Radio România Internațional

Tag: Parlamentul European

  • PE acceptă propunerea lui Siegfried Mureșan pentru Bugetul UE 2018

    PE acceptă propunerea lui Siegfried Mureșan pentru Bugetul UE 2018

    Plenul Parlamentului European (PE) a votat astăzi, cu 414 voturi pentru, 163 împotrivă și 90 de abțineri, raportul privind Poziția Parlamentului asupra Bugetului Uniunii Europene (UE) pentru anul 2018, realizat de către deputatul european Siegfried Mureșan, în calitate de negociator-șef al PE pentru Bugetul UE din 2018.



    Prin adoptarea acestei poziții, Parlamentul European acceptă propunerea lui Siegfried Mureșan de a respinge solicitarea Consiliului Uniunii Europene (UE) ca Bugetul UE 2018 să fie redus cu 1,7 miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene și propunerea de a intra, astfel, în procedura de conciliere bugetară Parlament European – Consiliu UE.


    Prin acest vot, Parlamentul European a fost de acord și cu solicitarea deputatului european Siegfried Mureșan de a crește alocările pentru investițiile în locuri de muncă pentru tineri și pentru siguranță, precum și pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova, dar și de a finanța, în premieră, Programul de acordare a unui abonament gratuit de tren de o lună pentru fiecare tânăr din UE care împlinește 18 ani și care dorește să viziteze Europa.

    ​


    Poziția Parlamentului European este una realistă. Nu acceptăm tăieri bugetare de la domeniile importante pentru cetățenii europeni. Obiectivul meu este să mă asigur că Bugetul UE din 2018 contribuie la creștere economică, crearea de locuri de muncă și la siguranța cetățenilor. De aceea, am cerut alocarea a 600 de milioane de euro pentru programul «Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor» în 2018 și creșterea cu 50 de milioane de euro a alocărilor pentru tinerii fermieri. Totodată, am cerut creșterea cu 143 de milioane de euro a alocărilor pentru programe de cercetare, inovare și protecția mediului deoarece acestea ne asigură o dezvoltare sustenabilă. Pentru a obține creștere economică și locuri de muncă, cetățenii și companiile trebuie să se simtă în siguranță. De aceea, este esențial să îmbunătățim securitatea internă și să combatem criza refugiaților. Prin urmare, am cerut o creștere de circa 80 de milioane de euro a alocărilor pentru fondurile privind azilul, migrația, precum și pentru securitatea internă, dar și pentru agențiile UE din acest domeniu. Avem, totodată, nevoie de stabilitate în vecinătatea Uniunii, de aceea, am propus suplimentarea cu 299 de milioane de euro a alocărilor pentru acțiunea externă a Uniunii Europene, care include creșterea sprijinului pentru statele din Vecinătatea sudică și estică, printre care Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Nu în ultimul rând, am decis să tăiem cu 50 de milioane de euro suportul pentru reformele politice din Turcia. Uniunea Europeană nu poate sprijini regimuri care nu respectă valorile democratice și care încalcă drepturile fundamentale”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan după votul din plenul Parlamentului.


    Deoarece Poziția Parlamentului European privind Bugetul UE 2018, votată astăzi în plen, diferă de propunerea de buget înaintată de Consiliul UE, urmează a se iniția, începând cu 31 octombrie 2017, procedura de conciliere bugetară între Parlamentul European și Consiliul UE. La finalul concilierii bugetare, care durează 21 de zile, delegația Parlamentului European va trebui să ajungă la un acord cu reprezentanții Consiliului asupra formei finale a Bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018, caz în care votul Parlamentului asupra variantei finale a bugetului este programat a avea loc la finalul lunii noiembrie 2017. Dacă nici după perioada de conciliere bugetară nu se ajunge la un acord asupra bugetului, Comisia Europeană va trebui să prezinte o nouă propunere de buget, iar procedura bugetară se reia.

  • Jurnal românesc – 05.10.2017

    Jurnal românesc – 05.10.2017

    Parlamentul European a votat, miercuri,
    în favoarea propunerii Consiliului UE de a acorda României şi Bulgariei accesul
    parţial la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS) din spaţiul de liberă
    circulaţie europeană. Cele două state vor putea consulta şi verifica datele din
    sistemul Schengen, fără a avea dreptul să introducă informaţii noi, să le
    modifice sau să le şteargă pe cele existente. Bulgaria şi România trebuie
    să adere la Schengen cât mai curând posibil. Votul de azi privind accesul la
    Sistemul de Informaţii privind Vizele este un pas înainte în privinţa întăririi
    controlului frontierelor externe ale UE,     a declarat după vot preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani. Sistemul de Informaţii privind Vizele le
    permite statelor din zona Schengen să facă schimb de date, sprijinind punerea
    în aplicare a politicii comune privind vizele UE. Decizia politică finală
    privind posibilitatea ca România şi Bulgaria să devină parte a spaţiului de
    liberă circulaţie şi privind oprirea controalelor sistematice la frontierele cu
    ţările vecine ale UE trebuie luată în unanimitate de către toţi membrii
    Consiliului European. Încă din iunie 2011, Parlamentul European a adoptat o
    rezoluţie legislativă potrivit căreia Bulgaria şi România sunt pregătite să se
    alăture zonei Schengen, iar Consiliul a concluzionat că aceste două ţări au
    îndeplinit toate condiţiile legislaţiei privind frontierele aeriene şi
    terestre, cooperarea poliţiei, protecţia datelor, sistemul de informaţii
    Schengen, frontierele maritime şi vizele.


    57% dintre românii emigraţi vor să se întoarcă în ţară,
    conform rezultatelor celui mai recent studiu despre diaspora românească,
    comandat de RePatriot şi realizat de Open-I Research. În funcţie de ţara de
    emigraţie, cele mai mari procente se înregistrează în Italia (68%) şi Marea
    Britanie (63%), iar cele mai mici în Germania şi Statele Unite (43%). Studiul a
    fost realizat în contextul Summit-ului de business Investim în România din
    Bucureşti şi Poiana Braşov, unde participă, zilele acestea, peste 250 de oameni de afaceri români din
    toată lumea. Obiectivele majore ale Summit-ului sunt fructificarea
    oportunităţilor de investiţii oferite de România în acest moment, facilitarea
    dialogului dintre antreprenorii din ţară şi cei din Diaspora, lansarea de
    parteneriate strategice şi de noi afaceri. Astfel, 56% dintre românii emigraţi
    vor să investească în România, considerând că cele mai atractive domenii sunt
    turismul şi agricultura, însă principala lor barieră este corupţia din România
    şi clasa politică – mai arată studiul. Pe de altă parte, 43% dintre românii din
    diaspora estimează că în următorii ani lucrurile se vor îmbunătăţi în România,
    iar 26% cred că lucrurile se vor înrăutăţi.


    Înregistrarea electronică în Programul Diversity Visa al
    Statelor Unite, cunoscut şi ca Loteria Vizelor, a inceput în această săptămână
    şi se va încheia pe 7 noiembrie. Cei interesaţi trebuie să acceseze pagina de
    internet a Departamentului de Stat www.dvlottery.state.gov
    în cursul perioadei de înregistrare. Acolo vor găsi formularul de participare
    (E-DV) şi informaţiile complete pentru a trimite cererea de înregistrare.
    Departamentul de Stat acceptă cereri de înregistrare numai pe pagina de
    internet. Este foarte important ca participanţii la program să îşi tipărească
    pagina de confirmare generată online şi să o păstreze până pe 30 septembrie
    2019. Dacă cererea a fost selecţionată, doar cu numărul unic de confirmare se
    poate verifica dacă o cerere de participare a fost selecţionată şi se pot
    obţine informaţii despre solicitarea de viză şi despre programarea la interviu.
    În total, 50.000 de participanţi vor fi selecţionaţi aleatoriu, iar începând cu
    1 mai 2018 participanţii vor putea folosi numerele unice de confirmare pentru a
    verifica online dacă au câştigat.

  • Jurnal românesc – 31.08.2017

    Jurnal românesc – 31.08.2017

    Deputatul Angel Tîlvăr, fost ministru delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, a declarat că Ziua Limbii Române, care se sărbătoreşte pe 31 august, este cel mai bun prilej pentru afirmarea identităţii şi spiritualităţii şi onorarea preţioasei moşteniri culturale. Potrivit acestuia, limba romană este suma experienţelor, trăirilor, tradiţiilor şi obiceiurilor naţionale şi este călăuza noastră sigură într-o lume din ce în ce mai diversă, complexă şi dinamică. Ziua aceasta reprezintă, spune Angel Tîlvăr, legământul nostru de a cinsti, de a păstra şi de a sărbători limba română, în toată frumuseţea, profunzimea şi curăţenia sa.



    La rândul său, ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, a declarat, cu ocazia marcării la 31 august a Zilei Limba Noastră, sărbătoare naţională dedicată limbii române în Republica Moldova, că avem o datorie sfântă să transmitem mai departe generaţiilor viitoare bogăţia limbii române. Celebrarea concomitentă a limbii române la Chişinău şi Bucureşti demonstrează, încă o dată, că între ambele maluri ale Prutului există o profundă unitate de etnie, de limbă, de istorie – a adăugat Daniel Ioniţă. Ambasadorul României la Chişinău i-a felicitat pe toţi cei care vorbesc limba română şi a recitat poemul În limba ta de Grigore Vieru, iar înalţi demnitari moldoveni au depus coroane de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului şi la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor.



    Şi ambasadorul României la Tunis, Dan Stoenescu, fost ministru pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, a făcut o declaraţie, pentru postul nostru de raido, despre Ziua Limbii Române:





    Europarlamentarul Maria Grapini a avut o implicare activă în Parlamentul European în ceea ce priveşte Directiva privind detaşarea lucrătorilor, reuşind să treacă prin votul comisiei mai multe amendamente pe care le-a propus şi susţinut pe marginea acestui subiect. Potrivit Mariei Grapini, chiar la nivelul unor şefi de stat se doreşte ca lucrătorii detaşaţi din Est spre Vest să fie salarizaţi la nivelul salarizării din ţara gazdă, din Vest, situaţie care ar genera grave consecinţe pe piaţa muncii şi nu numai. “Eu cred că este bine să explicăm că dorim să protejăm lucrătorii, dar şi industria din ţările mai puţin dezvoltate din Est şi să existe, în acest sens, o etică. De aceea propunerile mele au mers în următorul sens: acelaşi salariu, la aceeaşi muncă, în acelaşi loc, într-o anumită ţară, în contextul în care lucrătorul este angajat, indiferent de naţionalitate, gen, religie. Dacă, spre exemplu, un român, un bulgar sau un ceh, este angajat într-o companie din Germania, Franţa, Italia sau Suedia -angajat şi nu detaşat – este clar că trebuie plătit cu acelaşi salariu cu cel al persoanei autohtone”, a explicat europarlamentarul Maria Grapini.



    Aproape 210.000 de români au plecat în străinătate anul trecut, numărul acestora fiind în uşoară creştere în comparaţie cu anul 2015, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Cei mai mulţi sunt tineri aflaţi la început de carieră. Numărul emigranţilor de anul trecut este la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace. Astfel, numărul emigranţilor români nu scade, în ciuda faptului că salariile angajaţilor români au crescut semnificativ în ultimii ani, iar creşterea economică de anul trecut a plasat România pe primul loc în UE. Specialiştii spun că există două motive principale pentru care migraţia creşte: pe de-o parte, s-au multiplicat posibilităţile de plecare ale oamenilor, au din ce în ce mai multe rude şi cunoştinţe care îi pot ajuta să plece în străinătate, iar pe de altă parte oamenii nu au încredere în modul în care funcţionează sistemul. INS mai precizează că România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul migraţiei externe continuând să fie a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării, după scăderea generată de sporul natural negativ.


  • Acord de colaborare între Radio România şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România

    Acord de colaborare între Radio România şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România

    Astăzi, la sediul SRR, Georgică Severin – Director general interimar al SRR şi Bogdan Bârla – reprezentantul Biroul de Informare al Parlamentului European în România au semnat acordul de colaborare dintre Radio România şi Biroul de Informare al Parlamentului European în România (BIPE).



    Directorul general interimar al SRR, Georgică Severin, a declarat că postul public de radio ia în serios această colaborare, “pentru că dincolo de poziţia pro-europeană a ţării noastre, este important ca cetăţenii să primească informaţii corecte despre activitatea Parlamentului European”.



    Bogdan Bârla, reprezentatul Biroului de Informare, a apreciat importanţa parteneriatului şi a precizat că “Radio România poate conta pe sprijinul Biroului de Informare în prezentarea activităţii Parlamentului European”.



    Pentru a beneficia pe deplin de apartenenţa la Uniunea Europeană şi pentru a lua parte activ la viaţa democratică a UE este necesară o informare corectă şi completă cu privire la tematica şi legislaţia europeană, şi la modul în care aceasta ne influenţează viaţa cotidiană, iar Radioul public este apreciat ca unul dintre cei mai de încredere parteneri media, prin acoperire şi diversitate tematică. Posturile Radio România asigură accesul la informaţie de actualitate din domeniile social, economic, politic şi cultural.



    Acestea sunt premisele care stau la baza semnării acordului de colaborare între BIPE în România şi SRR, acord care va conduce la realizarea în cooperare a unor activităţi de informare şi comunicare pe teme europene şi despre activitatea Parlamentului European. Principalele obiective vizate în cadrul parteneriatului sunt informarea cetăţenilor cu privire la activitatea PE, a membrilor PE, temele prioritare aflate pe agenda Parlamentului European, dezbateri pe marginea politicilor europene, informarea cetăţenilor cu privire la activitatea şi acţiunile pe care le derulează BIPE în România.



    În cadrul colaborării anterioare, jurnaliştii Radio România au realizat interviuri, emisiuni, ştiri cu europarlamentarii care au susţinut iniţiative legislative aflate în dezbatere şi au transmis informaţii de interes public, în cadrul rubricilor şi emisiunilor posturilor SRR. Ca urmare a profesionalismului şi implicării jurnaliştilor SRR, BIPE a organizat pentru prima oară, în iulie 2016, la sediul BIPE în România, un seminar cu reprezentanţii unei singure instituţii media – Radio România, ca o recunoaştere a rolului pe care radioul public îl are în informarea corectă şi promptă a ascultătorilor săi.



    Conducerea BIPE va susţine în continuare activitatea jurnaliştilor SRR prin furnizarea informaţiilor necesare şi facilitarea realizării rubricilor, interviurilor, emisiunilor şi va sprijini vizitele de lucru şi de documentare la sediul PE de la Bruxelles sau Strasbourg. În septembrie 2017, la începutul sesiunii europarlamentare, BIPE va organiza un nou seminar.

  • Jurnal românesc – 06.07.2017

    Jurnal românesc – 06.07.2017

    Consiliul Românilor de Pretutindeni îi
    invită pe toţi cei interesaţi să participe la consultarea publică privind
    metodologia pentru desemnarea participanţilor la următorul Congres al Românilor
    de Pretutindeni. Termenul-limită pentru transmiterea propunerilor este 31 iulie
    2017. Textul supus dezbaterii este disponibil pe pagina de web a Parlamentului
    României – Camera Deputaţilor.


    ‘Târgul Universităţilor din România’ se desfăşoară, începând de
    astăzi, în cele mai mari oraşe din Republica Moldova, Chişinău, Cahul şi Bălţi.
    Toţi absolvenţii basarabeni care doresc să-şi continue studiile în ţară pot
    afla informaţii despre oferta educaţională, procesul de admitere, actele de
    care au nevoie pentru înmatricularea în România. Pentru absolvenţii de gimnazii
    din Republica Moldova sunt oferite circa 3000 de locuri la colegii şi licee din
    România. Pe lângă actele care erau necesare în anii precedenţi, viitorii elevi
    trebuie să scrie acum şi o declaraţie privind apartenenţa la identitatea
    culturală românească. Pentru cei care vor să-şi dea licenţa la o facultate din
    România sunt puse la dispoziţie 2.808 locuri, dintre care 1.393 cu bursă.
    Admiterea va începe pe 10 iulie.


    Republica Moldova, Ucraina şi Georgia vor sa afle de la
    Parlamentul European care sunt şansele lor de aderare la Uniunea Europeană – a
    anunţat preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, care a expus
    conţinutul unei declaraţii comune semnate de şefii legislativelor din cele trei
    state ex-sovietice. Aceştia solicită Parlamentului European să aprobare o
    rezoluţie prin care să li se ofere o perspectivă clară de aderare la Uniunea
    Europeană înainte de summitul Parteneriatului Estic, programat în noiembrie.
    Candu a spus că declaraţia comună poate fi considerată şi o cerere de aderare din punct de vedere
    politic. Parteneriatul Estic a fost lansat în 2009 pentru a promova asocierea
    politică şi integrarea economică dintre Uniune şi şase state partenere din Europa
    de Est şi Caucaz: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi
    Ucraina.


    Italia, România şi Croaţia au înregistrat anul trecut cea mai mare
    rată a populaţiei inactive economic din rândul statelor membre ale Uniunii
    Europene – arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
    Anul trecut, în întregul spaţiu comunitar, 89 de milioane de persoane între 15
    şi 64 de ani, adică mai mult de un sfert din această categorie de vârstă, nu se
    aflau pe piaţa muncii. Sunt incluşi aici cei care studiază sau fac cursuri de pregătire
    profesională, pensionari, oameni cu boli grave sau cu dizabilităţi, cei care au
    grijă de copii sau adulţi ce nu se pot îngriji singuri. Italia înregistrează o
    rată a populaţiei inactive economic de 35,1% şi e urmată de România şi Croaţia,
    ambele cu 34,4%.



    Primul proiect de casă modulară inteligentă a
    fost lansat, miercuri, în România şi oferă un ecosistem complet pentru
    monitorizarea şi controlul locuinţei, inclusiv de la distanţă, precum şi
    servicii de Internet şi TV. Conceptul de modularitate presupune posibilitatea
    de a extinde locuinţa, prin conectarea a noi module la spaţiul deja existent.
    În interiorul casei există circa 60 de senzori pentru controlul asupra luminii
    şi televizorului, alarmă în caz de inundaţie, fum sau efracţie. Preţul unui astfel
    de sistem pleacă de la câteva sute şi ajunge până la câteva mii de euro.

  • Jurnal românesc – 05.07.2017

    Jurnal românesc – 05.07.2017

    Tot mai mulţi
    turişti din vestul Europei aleg România ca destinaţie de vacanţă. Pe lângă
    capitale precum Viena sau Budapesta, în croazierele organizate pe Dunăre
    tur-operatorii străini au incluse tot mai multe destinaţii româneşti. Castelul
    Bran, Peleşul, Bucureştiul sau mănăstirile din nordul Moldovei sunt cele mai
    vizitate de turiştii europeni. Dar, lângă aceste locaţii arhicunoscute îşi fac
    loc şi oraşele mai mici. Drobeta Turnu-Severin este una dintre localităţile în
    care au poposit, în aceste zile, aproape 200 de turişti germani. După ce au
    vizitat oraşul, ei au rămas uimiţi de ceea ce au găsit aici, pentru că aveau o
    cu totul altă percepţie despre România.






    Curtea Constitutională a
    României (CCR) a anuntat ca, pe 12 iulie, va discuta sesizarea principalului
    partid de opozitie, PNL (de dreapta), referitoare la modificarea legii de
    functionare a Televiziunii si Radioului publice (SRTv si SRR). PNL sustine ca legea compromite
    iremediabil statutul, organizarea si functionarea celor două servicii publice
    autonome de interes national. Potrivit PNL, legea nu clarifică statutul juridic
    al SRR si SRTv, deoarece, la inceptul anului, dupa eliminarea unor taxe, modul
    de finantare a fost schimbat. Pe de alta parte, liberalii considera ca noua
    lege anulează obligatia constitutională a Statului de întărire a legăturilor cu
    românii din afara granitelor, din punct de vedere identitar, etnic, cultural,
    lingvistic sau religios. Aceasta, pentru ca a fost abrogat articolul care
    prevedea finantarea producerii si difuzării emisiunilor radiofonice şi de televiziune adresate
    diasporei, ceea ce va duce la blocarea activitatii posturilor Radio România
    International si TVR International. Legea a fost adoptata pe 20 iunie, de
    Senat, ca for decizional.




    Parlamentul European a decis, marţi, prin vot, ca Republica
    Moldova să primească 100 de milioane de
    euro, dintr-un pachet de asistenţă macrofinanciară. Luni, eurodeputatii au
    dezbătut propunerea executivului comunitar în acest sens şi au cerut
    autorităţilor de la Chişinău garanţii pentru independenţa justiţiei, libertatea
    presei şi depolitizarea administraţiei publice. În raportul prezentat de
    europarlamentarul social-democrat român Sorin Moisă se cere Chişinăului să
    renunţe la controversata reformă electorală privind alegerea a jumătate dintre
    deputaţi în sistem uninominal. Criticată de Comisia de la Veneţia, de
    formaţiunile de opoziţie şi de societatea civilă, reforma ar favoriza, spun
    analiştii, aşa-numitele partide mari, adică socialiştii pro-ruşi ai
    preşedintelui Igor Dodon şi democraţii, declarat pro-europeni, ai premierului
    Pavel Filip.




    Ministerul Afacerilor
    Externe şi Ministerul Turismului vor colabora în sprijinul
    cetăţenilor români care călătoresc în scop turistic în străinătate. În acest
    sens, cele două instituţii au încheiat un protocol de colaborare, care
    urmăreşte coordonarea eforturilor în vederea informării cu privire la asistenţa
    şi protecţia consulară acordată acestora. Prin intermediul acestui instrument,
    se reconfirmă angajamentul şi implicarea celor două instituţii în acţiuni care
    au ca scop prevenirea şi soluţionarea unor situaţii deosebite în care s-ar
    putea afla cetăţenii români care călătoresc în afara ţării. MAE şi MT au în
    vedere dezvoltarea unor proiecte comune şi promovarea în cadrul paginilor
    oficiale web şi
    a canalelor de social
    media     de informaţii utile.

  • Jurnal românesc – 30.06.2017

    Jurnal românesc – 30.06.2017

    Andreea
    Păstîrnac, propusă pentru funcţia de ministru pentru Românii de Pretutindeni, a
    primit, joi, aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare reunite de
    politică externă şi pentru comunităţile de români din afara graniţelor. În
    timpul audierilor, Păstîrnac a precizat că jumătate din obiectivele
    Ministerului Românilor de Pretutindeni sunt aproape finalizate. Aceasta a spus
    că obiectivul major al ministerului este sprijinirea limbii române în diaspora,
    prin doi mari piloni – educaţie şi comunicare – şi ei vor rămâne elemente
    strategice ale acestui an, alături de celelalte obiective din programul de
    guvernare. Ea a adăugat că alt obiectiv pe care ministerul il are pentru
    perioada următoare este legea 321 din 2006, care priveşte finanţarea
    nerambursabilă pentru asociaţiile şi organizaţiile din diaspora. Prin această
    lege, ministerul încearcă să schimbe modul în care se acordă finanţare
    asociaţiilor şi propune ca element de noutate posibilitatea de a acorda pe
    termen lung granturi de finanţare pentru a putea implementa politicile faţă de
    diaspora. În ceea ce priveşte situaţiile dificile prin care trec anumite
    familii de români din străinătate, ministrul a spus că acestea sunt în atenţia
    sa.


    Eurodeputata
    Viorica Dăncilă, liderul delegaţiei social-democraţilor români din Parlamentul
    European, se află în perioada 29 iunie – 1 iulie, împreună cu o delegaţie a
    Grupului Socialiştilor şi Democraţilor, în Ragusa (Sicilia), pentru a verifica
    la faţa locului care este situaţia muncitoarelor românce supuse abuzurilor
    angajatorilor. Vizita în Italia a delegaţiei PE vine în urma solicitării făcute
    în acest sens de către eurodeputata PSD, în luna aprilie a acestui an, când
    presa europeană a dezvăluit existenţa acestor abuzuri. Potrivit eurodeputatei,
    acest demers este foarte important pentru a arăta că Parlamentul European nu
    tolerează nicio formă de abuz împotriva femeilor şi că va interveni de fiecare
    dată când apar informaţii despre astfel de realităţi inacceptabile. Din
    delegaţia care s-a deplasat la Ragusa mai fac parte europarlamentari din Spania,
    Belgia, Franţa şi Italia. Membrii delegaţiei se întâlnesc cu reprezentanţi ai
    societăţii civile şi ai organizaţiilor pentru drepturile omului, cu victime ale
    practicilor abuzive ale angajatorilor, cu autorităţi locale şi regionale, dar
    şi cu alte părţi interesate de problema drepturilor femeilor şi prevenirii
    traficului de persoane.


    Fundația
    Națională a Tinerilor Manageri – FNTM oferă pentru românii din străinătate,
    prin comunitatea RePatriot, 100 de locuri pentru studierea Programelor
    e-Learning Antreprenor – 6 module de curs și Întreprinzător în turism – 5
    module de curs. Programele e-Learning se desfăşoară pe parcursul a 6 luni de la
    înscriere, pe platforma www.edusa.ro, prin parcurgerea modulelor de curs
    concepute împreună cu oameni de afaceri, consultanți români şi internaţionali
    și profesori de renume din mediul academic, curricule cu peste 200 de ore de
    teorie, completate de studii de caz, materiale video și momente didactice
    animate. Programele de educație se pot achiziționa din magazinul de educație
    www.edusa.ro, lansat și dezvoltat cu sprijinul FNTM.

  • Jurnal românesc – 05.06.2017

    Jurnal românesc – 05.06.2017

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, se află într-o vizită în Statele Unite, în cadrul căreia va avea o întrevedere oficială, pe 9 iunie, cu omologul său american, Donald Trump. Potrivit corespondentului Radio România la Washington, Klaus Iohannis este primul şef de stat din Europa Centrală şi de Est care va fi primit de liderul de la Casa Albă, de la preluarea mandatului. Discuțiile vizează aprofundarea relaţiilor bilaterale şi consolidarea Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite şi România, în contextul în care se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia. Luni, Klaus Iohannis participă, în calitate de invitat de onoare, la Forumul Global al prestigioasei organizaţii American Jewish Committee. Cu acest prilej, el va primi ”Light Unto the Nations”, cea mai înaltă distincţie a organizaţiei, care se decernează unor şefi de stat sau de guvern în semn de recunoaştere pentru impactul internaţional important în domeniul păcii, securităţii, democraţiei şi promovării valorilor umane. Acordarea acestei distincții a mai avut în vedere rolul României în cadrul UE şi al dialogului transatlantic, în menţinerea securităţii regionale şi globale, dar şi realizările recent încheiatei preşedinţii române a Alianței Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. La forumul global vor lua parte peste 2.500 de delegaţi din 70 de ţări. Programul vizitei preşedintelui român la Washington include şi o întâlnire, miercuri, cu românii stabiliţi în SUA.



    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, se va afla pe 6 iunie la Molenbeek, în regiunea Bruxelles-Capitale, pentru a vizita mai multe proiecte susţinute prin politica de coeziune a Uniunii Europene, informează Agerpres. În cadrul campaniei #InvestEU, care promovează oportunităţile oferite de investiţiile UE, comisarul va vizita platforma ”Belle-vue”, ce regrupează mai multe proiecte de incluziune socială şi de formare profesională, mai ales pentru tinerii localităţii respective — centrul de formare ”Hotel Bellvue”, precum şi centrul ”Molenbeek formation” şi ”Art2Work”. Corina Creţu va efectua această vizită alături de Rudi Vervoort, ministru-preşedinte al regiunii, Françoise Schepmans, primarul localităţii Molenbeek-Saint-Jean, Aboubakr Bensaihi, cantautor şi protagonist al filmului “Black, dar şi de Nel Vandevannet, directoare de programe pentru Belgia în cadrul “Médecins du Monde”, a cărei asociaţie a beneficiat de fonduri europene pentru construirea unui centru de asistenţă socială şi îngrijiri medicale pentru migranţi în localitatea vizitată.



    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, va participa, în perioada 5-8 iunie, la o conferinţă pe teme de cooperare în domeniul securităţii şi migraţiei, care va avea loc în Germania, la Garmisch Partenkirchen. Reuniunea “Migraţia internaţională şi securitatea globală” este organizată de Centrul European pentru Studii de Securitate ”George C. Marshall”, susţinut de guvernele SUA şi Germaniei, şi va reuni peste 80 de experţi şi reprezentanţi guvernamentali din 45 de ţări din Europa, Asia, zona Pacificului, Orientul Mijlociu şi Africa. Participanţii vor discuta despre perspectivele migraţiei globale, viitorul securităţii globale şi soluţii sustenabile pe care le-ar putea adopta comunitatea internaţională în faţa acestor provocări.



    Unul dintre obiectivele Ministerului pentru Românii de Pretutindeni este păstrarea şi promovarea tradiţiilor şi culturii româneşti în rândul românilor din afara graniţelor. Tradiţiile sunt, dincolo de un element de identitate al fiecăruia dintre noi, şi un element de unitate şi apartenenţă. Astfel, anul acesta, Ministerul organizează, în cadrul Parlamentului European de la Bruxelles, un eveniment dedicat tradiţiilor şi, cu precădere, iei româneşti. În acest context, pe 7 iunie, la Bruxelles, vor avea loc vernisajul expoziţiei Ia românească — Zestrea de acasă”, precum şi o dezbatere tematică.

  • Patrimoniul cultural european

    Patrimoniul cultural european

    2018 va fi Anul European al Patrimoniului Cultural. Aşa a decis Parlamentul european, aporbând un raport elaborat de românul Mircea Diaconu. Cunoscut şi apreciat actor, Mircea Diaconu a candidat şi şi-a câştigat locul în forul parlamentar european ca independent, bucurându-se de o uriaşă susţinere din partea românilor, alegătorii săi. Iată, deja, două direcţii, activitatea culturală şi popularitatea, din care iniţiativa europarlamentarului Mircea Diaconu capătă profunzime. “Trebuie să ne aşezăm, toate instituțiile europene, în fața cetățenilor pentru că dacă ceva nu a mers bine în tot acest timp, acel ceva este relația între Bruxelles şi cetățenii Europei.



    Datoria noastră pe mai departe, şi în primul rând a Parlamentului European, care este ales de către cetățeni, e tocmai aceea de a reface această legătură fundamentală”, a fost una dintre primele declaraţii ale lui Mircea Diaconu. În scurt timp, el va reface turul României în formula realizată în anul 2014, când era candidat independent la un loc în Parlamentul european. Atunci, Mircea Diaconu a mers prin toată ţara, de multe ori fiind chemat în anumite localităţi, şi a discutat cu oamenii despre problemele lor şi ce poate face un reprezentant în forul european.



    Ca şi atunci, Mircea Diaconu caută tocmai apropierea de cetăţeni, de viaţa reală în România, în Europa, pentru o activitate reprezentativă eficientă. O iniţiativă concretă şi foarte elocventă a sa este “Harta patrimoniului rănit”, din România, realizat cu ajutorul voluntarilor din întreaga ţară. Este un instrument direct de descoperire a acestui patrimoniu aflat în pericol de dispariţie iremediabilă, prin implicarea cetăţenilor şi responsabilizarea autorităţilor tocmai în domeniul căruia Parlamentul european îi va dedica anul ce vine. În timpul dezbaterilor, subliniind implicarea deosebită a factorilor europeni de decizie în promovarea iniţiativei, europarlamentarul Mircea Diaconu sublinia calitatea de spaţiu comun al Europei culturii şi patrimoniului.



    “Ceea ce mă încântă deja, spunea Diaconu, este faptul că, în 2018, vom avea prilejul ca noi, cetățeni, state, instituții europene, asociații, structuri de toate felurile din domeniu, să ne etalăm ce avem mai bun în țările noastre, ceea ce ne reprezintă ca identitate națională. Concluzia finală a acestui an este că elementul european va apărea în toate aceste manifestări naționale, ceea ce va demonstra că suntem într-adevăr un spațiu unitar, construit în mulți ani, ba chiar într-o mie de ani, printr-o istorie comună, nişte experiențe comune, unele bune, altele nu foarte bune sau nefericite. Cert este că astăzi suntem un spațiu comun. Aceasta sigur va fi concluzia acestui An al patrimoniului”.



    În raportul care a susţinut declararea lui 2018 drept An European al Patrimoniului Cultural, se menţionează că acesta va contribui la promovarea rolului patrimoniului cultural european drept componentă fundamentală a diversității culturale şi a dialogului intercultural. De asemenea, este avut în vedere şi potenţialul economic, direct şi indirect, al patrimoniului cultural, care este şi un element important al dimensiunii internaționale a UE, dezvoltând interesul țărilor partenere în patrimoniul şi expertiza Europei. Continentul european este leagănul unei istorii îndelungate şi bogate, al unei culturii esenţiale pentru mersul omenirii şi creatorul unei imense bogăţii culturale, al unui patrimoniu inestimabil. O societate civilizată îşi cunoaşte şi îşi respectă cultura şi civilizaţia, rodul unor frământări şi acumulări îndelungate. De aceea, o societate dezvoltată are datoria păstrării şi punerii în lumină a culturii sale, a patrimoniului material sau spiritual pe care l-a moştenit

  • România – infringement pe mediu

    România – infringement pe mediu

    Parlamentul
    European a adoptat recent mai multe documente care prevăd creşterea
    procentajului de deşeuri reciclabile, în condiţiile unei economii mondiale tot mai poluante.
    Astfel, procentul deşeurilor reciclate trebuie să ajungă la 70% până în 2030,
    de la 44%, cât este în prezent. Pentru materialele de ambalare, cum ar fi
    hârtia şi cartonul, plasticele, sticla, metalul şi lemnul, eurodeputaţii propun
    o ţintă de reciclare de 80% până în 2030, cu obiective intermediare pentru
    fiecare material până în 2025. Au, însă, statele membre capcitatea de a se
    conforma acestor noi tendinţe? Reprezentanţii României sunt mai degrabă
    sceptici.

    Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, din partea Partidului Popular
    European: Ca cetăţean, vreau să
    crească acest procent, pentru că toţi vrem să trăim într-un mediu mai curat. În
    acelaşi timp, însă, trebuie să ne uităm şi la posibilităţi, să fim realişti, cu
    toate că ar trebui să încercăm să facem mai mult.

    Referindu-se
    strict la situaţia României, Maria Grapini, europarlamentar din partea Alianţei
    Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, constată: Problema este că pe de o parte, în România există un minus de tehnologie
    şi de investiţii în tehnologii de reciclare, pe de altă parte, există un
    deficit de buget pentru a putea să facem aceste investiţii. Şi cred că 2025 e
    foarte aproape pentru ţintele puse, mari de tot.


    Problematica
    deşeurilor este foarte importantă, avem de rezolvat nişte infringementuri.
    Trebuie să ne     adaptăm modelul de dezvoltare economică către o zonă mai verde,
    declara, la finalul mandatului său, fostul ministru al Mediului, Apelor şi
    Pădurilor, Cristiana Paşca-Palmer.


    Acum, noul titular, Daniel Constantin anunţă
    că împotriva României au fost declanşate de către Comisia Europeană 10
    proceduri de infringement din cauza problemelor de mediu:     Avem trei oraşe în momentul de faţă care sunt în procedură de
    infringement pentru că a crescut gradul de poluare – Bucureştiui, Iaşiul şi
    Braşovul – cu administraţiile respective lucrăm în momentul de faţă să încercăm
    să rezolvăm procedura. Din păcate, pe mediu România are cele ma multe probleme
    în raport cu Comisia Europeană. Multe termene depăşite, multe acţiuni la care
    ne-am angajat şi pe care nu le-am îndeplinit, asta ne-a atras până la acest
    moment nu mai puţin de zece proceduri de infringement, deci de punere sub
    supraveghere pe problemele respective. Ele ţin în special şi sunt grupate în două mari categorii:
    zona de deşeuri şi zona de poluare.

    Din cauza
    depozitelor de deşeuri neconforme, împotriva României a fost declanşat deja un
    proces la Curtea de Justiţie a UE şi Bucureştiul riscă să primească penalităţi.

  • Scenarii pentru reforma blocului comunitar

    Scenarii pentru reforma blocului comunitar

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a prezentat în
    plenul Parlamentului European cinci scenarii posibile pentru viitorul Uniunii
    Europene, care pentru prima oară de la înfiinţare urmează să se restrângă prin
    ieşirea Marii Britanii. Cele cinci variante sunt cuprinse într-un document,
    numit Cartea Albă, care analizează modul în care Europa se poate
    schimba în următorii 10 ani. Analiza merge de la impactul noilor tehnologii
    asupra societăţii şi a locurilor de muncă, până la îndoielile suscitate de
    globalizare. De la creşterea populismului, până la preocupările în materie de
    securitate. Documentul va fi înmânat liderilor europeni care se întâlnesc în această
    lună în Italia, pe
    25 martie, când se vor împlini 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma -
    cel care a consfinţit crearea Uniunii Europene. Este începutul
    unui proces de dezbateri menit să determine calea de urmat pentru o Uniune
    restrânsă.

    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu,
    despre importanţa momentului şi posibilele implicaţii pentru România: Comisia, prin preşedintele
    Juncker, a prezentat o serie de opţiuni credibile statelor membre, pentru a
    consolida pe mai departe unitatea celor 27 de state membre. Este un moment,
    cred, potrivit, poate cel mai potrivit moment să vorbim despre viitorul Uniunii
    Europene. Vreau să vă spun că, într-adevăr, sunt lucruri care ne-ar putea
    îngrijora, ca ţară, din aceste cinci scenarii, dar, pe de altă parte, avantajul
    este că, pentru prima dată din istoria noastră ca membru al UE, România are
    posibilitatea să aibă un cuvânt de spus, să-şi facă alianţe, pentru a opta
    pentru una dintre cele cinci scenarii. Este doar începutul unei dezbateri
    intense, oneste, despre viitorul nostru şi cred că este momentul pentru a face toate eforturile
    de a asculta şi vocea cetăţenilor.     Una dintre variantele prezentate de şeful
    executivului comunitar se referă la faptul că Europa trebuie sa se
    recentreze pe piaţa unică, pentru a ţine cont de faptul că cei 27
    de membri nu sunt capabili să găsească un teren de înţelegere într-un
    număr în creştere de domenii. Un alt scenariu prevede, dimpotrivă,
    să se facă mai mult pentru întreg, extinzând împărtăşirea de
    competenţe între cei 27 şi accelerând luarea deciziilor în UE.

    Între cele două
    extreme, există variante intermediare, între care şi cea a unei Europe cu mai
    multe viteze. De ce este nevoie acum de luarea unei decizii? Pentru că nu
    reuşim să ne hotărâm, spune Oana Popescu, director Global Focus: Sunt lucruri care nu au fost
    finalizate, cum ar fi reformele zonei euro şi consolidarea a tot ce înseamnă
    Piaţă unică şi tot ce înseamnă integrare până la urmă, dincolo de partea de, să
    spunem, de coeziune politică, despre care vedem în ultima perioadă că şi ea are
    de suferit. Brexitul a accelerat aceste lucruri, ne-a arătat că există nişte
    diviziuni clare şi nişte puncte de divergenţă absolut flagrante şi, sinceră să
    fiu, mi se pare că era într-adevăr momentul să nu ne mai ascundem după degete,
    să spunem că avem nişte probleme şi că trebuie să găsim nişte soluţii acum, nu
    să tot amânăm, lucru la care Uniunea Europeană se pricepe prea bine, din
    păcate. E un mecanism complex de negociere între atât de multe state, numai că
    asta duce la faptul că, în timp ce Asia, aşa cum spunea, pe bună dreptate,
    preşedintele Juncker, merge galopant înainte, Uniunea Europeană riscă să rămână
    foarte mult în urmă, deoarece cugetăm atât asupra deciziilor şi soluţiilor până
    când ele sunt caduce şi nu mai e nevoie să le luăm, că oricum am fost depăşiţi
    de evenimente.

    În opinia comisarului european Corina Creţu, pentru o ţară ca România, de
    pildă, scenariul cu o mai mare integrare este ideal, pentru că astfel unitatea
    UE 27 ar putea fi menţinută, iar statele care doresc o şi mai mare integrare în
    anumite domenii o pot avea: În primul rând, există mai multe riscuri în
    aceste scenarii. Există riscul înstrăinării unor părţi din societate. Există
    dificultăţi în a ajunge la un acord asupra domeniilor considerate prioritare.
    Există, de asemenea, riscul de a se renaţionaliza, ca să spun aşa, unele
    domenii. S-au câştigat nişte drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor Uniunii
    Europene care, prin această Europă cu două viteze, nu ar mai fi garantate
    neapărat de legislaţia comunitară şi vor depinde de locul în care trăiesc
    aceşti oameni, ceea ce, după părerea mea, este inadmisibil. Deci este foarte
    clar că pentru noi singura soluţie este de a merge împreună, de a ne face
    aliaţi, prieteni şi a încerca să arătăm că drepturile cetăţenilor UE din
    prezent sunt şi garantate de legislaţia Uniunii Europene şi nu vor fi restrânse
    în viitor.     Ideea unei Europe cu mai
    multe viteze, aprobată de ţările din Benelux, beneficiază de sprijinul puternic
    al Franţei şi Germaniei, Italiei şi Spaniei. De cealaltă parte, România,
    alături de alte ţări îngrijorate de ideea de a deveni ţări de zona a doua -
    precum Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia – se opune acestui punct de vedere.

  • Priorități propuse pentru bugetul UE pe 2018

    Priorități propuse pentru bugetul UE pe 2018

    Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PMP), negociator-șef (raportor) din partea Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene din 2018, a prezentat vineri prioritățile bugetare ale Parlamentului pentru anul viitor. El a declarat că se angajează ca, în bugetul din 2018, să existe suficiente fonduri pentru a deconta creditele de plată pentru programele de finanțare europeană din statele membre, inclusiv România, dar trebuie ca și țara noastră să înceapă să absoarbă fondurile europene alocate din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020.



    Este important ca, anul următor, Uniunea Europeană să aibă suficienți bani în buget pentru a deconta facturile cu programele de finanțare europeană din statele membre deoarece mă aștept ca, în 2018, programele operaționale legate de fondurilor structurale și de coeziune din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 să ajungă la un ritm maxim de funcționare. În această situație, mă angajez, în calitate de negociator-șef al Parlamentului pe buget, să alocăm suficienți bani pentru aceste credite de plată către toate statele membre, inclusiv România. Dar trebuie ca și țara noastră să înceapă să absoarbă serios fondurile alocate acestui cadru financiar. În primii trei ani, 2014-2016, România a început să absoarbă bani extrem de lent. Până în prezent, am absorbit doar 528 de milioane de euro, din banii destinați exercițiului 2014-2020 (în valoare totală de 31 de miliarde de euro – n.n). Această situație este cauzată și de faptul că nu avem acreditate autoritățile de management esențiale pentru procesul de plăți. România trebuie să acrediteze 10 autorități și avem acreditate doar 2 autorități. Ca o comparație, Polonia are acreditate 24 de autorități de management din 25”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.



    Eurodeputatul a adăugat că își asumă, din partea Parlamentului European, două priorități politice pentru Bugetul UE 2018: crearea de locuri de muncă și siguranța cetățeanului.



    Propun alocarea unor sume cât mai mari pentru infrastructură, în primul rând, și pentru cercetare și inovare, în al doilea rând, fiindcă acestea sunt domeniile care duc la îmbunătățirea competitivității economiei Uniunii Europene. De asemenea, propun sporirea alocărilor programelor pentru IMM-uri și, evident, susțin politica de coeziune a Uniunii Europene ca principală politică de investiții. Dar, fiindcă economia nu se poate dezvolta dacă oamenii nu se simt în siguranțaă, a doua prioritate bugetară este siguranța cetățeanului. Astfel, trebuie, în primul rând, să securizăm bine frontierele externe ale Uniunii Europene și, totodată, să creștem sumele pe care le vom aloca pentru Vecinătatea sudică și Orientul Mijlociu. Este mai ieftin și mai sigur să sprijinim persoanele care au nevoie de ajutor acolo în regiune decât să le ajutăm de abia după ce au ajuns în Europa”, a mai spus Siegfried Mureșan.



    Totodată, europarlamentarul român a transmis jurnaliștilor că va susține, în negocierile pentru bugetul de anul viitor, finanțarea Programului Discover EU” de acordare a unui abonament gratuit de tren de o lună pentru fiecare tânăr din UE care împlinește 18 ani și care dorește să viziteze Europa (valabil pe liniile feroviare din 30 de țări europene). Programul, inițiat de eurodeputatul Manfred Weber (PPE), a fost introdus de eurodeputatul Siegfried Mureșan pe lista priorităților de negociere pe care le va purta, în calitate de negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul UE din 2018, cu reprezentanții Consiliului UE și ai Comisiei Europene.



    Vrem să oferim aceste bilete de tren tinerilor care împlinesc 18 ani ca să poată călători gratuit 30 de zile în Europa pentru a cunoaște alte state europene, dar și pentru a acumula experiență internațională. Statisticile ne arată că 64% din angajatori apreciază experiența internațională a noilor angajați și consider că această experiență trebuie acumulată cât mai devreme”, a mai spus eurodeputatul Siegfried Mureșan.

  • Vize pentru SUA?

    Vize pentru SUA?

    Ca o dovadă în plus că, după ce republicanul Donald Trump s-a instalat la Casa Albă, relaţiile UE cu SUA au devenit complicate, Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie prin care cere Comisiei Europene să reintroducă obligativitatea vizelor pentru cetătenii americani care călătoresc în spaţiul comunitar. Motivul, unul mai vechi, dar trecut cu vederea în timpul fostei administraţii americane, cea a democratului Barack Obama, este că SUA încă menţin vize pentru cinci state membre – România, Bulgaria, Croaţia, Polonia si Cipru. Rezoluţia, pregătită de Comisia pentru Libertăti Civile a PE, prevede că Executivul comunitar de la Bruxelles are termen două luni să aplice măsurile care se impun.



    Potrivit legislaţiei UE, în cazul în care aşa-numitul principiu al reciprocităţii nu este respectat, Comisia Europeană trebuie să adopte un “act delegat” prin care să suspende pentru 12 luni regimul fără vize oferit cetăţenilor statului în cauză.



    Pe de altă parte, eliminarea vizelor pentru toţi cetăţenii Uniunii a fost o temă majoră în discuţiile pe care comisarul european pentru Migratie, Afaceri Interne si Cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, le-a avut, recent, la Washington. El a amintit că, potrivit unei analize a Executivului comunitar, introducerea vizelor pentru cetăţenii americani ar avea efecte nefaste asupra economiei europene, în principal în turism şi comerţ. Totuşi, comisarul a declarat că dosarul poate fi rezolvat în cheie diplomatică, aşa cum s-a întâmplat, într-o situaţie oarecum similară, cu Canada. Intrarea în vigoare a Acordul economic şi comercial cuprinzător între UE şi Canada (CETA) a fost precedat, între altele, de îndelungi discutii privind eliminarea vizelor pentru cetăţenii români şi bulgari, singurii din blocul comunitar care au nevoie de vize pentru a călători în ţara nord-americană. Măsura vizei obligatorii pentru români şi bulgari va fi eliminată de autorităţile canadiene pe 1 decembrie, anul acesta.



    Pe măsură ce CETA va intra în vigoare, se estimează că volumul relaţiilor comerciale dintre Canada si Uniunea Europeană va creşte simţitor: exporturile din Uniune către Canada vor creşte, anual, până la 17 miliarde de euro, iar creşterea produsului intern brut la nivelul Uniunii va fi, în fiecare an, de peste 11 miliarde. Că o întelegere de asemenea anvergură a fost, realmente, condiţionată de problema vizelor, pe de-o parte, dă măsura importanţei pe care Uniunea, în ansamblu, o acordă acestui capitol. Pe de alta, este un precedent demn de luat în seamă în perspectiva negocierii uriaşului acord comercial între UE si SUA – Parteneriatul transatlantic de comerţ şi investiţii.

  • Jurnal românesc – 03.03.2017

    Jurnal românesc – 03.03.2017


    Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluţie prin care cere Comisiei Europene să reintroducă obligativitatea vizelor pentru cetăţenii americani care călătoresc în spaţiul comunitar, întrucât SUA încă menţin vize pentru cinci state membre, între care şi România. Rezoluţia, pregătită de Comisia pentru Libertăţi Civile a PE, prevede că Executivul comunitar are termen două luni să aplice măsurile care se impun. Potrivit legislaţiei UE, în cazul în care aşa-numitul principiu al reciprocităţii nu este respectat, Comisia Europeană trebuie să adopte un “act delegat” prin care să suspende pentru 12 luni regimul fără vize oferit cetăţenilor statului în cauză. În prezent, cetăţenii români, bulgari, croaţi, ciprioţi şi polonezi încă au nevoie de viză pentru SUA.



    Avocatul Poporului (AP) din România s-a sesizat din oficiu şi urmează să facă demersurile legale în cazul celor doi copii români preluaţi din familie de către autorităţile din Finlanda şi duşi în centre de plasament diferite. Potrivit unui comunicat al AP, mama, cetăţean român, de profesie medic, s-a stabilit de mai mulţi ani în această ţară. După despărţirea de soţul finlandez, el a reclamat-o că intenţionează să plece, alături de copii, în Romania, motiv pentru care, în primăvara lui 2015, autorităţile i-au preluat pe minori. Mama a apelat, deja, la Ambasada Finlandei în România şi la Comisia pentru diaspora din Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Pe de altă parte, MAE de la Bucureşti, prin Ambasada României la Helsinki, a făcut cerere de repatriere pentru cei doi copii, pentru a fi crescuţi de către bunicii materni, se mai arată în comunicatul AP.



    Preţurile pentru asigurările auto, plafonate acum şase luni, ar putea creşte din nou în luna mai, pentru că societăţile de profil au înregistrat pierderi în ultima perioadă. Este avertismentul lansat de preşedintele Patronatului Român al Brokerilor de Asigurare-Reasigurare, Viorel Vasile, cu prilejul lansării oficiale a acestui nou patronat. El a subliniat că într-o piaţă liberă, competiţia decide evoluţia tarifelor.



    2016 a fost cel mai bun an pentru piaţa muncii din România, începând din 2008, iar trendul se păstrează şi anul acesta – apreciază platformele de recrutare. Potrivit statisticilor, în 2016, numărul de joburi noi a crescut cu 70%, iar numărul de candidaţi a crescut cu 30%. Totodată, din ce în ce mai multe companii îşi anunţă intenţia de a deschide birouri în România sau de a-şi reloca anumite activităţi aici. Specialiştii în IT şi inginerii sunt cei mai căutaţi în prezent pe piaţa românească a muncii, însă puţini dintre ei mai sunt dispuşi să lucreze în ţară – spun experţii.



    Peste 200 de întreprinderi româneşti mici şi mijlocii din sectoarele culturale şi creative vor putea să acceseze, în următorii doi ani, împrumuturi de 10 milioane de euro, cu garanţii de 70% de la Fondul european de investiţii. Anunţul a fost făcut după ce a fost semnat un prim acord de garantare cu o bancă din România, inclus în programul “Europa creativă” al UE. La nivel comunitar, companiile care activează în sectoarele creative şi culturale acoperă aproape 4% din PIB şi oferă peste 7 milioane de locuri de muncă.



    Compania de Drumuri permite din nou, de la începutul lunii, achitarea rovinietei şi prin SMS, la numărul dedicat 7500, după ce serviciul a fost suspendat în ianuarie, când au fost modificate tarifele pentru autovehicule comerciale. Taxa de drum se poate plăti prin SMS doar pentru maşinile înmatriculate în România şi variază între 2,8 euro pe o săptămână – la autoturisme, până la cel mult 9,6 euro pe zi – la camioane grele.


  • Situaţia din România în dezbaterea Parlamentului European

    Situaţia din România în dezbaterea Parlamentului European

    Tensiunea politică de la Bucureşti a fost, joi, subiect de
    dezbatere în Parlamentul European. În prezenţa prim-vicepreşedintelui Comisiei
    Europene, Frans Timmermans, aceasta s-a dovedit mai mult un schimb de replici
    între europarlamentarii români din partide diferite, în condiţiile unei
    participări extrem de reduse a colegilor lor din alte ţări. Eurodeputatul PNL,
    Cristian Buşoi, a apărat libertatea cetăţenilor români de a cere în stradă
    apărarea statului de drept, după adoptarea, de către Guvern, a unei ordonanţe
    de urgenţă prin care sunt modificate codurile Penal şi de Procedură Penală.
    Cristian Buşoi: Majoritatea românilor, preşedintele Klaus
    Iohannis, societatea civilă, instituţiile din sistemul judiciar luptă cu toate
    armele legale şi constituţionale să oprească acest abuz al Guvernului. Liderii
    partidului de guvernământ consideră că, dacă au câştigat alegerile,
    politicienii primesc nu responsabilitatea de a guverna conform legii, ci
    privilegiul de a fi peste legea care guvernează ţara, punând sub semnul
    întrebării funcţionarea statului de drept.

    Mulţi spun că ordonanţa de
    urgenţă este cu dedicaţie: prin
    intermediul ei, s-ar urmări dezincriminarea parţială a
    unor fapte penale de care s-ar face vinovaţi unii membri ai partidelor din coaliţia la putere. De
    aceea, fostul ministru al Justiţiei, în prezent europarlamentar în Grupul
    Conservatorilor şi Reformiştilor, Monica Macovei, a susţinut că actul
    normativ este cu dedicaţie: Singurul lucru pe care Parlamentul European poate să-l facă, şi trebuie
    să-l facă şi Comisia, este să ceară ca până pe 9 februarie, când intră în
    vigoare modificările la Codul Penal, acest Guvern să revoce, tot prin ordonanţă
    de urgenţă, acea ordonanţă de urgenţă care a modificat Codul Penal.

    De cealaltă parte, reprezentantul PSD în Legislativul european,
    Victor Boştinaru, a punctat: Această ţară profund loială, România, merită să se
    întoarcă la democraţie, la Constituţie şi la separarea puterilor în stat. În
    acest moment dramatic pentru ţara mea, naţiunea mea nu ar accepta ca strada să
    răstoarne un guvern. Consecinţele ar fi incalculabile.

    Cât despre independenta Norica Nicolai, aceasta a susţinut deciziile
    Guvernului: Astăzi
    la Bucureşti, domnule comisar, asistăm, sub un pretext care ţine de
    administrarea justiţiei, la o încercare de răsturnare a unei puteri politice
    legitim alese, pentru că această ordonanţă, domnule comisar, este realizată în
    acord cu prevederile Constituţiei României, care obligă ca, atunci când Curtea
    Constituţională declară ca neconstituţionale texte de lege, acestea să fie puse
    în acord cu legea respectivă în 45 de zile.

    România nu poate face paşi înapoi în drumul
    său spre întărirea statului de drept, a declarat prim-vicepreşedintele
    Comisiei Europene, Frans Timmermans. El a apreciat progresele de până acum în
    lupta anti-corupţie,
    dar a subliniat că se află pe ultima sută de metri a unui lung maraton spre
    întărirea statului de drept. Or, nu pot fi făcuţi paşi înapoi.