Radio România Internațional

Tag: Parlamentul European

Debutul Caravanei de teatru forum „Stă în puterea ta să schimbi ceva!”

La data de 27 martie 2018, Centrul de Informare Europe Direct București a organizat, în Sala de conferințe a Institutului European din România, prima reprezentație oficială din cadrul Caravanei de teatru forum Stă în puterea ta să schimbi ceva!”. La această activitate, Centrul Europe Direct București a fost reprezentat de Loredana Licuţa, coordonator, împreună cu Mirela Podocea şi Ioana Diaconescu, bursieri social media.

Tinerii actori sunt elevi de la Liceul Teoretic Jean Monnet” și de la Colegiul Național Ion Creangă”. Spectatorii au fost elevii și profesorii de la Colegiul Tehnic ,,Mircea cel Bătrân” din București. Reprezentația a avut ca temă principală stimularea participării tinerilor la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.

Pentru mai multe detalii despre acest eveniment vă rugăm să accesați: http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/colegiul-tehnic-mircea-cel-batran-participant-la-caravana-sta-in-puterea-ta-sa-schimbi-ceva/ (autor: Loredana Licuța, Centrul de Informare Europe Direct, București)

3 April 2018
Efectele embargoului rusesc

Sectorul legumelor şi fructelor a avut de
suferit poate cel mai mult de pe urma embargoului cu Rusia. Prelungirea acestuia
este de natură să provoace, în continuare, dezechilibre majore, inclusiv în
statele membre care nu au avut raporturi comerciale directe cu Rusia.

Embargoul impus de Rusia pentru sectorul de legume si
fructe a fost prelungit pana la finele anului 2018 si Parlamentul
European si Comisia Europeana cauta solutii alternative. Astfel, Comisarul
European pentru Agricultura, Phil Hogan a dat asigurari ca vor exista alocari
financiare consistente care sa contracareze efectele negative ale acestui
embargou a spus europarlamentarul Daniel Buda membru al Comisiei de
Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European si membru al Grupului
PPE din Parlamentul European.

Daniel Buda: Din păcate acest embargou care este impus de Rusia produselor agricole din
Uniunea Europeana crează dificultăți majore fermierilor din UE și nu ma refer
numai la cei dintr -un anumit sector de legume sau fructe sau sectorul
zootehnic pentru ca UE avea undeva la 35 % cota de piata in Federația Rusa iar
in momentul de fata lipsa acestei piețe crează perturbări majore in ceea ce
înseamnă asigurarea unor piețe de desfacere pentru produsele din
interiorul UE. Exista o preocupare permanenta și continua din partea domnului
comisar Phil Phil ogan care a conștientizat o data
in plus nevoia identificării de noi piețe acest lucru însă nu este foarte ușor
și in același timp sigur exista preocupări din partea Comisiei de a veni cu
diverse forme de sprijin pentru agricultorii care au suferit de pe urma acestui
embargou, nici UE nu putea sa rămână pasiva la ce a făcut Rusia cu anexarea
Crimeei și iată însă ca suntem intr-o dificultate destul de serioasă însă este
important sa gâsim și alte mecanisme și alte instrumente care sa ne permită sa
fim competitivi pe piata. Agricultura din Romania are o oportunitate uriașă de
a beneficia de fonduri europene este important ca ele sa devină realitate prin
ceea ce înseamnă proceduri simplificate. Am văzut și reacția oficialităților
domne n-am făcut acum dar o sa facem mai târziu dar o sa- i primim. Oamenii
astea nu înțeleg niște lucruri elementare in agricultura trebuie sa dai bani
fermierului sa -și facă, sa apuce tehnologiile la timp degeaba ii dai bani in
luna mai sau in luna iunie pentru tehnologii pentru ca îngrășămintele chimice
se aplica in cursul zăpezii sau se pierde perioada de semănat, sau se
pierd etapele in care trebuie intervenit in agricultura, nu e ca si o mașina o
pun in garaj pana o sa am bani de motorina sa poti sa circuli cu ea. Nu, banii
trebuie sa vina la timp și fermierii trebuie sa fie privatizați la timp încât
sa poată sa duca la bun sfârșit menirea pe care și au ales -o. Va spun ca nu e
atât de simplu. Cei care pun sub semnul întrebării de foarte multe ori, pentru
ca ii văd și la Bruxelles oameni care sunt foști miniștri sau prim miniștrii
sau comisari europeni și așa mai departe spun domnule dar de ce vrem așa mulți
bani pentru agricultura ? I -as invita pe toți care se întreabă de ce vor așa
mulți bani pentru agricultura sa meargă o singura zi intr-o ferma de vaci de
lapte sa vadă ce program are fermierul de acolo, sa se
trezească dimineata la ora 5 sau la ora 4.30 și își inchide programul undeva la
ora 22 dacă și -l inchide la ora 22. De altfel in agricultura și la fotbal
toată lumea se pricepe. Nu este chiar așa de simplu și dacă vrem sa fim
performanți in Romania trebuie tratam aceasta problema cu seriozitate, cu
responsabilitate astfel încât fermierul din Romania sa fie pe același palier cu
fermierul din celelalte state din vestul Europei.

Nu este suficient sa
beneficiem de plati directe pentru a fi competititivi pe piata europeana,
Fara asocieri in agricultura, fermierii nu o sa
reuseasca sa obtina fonduri europene, la un nivel care sa
le asigure competitivitatea pe plan european. Asocierea ofera
posibilitatea sa poti cumpara utilaje mai performante, care sa
permita aplicarea unor tehnologii la timp si eficiente .

26 March 2018
Sprijin şi strategii pentru cele mai sărace regiuni ale UE

Cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene mai au nevoie de sprijin și de strategii adaptate pentru a progresa. Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate o rezoluţie în care se arată că efectele negative ale crizei economice și financiare, mai ales asupra regiunilor cu creștere economică scăzută, au redus politicile bugetare, ducând la tăieri ale investițiilor publice.

Aproximativ unul din șase cetăţeni ai Uniunii Europene trăiește într-o regiune cu întârzieri în dezvoltare. Vorbim de 83 de milioane de locuitori. Dintre aceştia, 32 de milioane trăiesc în regiuni cu venituri mici, iar 51 de milioane în regiuni cu ritm de creștere redus.

În aprilie anul trecut, Comisia Europeană a publicat un raport privind competitivitatea în regiunile cu venituri și ritmuri de creștere scăzute. Raportul viza 47 de regiuni din 8 state membre, împărţite în două categorii: regiuni cu ritm de creștere scăzut, cu un PIB aproape de media Uniunii, dar cu medii de creștere mici (în Italia, Spania, Grecia şi Portugalia) și regiuni cu venituri mici, cu un PIB scăzut, dar cu tendințe de creștere încurajatoare (în Bulgaria, România, Ungaria şi Polonia).

Zilele trecute, eurodeputaţii au convenit că proiectele care contribuie la coeziunea între regiunile Uniunii Europene trebuie să rămână în centrul politicilor comunitare de investiții, în pofida presiunii asupra bugetului. Iar alături de finanțările prioritare ale Uniunii, aceste regiuni cu creștere economică scăzută au nevoie și de strategii adaptate pentru a acoperi diferențele și a oferi perspective dinamice locuitorilor.

Raportorul Michela Giuffrida, eurodeputat social-democrat italian, a explicat că acest raport urmează unei inițiative pe care a lansat-o în 2015, cu comisarul pentru politica regională Corina Crețu, pentru a atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă regiunile cu întârzieri în dezvoltare și a dificultăților accentuate de recesiune, pe care le-au avut de înfruntat.

Michela Giuffrida consideră că este foarte important să fim conștienți de rolul jucat în creșterea competitivității de politica de coeziune: Vorbim despre o politică ce trebuie să se menţină actuală, să ţină pasul cu vremurile, să fie concretă, pentru ca alocările financiare să le demonstreze cetăţenilor noştri importanţa de a fi europeni, şi care trebuie să aibă finalitatea măreaţă şi misiunea – la propriu – de a alătura, de a aduce din nou împreună aceste regiuni cu instituţia Europa, deoarece, după cum putem observa la fiecare alegeri, cetăţenii se îndepărtează de instituţia Europa şi devin tot mai eurosceptici.

Rezoluţia adoptată de Parlamentul European relevă necesitatea luării de măsuri precum definirea clară a regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, susţinerea educației și a formării profesionale pentru a reduce șomajul și a ajuta tinerii să rămână în aceste regiuni, asigurarea unui acces mai ușor la credite pentru afaceri, dar şi sprijinirea turismului sustenabil, a economiei circulare și a agriculturii.

21 March 2018
Alegerile europarlamentare se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019

Viitoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019, potrivit unei decizii adoptate marţi, la Bruxelles, de miniştrii afacerilor europene din statele membre ale Uniunii Europene, reuniţi în Consiliul Afaceri Generale (CAG).

Reînnoirea Parlamentului European are loc la fiecare cinci ani. Perioada reţinută (23-26 mai 2019) este cea preconizată de Parlamentul European. Decizia finală va fi luată la finalul procedurii oficiale – sfârşitul lunii iunie 2018 – care include o consultare cu eurodeputaţii şi un vot cu unanimitate în Consiliul European (şefii de stat sau de guvern ai ţărilor membre).

Alegerile europarlamentare din mai 2019 vor avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent. Diferenţa este dată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – dintre actualele 73 de mandate europarlamentare deţinute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în legislativul UE. României îi va reveni un mandat în plus, astfel încât ţara noastră va avea 33 de eurodeputaţi. Precedentele alegeri europene au avut loc în perioada 22-25 mai 2014.

20 March 2018
Acord preliminar privind tranziţia post-Brexit

Negociatorul Marii Britanii
pentru Brexit, David Davis, şi cel al UE, Michel Barnier, au anunţat, luni, că
au ajuns la un acord privind principiile generale pentru perioada de tranziţie
post-Brexit, dintre martie 2019 şi decembrie 2020. Aceste principii vor
reprezenta baza unui viitor parteneriat al UE cu Marea Britanie. Părţile au
ajuns la un acord de principiu în ceea ce priveşte drepturile celor aproximativ
4,5 milioane de cetăţeni europeni care trăiesc
în Regatul Unit şi ale celor 1,2 milioane de britanici din spatiul comunitar.
În perioada de tranziţie, Marea Britanie va putea să negocieze şi să semneze cu
Uniunea documente în domeniul comerţului.

De asemenea, acordul include
înţelegerea financiară, drepturile cetăţenilor şi perioada de tranziţie, dar şi
un compromis provizoriu cu privire la chestiunea frontierei irlandeze
post-Brexit. Perioada de tranziţie cerută de Regatul Unit va fi un interval de
timp foarte util pentru ca administraţia şi afacerile din Marea Britanie să se
pregătească, a declarat Michel Barnier. La sfârşitul acestei săptămâni, textul
va fi dezbătut de către
şefii de state şi de guverne, cu ocazia reuniunii Consiliului European. Pe de
altă parte, coordonatorul Parlamentului
European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a declarat că instituţia a luat act de
acordul politic de principiu referitor la perioada
de tranziţie post-Brexit, însă îşi
rezervă dreptul de monitorizare a acestuia. Parlamentul European a reiterat că,
potrivit procedurilor, el este cel care va decide dacă acordul final de
retragere negociat este acceptabil sau nu. La rându-i, Executivul de la Londra
susţine că acordul de tranziţie
cu Uniunea va oferi mai multă certitudine companiilor şi cetăţenilor.

Anunţul
privind principiile generale pentru perioada de tranziţie post-Brexit a fost
făcut după ce, cu doar o zi înainte, Comitetul
parlamentar britanic care supervizează negocierile pe tema Brexit-ului a
apreciat, într-un raport, că retragerea din spaţiul comunitar ar putea fi
întârziată, având în vedere slabele progrese înregistrate în discuţiile dintre
Londra şi Bruxelles. Marea Britanie urmează să părăsească Uniunea pe 29 martie
2019, la doi ani după declanşarea procedurii de ieşire, conform Articolului 50
din Tratatul de la Lisabona, şi la aproape trei ani după votul în favoarea
Brexit-ului, la referendumul din iunie 2016. Negocierile ar urma să se încheie
până în octombrie 2018, pentru a permite ratificarea acordului de către
Parlamentul European şi cel de la Londra.

20 March 2018
Comisia propune crearea unei Autorități Europene a Muncii

Inițiativa creării unei astfel de autorități aparține șefului executivului comunitar, Jean Claude Juncker, și a fost anunțată în discursul despre Starea Uniunii rostit în plenul Parlamentului European în septembrie anul trecut.

Este absurd să avem o autoritate
care să supravegheze aplicarea standardelor bancare, dar să nu dispunem de o autoritate comună în domeniul
forței de muncă pentru a asigura condiții echitabile pe
piață, spunea atunci președintele Comisiei Europene.

Potrivit datelor statistice, în
ultimul deceniu a crescut considerabil numărul cetățenilor care trăiesc și/sau
lucrează într-un alt stat membru al Uniunii. Anul trecut 17 milioane de oameni
se aflau în această situație. De altfel, pentru 57 la sută dintre europeni libera
circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor în Uniune este cea mai
importantă realizare a Uniunii, după cum arată un sondaj de opinie realizat în
toate statele membre și dat publicității în decembrie.

Autoritatea va fi o
structură permanentă și are două obiective. Să înlesnească mobiliatatea pentru
cetățeni și să ajute autoritățile să lupte împotriva fraudelor și abuzurilor, a precizat comisarul european pentru
ocuparea forței de muncă, Marianne Thyssen.

Concret, noua agenție va oferi cetățenilor
și întreprinderilor informații despre oportunitățile de lucru, ucenicie,
recrutare și formare profesională,
dar și despre drepturile și obligațiile legate de traiul și munca într-un alt
stat membru al Uniunii.

Autoritatea va sprijini totodată cooperarea
dintre autoritățile naționale, va ajuta la intensificarea schimbului de date și va acorda asistență pentru desfășurarea unor
inspecții comune.

În același timp, Autoritatea Europeană a
Muncii va fi în măsură să ofere mediere și să faciliteze găsirea de soluții în
cazul litigiilor transfrontaliere, de exemplu în eventualitatea restructurării
unei întreprinderi în care sunt implicate mai multe state membre.

Autoritatea va avea 140 de angajați inclusiv în oficiile de legătură
din statele membre și un buget de 50 de milioane de euro pe an. Regulile de
funcționare sunt aceleași ca în cazul celorlalte agenții descentralizate ale
Uniunii, a mai spus Marianne Thyssen.

Propunerea de înființare a
acestei agenții urmează să fie examinată de Parlamentul European și de
miniștrii din statele membre. Va trebui ales apoi un oraș care să găzduiască Noua
Autoritate europeană a Muncii. Într-o primă etapă va funcționa la Bruxelles, a
anunțat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

În paralel cu anunțul creării
acestei Agenții, Comisia a prezentat și o serie de propuneri privind accesul la protecție socială, la ajutor
de şomaj şi
pensie, pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă
și pentru cei care nu lucrează cu contract de muncă permanent sau cu normă
întreagă.

19 March 2018
Deficienţe şi disfuncţionalităţi privind măsurile împotriva terorismului

La nivelul Parlamentului European a fost înfiinţată,
anul trecut, o comisie specială care are ca obiectiv combaterea terorismului şi
care a evaluat dimensiunea amenințării teroriste pe teritoriul European,
subliniind posibilele erori, deficiențe și disfuncționalități privind măsurile
împotriva terorismului.

Principalele elemente pe care s-a concentrat această
Comisie specială, sunt:

·implementarea măsurilor
de gestionare a granițelor externe

·deficiențele în
schimbul de informații juridice, de aplicare a legii și intelligence între
statele member

·interoperabilitatea
bazelor de date europene pentru schimbul de date

·interoperabilitatea bazelor
de date europene pentru schimbul de date

·impactul legislației
europene anti-teroriste

·spălarea banilor și
finanțarea terorismului, inclusiv legăturile cu crima organizată

·practicile eficiente
pentru protejarea țintelor ușoare și a infrastructurii critice, cum ar fi
aeroporturile și gările

Această Comisie trebuie să elaboreze un
raport cu propuneri de corectare a deficienţelor existente în funcţionarea
organismelor de luptă împotriva terorismului, ne declară Doru-Claudian
Frunzulică singurul deputatul român şi unul din cei 30 de membri ai Comisiei de
luptă împotriva terorismului.

Această Comisie privind terorismul a fost înfiinţată în
Parlamentul European în primul rând pentru a scoate în evidenţă
deficienţele care au existat şi există a
ora actuală în funcţionarea unor organisme europene. Sunt deficienţe practice
şi legislative. Am început un program de audieri, cu factori responsabili, la
nivel european şi la nivel naţional, cu vizite
la anumite instituţii importante de luptă împotriva terorismului. Anul
trecut s-a înfiinţat un departament
antirerorist în cadrul Europol-ului, la Haga. Dar de ce ţările membre nu
colaborează în materie de servicii secrete? La ora actuală doar 5 ţări din 27 schimbă
permanent informaţii legate de securitate şi România este una dintre ele. De ce
celelalte 22 de ţări nu schimbă informaţii? Mai ales în chestii atât de grave?
Mai mult ca niciodată, este nevoie de colaborare între agenţiile de informaţii.
În acelaşi timp, foarte importantă este partea juridică a lucrurilor – colaborarea
numai cu Europolul şi cu Eurojust privind informaţii referitoare la
infracţionalităţi grave, criminalitate organizată, trafic de droguri, trafic de
persoane, în afară de terorism…, toate aceste probleme cu care, la ora
actuală, Uniunea Europeană se confruntă. Gestionarea frontierelor externe a fost o mare
problemă care trebuie, de asemenea, rezolvată de către Uniunea Europeană. Sunt
atât de multe deficienţe în colectarea, de exemplu, şi în utilizarea
informaţiilor. Uniunea Europeană a luat hotărârea de întărire a capacităţilor
de securitate şi apărare europene.

14 March 2018
European Week: Dezbatere EuranetPlus despre viitorul Spaţiului Schengen

Dezbatere EuranetPlus sub genericul European Week

Radio România a organizat la Bruxelles, la Parlamentul European, o dezbatere EuranetPlus despre viitorul Spaţiului Schengen, sub genericul European Week.

Proiectul EuranetPlus se află într-o a treia etapă, din septembrie 2017 până în august 2019. În acest cadru am reluat într-un nou format seria dezbaterilor pe care le organizăm periodic la Bruxelles şi Strasbourg, pe teme europene de larg interes.

Dezbaterea a fost organizată de Radio România Internaţional, post din cadrul Societăţii Române de Radiuodifuziune, serviciul public.

Au răspuns invitaţiei Renate Weber, eurodeputat, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, Vicepreședinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Victor Boştinaru, eurodeputat, Vicepreședinte al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, Marian-Jean Marinescu, eurodeputat, Vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), şi Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic şi Social European, Grupul Lucrători” (Grupul II).

România şi Spaţiul Schengen

Subiectul dezbaterii a fost unul care preocupă şi care este periodic discutat în societatea românească, uneori cu patimă. România consideră că a îndeplinit condiţiile tehnice de intrare în Spaţiul Schengen şi că i se impun condiţii politice, care nu au nimic de-a face cu mecanismul normal de intrare a unei ţări în acest spaţiu de liberă circulaţie. Olanda, Franţa, Germania, Finlanda sunt statele care ridici periodic obiecţii ca România (şi Bulgaria, cu care suntem la pachet) să intre în Schengen. Unul dintre scenarii este să intrăm parţial în Schengen, cu aeroporturile şi porturile.

Puteţi asculta dezbaterea în fişierul de mai jos.

3 March 2018
Discuţii europene pe tema renunţării la armele nucleare

La începutul acestei luni, preşedintele austriac Alexander Van der Bellen dădea asigurări că ţara sa va ratifica rapid Tratatul de interzicere a armelor nucleare, adoptat de 122 de state în iulie anul trecut, Austria şi Irlanda fiind singurele ţări din Uniunea Europeană semnatare ale textului. Această ratificare este mai degrabă o chestiune de câteva săptămâni decât de câteva luni – spunea şeful statului austriac, într-o întâlnire, la Viena, cu Beatrice Fihn, preşedintele Coaliţiei Internaţionale pentru Abolirea Armelor Nucleare (pe scurt, ICAN), care a promovat adoptarea acestui tratat. Beatrice Fihn, a cărei organizaţie a fost distinsă, în toamna anului trecut, cu Premiul Nobel pentru Pace, a încurajat guvernul de la Viena să continue să joace un rol de locomotivă în acest dosar.

La doar câteva zile după întrevederea din Austria, preşedintele ICAN a susţinut un discurs în faţa membrilor Parlamentului European, în încercarea de a-i sensibiliza o dată în plus cu privire la necesitatea de a renunţa la aceste arme de distrugere în masă. Intenţia exprimată recent de preşedintele american Donald Trump privind modernizarea şi reconstruirea arsenalului nuclear american aduce lumea mai aproape de un război nuclear – a avertizat Beatrice Fihn: Întreaga lume priveşte către Uniunea Europeană, în speranţa că va prelua iniţiativa. Cine altcineva de pe scena politică mondială să fie actorul responsabil? Cine altcineva să se îngrijească de respectarea drepturilor omului, a legilor umanitare şi de protecţia civililor? Toate statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să facă front comun şi să semneze Tratatul adoptat de Naţiunile Unite, de interzicere a armelor nucleare – un document cât se poate de consistent. Unele state comunitare fac parte din apărarea comună, din NATO. Dar Parlamentul European ar trebui să facă un pas înainte, să se alăture societăţii civile. Iar eurodeputaţii prezenţi în această încăpere pot şi ar trebui să ia rapid atitudine, prin respingerea acestui curent care nu aduce decât discordie, prin refuzul de a mai găzdui arme nucleare şi prin sprijinirea dezarmării, adică prin semnarea Tratatului.

Adoptat în cadrul ONU de 122 de ţări şi semnat până în prezent de 56 dintre ele, majoritatea din emisfera sudică, tratatul a fost ratificat până acum doar de cinci state (Cuba, Guyana, Vatican, Mexic şi Thailanda). Pentru a intra în vigoare este nevoie să fie ratificat de 50 de ţări. Condamnat de toate puterile nucleare şi de majoritatea ţărilor occidentale, tratatul a fost semnat de doar două state membre ale Uniunii Europene: Austria şi Irlanda.

27 February 2018
Legile justiţiei din România, discutate în Parlamentul European

A trecut mai bine de un an de la protestele masive împotriva ordonanţei de urgenţă nr.13, prin care coaliţia PSD-ALDE dorea să modifice codurile penale. Tensiunile legate de cadrul juridic continuă în România, o dată ce Parlamentul a dat undă verde unor modificări ale legilor justiţiei, contestate din nou, vehement, de opoziţie şi societatea civilă. Atenţionată de la Bruxelles că poate periclita statul de drept, coaliţia PSD-ALDE s-a apărat în faţa oficialilor europeni, şi chiar co-preşedinţii Liviu Dragnea (PSD) şi Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) au afirmat că aceştia au fost greşit informaţi. “Am luat cunoştinţă de faptul că am fost, cum se spune, dezinformat, dar vreau să vă spun că sunt bine informat în ceea ce priveşte deciziile în legătură cu statul de drept”, a venit răspunsul din partea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Comisia Europeană, îngrijorată de independenţa justiţiei în România

Miercuri, situaţia legilor justiţiei din România a ajuns în dezbatere, în Parlamentul European. Comisarul european pentru Justiţie, Věra Jourová, a afirmat că îngrijorările privind independenţa justiţiei sunt împărtăşite şi de Comisia Europeană: Discuţiile din ultima vreme din România despre legile justiţiei au dus la îngrijorări, exprimate de diferiţi actori din ţară, dar şi din UE şi din afara acesteia. Românii au ieşit în stradă pentru a-şi exprima opoziţia faţă de modificările aduse legilor justiţiei şi îngrijorarea cu privire la aceste măsuri care ar putea slăbi lupta împotriva corupţiei şi independenţa justiţiei. Comisia este de aceeaşi părere şi împărtăşeşte aceste îngrijorări.”

Prezent la discuţii, ministrul justiţiei Tudorel Toader s-a arătat surprins de discursul comisarul european pentru justiţie: “(Věra Jourová) cunoaşte sistemul de justiţie din România, dar enunţurile pe care le-a făcut probabil nu emană de la dânsa, pentru că altfel nu cred că ar fi putut să facă respectivele afirmaţii”, a spus Toader, conform Agerpres. De altfel, ministrul român de justiţie a criticat întreaga dezbatere din forul legislativ european, considerând că s-a discutat “într-o manieră absolut politicianistă”: “Am convingerea unui discurs absolut politicianist, cu un pretext juridic la fondul căruia nu s-a dorit să se ajungă. Fond care nu a fost şi nu este cunoscut de către mulţi dintre vorbitori, probabil că nici nu i-a interesat.”

Ascultaţi aici un rezumat al dezbaterii din Parlamentul European (audio în limba engleză şi limba română):

Contre între eurodeputaţii români

Dezbaterea din Parlamentul European a fost un prilej pentru eurodeputaţii români din partidele de opozţie să critice coaliţia PSD-ALDE. “Realitatea în România este următoarea: există o discrepanţă majoră între ceea ce vor oamenii şi ceea ce vrea coaliţia de guvernare. Oamenii vor dreptate, justiţie, domnia legii, stat de drept, oamenii vor valori europene, iar politicienii aflaţi la guvernare vor slăbirea instituţiilor statului, vor o justiţie sub propriul lor control”, a spus eurodeputatul Siegfried Mureşan (PMP/PPE).

“Românii au strigat în stradă Vrem justiţie, nu corupţie! Românii vor în Europa şi asta vrem şi noi, în Europa. PSD şi ALDE vor să ne scoată din Europa, au declanşat lupta pentru corupţie şi împotriva justiţiei şi împotriva statului de drept”,a afirmat Monica Macovei, fost ministru al justiţiei, în prezent eurodeputată independentă afiliată Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni.

Alţi eurodeputaţi au criticat faptul că PSD şi ALDE nu au trimis premierul României la dezbatere. “Prim-ministrul României trebuia să fie astăzi aici, nu exerciţiul de imagine al ministrului justiţiei”, a spus eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL/PPE). La rândul său, Cristian Preda (independent/PPE) a spus că România are “un guvern de mâna a şaptea, pentru că, dacă nu ar fi fost aşa, ar fi fost aici premierul Dăncilă”.

Social-democraţii au apărat legile justiţiei, ba chiar au ieşit la atac împotriva eurodeputaţilor care se opun modificărilor. “Doamna Macovei a făcut un pachet de legi prin asumare în care au rămas multe articole neconstituţionale. Mii de oameni au fost băgaţi în puşcărie pe legile doamnei Macovei. Acum plătim la CEDO”, a spus Maria Grapini (eurodeputat PSD/S&D).

“Ce s-a făcut, doamnă comisar, când state membre care privilegiază dreptul companiilor lor de a da mită în România au dat mită în România? S-au închis dosarele pentru că nu conveneau unor interese economice ale unor state membre. Ne pare foarte rău, doamnă comisar, dar justiția se înfăptuiește cu bună credință, cu onestitate și cu corectitudine și numai de astfel de valori nu dați dovadă în dezbaterea de astăzi”, a admonestat Norica Nicoalai (ALDE).

Legile justiţiei din România se află acum la Curtea Constituţională care se pronunţă pe mai multe sesizări venite din partea partidelor de opoziţiei (PNL şi USR), dar şi de la Administraţia Prezidenţială.

9 February 2018
Justiţia din România, în dezbaterea Parlamentului European

Aprigul diferend naţional pe tema
modificării Legilor Justiţiei din România a depăşit graniţele ţării miercuri,
când, la Strasbourg, în Parlamentul European, a avut loc o dezbatere pe această temă.

Declarându-se
convins că există dezinformări la nivel european cu privire la respectivele acte
normative, cu o zi înainte, ministrul de resort, Tudorel Toader, îi prezentase vicepreşedintelui
Comisiei Europene, Frans Timmermans, parcursul şi stadiul lor actual: Cu domnul Timmermans am vorbit, în loc de 30 de minute, 70 de minute. A
fost o discuţie aplicată, a fost o discuţie referitoare la legile justiţiei. Repet
ce v-am spus de foarte, foarte multe ori: fiecare să se manifeste în limita
competenţelor pe care le are.

Ulterior, după dezbaterea din plenul de la
Strasbourg în prezenţa comisarului pentru Justiţie, Věra Jourová, acelaşi Tudorel
Toader a calificat discuţiile drept politicianiste şi a promis că va face un inventar
al neadevărurilor.

Din tabăra anti-legi Justiţie, dar şi anti-PSD
– la putere în România,
europarlamentarul PPE Traian Ungureanu a punctat: PSD a câştigat alegerile după ce a
promis bani … prosperitate … marea cu sarea … Prima decizie a Guvernului: a modificat legi pentru infracţiuni din dosarele liderilor săi.
Abuzul în seviciu a fost şters, iar pragul de la care începe delapidarea a fost
mărit. Modificările aduse de PSD Legilor Justiţiei fac din procurori
anchetatori la mâna şefilor şi supun anchetele unui nou organism de control.

La rândul său, Cristian
Preda, tot din PPE, a precizat: Atunci când domnii Jean-Claude Junker şi Frans Timmermans au cerut
Guvernului român să consulte Comisia de la Veneţia, cine a fost primul care a
spus ‘nu avem nevoie’? Chiar domnul Tudorel Toader, membru al acestei Comisii.

Din tabăra celor care susţin necesitatea modificării Legilor Justiţiei, s-a exprimat, printre alţii,
Norica Nicolai, din grupul ALDE: Prezumţia de nevinovăţie, drepturile şi libertăţile în procesul penal
nu sunt garanţii procedurale pe care Uniunea Europeană le ocroteşte? Ce-aţi făcut, doamnă comisar, când sute de
oameni au fost abuziv trimişi în închisoare şi achitaţi? Ce-aţi făcut, doamnă
comisar, când foarte, foarte mulţi cetăţeni au fost interceptaţi în afara
legii? Când servicii de informaţii care nu au atribuţii în procesul
penal au fost implicate în aceasta?

Cât despre eurodeputatul ALDE, Mircea Diaconu, el este îngrijorat în
privinţa statului de drept din România, despre care crede că are probleme: Conform Constituţiei noastre, Parlamentul este cel care poate repara
aceste probleme. Nu trebuie să ceară aprobarea nimănui şi nu poate fi cenzurat
decât de Curtea Constituţională, care funcţionează. Cred că în rest nu mai e de
discutat nimic. Aş pune punct aici, dar dacă mai am o secundă, spun că vreau
independenţa justiţiei, dar mai ales a României.

În concluziile
dezbaterii, comisarul Věra Jourová a reiterat apelul Comisiei Europene ca
Parlamentul României să deschidă dezbaterea privind modificările la Legile
justiţiei în linie cu recomandările Uniunii şi să obţină un consens.

8 February 2018
România câștigă un nou mandat în Parlamentul European după Brexit

Europarlamentariii au votat, miercuri, componența viitorului Parlament European după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. România va avea un mandat mai mult decât în actualul for legislativ, după alegerile din 2019. În total au fost redistribuite 27 din cele 75 de mandate ale Marii Britanii, restul fiind păstrate pentru posibilele aderări ale altor state europene la blocul comunitar. Astfel, Parlamentul European va avea un număr de 705 de deputați din 2019, față de 751 de fotolii în prezent.

În urma votului, 14 țări au primit mai multe locuri în forul european. Franța va avea 79 de reprezentați în Parlamentul European, cu cinci mai mult decât în actuala structură. Tot cinci fotolii în plus au fost acordate Spaniei care va avea 59 de eurodeputați, Italia și Olanda au primit trei mandate după redistribuire, iar Irlanda două. România Danemarca, Estonia, Polonia, Austria, Slovacia, Finlanda și Suedia vor avea un loc mai mult.

33 de eurodeputați români după alegerile din 2019

Țara noastră revine la numărul de 33 de fotolii în Parlamentul European, după ce pierduse un loc în actualul for legislativ, prin aderarea Croației la Uniune. Claudia Țapardel, eurodeputat social-democrat, cea care a înaintat propunerea de a i se acorda României un loc consideră că votul de astăzi este o recunoaștere a României ca un stat activ și implicat în structurile Uniunii Europene.

“Prin votul de astăzi i s-a făcut în sfârșit dreptate României, unul dintre cele mai importante state din estul Europei și a șasea ca mărime la nivelul UE din punct de vedere demografic după ieșirea Marii Britanii. În raport cu acest statut, țara noastră merita să primească o voce în plus pentru cetățenii săi și le mulțumesc colegilor mei din Parlamentul European pentru sprijinul pe care mi l-au acordat de-a lungul negocierilor. Consider, de asemenea, că rezultatul votului dat azi de Parlamentul European reprezintă și o recunoaștere a faptului că România are toate elementele pentru a deveni un lider european, implicat în procesul de reformare a Uniunii Europene”, a declarat Claudia Țapardel, conform publicației Calea Europeană.

Brexit-ul presupune, însă, și restructructurarea bugetului Uniunii Europene cu un efort mai mare din partea tuturor statelor membre pentru bugetul comun. De altfel, liderii europeni au cerut deja statelor membre UE să mărească peste 1% contribuția la bugetul Uniunii Europene: Marea Britanie ne va părăsi astfel că va trebui să găsim mijloacele prin care să reacţionăm la pierderea mai multor miliarde de euro provocată de plecarea unui contributor semnificativ”, a declarat, recent, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc între 23-26 mai 2019.

Conferința de presă ținută după sesiunea plenară dedicată viitoarei structuri a Parlamentului European(video în limba engleză)

7 February 2018
Fenomenul „fake news”

Prezent mai
ales în mediul online, fenomenul fake news a căpătat o amploare din ce în ce
mai mare în ultimii ani, mass-media şi reţelele de socializare fiind spaţiile
predilecte de manifestare. Furnizate sub forma unor informaţii despre un
eveniment real, aşa-numitele ştiri false pot include traduceri alternative,
ştiri născocite, ştiri aproape adevărate, altfel spus, manipulări credibile.
Pentru combaterea acestui fenomen, Comisia Europeană a constituit, recent, un
grup de experţi. Unul dintre cei 39 de membri ai grupului – specialişti din IT,
mass-media, mediul academic, reprezentaţi ai reţelelor de socializare Facebook
şi Twitter, precum şi ai gigantului Google – profesorul universitar doctor
Alina Bărgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din
cadrul SNSPA din Bucureşti, explică ce ar trebui să înţelegem prin termenul
generic fake news: Adică amestecul
acela dintre lucrurile care sunt flagrant neadevărate şi lucruri care sunt
adevărate. Deci, ştiri parţial adevărate sau ştiri parţial false. Dar, dincolo
de aceasta, fenomenul de care se ocupă grupul de experţi este unul mult mai
amplu. Este vorba despre adevărate malformaţii ale ecosistemului informaţional,
despre ceea ce am început eu să denumesc un fel de noua dezordine
informaţională. Vorbim despre un registru mult mai amplu de manifestare,
propagandă computaţională, uzine de like-uri, algoritmi care generează
conţinut, ecochamber, dezinfomare. Deci sensul de manifestare este mult, mult
mai amplu decat ştiri false.

În acest context, Comisia Europeană a lansat,
până pe 23 februarie, o consultare publică pe internet sub forma unor
chestionare, pentru a strânge date despre acest fenomen. Sunt două tipuri de formulare,
unul se adresează cetăţenilor, iar celălalt organizaţiilor şi jurnaliştilor.
Profesorul de drept la Universitatea Bucureşti Daniel Mihai Şandru:
Contextul în care apare discuţia despre
fake news trebuie văzut într-un cadru mai larg. Respectiv, acest
cadru cuprinde, pe de o parte, neutralitatea internetului, de asemenea,
propunerea Comisiei referitoare la drepturile de autor pe internet şi protecţia
linkurilor pe internet, precum şi toate celelalte acţiuni ale Comisiei Europene
de reglementare a internetului, printre care şi regulamentul general privind
protecţia datelor cu caracter personal – un regulament de o mare importanţă
care va fi pus în aplicare începând cu 25 mai 2018.

Comisia Europeană va
propune, probabil, la sfârşitul acestui an sau anul viitor, acţiuni legislative
în materie, mai spune profesorul Şandru. Menirea fake news este aceea de
manipulare a opiniei publice, încercând să schimbe părerea despre un anumit
actor politic, de exemplu, să influenţeze votul alteori, să creeze un curent
defăimător sau, dimpotrivă, să prezinte, tendenţios, o anumită acţiune într-o
lumină favorabilă. Votul privind Brexit-ul, din vara lui 2016, şi alegerile
din Statele Unite, câteva luni mai târziu, sunt două situaţii care au ridicat
nivelul de alertă pe această direcţie. Agenţiile de presă au scris că
verificările făcute de instituţii media bine cotate au probat implicarea,
inclusiv financiară, a unor cetăţeni ruşi, precum şi a unor organizaţii, unele
finananţate direct de statul rus, ai căror angajaţi, aşa numiţii troli, conduc
campanii în reţelele sociale şi propagă informaţii manipulatoare.

Recent,
într-o audiere în Parlamentul European, comisarul european pentru securitate,
Julian King, a acuzat, de altfel, Rusia că răspândeşte deliberat informaţii
mincinoase pentru a destabiliza blocul comunitar şi că Moscova nu face un
secret din aceasta. Doctrina militară
oficială a Rusiei, dar şi declaraţiile unor generali ruşi de rang înalt,
consideră utilizarea informaţiilor false şi a propagandei cu rol de
destabilizare drept miljoace legitime, un fel de altă forţă armată, a
precizat Julian King, care a adus în discuţie modul în care Comisia priveşte
fenomenul fake news:
Dezinformarea deliberată măreşte miza, atât pentru libertatea de expresie, cât
şi pentru democraţiile funcţionale. Provocarea pentru autorităţile publice la
toate nivelurile este de a găsi modalităţi de a combate dezinformarea fără a
avea un efect negativ asupra libertăţii de exprimare. Comisia examinează ce s-ar
putea face pentru a se ocupa de provocarea propagandei ostile a ştirilor false
şi dezinformării online, totdeauna ţinând cont că e nevoie de echilibru între
combaterea dezinformării şi respectarea valorilor democratice, în special
libertatea de exprimare.

Disponibilitatea fiecăruia pentru efort
intelectual, pentru lectură, este de fapt cheia răspunsului dacă o ştire este
falsă sau adevărată, consideră, la Bucureşti, specialistul în ştiinţe
administrative şi geopolitică, profesorul universitar Marius Văcărelu, pentru
că, oricât ar vrea să te mintă cineva, dacă tu ştii domeniul, nu poţi fi
minţit. Totul ţine de educaţie.

2 February 2018
Comerțul, pus în slujba dezvoltării durabile

Potrivit acestuia, Partidul Popular European are încredere în eficiența
dialogului cu partenerii comerciali ai UE și în cooperarea cu organizațiile
internaționale.

Tratatele UE impun ca toate politicile relevante ale UE, inclusiv Politica
comercială, să promoveze dezvoltarea durabilă.

În luna iulie a anului trecut, Comisia a lansat dezbaterea cu privire la
îmbunătățirea implementării dezvoltării durabile în țările partenere comerciale
ale UE propunând două scenarii. Unul se referă la realizarea de parteneriate
mai asertive privind comerțul și dezvoltarea durabilă, menținându-se mecanismul
actual de aplicare, iar cel de-al doilea vizează introducerea de sancțiuni
obligatorii în tratate.

Referitor la acest subiect, in cadrul unui seminar organizat la Bruxelles
din BIPE Romania eurodeputatul Iuliu Winkler a declarat: Suntem martorii naşterii unei noi lumi a comerţului; o activitate care
eminamente era decisă în spatele uşilor închise, în spatele cortinelor, pentru că negocierile comerciale sunt de o
tehnicitate nemaipomenită, nici nu poţi să înţelegi acele lucruri dacă nu eşti
specialist în comerţ, deci şi ei se retrăgeau, negociatorii şi negociau. Acest
lucru nu mai este sustenabil. Societatea, actorii, dumneavoastră – mass media
şi ONG-urile, doresc transparenţă, doresc să înţeleagă ceea ce se întâmplă,
doresc să afle cu ce mandat. Deci, se naşte o nouă lume a comerţului. Subliniez
că nevoia de transparenţă este un lucru legitim, va trebui să ne îndreptăm spre
un comerţ nu numai liber, dar şi un comerţ echitabil. Cine face analiza
regională -analiza în profil teritorial, dacă doriţi, a benefiiilor şi a
costurilor unui acord comercial? Când facem această analiză, constatăm că, din
nefericire, o parte dintre beneficii sunt situate mereu în altă parte, decât
estul Europei, acolo unde ţările respective ale UE sunt marii comercianţi,
marii exportatori. Cel mai mare exportator al UE este, evident, Germania şi cel
mai preţios exportator pentru că dicutăm despre tehnologie şi depre produse cu
înaltă valoare adăugată. Şi costurile acordurilor, de multe ori, din păcate,
sunt situate în estul Europei, de exemplu, în România. Eu cred că este
important, când vorbim, fie de politica comercială, fie de alte chestiuni, să
nu evităm subiectele incomode, ele trebuie făcute într-un mod constructiv şi
aici, sigur că avem nevoie de putere şi acasă.

31 January 2018
Cum să atragem mai multe fonduri europene

Un plan de acţiune
pentru accelerarea utilizării fondurilor europene va fi pus la punct de
autorităţile de la Bucureşti, cu sprijinul celor de la direcţia de dezvoltare
regională a Comisiei Europene. Anunţul a fost făcut de comisarul european Corina
Creţu, după prima întâlnire cu noul premier, Viorica Dăncilă. România
trebuie să accelereze absorbţia de fonduri europene pentru că altfel există
pericolul de a pierde banii europeni, spune Corina Creţu. Ea a precizat că s-au
înregistrat întârzieri în ceea ce priveşte dezvoltarea regională,
transporturile şi construirea spitalelor regionale. Am
toată încrederea în noul guvern să aibă în vedere aceste probleme restante şi
să acţioneze rapid, să vină cu cele mai bune soluţii pentru a accelera
implementarea. Practic am convenit împreună să găsim un plan de acţiune şi să
primim propuneri de accelerare a fondurilor europene până la 23 februarie.

Premierul Viorica Dăncilă a spus că se va concentra, în special, pe accesarea
de fonduri europene pentru transporturi şi pentru construirea spitalelor
regionale. Ea a amintit că a cerut ministerelor situaţia la zi a accesării
fondurilor europene. Am cerut ministrului pentru
Afaceri Europene să facă o situaţie privitoare la toate directivele europene
care nu au fost implementate sau stadiul implementării lor.Totodată, am cerut ca pe
fiecare minister să existe stadiul atragerii fondurilor europene, pentru că eu
consider foarte importantă pentru România o bună relaţionare între guvernul
României şi Comisia Europeană.

Viorica Dăncilă şi Corina Creţu
au mai stabilit să înscrie Valea Jiului într-un program special derulat de CE
pentru a elimina sărăcia din această zonă. Corina Creţu: Am
invitat România să aplice pentru a acţiona cu fondurile noastre pentru
redresarea uneia dintre cele mai sărace zone din România care este Valea
Jiului. Cred că este o iniţiativă importantă de a intra în acest proiect pilot
şi ar trebui ca România să joace un rol important având în vedere experienţa pe
care o are în domeniu.

Premierul Viorica Dăncilă a susţinut, la rândul
ei, că problemele Văii Jiului reprezintă o prioritate. Valea
Jiului este o prioritate pentru a o încadra în acest program pilot. Vom coopera
pe viitor și în acest proiect. Am
convingerea că putem să facem paşi importanţi pentru România, atât din partea
guvernului, Parlamentului European, dar mai ales a Comisiei Europene în care
noi ne punem mari speranţe. Cândva una
din cele mai importante zone miniere a Romaniei, Valea Jiului a devenit una din
cele mai defavorizate.După 1990, producţia minieră a României s-a
redus drastic, multe dintre exploatări fiind închise şi, ca urmare a acestei
măsuri, numeroşi mineri au rămas fără loc de muncă.

31 January 2018