Radio România Internațional

Tag: Papa Francisc

  • Sărbători pascale tru România

    Sărbători pascale tru România

    Embistimenilli ortodocși ditu România și aţelli greco-catoliţ sărbăturisiră, dumănică, Fluriile, ţi aduc aminti ti intrarea a Hristolui tru Ierusalim, ninti s’hibă ncruţilleatu pi cruţi. Di Flurii, oamiñilli dusiră la bisearică tră s’ayiusească lumăkiţi di salţă, pi cari li băgară tu tu firidz, la uşi ică la porţă, a diapoa pistea spuni că aestu ritual apără casa di arăeţ şi u veaglle di lucre uruti. Apritudu sărbătoarăllei, embistimeñilli loară parti la procesiuni ndreapti tru ma multi localităţ ditu văsilie și tru Bucureşti.



    Ti simasiili a hăgilăkillei, patriarhul a Bisearicăllei Ortodoxe Române, Daniel, spusi că aestă easti ună hăbăriseari a Sătiloru Paşti şi mărturisirea a Hristolui, amintătorlru a moartillei. Diapoa, cundillează patriarhul Daniel, “hăgilăkea ti Flurii easti harea ş-mira tră ţitati şi semnulu a suţatăllei anamisa di oamiñi cu Hristolu, tră itia că Hristolu Domnul anye pi soţlu a lui Lazăr ditu Betania, cari avea murită cu patru dzăli nintiˮ. Procesiunea, nica spuni patriarhul, spuni că lilicili a pistillei şi vdilliurli a virtuţilor adunati tru suflitu pritu purintu, pritu arigeai, pritu pişmănlăki, pritu spovedanie şi împărtăşire di cama multi ori tru kirolu a postului Sămtilor Paşti, aesti vidilliuri di lilici ditu suflit simbolizate pritu lilici di finicul şi di salţă suntu durusiti a Hristolui ca semn a vrearillei oamiñiloru ca apandisi ti vrearea a lui.



    Cu dzuudi Flurii ahurheaşti atea ditu soni stămână a Postului Paştilui, număsită Stămâna Patimilor, tru cari embistimeñilli s’ndregu s’aşteaptă marea sărbătoare di Anyeari a Hristolui. Tru băseriţ, va s’tănă cathi seară, slujbi speţiale număsite Dinii. Pelerini şi parei organizate ditu România au agiumtă, tu aestu kiro la Locărli Sămti ditu Ierusalim, Nazareth şi Betleem tră Slujba ditu Noaptea di Anyeari. Anlu aestu, catoliţlli şi protestanţăllii yiurtusiră Paştili cu ună stămână ma ayoñea andicra di ortodocşii şi greco-catoliţlli.



    Prezidintulu Klaus Iohannis pitricu a tutăloru aţiloru cari yiurtusiră Paştili, caldi urăciuñi di sănătate şi prucukie şi ălli ghinui, tutunăoară pi aţeli cari yiurtusiră Fluriile. Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă spusi ca hărăcoapa uiduseari ti yiurtuseari a Paştilui Catolic tru idyea dzuuă cu Fluriile di către embistimenilli ortodocşi fati ma yilipsitoari putearea a lumillei crăştină, unită pritu vreari, tiñiseari şi nădie.



    Dzăţ di embistimeñi catoliţ viniţ ditu lumea tută, nicaa şi ditu România, loară parti, dumănică, tru Piaţa Sfmtul Petru, la slujba oficiată di Papa Francisc cu ucazea a Paştelui Catolic. Suvearanul Pontif a condamnat multili keadiţ băgati dinintea a iriñillei mondiale tru tradiţionalu a lui mesaj di Paşte, “Urbi et Orbi, exprimânda-și ahăndoslu gaile di itia a atacurilor fapti tu dzălili ditu soni tru Orientul di Mesi, cari, uidisitu cu nasu, fuvirseaşti dialogul anamisa di israelieni şi palestinieni. Şi, idyea cata sum tru mesajul di anul tricut, Papa cundille catandisea cu polimlu ditu Ucraina şi căftă a comunitatillei internaţionale s’curmă aestu conflict şi a tutăloru aţiloru cari nsăndzireadză lumea.




    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Sărbători pascale în România

    Sărbători pascale în România

    Creștinii ortodocși din România și
    cei greco-catolici au sărbătorit, duminică, Floriile, ce amintesc de intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim,
    înainte să fie răstignit pe cruce.
    De Florii, oamenii au mers la biserică pentru a sfinţi crenguţe de
    salcie, pe care le-au pus la geamuri, la uşi sau la porţi, iar credinţa spune
    că acest ritual apără casa de rele şi o protejează de evenimente neplăcute. În
    ajunul sărbătorii, credincioşii au participat la procesiuni organizate în mai
    multe localităţi din ţară și în Bucureşti.

    Despre semnificațiile pelerinajului,
    patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat că acesta reprezintă o
    prevestire a Sfintelor Paşti şi mărturisirea lui Hristos, biruitorul morţii. Apoi,
    subliniază patriarhul Daniel, pelerinajul de Florii este binecuvântare pentru cetate şi simbol al prieteniei
    oamenilor cu Hristos, pentru că Hristos Domnul a înviat pe prietenul său Lazăr
    din Betania, care murise cu patru zile înainteˮ.     Procesiunea, mai spune
    patriarhul, arată că florile credinţei şi luminile virtuţilor adunate în suflet
    prin post, prin rugăciune, prin pocăinţă, prin spovedanie şi împărtăşire mai
    deasă în timpul postului Sfintelor Paşti, aceste lumini de flori din suflet
    simbolizate prin ramuri de finic şi de salcie sunt oferite lui Hristos ca
    semn al iubirii oamenilor ca răspuns la iubirea lui.

    Cu ziua de Florii începe ultima săptămână a Postului
    Paştelui, numită Săptămâna Patimilor, în care credinciosii se
    pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii lui Isus Hristos.     În biserici, se vor oficia, în fiecare
    seară, slujbe speciale numite Denii.     Pelerini şi grupuri organizate din România au ajuns, deja, la
    Locurile Sfinte din Ierusalim, Nazareth şi Betleem pentru Slujba din Noaptea de
    Înviere.     Anul acesta, catolicii şi protestanţii au
    sărbătorit Paştele cu o săptămână mai devreme decât ortodocşii şi
    greco-catolicii.

    Preşedintele Klaus Iohannis le-a
    transmis tuturor celor care au sărbătorit Paştele, calde urări de sănătate şi
    prosperitate şi i-a salutat, totodată, pe cei care au serbat Floriile.     La
    rândul său, premierul Nicolae Ciucă a afirmat ca fericita coincidenţă a
    celebrării Paştelui Catolic în aceeaşi zi cu Floriile de către credincioşii
    ortodocşi face mai relevantă puterea lumii creştine, unită prin iubire,
    smerenie şi speranţă.

    Zeci
    de mii de credincioşi catolici veniţi din întreaga lume, inclusiv din România,
    au asistat, duminică, în Piaţa Sfântul Petru, la slujba oficiată de     Papa Francisc cu ocazia Paştelui Catolic.
    Suveranul Pontif a condamnat numeroasele piedici puse în calea păcii mondiale
    în tradiţionalul său mesaj de Paşte, Urbi et Orbi, exprimându-și profunda
    îngrijorare din cauza atacurilor din ultimele zile din Orientul Mijlociu, care,
    potrivit lui, ameninţă dialogul dintre israelieni şi palestinieni. Şi, la fel
    ca în mesajul de anul trecut, Papa a insistat asupra războiului din Ucraina şi
    a cerut comunităţii internaţionale să pună capăt acestui conflict şi tuturor
    celor care însângerează lumea.


  • Mesajul președintelui Klaus Iohannis de Paștele Catolic și floriile ortodoxe

    Mesajul președintelui Klaus Iohannis de Paștele Catolic și floriile ortodoxe

    Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis credincioșilor romano-catolici, reformați, unitarieni și evanghelici un mesaj cu ocazia Paștelui Catolic. Transmit tuturor credincioșilor romano-catolici, reformați, unitarieni și evanghelici urarea de a sărbători Învierea Domnului cu sănătate și iubire, în comuniune cu cei dragi.


    De Sfintele Paști înțelegem mai profund mesajul Jertfei și suntem pătrunși de Lumina Învierii. Să nu îi uităm, în această perioadă, pe semenii noștri greu încercați din Ucraina, a continuat Iohannis, făcând apel la solidaritate cu cetățenii ucraineni: Prin solidaritatea noastră, le putem oferi alinare și speranță celor care caută refugiu din calea războiului. Învierea Domnului să vă aducă tuturor pace, oriunde ați fi, în țară sau în comunitățile diasporei, iar iubirea aproapelui să triumfe pretutindeni în lume!


    Totodată, îi salut călduros pe credincioșii care celebrează duminică Floriile, o sărbătoare a bucuriei pentru întreaga creștinătate, a scris șeful statiului pe pagina sa de facebook.


    Pentru creştinii ortodocşi şi greco-catolici astazi este duminica Floriilor, ziua în care se prăznuieşte intrarea Mântuitorului în Ierusalim.

    Peste 1,6 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica astăzi, de sărbătoarea Floriilor.



    La rândul său, premierul Nicolae Ciucă urează credincioşilor romano-catolici, reformaţi, unitarieni şi evanghelici care sărbătoresc astăzi Paştele, sărbători luminate, pace şi linişte sufletească.

    Sărbătoarea Învierii Domnului este prilej de reflecție și de speranță pentru credincioșii romano-catolici, reformați, evanghelici lutherani și unitarieni din țara noastră și pentru credincioșii din întreaga lume care vor sărbători Paștele Catolic.Le doresc tuturor să se bucure și de taina acestei sfinte sărbători împreună cu familia și toți cei dragi.Sărbători luminate, pace și liniște sufletească.Cristos a Înviat!Frohe Ostern!Kellemes Húsvéti Ünnepeket!, a scris primul ministru pe pagina sa de facebook.


    Astăzi, credincioşii romano-catolici, protestanţi şi reformaţi sărbătoresc Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creştinilor. La Vatican, Papa Francisc, în cadrul
    Slujbei de Înviere, a făcut, din nou, apel la pace şi descriind Paştele ca fiind darul unei speranţe. Astăzi, Sfânta Liturghie din prima zi de
    Paşte va avea loc după 2 ani de pandemie şi restricţii în Piaţa San Pietro, iar
    binecuvântarea Urbi et Orbi va fi adresată de Suveranul Pontif de la
    loja centrală.

  • Paștele catolic și Floriile ortodoxe

    Peste două miliarde de credincioşi catolici şi protestanţi din întreaga lume sărbătoresc, duminică, Paştele. Ceremoniile se desfășoară, anul acesta, în contextul restricțiilor impuse din cauza epidemiei de coronavirus.


    Papa Francisc a celebrat, sâmbătă seara, Vigilia Pascală. Sfântul Părinte a slujit aproape singur în Bazilica Sfântul Petru, la mesa în care se sărbătoreşte Învierea lui Iisus fiind prezenţi doar câțiva demnitari şi credincioşi.


    Înaltul Pontif celebrează, duminică, Sfânta Liturghie la Altarul Catedrei din bazilica San Pietro. Evanghelia învierii este proclamată, ca de obicei, în greacă și latină. Liturghia se încheie cu Urbi et Orbi mesajul pascal și binecuvântarea apostolică, însoțită de darul indulgenței plenare.

    Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile. Este ziua care aminteşte de intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim. Floriile sunt sărbătorite în Duminica dinaintea Învierii Domnului.


    Custodele Coroanei, Margareta, a adresat , cu această ocazie, un mesaj tuturor celor care poartă nume de flori.

    Astăzi este Duminica Floriilor, ziua în care Domnul nostru Iisus Hristos a intrat în Ierusalim. Chiar dacă momentele prin care trecem sunt dificile, vă doresc tuturor celor care purtaţi nume de flori o zi însorită, cu speranţă şi căldură în suflet. La mulţi ani!, a transmis Majestatea Sa.

    Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile, zi care aminteşte de intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de mulţimi de oameni cu ramuri de finic, însă, în condiţiile restricţiilor impuse de declararea stării de urgenţă, celebrările vor fi oficiate în biserici de preoţi şi transmise online.

    În săptămâna Sfintelor Pătimiri nu se săvârşeşte slujba Sfântului Maslu de obşte, iar slujba Învierii Domnului va fi oficiată fără participarea credincioşilor mireni, a anunţat Cancelaria Sfântului Sinod.

    Cu sărbătoarea Floriilor începe ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

  • Semnificaţiile vizitei papei Francisc în România

    Semnificaţiile vizitei papei Francisc în România

    La 20 de ani de la prima vizită a unui
    suveran pontif într-o ţară majoritar ortodoxă, actualul cap al Bisericii
    Catolice, papa Francisc a venit în România, într-o vizită care a stat sub semnul
    unităţii de credinţă creştină. O vizită care a început cu momente de
    încărcătură diplomatică şi în care suveranul pontif a vorbit despre
    fraternitatea de sânge de la care se revendică, deopotrivă, catolicismul şi
    ortodoxia: Legăturile de credinţă care ne unesc îşi trag originea de la apostoli,
    martorii celui Înviat, în special de la legătura care îl unea pe Petru de
    Andrei – care, conform tradiţiei, a adus credinţa pe aceste meleaguri. Au fost
    chiar fraţi de sânge şi, într-un mod special, prin vărsarea sângelui pentru
    Domnul. Ei ne amintesc că există o fraternitate de sânge care ne precede şi
    care, ca un curent tăcut şi dătător de viaţă, n-a încetat niciodată de-a lungul
    secolelor să ude şi să susţină drumul nostru.

    Papa Francis a remarcat, pe
    de altă parte, progresele pe care România le-a făcut în ultimii 30 de ani de
    când s-a angajat în construcţia unui proiect democratic, în pofida numeroaselor
    dificuttăţi şi lipsuri cu care s-a confruntat. Greutatea simbolică a vizitei
    Papei în România stă în ceea ce acesta a definit drept preţul uman plătit de
    România pentru a intra în secolul XXI – diaspora şi rolul bisericii pentru a
    sluji întreaga comunitate, a apreciat la Radio România teologul şi preotul Radu
    Preda: E limpede că, în ceea ce
    priveşte mesajul social şi etic, suprafaţa de contact şi chiar de identificare
    a valorilor între ortodocşi şi catolici este foarte mare. Papa reprezintă nu
    doar un vector de imagine într-o persoană, este sinteza unei istorii, care, sigur,
    are şi pagini mai puţin plăcute în raport cel puţin cu noi, cu ortodocşii.

    Dar
    una peste alta, în contextul internaţional mondial, este limpede că avem nevoie
    de o solidaritate intracreştină mai mare decât am dovedit până acum. A
    subliniat preţul uman pe care noi îl plătim pentru ca România să ajungă în
    secoul XXI. Iată, sunt milioane de concetăţeni de-ai noştri, fraţi şi surori
    cum s-a exprimat el foarte bine, care au părăsit ţara lor în care nu şi-au
    putut, din păcate, vedea visul cu ochii şi care aduc o plus valoare în alte
    ţări, în primul rând în Italia. Să nu uităm comunitatea noastră din Italia,
    dacă nu mă înşel, este chiar cea mai numeroasă, urmată apoi de Spania şi abia
    pe locul III, dacă nu mă înşel, vine Germania. Aşadar, accentul acesta pus pe
    diaspora.

    Papa Francisc
    a adus un omagiu sacrificiului fiilor şi fiicelor României care, prin cultura
    lor, prin patrimoniul valorilor şi al muncii lor, îmbogăţesc ţările în care au
    emigrat, iar prin roadele eforturilor lor, îşi ajută familiile rămase în
    patrie. Spre deosebire de vizita pastorală din 1999 a papei Ioan Paul al
    II-lea, care a avut un caracter primordial ecumenic,
    beneficiind, pe lângă invitaţia autorităţilor de stat şi de invitaţia Bisericii
    Ortodoxe Române, Papa Francisc a venit în România la invitaţia preşedintelui şi
    a Bisericii Catolice din România. Iar prin celebrări liturgice, vizita a fost
    orientată pastoral, în primul rând, spre credincioşii catolici.

    Călătoria
    apostolică a Papei Francisc în România a marcat câteva premiere – a durat trei
    zile, lucru care nu s-a întâmplat în nicio altă țară europeană, timp în care
    papa i-a vizitat deopotrivă pe toți creștinii catolici în diversitatea lor
    lingvistică și liturgică, dar și pe cei ortodocși. Ultima zi
    a vizitei, rezervată Bisericii Greco-Catolice, a fost încărcată de un simbolism
    aparte – la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, Papa a beatificat şapte episcopi greco-catolici,
    martiri în timpul regimului comunist, care au îndurat suferinţe şi şi-au dat
    viaţa pentru a se opune unui sistem care a reprimat drepturi fundamentale ale omului,
    după cum a amintit suveranul pontif.

    Vorbind despre vizita Papei în România,
    Wilhelm Dancă, decanul Facultăţii de Teologie Romano-Catolică: În contextul Balcanilor, această întâlnire mi se pare extraordinar de
    importantă. Pentru că, dacă ne uităm la nord de România, în Ucraina există
    fracturi, divizări, separări în Biserica Ortodoxă – tendinţe de rupere, de
    fragmentare a unităţii creştine. Sunt acolo două sau trei, deja, biserici, una
    ţine de Moscova, una ţine de Constantinopol şi alta nu ţine de nimeni, deci
    este autonomă.

    De asemenea, în Republica Moldova există două, iarăşi,
    comunităţi – o mitropolie care ţine de Moscova şi una care ţine de Bucureşti,
    mai jos de noi, Buiserica Ortodoxă a Bulgariei ţine de Moscova, nu ţine de
    Constantinopol. Mai jos, Biserica din Republica Macedonia de Nord s-a rupt de
    Serbia şi vrea să se afilieze Bisericii Ortodoxe din Bulgaria. Vedeţi, sunt
    aceste tendinţe de reaşezare, de despărţire, de unificare şi singura biserică
    ce transmite un mesaj de unitate şi de biserică profilată, unitară cumva, este
    Biserica Ortodoxă din România.

    Am venit în această ţară frumoasă şi
    primitoare ca pelerin şi frate, pentru a trăi diferite întâlniri. Iar acum mă
    întorc acasă îmbogăţit, luând cu mine locuri şi momente, dar mai ales chipuri.
    Chipurile voastre vor da culoare amintirilor mele şi vor fi prezente în
    rugăciunea mea. Vă mulţumesc şi vă duc cu mine! Iar acum vă binecuvântez, dar
    mai întâi vă cer o mare favoare: să vă rugaţi pentru mine!’,     a spus Suveranul
    Pontif, la finalul vizitei.

  • Vizita Papei Francisc în România

    Vizita Papei Francisc în România

    Fecioara Maria să-şi întindă ocrotirea ei de mamă peste toţi cetăţenii României care, în decursul istoriei, şi-au pus întotdeauna încrederea în mijlocirea ei. Fecioarei Maria vă încredinţez pe voi toţi şi mă rog pentru ca ea să vă călăuzească pe calea credinţei, a scris Papa Francisc, în limba română, într-un emoţionant mesaj postat, duminică seara, pe Twitter, în avionul care îl ducea înapoi spre Vatican, după vizita sa în România. Sub genericul Să mergem împreună!, el a efectuat o vizită de stat, pastorală şi ecumenică, de trei zile, fiind aşteptat cu nerăbdare şi căldură de români, dornici să-l vadă pe Papa Francisc, unul dintre cei mai iubiţi Suverani Pontifi, a cărui popularitate este dată de omenie, modestie, austeritate.



    Petrecută în Bucuresti, prima zi pe pământ românesc a Papei Francisc a fost marcată de momente cu încărcătură simbolică şi istorică. Sfântul Părinte a fost primit de preşedintele Klaus Iohannis şi a avut o întrevedere cu premierul Viorica Dăncilă. A vizitat, apoi, Palatul Patriarhal, unde a avut o întâlnire privată cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a ţinut un discurs la Catedrala Naţională, şi a rostit, în limba latină, rugăciunea “Tatăl Nostru”. El a ţinut slujba la catedrala catolică Sfântul Iosif şi a salutat zecile de mii de oameni dornici să-l vadă.



    În a doua a zi a vizitei în România, Papa Francisc a oficiat, sâmbătă, o Liturghie Pontificală la sanctuarul marian de la Şumuleu Ciuc, într-o zonă din estul Transilvaniei locuită în majoritate de etnici maghiari şi unde are loc, anual, cel mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală şi de Est.



    Papa Francisc: “Acest pelerinaj anual aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti, deopotrivă. Participă la el şi credincioşi de alte confesiuni şi este simbolul dialogului, al unităţii şi al fraternităţii”.



    După Şumuleu Ciuc, Sanctitatea sa a plecat către Iaşi, unde trăieşte o importantă comunitate de catolici români. România este grădina Maicii Domnului şi în această întâlnire am putut să-mi dau seama de aceasta, pentru că ea este o Mamă care cultivă visurile fiilor, care le păzeşte speranţele, care aduce bucuria în casă”, a spus Suveranul Pontif. Papa Francisc a făcut o vizită la Catedrala Sfânta Fecioară Maria Regină, a binecuvântat 800 de copii, bătrâni şi bolnavi şi s-a rugat, împreună cu cei prezenţi, pentru tineri şi familii. Aproximativ 150.000 de pelerini au asistat la ceremonii. Momentul culminant al vizitei l-a reprezentat, însă, ceremonia de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici martiri, prigoniţi şi torturati de regimul comunist.



    Papa Francisc: “Îi avem în minte în mod deosebit pe cei şapte episcopi greco-catolici pe care am avut bucuria să-i proclam Fericiţi, acum. În faţa persecuţiei aprige din partea regimului, ei au dat dovadă de o credinţă şi de o iubire exemplară pentru poporul lor. Cu mare curaj şi tărie interioară au acceptat să fie supuşi la o dură detenţie şi la tot felul de cruzimi, decât să-şi renege apartenenţa la biserica lor cea iubită. Aceşti păstori martiri ai credinţei au recâştigat şi au lăsat poporului român o moştenire preţioasă, pe care o puteţi sintetiza în două cuvinte: libertate şi milostivire”.



    La Blaj, Papa Francisc s-a întâlnit şi cu reprezentanţi ai comunităţii rome căreia i-a cerut iertare, în numele Bisericii, pentru discriminarea şi segregarea din istorie. Această vizită istorică a avut loc la 20 de ani după cea făcută de Papa Ioan Paul al II-lea, prima a unui Suveran Pontif într-o ţară majoritar ortodoxă. “Mă întorc acasă îmbogăţit, luând cu mine locuri şi momente, dar mai ales chipuri. Chipurile voastre vor da culoare amintirilor mele şi vor fi prezente în rugăciunea mea. Vă mulţumesc şi vă duc cu mine!, a spus Suveranul Pontif, la finalul celor trei zile în România.

  • Jurnal românesc – 03.06.2019

    Jurnal românesc – 03.06.2019

    După vizita de
    stat, pastorală şi ecumenică pe care a făcut-o în România, Papa Francisc s-a
    declarat impresionat de frumuseţile ţării şi a vorbit despre acest lucru într-o
    conferinţă de presă în avionul cu care a călătorit înapoi, spre Vatican.
    Suveranul Pontif s-a referit la românii care lucrează în străinătate, mulţi
    dintre ei departe de familii. Papa a spus că îşi doreşte să se rezolve această
    situaţie care nu depinde numai de România, ci şi de societatea de consum în
    care trăim. Anterior, după întâlnirea cu oficialitaţile de la Bucureşti şi cu
    societatea civila, Papa Francisc a adus un omagiu sacrificiului fiilor şi
    fiicelor României care, prin cultura lor, prin patrimoniul valorilor şi al
    muncii lor, îmbogăţesc ţările în care au emigrat, iar prin roadele eforturilor
    lor, îşi ajută familiile rămase în patrie.


    Înfiinţarea unei
    comisii de anchetă privind votul din diaspora la scrutinul din 26 mai este unul
    dintre subiectele agendei parlamentare din această săptămână.     O solicitare în
    acest sens a fost făcută de deputaţii opoziţiei. Parlamentarii PNL, USR, PMP şi
    ai Partidului Pro România subliniază că trebuie clarificate, între altele,
    circumstanţele în care a fost stabilit un număr de secţii de votare care s-a
    dovedit insuficient şi stabiliţi responsabilii pentru organizarea defectuoasă a
    scrutinului.

    PNL şi USR cer, totodată, deblocarea proiectului de lege privind
    extinderea votului prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale. Documentul
    legislativ figurează săptămâna aceasta pe agenda Comisiei de Administraţie din
    Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

    Amintim că un număr foarte mare de români din
    străinătate nu au putut vota la alegerile europarlamentare şi la referendumul
    pe teme de justiţie, potrivit lor, din cauza organizării slabe a autorităţilor
    române. Teodor Meleşcanu şi-a cerut scuze faţă de românii din diaspora
    care nu au putut să-şi exercite dreptul la vot sau care au fost obligaţi să
    stea la coadă ore întregi pentru a putea vota.


    În perioada 31
    mai – 2 iunie, secretarul de stat Victor Alexeev s-a aflat într-o vizită de
    lucru în Serbia,     context în care oficialul MRP a participat la mai multe
    evenimente organizate de comunitatea românească din teritoriu și a avut
    întrevederi cu reprezentanți ai autorităților locale în vederea consolidării
    relațiilor româno-sârbe. Tema principală de discuție a reprezentat-o
    organizarea unor mese rotunde cu primari din România și Serbia. Secretarul de
    stat a luat parte la evenimentul de deschidere a proiectului Cursuri de limba
    română cu elemente de cultură si civilizație. Ziua Limbii Române. Suflet de
    român. Victor Alexeev a discutat cu membrii proiectului, cu elevii înscriși la
    aceste cursuri, precum și cu părinții lor.


    În Italia s-a
    deschis şcoala românească a Parohiei Ortodoxe Sfântul Simeon şi Sfânta Ana în
    prezenţa elevilor, a credincioşilor şi a comunităţii românilor din regiunea
    Abruzzo.     De activitățile și cursurile acestei școli pot beneficia toții copiii
    și tinerii români și moldoveni cu vârste cuprinse între 4 și 17 ani proveniți
    din medii diferite (din punct de vedere cultural, financiar, etnic și religios)
    din cadrul comunității din Pescara, precum și părinții acestora.

    Activitățile
    dedicate adolescenților vor fi centrate în jurul a patru arii de interes:
    identitate spiritual-religioasă; limba română prin povești și poezii; tradiții
    și obiceiuri românești și dezvoltare civică. Lucrările de construcție la școala
    și biserica românească au început în iulie 2017, acesta fiind de fapt și primul
    edificiu al comunității românești din regiunea Abruzzo și al șaptelea de pe
    teritoriul italian. Proiectul Şcoala Românească din Pescara se derulează până
    pe 23 iunie şi este realizat cu sprijinul Ministerului pentru Românii de
    Pretutindeni.

  • Hăbări dit bana românească şi internaţională

    Hăbări dit bana românească şi internaţională

    Bucuresti – Papa Francisc ş-bitisi vizita di trei dzăli tru Romania, disvărtită sum numa S-nidzem ninti deadun”. Ea s-faţi dupu 20 an’i di la vizita ţi u feaţi Papa Ioan Paul al II-lea, prima a unui Suvearan Pontif tru ună văsilie majoritar ortodoxa. Dumănică, tru căsăbălu Blaj, Papa s-andămusi cu roml’ii dit aestu căsăbă. El căftă l’irtari, tru numa ali Băsearică, a comunitatil’ei romă tra momentili, pi hiotea ali istorie, cându membril’i a aiştei fură trăn’ipsiţ, segregaţ ică mutriţ tru ună turlie alăthusită. Ma ninti, tru aestu căsăbă episcopal, ţentru spriritual a greco-catolicilor transilvaneni, Papa ţănu liturghia di beatificari tră şapte episcopi greco-catolici martiri tra piste tru chirolu a comunismului, tră cari spusi că alăsară a popului român ună scumpă clirunumie, ţi poati s-hibă spusă tru şcurti zboară, dimi tru dauă zboară – libirtate şi milostivire. Suvearanlu Pontif sumlinie că, dinintea ali persecuţiei ti nistrăxeari, el’i spusirâ ună pisti şi ună vreari exemplară tră populu a lor. 100 di n’il’i di oamin’i eara viniţ la ţeremonie. Anamisa di el’i eara prezidentul Klaus Iohannis, premierlu Viorica Dancila si prinţipesa Margareta. Sambata, Papa Francisc eara Iasi, iu băneadză ună importanta comunitate di catoliţ romani. El feaţi ună vizită la Catedrala Sâmta Fecioară Maria Regină, vluyisi 800 di cilimean’i, auşi şi lăndziţ şi feaţi plăcării tră familii şi tiniri. Tru idyea dzuuă, Suvearanul Pontif ţănu ună Liturghie Pontificală la sanctuarlu marian di la Şumuleu Ciuc, tru ună zona dit estul ali Transilvanie bănată tru majoritate di etniţ maghiari si iu s-ţăni, cafi an, nai ma marea hăgilăchi catolică dit Europa Centrală şi di Est. Viniri, Bucuresti, Papa Francisc s-andămusi cu nai ma analte oficialitaţ a statlui. El declară ca, acă eara multi dificultăţli şi ixichili, România feaţi multi jgl’ioati năinti tru ara a proiectului democratic si tin’isi curbanea a hil’ilor şi a hil’iloru dit văsilie cari, prit cultura, valorli şi lucurlu a lor, anăvutăscu văsiliili tru cari emigrară. Suvearanlu Pontif s-andămusi cu cumăndusearea a Băsericăl’ei Ortodoxe. Papa ţănu misa pontificala la catedrala catolica Sămtul Iosif dit Bucuresti si ăl’i salută oamin’il’i ţi viniră să-lu veadă. Suvearanlu Pontif fu aştiptat cu harauuă di suti di n’il’i di oamin’i tru chirolu a vizităl’ei a lui tru Romania.




    Bucuresti — Meteorologil’i român’i apufusiră, dumănică, ună avertizare Cod portocaliu di ploiuri torenţiale şi fărtun’i, valabilă tru 11 giudeţe dit ţentrul şi sudlu ali văsilie, până luni ti prăndzu. Tru zonili respective va s-da ploiri cabaia, iara tru intervale şcurte di chiro ică prit acumulari va s-nreghistreadză cantităţ di apă ţi va s-treacă di 40 l/mp şi izolat 50 – 70 l/mp. Deadun cu ploiruli va s-da chiritlu, fărtun’ili, intensificări a vimtului, şi grindină. Tutunăoară, tră idyiul interval di chiro, meteorologil’i apufusiră şi ună avertizare Cod galben di instabilitate atmosferică şi cantităţ di apă cabaia mări tră zone dit sudlu, estul şi ţentrul ali văsilie, iu va s-aibă averse, va s-bată chiritlu, intensificarea a vimtului, fărtun’i şi condiţii di grindină. Cantităţli di apă va s-năstreacă 25 l/mp şi pi arii cama n’iţ 30 – 40 l/mp. Luni, temperaturli minime va s-hibă anamisa di 10 si 21 di gradi, iara maximele anamisa di 19 și 27 di gradi. 22 di bazini hidrografiţi dit ma multi reghiuni eara şi dumănică sum ună avertizare Cod portocaliu di nicări. Adutem aminti că ploiurli abundenti şi fărtun’ile zn’iipsiră 90 di localităţ dit 22 di giudeţi. Tru giudeţlu Prahova (sud), trei dit atel’i patru cilimean’i a unei familii fură aflaţ nicat dupa apa mari ţi tricu, iara paturlu nica nu lu aflară. Aproapea 11.000 di pompieri, poliţişti şi jandarmi cilăstăsiră tră evacuarea ali populaţie dit zone cari avea riscu di nicări, ascăparea a aţilor ţi eara tru piricl’iu şi limitarea a efectilor fenomenilor meteorologhiţi şi hidrologhiţi. Guvernul dimăndă ca va s-l’ia meatri urgente ti agiutarea a cetăţenilor şi a comunităţilor cari trapsiră dupu nicărli dit aestă perioadă.




    Paris — Campioana en titre di la Roland Garros, românca Simona Halep, favorita numirlu trei la ediţia di tora, va s-alumtă, luni, tru optimi, cu poloneza Iga Swiatek (104 WTA). Halep easti singura sportiva dit Romania ti armasi tru competitiili di simplu. La dublu masculin easti calificat tru cirecuri Horia Tecau, deadun cu partenerlu a ui olandez Jean Julien Rojer.




    Autor: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala








  • Vizita Papei Francisc în România UPDATE

    Vizita Papei Francisc în România UPDATE

    Vizita de stat,
    pastorală şi ecumenică a Suveranului Pontif în România s-a încheiat la Sibiu. Președintele Klaus Iohannis a participat la ceremonia de rămas bun.









    Papa Francisc a spus că pleacă din România
    îmbogăţit: Am venit în această ţară frumoasă şi primitoare ca
    pelerin şi frate, pentru a trăi diferite întâlniri. Iar acum mă întorc acasă
    îmbogăţit, luând cu mine locuri şi momente, dar mai ales chipuri. Chipurile
    voastre vor da culoare amintirilor mele şi vor fi prezente în rugăciunea mea.
    Vă mulţumesc şi vă duc cu mine! Iar acum vă binecuvântez, dar mai întâi vă cer
    o mare favoare: să vă rugaţi pentru mine!.





    Sâmbătă, Papa s-a întâlnit cu tineri și familii din Iași, a
    vizitat Catedrala Fecioara Maria, Regina și a binecuvântat 800 de
    copii, bătrâni și bolnavi.Vă mulţumesc tuturor celor care îi însoţiţi şi mulţumesc vouă bolnavilor pentru că duceţi înainte boala, le-a spus Suveranul Pontif. Peste 150
    de mii de pelerini au participat la ceremonii.

    Tot sâmbătă, Pontiful a ținut o
    Liturghie la altarul marian din Șumuleu Ciuc, unde există o populație etnică maghiară
    majoritară. Aici are loc anual cel mai mare pelerinaj catolic din Europa
    Centrală și de Est.

    Papa Francisc s-a aflat duminică, în ultima zi a vizitei în
    România, la Blaj, unde a     beatificat şapte episcopi greco-catolici martiri. Cu
    mare curaj şi cu tărie interioară, au preferat să sufere o dură detenţie şi
    orice fel de tortură decât să îşi renege apartenenţa la iubita lor Biserică    , a
    subliniat Suveranul Pontif.     Tot la Blaj, Papa Francisc s-a întâlnit cu comunitatea romă din oraş.


    Suveranul Pontif s-a aflat, pentru trei zile, intr-o vizită de stat, pastorală şi ecumenică, în România. Ea s-a desfașurat sub genericul ‘Să mergem împreună!‘ si a avut loc la 20 de ani dupa vizita istorica a Papei Ioan Paul al II-lea, prima a unui suveran pontif intr-o tara majoritar ortodoxa.

  • Hăbări dit bana românească şi internaţională

    Hăbări dit bana românească şi internaţională

    BUCURESTI — Aflat tru a daua dzuua a vizităl’ei tru Romania, Papa Francisc ţănu ază, ună Liturghie Pontificală la sanctuarlu marian di Şumuleu Ciuc, tru ună zona dit estul ali Transilvanie bănată tru majoritate di etnici maghiari si iu s-tăni cafi an nai ma marea hăgilăchi catolică dit Europa Centrală şi di Estu. hăgilăchea di Şumuleu Ciuc tăni di clirunumia ali Transilvanie, ama aduti tin’ie a tradiţiilor româneşti şi ungureşti tru idyea scară şi easti simbolu a dialoglui, unitatil’ei si fraternitatil’ei, spusi Suveranlu Pontif. Loară parti 85 di n’il’i di pelerini. La Şumuleu Ciuc eara vinit si premierlu ali Românie, Viorica Dăncilă, şi prezidentul ali Ungarie, Adir Janos. Tut ază, Papa Francisc va s-ducă Iaşi, tru nord-est, iu băneadză ună importanta comunitate di catoliţi romani. Suveranlu Pontif va u viziteadză Catedrala “Sâmta Maria Regina”, va s-tin’isească cu harea al Dumidză 800 di auşi şi lăndzidz, va s-grească un zbor dinitea a laolui ş- va s-facă plăcarii deadun cu atel’i prezenţă tra tiniri şi familii. Cama di 65.000 di oamin’i sunt astiptaţ Iasi. “S-nidzem deadun” easti genericlu a vizităl’ei pi cari Papa Francisc u ahuhri, viniri, pi loc românescu. Ea yini dupu 20 an’i după atea ti u feaţi Papa Ioan Paul al II-lea, prima a unui Suveran Pontif tru ună văsilie majoritar ortodoxa. Papa fu astiptat cu harauuă di români, cama di 150.000 di inşi loară parti la evenimentili publiţi a Sanctităţii Sale la Bucureşti. Suveranlu Pontif fu astiptat di prezidentul Klaus Iohannis si s-andămusi cu premierlu Viorica Dăncilă. El declară căţe cu tuti multili dificultăţ şi lipsuri, România feaţi multi jgl’ioati ninti tru arada a proiectului democratic. Papa adusi unâ tin’ie ti curbanea a hil’ilor şi a hil’ilor a văsiliil’ei cari, prit cultura, valorile şi lucurlu a lor, navutăscu văsiliili tru cari emigrară. Papa u vizită Catedrala Naţională, tora ayon’ea inaugurata. Patriarhul a BOR, Daniel, haristusi a Băsericăl’e Catolică tra turlie tru icari ndrupaşti comunităţle di români dit Europa. Tut viniri, Papa ţănu misa pontificală la catedrala romano-catolică “Sâmtul Iosif” si ăl’i salută oamin’l’i ţi eara dunat tru tentrul ali capitală. Sanctitatea Sa va s-ducă, dumănica, Blaj, tru Transilvania, iu va s-vluyisească şapti episcopi greco-catoliţ cari muriră ti pisti tru chirolu a regimlui comunistu. Tut aclo, va s-adună cu comunitatea roma dit căsăbă.




    Bucuresti — Meteorologii romani apufusiră ună nauă avertizare valabilă tră tut teritoriul naţional di dumănică până martă tahinas. Avertizarea mutreaşti fenomene di instabilitate atmosferică manifestată prit ploiuri, vimtul va s-bată cu vărtusami, fărtună şi va s-da cheatră. Tru intervali şcurti di chiro ică prit acumulare, va s-năstreacă 15-25 litri pi metru pătrat şi, pe arii cama n’iţ, 35-50 di litri pi metru pătrat. Tru tnitoarili 24 di săhăt, temperaturile maxime va s-hibă anaisa di 22 și 29 di gradi Celsius, cu nai cama analti valori tru sud-estu. Tru araa a lor, hidrologil’i apufusiră ună avertizare Cod portocaliu di nicări, valabilă până dumănică după-prăndzu tru 22 di bazini hidrografite dit ma multi regiuni a văsiliil’ei. Va s-cură api mări di pi ohturi, torenţi şi pâraie, viituri irusi şi creaştiri di debite şi niveluri, cu posibili năstriteri a Cotilor di apărari. Fenomenili meteorologhiţi şi hidrologhiţi adusiră zn’ie tru dzăţ di localităt dit ma multi judeţi ali Romanie, dimăndară autorităţli di Bucureşti. Nai cama greauă catastise s-nregistră tru judeţlu Prahova, dit sud, iu trei dit atel’i patru cilimean’i ali ună familii fură aflaţ nicat după ţi tricură apili cabaia mări. Paturlu cilimean nica nu lu aflară. Mama a cilimean’ilor fu ascăpată. Aproape 11.000 di pompieri, poliţişti şi jandarmi acţionează tru judeţili ţi suntu sum avertizări şi atenţionări meteorologhiti şi hidrologhiţi.




    PARIS – Campioana en titre di la Roland Garros, românca Simona Halep, favorita numirlu trei la actuala editie, u azvimsi, ază, ucraineanca Lesia Ţurenko(27WTA), tru dauă seturi, tru runda a treia a turneului parizian di tenis, si s-califică tru optimi la Openul Frantei, doilu turneu di mari slem a anlui. Halep va s-alumtă tru yintorlu turu cu amintătoarea a meciului ditru portoricana Monica Puig, campioana olimpică en titre, şi poloneza Iga Swiatek. Tut ază, ună altă româncă, Irina Begu(116WTA) va s-aioacă tră calificarea tru optimi cu americanca Amanda Anisimova (51 WTA).



    Autor: Udălu a hăbărlor


    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Retrospectiva săptămânii 26.05 – 31.05.2019

    Retrospectiva săptămânii 26.05 – 31.05.2019

    Papa Francisc în România


    Sunt bucuros să
    mă găsesc în frumoasa dumneavoastră ţară, într-un moment în care România
    asigură preşedinţia Consiliului Uniunii Europene     – a declarat, vineri, Papa
    Francisc, după ce a ajuns la Bucureşti, la invitaţia preşedintelui Klaus
    Iohannis şi a ierarhiei catolice de aici. Suveranul Pontif a salutat progresele
    făcute de România în cele trei decenii post-comuniste, dar a remarcat că
    printre costurile tranziţiei au fost şi emigrarea a milioane de persoane şi
    depopularea satelor.

    El a adus un omagiu sacrificiior pe care le fac fiii şi
    fiicele României care îmbogăţesc, material şi spriritual, ţările în care au
    migrat. La rândul său, preşedintele Iohannis a afirmat că e o mare bucurie să-i
    ureze bun-venit Suvernului Pontif în numele tuturor românilor. El a mulţumit
    Bisericii Catolice pentru ospitalitatea pe care o oferă diasporei româneşti din
    Occident. Şeful statului a evocat şi prezenţa la Bucureşti a fostului Papă
    Ioan-Paul al II-lea, în 1999, când România a devenit prima ţară majoritar
    ortodoxă vizitată, vreodată în istorie, de un Suveran Pontif.

    Pe agenda Papei
    la Bucureşti au mai fost incluse discuţii cu premierul Viorica Dăncilă, cu
    Patriarhul Daniel şi ceilalţi membri ai Sinodului Bisericii Ortodoxe. Sub
    motto-ul Să mergem împreună!, călătoria apostolică a Papei în România
    cuprinde sanctuarul franciscan de la Şumuleu Ciuc (centru, zonă cu populaţie
    majoritar maghiară), Iaşiul (cel mai mare oraş din estul ţării, unde trăieşte o
    importantă comunitate romano-catolică) şi Blajul (capitală spirituală a
    greco-catolicilor români, unde va beatifica, duminică, şapte episcopi care au
    murit pentru credinţă în timpul regimului comunist).





    Opoziţia a câştigat euroscrutinul


    Votul de duminică al românilor trimite în Parlamentul European
    şase formaţiuni politice.     PNL, principala forţă a
    opoziţiei de dreapta, a obţinut cele mai multe voturi, circa 27%, urmat de doua
    forţe politice aflate practic la egalitate, PSD, numărul unu în coaliţia
    guvernamantală, cu 22,5 si Alianţa 2020 USR -
    PLUS (în opoziţie), cu 22,4.Îşi mai
    trimit oamenii în Legislativul comunitar Pro România,
    votată de 6,6% dintre alegători, UDMR şi PMP, ambele cu peste 5%.

    PNL va avea
    10 mandate de eurodeputaţi, PSD şi Alianţa câte opt, celelalte partide câte
    doi. Printre noii europarlamentari români figurează nume grele ale politicii de
    la Bucureşti şi Bruxelles, precum fostul preşedinte Traian Băsescu (PMP),
    foştii premieri Dacian Cioloş (PLUS) şi Victor Ponta sau fostul comisar
    european Corina Creţu (ambii Pro România). S-au situat sub pragul electoral de
    5 procente celelalte şapte formaţiuni care au participat la euroscrutin,
    inclusiv ALDE, partener-junior la guvernare al social-democraţilor.

    În
    diaspora, românii au stat ore în şir la cozi interminabile, pentru a putea
    vota. Ei au atribuit proasta organizare ministerului de Externe, care a fost
    virulent criticat şi la Bucureşti, de presă, de opoziţie şi de preşedintele
    Klaus Iohannis. Prezenţa la euroscrutin, de 49%, a fost cea mai mare de la
    admiterea României în UE, acum 12 ani.



    Românii spun nu corupţiei şi da la referendum


    Odata cu euroalegerile, românii au fost
    chemaţi la referendumul pe teme de justiţie convocat de şeful statului.     Peste 80% dintre cei care şi-au exprimat opţiunea la consultarea
    populară au răspuns că s    unt de acord cu
    interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi cu
    interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul
    infracţiunilor, pedepselor şi organizării judiciare    .

    Prezenţa la referendum în ţară a fost de peste 41%, fiind
    depăşit pragul minim de prezenţă necesar validării referendumului. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că
    românii au dat un vot pro-european, într-o ţară în care hoţii şi
    infractorii stau la puşcărie. Preşedintele a chemat partidele la
    consultări     în vederea modificării legislaţiei, după ce referendumul pe
    teme de justiţie a trecut prin votul a şase milioane şi jumătate de cetăţeni
    români    .



    Sfârşit de epocă în PSD


    Învinsă la urne, stânga
    a fost decapitată în instanţă    . Fostul om forte al coaliţiei guvernamentale, Liviu Dragnea, a fost încarcerat, luni seară, după ce a fost
    condamnat de instanţa supremă la închisoare cu executare pentru fapte de
    corupţie. Lider al PSD
    (la guvernare) şi preşedinte al Camerei Deputatilor,     Dragnea a
    primit la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 3 ani şi 6 luni de detenţie pentru instigare
    la abuz în serviciu.

    În perioada în care era preşedintele al Consiliului
    Judeţean Teleorman, el a dispus menţinerea ilegală în funcţie a două
    angajate ale Direcţiei de Asistenţă Socială, în condiţiile în care acestea nu
    s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile
    înscrise în contractul lor muncă, ci şi-au desfăşurat activitatea la sediul
    organizaţiei locale PSD.

    Anterior, Dragnea fusese
    condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală la
    referendumul din 2012 privind demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.
    Preşedintele executiv al PSD, premierul Viorica Dăncilă, va conduce interimar
    partidul, până la congresul extraordinar. Deşi considerată o fidelă a lui
    Dragnea, ea i-a recuperat la vârf pe unii dintre contestatarii acestuia şi l-a
    înlocuit pe impopularul secretar general Codrin Ştefănescu. De asemenea, Camera
    Deputaţilor, în continuare dominată de majoritatea PSD-ALDE, şi-a ales un nou
    preşedinte, în persoana social-democratului Marcel Ciolacu.



    Final de sezon fotbalistic



    Fondat şi condus de fostul internaţional
    Gheorghe Hagi, Viitorul Constanţa a cucerit, în premieră, Cupa
    României la fotbal, în urma victoriei obţinute, pe teren neutru, în faţa
    echipei Astra Giurgiu (sud) cu scorul de 2-1, după prelungiri. În campionat,
    CFR Cluj (nord-vest) a câştigat un nou titlu, al cincilea din istorie şi al
    doilea consecutiv. Clujenii au fost urmaţi pe podium de FCSB (fosta Steaua
    Bucureşti) şi de Viitorul.

  • Papa Francisc, o vizită istorică în România

    Papa Francisc, o vizită istorică în România

    Papa Francisc se află în România pentru o vizită de trei zile, a doua după cea din 1999 întreprinsă de un alt cap al Bisericii Catolice – Sanctitatea Sa, Ioan Paul II.




  • Papa Francisc în România

    Papa Francisc în România

    Timp de 3 zile, în mai 1999, Bucureştiul a fost centrul lumii creştine. Papa Ioan Paul al II-lea a venit, atunci, în România. Primul Papă slav vizita, în premieră, o ţară majoritar ortodoxă, singura cu limbă de origine latină din spaţiul bisericii răsăritene. “Graţie lui Dumnezeu, după iarna dominaţiei comuniste, primăvara speranţei a început”, declara, la Bucureşti, Papa Ioan Paul al II-lea, sanctificat şi intrat în istorie drept demolator moral al citadelei Răului. După 20 de ani, un urmaş al său face o vizită apostolică în România.



    Între 31 mai şi 2 iunie, Papa Francisc va merge în toate provinciile istorice româneşti — Muntenia, Moldova şi Transilvania -, se va întâlni cu autorităţile statului, cu reprezentanţii Bisericii Ortodoxe şi cu oameni obişnuiţi.



    Ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, profesor Liviu-Petru Zăpârţan: Fără îndoială, va rămâne în istorie. Ea urmează unei alte vizite, a Papei Ioan Paul al II-lea, care iată după 20 de ani, este evocată cu dragoste. Sunt convins că va veni cu un mesaj de păstrare a identităţii noastre naţionale, a unităţii noastre ca popor european. Avem, apoi, legăturile puternice dintre români şi Roma, şi nu mă refer aici numai la originea noastră latină, la caracterul neolatin al limbii noastre, mă refer la legăturile strânse spirituale pe care românii le-au avut întotdeauna cu Italia şi cu Vaticanul. Şi în acest sens, m-aş referi la Şcoala Ardeleană care este în cea mai mare măsură produsul Bisericii Greco-Catolice care s-a constituit ca atare la 1700 şi care a militat pentru identitatea limbii, culturii noastre neolatine, care a fost fermentul structurării conştinţei naţionale şi care, la rândul ei, a fost motorul acţiunii politice a românilor din Transilvania, pentru unirea cu ţara”.



    La Bucureşti, Papa Francisc se va întâlni, vineri, cu cele mai înalte oficialităţi ale statului şi cu Sinodul Bisericii Ortodoxe, va rosti o rugăciune în noua catedrală ortodoxă şi va oficia o liturghie în catedrala Catolică Sfîntul Iosif. Sâmbătă, în a doua zi a vizitei, va merge la sanctuarul Fecioarei Maria de la Şumuleu — Ciuc, în estul Transilvaniei, zonă locuită în majoritate de etnici maghiari. Ziua de sâmbătă se va încheia la Iaşi, în nord-estul ţării, unde sunt concentraţi românii catolici. Va vizita catedrala Romano-catolică din oraş şi se va întâlni cu tinerii şi familiile.



    Episcopul romano-catolic Petru Gherghel consideră că, prin prezenţa sa la Iaşi, suveranul pontif împlineşte un vis al catolicilor din Moldova, dar şi un testament al Papei Ioan Paul al II-lea: Noi, cunoscându-l de câtva timp, am putut să vedem cum ştie să îi primească pe toţi, cum se îndreaptă spre familiile care sunt în diaspora sau în emigraţie, aceste gesturi ale Sfântului Părinte corespund de fapt acestui logo, să mergem împreună, să mergem unii spre alţii, să cultivăm această cultură a dialogului, a apropierii”.



    Duminică, în ultima zi a vizitei, suveranul pontif va oficia, la Blaj, în inima greco-catolică a Transilvaniei, beatificarea a şapte episcopi greco-catolici români, care au murit pentru credinţă în timpul comunismului. Zeci de mii de credincioşi vor asista la o Liturghie în rit bizantin, rostită în limba română, prezidată de Sanctitatea Sa, care însă va sluji în limba latină. Alegerea ca însuşi Papa să oficieze beatificarea este un semn de preţuire faţă de Biserica Greco-Catolică română, desfiinţată în timpul comunismului şi deposedată de patrimoniu.



    Episcopul auxiliar Claudiu Pop de la Blaj: Beatificarea episcopilor greco-catolici asumată de către Papa Francisc personal, e un gest extraordinar, ce merge pe urmele Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, foarte apropiat de bisericile persecutate din Europa de Est. Ştia personal, cunoştea personal situaţia şi de aceea am simţit întotdeauna o căldură cu totul aparte. Am simţit acelaşi gen de căldură la Papa Francisc, chiar dacă dintr-un context diferit; în momentul în care am vorbit de vizita în România, de invitaţia la Blaj şi de beatificare. A spus atât de simplu: “Vin şi fac eu beatificarea”



    Un moment aparte se va consuma duminică, tot la Blaj, când Papa Francisc se va întâlni cu comunitatea de romi.

  • Pelerinaj în scop caritabil cu ocazia vizitei Papei Francisc în România

    Pelerinaj în scop caritabil cu ocazia vizitei Papei Francisc în România

    Doi angajaţi ai Radio România Cluj, redacţia maghiară, Ferencz Zsolt şi Varga-Mihály Márton vor pleca mâine, 24 mai, într-un pelerinaj de 300 de kilometri. În următoarele 7 zile ei vor parcurge pe jos distanţa de la radio până la biserica romano-catolică din Şumuleu Ciuc, şi vor fi prezenţi la Sfânta Liturghie oficiată de Papa Francisc pe data de 1 iunie. Scopul celor doi este de a strânge 10.000 de Euro în scop caritabil, pentru a o ajuta pe Ágica, o fetiţă de 14 ani care de doi ani se luptă cu cancerul. Partenerul evenimentului este Radio România Târgu Mureş, redacţia maghiară.



    Despre plecarea pelerinilor din clădirea radioului din Cluj-Napoca, Kovács Péter, redactorul şef al redacţiei maghiare a declarat: Sarcina noastră, ca post de radio public este de a informa, a educa şi de a oferi programe de divertisment ascultătorilor. În acest cadru, încercăm să prezentăm problemele, aşteptările, succesele, dar şi eşecurile comunităţii maghiare din Transilvania, în general şi a comunităţilor locale în special.



    Colegii noştri, prin pelerinajul de 300 de kilometri, vor avea posibilitatea de a se întâlni cu membrii şi liderii acestor comunităţi, să le cunoască problemele şi aşteptările, iar prin intermediul undelor radio, să povestească despre toate acestea. Pentru ei o provocare importantă va fi şi faptul că pe traseu vor întâlni atât comunităţi maghiare dispersate, cât şi comunităţi care trăiesc în zonă etnică mixtă cu majoritate covârşitoare maghiară”.


  • Retrospectiva săptămânii 28.04.-04.05.2019

    Retrospectiva săptămânii 28.04.-04.05.2019

    Premierul român în Polonia


    Premierul României, Viorica Dăncilă, s-a aflat, miercuri şi joi, în Polonia. În
    prima zi, ea a participat, la Varşovia, la o reuniune a şefilor de guvern din
    ţările care au aderat la Uniunea Europeană după 2004. România este şi va fi un
    susţinător al proiectului european fondat pe convergenţă, coeziune şi
    solidaritatea statelor membre – a declarat premierul Dăncilă, subliniind că este
    nevoie de cooperare, fără tensiuni sau diviziuni între Est şi Vest, între
    ţările mari sau mai mici, pentru ca Uniunea Europeană să funcţioneze eficient. Aderarea
    şi apartenenţa la Uniune au însemnat pentru România dezvoltare, modernizare,
    creştere economică şi o îmbunătăţire vizibilă a calităţii vieţii cetăţenilor -
    a mai spus Viorica Dăncilă, care a dat asigurări că proiectul european va avea
    şi în viitor în români parteneri activi. Joi, în a doua zi a vizitei în
    Polonia, premierul de la Bucureşti s-a alăturat miilor de oameni care au luat
    parte la Marşul Vieţii, un gest simbolic în onoarea celor şase de
    milioane de victime ale Holocaustului: au parcurs pe jos cei 3 kilometri care
    separă fostele lagăre naziste de concentrare de la Auschwitz şi Birkenau. Înainte
    de începerea marşului, şeful Executivului român a făcut un apel la generaţiile
    mai tinere, cerându-le ca, prin consolidarea propriei lor educaţii, să combată
    orice formă de extremism, intoleranţă, rasism sau antisemitism. În opinia sa,
    evenimentele tragice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu trebuie să
    se mai repete niciodată, fiind nevoie de identificarea căilor de combatere a
    antisemitismului, pentru a beneficia cu toţii de un viitor democratic.



    Fenomene meteo extreme în România


    Fenomene meteo extreme au creat, săptămâna
    aceasta, numeroase probleme în special în sudul României. Acestea au început
    marţi seara, când opt judeţe şi Bucureştiul au fost afectate de vijelii şi ploi
    torenţiale. Peste o mie de pompieri au venit în sprijinul populaţiei şi
    autorităţilor locale – au intervenit pentru evacuarea apei din subsolurile unor
    instituţii publice şi gospodării şi pentru îndepărtarea copacilor şi stâlpilor
    de electricitate doborâţi de vânt. În judeţul Călăraşi, în sud, o tornadă -
    fenomen extrem de rar în România – a smuls din pământ copaci şi a lăsat fără
    acoperiş zeci de case. Un autocar a fost răsturnat şi proiectat de pe şosea pe
    un câmp din apropiere. 39 de persoane au fost în pericol de moarte. Din
    fericire, nu s-a înregistrat niciun deces. 12 oameni au fost, însă, răniţi.
    Miercuri, meteorologii au instituit cod galben de vânt puternic în 18 judeţe
    din sud şi în Capitală. În paralel, a fost în vigoare o informare meteo de
    furtuni în cea mai mare parte a ţării. Un cod portocaliu şi unul galben, de
    această dată de inundaţii, au vizat 21 judeţe din nordul şi vestul ţării. Apoi,
    joi, o ploaie cu grindină masivă – complet nefirească pentru această perioadă a
    anului – i-a luat prin surprindere şi afectat pe călătorii de pe Autostrada 2,
    a Soarelui, care leagă Bucureştiul de litoralul la Marea Neagră. Autorităţile
    au promis că avertizări referitoare la fenomenele meteo extreme vor fi
    transmise populaţiei prin sistemul RO-ALERT, activ pe telefoanele mobile, în principal
    pe baza informaţiilor primite de la meteorologi, dar şi a apelurilor de urgenţă
    la numărul unic 112 ale cetăţenilor.



    Pregătiri înaintea vizitei în România a Papei Francisc


    Termenul de înscriere pentru cei care vor
    să trăiască pe viu vizita Papei Francisc la Catedrala romano-catolică Sfântul
    Iosif din Bucureşti a fost prelungit până pe 15 mai. Anunţul a fost făcut,
    săptămâna aceasta, de Arhidieceza Romano-Catolică, care a precizat că în zona
    din jurul Catedralei bucureştene vor fi prezente circa 40.000 de persoane.
    Pentru acestea, au fost pregătite 15 ecrane, dar şi două scene pentru momente
    de rugăciune şi un program religios-artistic. Papa Francisc va face o călătorie
    apostolică în România din 31 mai până pe 2 iunie. Va vizita Capitala, dar şi Iaşiul
    (cel mai mare oraş din estul ţării, unde trăieşte o importantă comunitate
    romano-catolică), Blajul (centru, capitală spirituală a greco-catolicilor
    români), unde va beatifica şapte episcopi morţi ca martiri în inchisorile
    comuniste, precum şi sanctuarul franciscan de la Şumuleu Ciuc (tot centru, zonă
    cu populaţie majoritar maghiară). Sute de mii de persoane, inclusiv de peste
    hotare, s-au înscris online pentru a participa la Liturghiile pe care le va
    oficia Papa Francisc.Este al doilea cap al Bisericii
    Catolice care vizitează România, prima
    ţară majoritar ortodoxă vizitată, vreodată în istorie, de un Suveran Pontif – în 1999, de Papa Ioan-Paul al
    II-lea.



    Paştele la români


    Paştele ortodox, de duminica trecută, a
    fost urmat de Ziua internaţională a muncii. A fost un foarte bun prilej
    pentru români să lege numeroasele zile libere într-o minivacanţă. Mulţi au ales
    să meargă pe litoralul românesc la Marea Neagră, unde, pe 1 Mai, s-a deschis,
    oficial, sezonul estival. Cu această ocazie au fost organizate festivaluri,
    întreceri de maşini şi concerte. Cele mai aglomerate staţiuni au fost, şi în
    acest an, Mamaia şi Vama Veche. Alte locuri alese pentru minivacanţa de Paşte
    şi 1 Mai – staţiunile montane din Carpaţii Meridionali, Delta Dunării şi zona rurală a Maramureşului, în
    nord-vest. Angajaţi ai Ministerului de Interne au fost mobilizaţi în special în
    zonele unde au fost evenimente cu participare numeroasă. Echipaje medicale şi
    de pompieri au fost, şi ele, în alertă pentru a preveni incidentele, având în
    vedere, în egală măsură, numărul mare de serbări câmpeneşti. Dacă mulţi români
    au ales să rămână în ţară, nu puţini au fost şi cei care au plecat în minivacanţa
    de Paşte şi 1 Mai spre Bulgaria, Grecia, Turcia şi chiar Egipt.