să nu se nască
    din falimente agricole.



    România se
    confruntă cu cel mai mare exod al forței de muncă, în rândul tinerilor    . Analiza acestei stări de fapt, precum și noul
    plafon de finanțare a PAC post-2020
    nu satisfac nici speranțele tinerilor fermieri și nici nevoia de a găsi soluții pentru marile probleme pe care le
    ridică agricultorilor schimbările climatice care afectează calitatea și nivelul
    producției.


    De
    asemenea, ministrul agriculturii Petre Daea a făcut referire și la faptul că scăderea
    plafonului pentru cei doi piloni, plăți directe și dezvoltare rurală,
    coroborată cu modul de acordare a subvențiilor creează îngrijorare pentru
    fermierii români. Plafonarea nu este sustenabilă pentru România, afectând
    profund performanța la nivelul fermelor care asigură fondul de marfă necesar alimentării
    pieței.


  • Proiectul de buget al UE pentru 2019

    Proiectul de buget al UE pentru 2019

    Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget al UE pentru
    2019,     cu 3% mai mare decât cel de anul acesta. Un buget axat pe creștere economică, solidaritate şi securitate, cu accent
    pus pe realizarea de investiţii    , în conformitate cu prioritățile Comisiei Juncker.

    Propunem un buget ambițios care să continue
    să sprijine prioritățile noastre, în special în ceea ce privește investițiile,
    ocuparea forței de muncă, tineretul, migrația, solidaritatea și securitatea și
    care să ofere valoare adăugată la nivel european pentru cetățenii noștri    ,
    a declarat Günther Oettinger,
    comisarul responsabil pentru buget și resurse umane.

    În 2019, vom ajunge la o viteză de croazieră în
    ceea ce priveşte poliica de coeziune, iar finanţarea pentru Politica Agricolă
    Comună rămâne stabilă    , a mai precizat comisarul Oettinger: Pe lângă aceste programe consistente -
    coeziune şi agricultură – mai avem în plus şi nişte sarcini noi pe care Comisia
    trebuie să le îndeplinească şi pentru asta e nevoie de o alocare bugetară
    sporită. Dorim să ne concentrăm pe a face economiile noastre mai puternice, mai
    rezistente. De aceea, sugerăm creşteri semnificative pentru programe-cheie,
    care ar trebui să ajute economia europeană să crească, să se stabilizeze şi să
    creeze locuri de muncă în special pentru tineri, pentru a scădea şomajul în
    rândul tinerilor.


    Propunerea de buget prezentată porneşte
    de la premisa că Marea Britanie va continua să participe la punerea în aplicare a bugetelor
    UE până la sfârșitul anului 2020    , chiar şi după retragerea sa din Uniune. Fondurile
    pentru sprijinirea creșterii economice vor reprezenta aproximativ 80 de
    miliarde de euro în credite de angajament în 2019. Sunt prevăzuţi bani
    suplimentari pentru pentru cercetare și inovare în cadrul programului Orizont
    2020    , în vederea unei noi Întreprinderi europene
    comune pentru calculul de înaltă performanță; bani suplimentari pentru
    educație în cadrul programului Erasmus+


  • Propunere buget UE după 2020

    Propunere buget UE după 2020

    Bugetul UE după 2020 propus de Comisia Europeană a stârnit reacții din partea mai multor lideri europeni si președinți de state membre UE, care nu sunt de acord cu proiecția CE. Comisia Europeană a propus recent un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

    Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European și care se ridică la 1.279 de miliarde de euro, luând în calcul inflația, este orientat către șapte rubrici prioritare: 1) piața unică, inovație și piața digitală (187,4 miliarde) ; 2) coeziune și valori (442,4 miliarde); 3) resurse naturale și mediu (378,9 miliarde); 4) migrație și gestiunea frontierelor (34,9 miliarde); 5) securitate și apărare (27,5 miliarde) ; 6) vecinătatea și politica globală (123 miliarde); 7) administrația publică europeană (85,3 miliarde).

    Printre eurodeputații care au luat cuvântul în plenul de la Bruxelles pentru a face un apel de cu privire la varianta bugetară a Comisiei, se numara si Răzvan Popa, în calitate de membru al grupului S&D in Comisia de Buget a PE: Comisia Europeană a prezentat propunerea de Buget pentru viitorul cadru financiar al Uniunii Europene. Deși vorbim despre un proiect care dă startul negocierilor și dezbaterilor care vor duce la o formulă finală a Bugetului post-2020, nu putem să nu remarcăm semnele îngrijorătoare pe care le aduce propunerea Comisiei. Înțelegem pe deplin provocările cu care Uniunea Europeană se confruntă în prezent, dar acestea nu pot fi înfruntate venind cu o viziune care să slăbească proiectul european. Prin reducerea sumelor destinate Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune, sunt expuse direct statele cel mai recent intrate în Uniunea Europeană, așa cum este România. Reducerea decalajelor economice și sociale depinde fundamental de banii europeni, mai ales de cei destinați Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune. Reducerea finanțării pe această zonă ne poate duce în situația unei divizării de facto UE, pe criterii de dezvoltare. Consider că proiectul prezentat de Comisie trebuie îmbunătățit substanțial. Apreciez eforturile Comisiei de a propune un proiect de Buget, dar nu cred că acesta corespunde pe deplin nevoilor de dezvoltare ale UE. Așadar, revine liderilor europeni, dar și Parlamentului, ca instituție ce reprezintă direct cetățenii, rolul de a construi un buget care să nu afecteze dezvoltarea statelor membre și care să nu genereze falii în cadrul Uniunii.


  • A la Une de la presse roumaine 04.06.2018

    A la Une de la presse roumaine 04.06.2018

    La presse électronique du début
    de semaine affiche un kaléidoscope de sujets, évoluant entre le prochain visage
    de la politique agricole de l’Union européenne, la qualité des produits de l’industrie
    alimentaire, la culture et l’actualité sportive.


  • Scenarii privind viitorul politicii de coeziune

    Scenarii privind viitorul politicii de coeziune

    Comisia Europeană a prezentat propunerea de buget pentru
    perioada 2020-2027. Pînă în prezent statele membre participau la bugetul comun
    cu 1% din PIB    , propunerea pentru exercițiul financiar viitor fiind de 1,11 %
    din PIB    . În timp ce pentru politica de coeziune și cea agricola, propunerea de
    buget prevede o scădere cu 5%, principalele provocări sunt reprezentate de
    migrație, apărare, securitate.


    În acest context in sesiunea plenară de la sfârșitul
    lunii mai, de la Strasbourg, Parlamentul European va vota o rezoluție în care iși va menține
    propunerea inițială de a cere 1,3% din PIB     pentru bugetul viitor. Cu detalii
    Marian Jean Marinescu, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul
    European: Urmează să vedem regulamentul Politicii de Coeziune, să
    vedem ce înseamnă, ca volum, sumele alocate pentru regiunile mai puțin
    dezvoltate, și sumele care vor fi alocate pentru regiunile în tranziție sau
    dezvoltate.



    Politica de coeziune aduce sume importante în Romania, și
    poate contribui atât la dezvoltarea infrastructurii cât și a economiei. Acum,
    depinde foarte mult de ce va decide Romania in ceea ce privește direcțiile de
    finanțare. Eu cred că trebuie să ne concentrăm foarte mult pe investiții în
    economie, în creștere economică durabilă și în crearea de locuri de muncă. Vă
    dau un exemplu, pentru regiunea Oltenia ar putea fi un sector foarte important înființarea
    de mici întreprinderi pentru procesarea produselor agroalimentare, ceea ce ar
    aduce mari avantaje din punct de vedere economic, din punct de vedere locuri de
    muncă și în același timp, ar crea o piață stabilă, sustenabilă, pentru
    producătorii agricoli care ar avea o piață unde să își vândă produsele pentru a
    fi procesate, plus ar diminua importul de alimente, care în acest moment este
    într-un procent foarte mare.


  • Propunerea de reducere a bugetului alocat agriculturii UE îi va afecta pe fermierii români

    Propunerea de reducere a bugetului alocat agriculturii UE îi va afecta pe fermierii români

    La
    începutul acestei luni, Comisia a propus un buget care se dorește a fi unul
    modern, pe termen lung, pentru perioada 2021-2027    . Acesta trebuie să răspundă provocărilor legate de
    golul mare lăsat în bugetul UE de Brexit. Propunerea are în vedere atât
    reduceri de cheltuieli, cât și găsirea de noi surse de finanțare.


    În
    urma examinării critice de către Comisie a domeniilor în care se
    pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența, aceasta a propus o
    reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de
    coeziune    , cu aproximativ 5% în cazul fiecăreia dintre ele, care să reflecte
    noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi
    modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate,
    consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități.
    Rezultatul acestor schimbări va fi o reechilibrare a bugetului și acordarea
    unei priorități mai mari domeniilor în care bugetul UE poate avea un impact
    maxim.


    Cum este privită această reducere de 5% a bugetului
    pentru politica agricolă comună de reprezentanții fermierilor români,
    ne-a spus Emil Dumitru, președintele Federației Naționale PRO AGRO: Credem că orice fel de
    diminuare a bugetului înseamnă o lipsă de competitivitate a fermierului
    european, și mai ales în România, și știți că am fost și suntem printre codașele
    intensității sprijinului la plăți directe, și când am așteptat și noi în
    sfârșit 2020, să ajungem la zona de convergență, la media Uniunii Europene,
    iarăși ni se invocă faptul că sunt restricții bugetare și, totodată, dincolo de
    reduceri sau nereduceri de buget, vrem o debirocratizare, pentru că fermierii
    au ajuns să-și angajeze oameni care să fie dedicați depunerii cererii unice de
    plată. Este inadmisibil, noi știm să cultivăm pământul, nu știm să facem 100
    000 de hârtii, vrem o debirocratizare, pentru că trebuie să simplificăm foarte
    mult, și cred că dacă vom reuși lucrul acesta și pe fermier să-l lăsăm să
    producă și să-l verificăm dacă cultivă sau nu terenul pe care l-a declarat, vom
    crește în competitivitate. Dacă nu, în continuare vom face zeci de tone de
    maculatură, cu condiții artificiale și tot felul de prostii care n-ajută la
    dezvoltarea agriculturii și industriei alimentare românești.



    Comisia consideră că
    este necesar să se acorde maximă prioritate negocierilor bugetului, fiind de
    dorit să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European
    și de Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Comisia va face tot ce îi stă în
    putere pentru a se ajunge rapid la un acord.


  • Comisia propune un buget modern pentru 2021-2027​

    Comisia propune un buget modern pentru 2021-2027​

    Un buget pe termen lung pragmatic și modern este un răspuns onest la realitatea actuală, în care se așteaptă ca Europa să joace un rol mai important în asigurarea securității și a stabilității într-o lume instabilă şi într-un moment în care ieşirea Marii Britanii din Uniune va lăsa un gol considerabil. Aşadar, Comisia Europeană susţine că bugetul prezentat răspunde acestei duble provocări prin reduceri de cheltuieli și prin noi resurse în egală măsură. Finanțarea noilor și principalelor priorități ale Uniunii va fi menținută sau consolidată, ceea ce înseamnă, în mod inevitabil, reduceri în alte domenii.

    Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susţine că noul buget reprezintă o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nouă și ambițioasă, formată din 27 de state membre unite prin solidaritate. Potrivit lui Juncker, este vorba de un plan pragmatic care arată cum să obținem mai multe rezultate cu mai puține resurse. Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea, în premieră, a unui mecanism privind statul de drept – a mai spus şeful Executivului European: Comisia Europeană propune consolidarea legăturilor dintre bugetul european şi respectarea statului de drept. Respectarea criteriilor statului de drept este o cerinţă prealabilă şi indispensabilă pentru administrarea finaciară corectă şi pentru implementarea eficientă a bugetului. De aceea, propunem un mecanism care va permite protejarea bugetului de riscuri financiare legate de deficienţele generalizare privind respectarea statului de drept. Acest mecanism reprezintă o regulă generală, el nu vizează anumite ţări membre, dar este o parte importantă din arhitectura noului buget european.

    La rândul său, Günther Oettinger, comisarul responsabil pentru Buget și Resurse Umane, a declarant că această propunere de buget este despre valoarea adăugată a Uniunii Europene. Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă – fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice – a mai spus comisarul Oettinger.

    În primele reacţii, Franţa a denunţat reducerea cu 5% a bugetului alocat politicii agricole comune, Germania a cerut o împărţire mai judicioasă a poverii, iar Austria şi Olanda au spus că vor contesta creşterea contribuţiilor. Polonia şi-a arătat nemulţumirea faţă de principala inovaţie a noului buget: introducerea prevederii care leagă alocarea de fonduri europene de respectarea statului de drept.

    Decizia privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European. Timpul, însă, constituie factorul esențial. Este de dorit să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.


  • Politici Agricole Comune 2020 – 2027

    Politici Agricole Comune 2020 – 2027

    Sumele acordate de UE pentru Agricultura ar putea fi
    plafonate sau chiar diminuate dacă Bruxelles-ul nu va identifica soluţii de
    acoperire a găurii substanţiale pe care o lasă în buget plecarea Marii Britanii
    din blocul comunitar. Fermierii vor beneficia de plăti directe sa poata rezista
    pe piata a spus spus Daniel Buda (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru
    agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European: La nivel european, dar prima data ne interesează ce se
    întâmpla cu agricultura din Romania, cu viitorul fermierilor din Romania in
    agricultura post 2020. Se cunoaște ca astăzi se discuta in Parlamentul European
    viitorul cadru financiar multianual, cum vor fi fermierii sprijiniți mai
    departe și ceea ce este foarte important este faptul ca mai departe fermierii
    vor putea beneficia de plăti directe astfel încât sa fie dacă vreți acea
    centura de siguranța pentru vremuri grele, ca sa poata rezista mai departe pe
    piata. Nu trebuie ca fermierii sa plătească factura Brexitului, pentru ca da
    avem ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeana, o sa fie mai putini bani și
    atunci s-a pus in discuție foarte ferm și foarte clar ca nu fermierii trebuie
    sa suporte aceasta factura. De altfel domnul comisar Phil Hogan a și subliniat
    in punctul domniei sale faptul ca aceasta problema a agriculturii nu trebuie sa
    fie privită doar strict sectorial, ci nu o problema care pana la urma vizează
    întreaga populație a Uniunii Europene in condițiile in care agricultorii
    asigura hrana pentru toți cetățenii europeni. Convergenta plăților, faptul ca
    statele din estul Europei avem subvenții care sunt sub media europeana și avem
    nevoie de aceasta convergenta. M-am bucurat foarte mult ca domnul comisar     Phil
    Hogan     mi-a răspuns expres spunându – mi ca este la curent cu ceea ce înseamnă
    nevoia pentru satele din estul Europei dar merge spre o convergenta cu
    linializarea plăților la nivel european. Este un subiect pe care domnia sa și
    Comisia il are in vedere, va trebui însă sa vedem însă dacă actualele condiții,
    in ce măsura va putea sa devină realitate sau in ce măsura o sa ajungem acolo
    unde ne dorim pentru ca banii sunt mai putini, nevoile sunt mai mari dar este
    important ca se lucrează la aceasta chestiune , la reducerea acestor decalaje
    de plăti directe între fermierii din est și cei din vest.





    Responsabilii de la Bruxelles analizează tot felul de
    soluţii care vizează fie distribuirea acestor sume, fie suplimentarea bugetului
    comunitar     de către fiecare stat membru în parte. Una dintre ipoteze este
    reducerea nivelului subvenţiilor, iar dacă acest lucru se va întâmpla,
    preţurile alimentelor se vor mari vor peste doi ani.




    In prezent România este pe locul I în ceea ce priveşte
    producţiile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă.




    Dacă subvenţiile vor scadea se va înregistra un regres
    economic imediat, fiindcă preţurile mari vor descuraja consumul.




    Politicile agricole comune au făcut din Europa cel mai mare
    exportator mondial de produse agroalimentare.




  • Viitorul politicii agricole comune în contextul noului cadru financiar multianual

    Viitorul politicii agricole comune în contextul noului cadru financiar multianual

    Europa negociază în această perioada soarta fermierilor ei, în condiţiile în care, în perioada mai-iunie, Bruxelles-ul va publica două documente strategice pentru următorul PAC-2020. Este vorba despre cadrul financiar multianualal UE, care, după spusele comisarului pentru Agricultură, Phil Hogan, ar trebui să fie finalizat în luna mai şi despre cadrul de bază pentru implementarea PAC, ce ar trebui să fie lansat în luna iunie.

    Comisia Europeană creionează în prezent viitoarea Politică Agricolă Comună. In acest sens a fost publicată la finele lunii noiembrie comunicarea Viitorul alimentaţiei şi agriculturii după 2020. Această comunicare deschide drumul dezbaterilor publice privind viitorul Politicii Agricole Comune, iar un astfel de eveniment, organizat de Institutul European din România cu tema ‘Viitorul politicii agricole comune în contextul noului cadru financiar multianual’, a avut loc la sfîrşitul lunii trecute la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Eveniementul face parte din campania Dialoguri europene – dezbateri publice în vederea pregătirii Preşedinţiei Romaniei la Consiliului UE.

    Victor Negrescu, Ministru delegat pentru Afaceri Europene, a arătat, în intervenţia sa, că proiectarea noii arhitecturi bugetare europene ar trebui să fie fundamentată pe o evaluare a funcționalității actualului cadru, subliniind necesitatea conturării unei alocări financiare care să confere predictibilitate în atingerea obiectivelor politice pe termen lung ale Uniunii. De asemenea, acesta a subliniat că România va deţine în 2019 preşedinţia instituţiei care reprezintă interesele statelor membre, respectiv cea a Consiliului Uniunii Europene, iar unul dintre obiectivele principale de țară în aceasta perioadă este acela de susținere a Politicii Agricole Comune, precum și a celei de Coeziune. Victor Negrescu: Obiectivul nostru principal pe perioada Președinției rămâne ideea aceasta de a genera unitate în plan european, de a evita fragmentarea, dar mai ales de a promova un mesaj foarte clar, care, cu siguranță, este legat de Politica Agricolă Comună (PAC). Ne referim aici la convergența reală, la nevoia de a genera, într-adevăr, o mai mare coeziune în plan european, de a reduce decalajele de dezvoltare, de a sprijini zonele care au nevoie de sprijin și, mai ales, de a sprijini cetățenii care au nevoie de sprijin. Ori, cadrul financiar multianual viitor ar trebui să fie o sursă de soluţii în acest sens şi trebuie să-l gîndim ca atare. Pe perioada Președinției, Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru, va gestiona 58 de președinți și vicepreședinți și, în plus, un număr important de coordonatori de dosar şi experti și și-au propus un număr important de reuniuni printre care Consiliul din domeniu, Consiliul informat care să fie organizat în țară, pentru a dezbate PAC și a exprima punctul nostru de vedere. Vorbim de 7 reuniuni importante, pe cele 6 luni, prin care vom promova ce înseamnă viziunea noastră.


    Bugetul Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020 reprezintă aproximativ 38 % din bugetul global al UE. Comisia Europeană va prezenta propunerea formală pentru următorul buget pe termen lung al UE în lunile următoare, cel mai târziu la începutul lunii mai.


  • Opinia Curții Europene de Conturi: ținte ambițioase și relevante în ceea ce privește performanța PAC

    Opinia Curții Europene de Conturi: ținte ambițioase și relevante în ceea ce privește performanța PAC

    Curtea de Conturi Europeană a pledat ca viitoarele
    cheltuieli efectuate în cadrul politicii agricole comune (PAC) să fie bazate pe
    ținte ambițioase și relevante în ceea ce privește performanța, respectând în
    același timp pe deplin cerințele referitoare la legalitate și la regularitate.


    În plus, Curtea
    consideră că anumite măsuri din cadrul PAC nu au obiective clare, cum ar fi
    obiectivul măsurii de înverzire introduse de ultima reformă a Politicii
    Agricole Comune, acela de a îmbunătăți performanța de mediu a Politicii
    Agricole, care nu era însoțit de ținte specifice referitoare la contribuția
    acestei măsuri la mediu și la climă.


    Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor
    Producătorilor Agricoli din România, a spus: Pentru noi, n-a fost o noutate, noutatea a apărut
    când au venit de la Curtea de Conturi cei care se ocupă de cum se cheltuiesc
    banii europeni, că efectele le văzusem noi, în timpul exercițiului. Dar,
    într-adevăr, analiza Curții de Conturi a fost destul de acidă, dacă vrem așa,
    cu privire la folosirea banilor europeni, mai ales pentru înverzire. Acesta a
    fost un subiect distinct, înverzirea, iar Curtea de Conturi a avut niște
    referiri negative la felul cum au fost cheltuiți banii și la efectele pe care
    le-a produs această înverzire, recomandând ca, din exercițiul financiar
    următor, toate aceste aspecte să fie revizuite, iar banii să fie cheltuiți cu
    mai multă atenție și cheltuiți numai acolo în sectoarele în care aduc un plus
    de valoare. Noi aveam cunoștințe de așa ceva, pentru faptul că nici noi nu am
    înțeles vreodată cei cu ,,înverzirea asta, nici efectele nu le-am văzut că ar
    fi atât de fabuloase, și am constatat doar că banii aceia puteau merge în altă
    parte, mai ales în România.



    De asemenea,
    potrivit Curții, fondurile trebuie să fie cheltuite acolo unde pot aduce o
    valoare adăugată europeană semnificativă. PAC face în prezent obiectul unei
    revizuiri, întrucât actuala perioadă de șapte ani utilizată pentru planificarea
    finanțelor UE se încheie în 2020. Acolo unde este posibil, obiectivele ar
    trebui să fie cuantificate, nu numai în cazul realizărilor, ci și în cazul rezultatelor
    și al impactului.


  • Tinerii fermieri și rolul acestora în agricultură

    Tinerii fermieri și rolul acestora în agricultură

    Subiectul tinerilor fermieri și
    rolul acestora în agricultură vizează inclusiv teme precum
    restructurarea sectorului agricol, îmbătrânirea populației din mediul rural,
    identificarea și diferențierea nou-veniților în agricultură și reînnoirea
    generaților.


    În legătură cu acest aspect, Marian Clejanu,
    secretarul general al Asociației Naționale a Tinerilor Producători Agricoli din
    România, a spus: ,,Tinerii fermieri, în
    ultima perioadă, a început să crească numărul lor, pentru că avem o vârstă ridicată
    a fermierilor din România. Au încercat autoritățile cu niște suplimente, să
    spunem, absorbție de la Uniunea Europeană, gen plata pentru tinerii fermieri pe
    suprafață, plata redistributivă până la o suprafață, care a avantajat tinerii
    fermieri, dar și în ghidul PNDR punctajul suplimentar pentru tinerii până la 40
    de ani și o sumă nerambursabilă de plus 20%. Deci, au început să fie, totuși,
    facilități vizavi de tinerii fermieri care au plecat mult mai devreme. Eu am
    plecat când nu era APIA și nici fondurile europene. Cu siguranță că este loc și
    de mai bine. Noi, prin asociație, pot să spun că am contribuit la negocierile
    mai sus menționate, dar și la altele pentru viitor. Cum am spus, vârsta medie a
    fermierilor este destul de ridicată și vrem ca pământul să fie lucrat cu drag,
    cu spor, pentru că cei vârstnici, știm cu toții, au avut o carieră în spate, o
    duc încă, dar în unele locuri au existat transferurile acestea (n.r. transferuri
    de ferme de la vârstnici la tineri), unele sunt de acomodare, să spun, a
    tinerilor fermieri, ceea ce este un lucru bun.


    Recomandările formulate în urma analizei implementării măsurii în
    statele membre, cuprind: accesul la
    teren, implementarea măsurilor de stimulare a generației
    îmbătrânite pentru transferul fermei către tineri, dezvoltarea
    competențelor înaintea preluării fermei, sprijinirea procesului de sucesiune în ce privește ferma de familie, diferențierea termenilor nou-veniți și tineri fermieri, revizuirea
    limitei de vârstă și
    multe alte aspecte privind dezvoltarea și
    viitorul agriculturii.


  • Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii

    Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii

    În noua
    politică agricolă comună după anul 2020 fermele mari nu vor mai primi subvenţii
    pentru dezvoltare    .

    Noua
    politică agricolă comună după 2020 sprijină fermierii și încurajează
    dezvoltarea dinamică și durabilă a agriculturii și a comunităților rurale în
    ansamblu. O comunicare a Comisiei Europene stabilește liniile directoare ale
    viziunii Comisiei privind viitorul Politicii Agricole Comune după 2020.
    Obiectivul este simplificarea și adaptarea politicii Uniunii Europene în domeniul
    agricol     în concordanță cu instabilitatea piețelor agricole şi angajamentele
    Uniunii Europene cu privire la schimbările climatice.

    Miniștrii agriculturii
    din statele membre au subliniat importanța plăților directe și au considerat că
    modul în care acestea sunt concepute ar putea fi îmbunătățit în continuare,
    făcându-le mai echitabile, mai direcționate și eficace pentru fermierii din
    întreaga Uniune Europeană. Cu toate acestea, în noua Politică Agricolă Comună
    se doreşte plafonarea subvenţiilor, ceea ce înseamnă că după anul 2020 fermele
    mari nu vor mai primi subvenţii pentru dezvoltare.


    Emil Dumitru, preşedintele
    Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară şi
    Servicii conexe ProAgro, explică:
    La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sigur că sunt fermierii
    care au depus cerere unică de plată pe suprafață și sunt în număr de 885 de mii
    de fermieri. O agricultură așa de tânără cu o restituire a proprietăților de
    doar 28 de ani încă nu a reușit să comaseze terenul și nu a reușit să se
    consolideze și ar fi o greșeală strategică ca după 2020 să plafonăm
    subvențiile, în condițiile în care avem exploatații într-adevăr mari dar care produc
    pentru piață și au reușit să facă comasarea. Noi ne opunem plafonării
    subvențiilor pentru că ar fi împotriva intereselor economice ale sectorului
    agroalimentar din România și credem noi că ar trebui să purtăm o discuție
    foarte serioasă despre ce înseamnă viitorul politicii agricole comune, pentru
    că odată cu povestea asta cu naționalizarea politicii agricole comune practic
    nu mai putem să discutăm de o strategie europeană de finanțare a agriculturii
    și industriei alimentare europene.


  • Despre o viitoare Politică Agricolă Comună

    Despre o viitoare Politică Agricolă Comună

    Miniştrii agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă, în această săptămână, la un consens asupra viitorului Politicii Agricole Comune. Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia au refuzat să semneze o declaraţie comună, cu care celelalte 23 de state au fost de acord.

    Mărul discordiei l-a constituit modul de împărţire a subvențiilor agricole între statele membre. În prezent, acestea se acordă diferenţiat, statele mai vechi ale Uniunii, adică cele din Europa de Vest, primind sume mai mari. Acum, miniştrii agriculturii din cele cinci ţări estice solicită subvenţii egale pentru toate statele membre, după cum a explicat Rumen Porodzanov, ministrul bulgar al Agriculturii, ţară care deţine în acest moment preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene: Am avut o întrunire emblematică. O continuare a dezbaterii asupra viitoarei Politici Agricole Comune. Un punct esențial asupra căruia nu am reușit să ajungem la un acord a fost convergența subvențiilor. Cinci dintre statele membre au dorit să includem în text convergența deplină și subvenții complet egale pentru toate țările. Ceea ce este foarte greu de obținut. Greu de obținut din multe motive. Mai întâi, pentru din lipsa unei clarități a bugetului de care va dispune Politica Agricolă Comună, care va fi dezbătut în contextul viitorului Cadru Financiar Multianual, apoi din cauza Brexitului și a altor politici.

    Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat recent planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, unul dintre scenarii fiind şi reducerea cu 120 de miliarde de euroa fondurilor alocate Politicii Agricole Comune. Comisia va prezenta, în lunile următoare, propunerea formală pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii,a precizat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan: Rolul meu a fost să-mi arăt susținerea față de președinție în orice mod posibil pentru a încerca să ajungem la un acord. Iar Comisia va continua să lucreze îndeaproape cu Președinția în următoarele luni la pregătirea propunerilor noastre legale și cred că un set de propuneri de reglementări va fi disponibil la finele lunii mai sau la începutul lui iunie.

    Bugetul Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020 reprezintă aproximativ 38 % din bugetul global al Uniunii, iar cheltuielile totale pe durata perioadei de 7 ani este de aproximativ 400 de miliarde de euro.


  • Modificările aduse de Regulamentul “Omnibus”, prezentate de Comisia Europeană

    Modificările aduse de Regulamentul “Omnibus”, prezentate de Comisia Europeană

    Reprezentanții
    DG Agri au trecut în revistă aceste amendamente, care cuprind prevederi extrem
    de importante pentru statele membre, implicit pentru fermierii din țara
    noastră. La 1 ianuarie 2018, a intrat în vigoare o serie de îmbunătățiri
    tehnice la Politica Agricolă Comună (PAC), menite să simplifice viața
    fermierilor     și a administrațiilor naționale europene. Având în vedere timpul
    necesar pentru ca autoritățile naționale și agricultorii să se adapteze la
    aceste cerințe noi, cum ar fi cele care privesc zonele de interes ecologic,
    unele dintre noile amendamente se vor aplica de la 1 ianuarie 2019.


    Participant la întâlnire,
    Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din
    România    , ne-a spus: S-a vorbit foarte mult de necesitatea înverzirii, de
    seriozitatea cu care fermierii participă la acest program de înverzire. Pentru
    noul PAC, sunt promisiuni ca 30% din banii pentru subvenții să reprezinte
    înverzirea.     Ce vă pot spune
    este că România stă foarte bine la înverzire, vorbesc de ansamblu. România are
    niște condiții speciale, are un patrimoniu cum ar fi ecosistemele și
    biodiversitatea. În comparație cu alte țări, la ora la care vorbim, este cea
    mai verde țară din Europa, dacă ne referim la     biodiversitate și la ecosistemele
    naturale    .. Dar, cum e un program european, trebuie să ne încadrăm și noi în
    aceleași condiții, trebuie să le respectăm. Probabil că o să punem mai mult accent
    pe înverzire, dar cum va fi ea înțeleasă, va fi la latitudinea fiecărui stat
    membru.


    Pentru
    exploatațiile unde pajiștile, terenurile lăsate în pârloagă, orezăriile sau
    pășunile permanente sunt predominante, se prevede scutirea completă de la
    obligația de a avea zonă de interes ecologic, oricare ar fi suprafața de teren
    arabil rămasă.