Radio România Internațional

Tag: Parlamentul European

  • Jurnal românesc – 25.01.2017

    Jurnal românesc – 25.01.2017


    Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat procedura pentru organizarea în România a unui referendum prin care cetăţenii să îşi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Decizia are loc după intenţia Guvernului de a adopta două ordonanţe de urgenţă privind acordarea unei graţieri colective şi modificarea Codului penal. Se prevede, între altele, graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la 5 ani inclusiv, precum şi a celor cu amendă aplicate de instanţa de judecată. De graţiere nu ar beneficia recidiviştii şi cei care au comis o serie de infracţiuni prevăzute de Codul Penal sau de legi speciale. Cât despre proiectul de modificare a Codului penal, acesta prevede că abuzul în serviciu va fi considerat infracţiune doar în cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, în timp ce limita maximă a pedepsei se reduce de la 7 la 3 ani de închisoare. Cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă ale Guvernului au fost vehement contestate de opoziţia parlamentară din România, precum şi de zeci de mii de oameni care au ieşit în stradă la finele săptămânii trecute, cărora li s-a alăturat şi preşedintele Klaus Iohannis. Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, susţine că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale.



    Europarlamentarul liberal Adina Vălean a fost ales preşedintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din Parlamentul European. Este pentru prima dată când un eurodeputat român deţine şefia unei Comisii din Parlamentul European. “Sanatatea publică, protecţia mediului şi siguranţa alimentară sunt domenii de o importanţă vitală pentru indivizi şi comunităţi şi, cu cât mai sigure, cu atât mai bun va fi viitorul acestora. Voi continua să reprezint şi să mă lupt pentru interesul României şi din aceasta nouă poziţie”, a precizat Adina Vălean.



    În România, de la 1 februarie intră în vigoare mai multe modificări fiscale, printre care creşterea impozitării salariilor mari, schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, dar şi eliminarea unor taxe, cum este cea de timbru de mediu sau taxa radio-tv. Una dintre cele mai importante modificări este cea legată de schimbarea regimului de impozitare a micilorafaceri, respectiv majorarea plafonului veniturilor la suma anuală de 500.000 de euro. De asemenea, impozitul plătit de microîntreprinderi este de 3%, pentru cele care nu au salariaţi şi 1% pentru microîntreprinderile cu minimum un salariat. O altă măsură importantă este cea care vizează zeci de mii de salariaţi, în special din mediul privat, care câştigă lunar mai mult de cinci salarii medii peeconomie, adică peste 9.400 de lei net. Ei vor obţine venituri mai mici prin eliminarea plafonului pe baza căruia erau calculate contribuţiile până acum. De asemenea, tot din prima zi a lunii februarie salariul minim brut va creşte cu 200 de lei, urmând să ajungă la valoarea de 1.450 de lei pe lună.



    Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit, în creştere, prognoza de creştere a economiei româneşti, până în 2020, aceşti indicatori stând la baza construirii proiectului de buget pentru 2017. Astfel, pentru anul următor, estimarea de creştere a fost revizuită de la 4,3% în Prognoza de toamnă la 5,2% în cea actuală, urmând să ajungă în 2020 la 5,7%. Pe de altă parte, prognoza de inflaţie pentru 2017 a fost revizuită în jos, la o medie anuală de 1,4%, faţă de 1,9% cât estimase anterior CNP. Pentru următorii trei ani, prognoza a rămas neschimbată.


  • Habari dit bana romaneasca si internationala (12.01.2017)

    Habari dit bana romaneasca si internationala (12.01.2017)

    Liderlu a Partidului Liberal dit Ripublica Moldova, Mihai Ghimpu, spuni că fostul preşedinte ali României, Traian Băsescu, nu are ananghi di cetăţenia moldovenească şi că ti bun va s-hiba s-lucreadza tra problemele dit România, “s-adară nomuri atea turlie ca vasilia s-agiunga pi dezvoltari, s-hibă ma atractivă tra cetăţen’il’i ali Ripublica Moldova, tra s-faca unirea”. Liderul a liberalilor dit Ripublica Moldova declara că Băsescu nu lipsea s-l’ia cetăţenia moldovenească, câte Moldova easte masi una parte ali Românie şi el nu va s-aiba ananghi ti cetăţenia ali Ripublica Moldova. Mutrindalui posibilitatea ca Traian Băsescu sa-şi timil’iuseasca un partid Chişinău, Ghimpu sumlinie că Băsescu “nu poate s-hiba deputat em Chişinău, em Bucureşti. Preşedintele ali Republica Moldova, Igor Dodon, simna sătămâna ti tricu un decret prit care al’I trapsi cetăţenia moldovenească al Traian Băsescu. Fostul presedinte român apandasi una s-una spunânda ca decizia al Igor Dodon easte una politică şi cundil’e că va s-cafta minduita a avocaţlor a lui.




    România prezintă tuti condiţiile atea turlie ca, estan, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) s-hibă bitisitu, declara, gioi, ministrul român ali Justiţiei, Florin Iordache, după una andamusi cu secretarlu general adjunctu a Comisiil’ei Europene, Paraskevi Michou. Mecanismul fu bagat tru 2007, ca una condiţie a aderăril’ei ali României şi Bulgarie la UE şi si concentreadză maxus pi reforma ali justiţie, alumta contra ali corupţie şi combaterea crimal’ei organizata. Ministrul ali Justiţie nica spusi că România feati jgl’ioati importanti şi anvartusi instituţii importante care garanteadză că tru aestu moment statlu di drept easte multu importantu tru România.




    Europarlamentarlu Laurenţiu Rebega ş-lansa oficial candidatura la funcţia di prezidentu a Parlamentului European, candidatură susţanută di Gruplu Europa Naţiunilor şi Libertătil’ei. La conferinţa di presă di Bruxelles loara parti jurnalişti xen’i şi români, acreditaţ la Instituţiile Europene, ama şi un singir di sot parlamentari europeni. Tru discl’idearea a evenimentului, Laurenţiu Rebega exghisi contextul şi motivele tra cari lo aesta apofasi: Europa s-ampuliseasti aza cu provocări fara preacl’e. Ari riscuri, ari fuvirseri, ama ari şi oportunităţ. Avea si tiva cutulburări totna, ama instabilitatea a lumil’ei a noastre pare s-crească gradual, an di an, iara cetăţenii dukescu ca him tru una criză a curi cap nu îl videm – declara Laurenţiu Rebega.




    Preşedintele Klaus Iohannis promulga Legea tra alaxearea şi completarea Leadzil’ei 227/2015 ti Codlu fiscal şi tra alaxearea a Ledzil’e 95/2006 mutrindalui reforma tru dumenea a sănătatil’ei, dimanda Administraţia Prezidenţială. Camera a Deputaţlor adopta stămâna ti tricu, tru calitate di for legislativ decizional, alaxearea a Codlui fiscal tra scutirea a pensionarlor tra s-palteasca contribuţia a asiguripserlor sociale di sănătate şi niimpozitarea a pensiilor sum 2.000 de lei. Uidisitu cu articolili adoptate, venitlu impozabil tru mes dit pensii s-apufuseasti prit deducerea dit venitlu dit pensie a paradzlor niimpozabil’ie tru mes di 2.000 lei. Tutunaoara, contribuţia a asigurărlor sociale di sănătate va s-hiba tru borgea a bugetlui di stat.



    Armanipsearea: Tascu Lala




  • Jurnal românesc – 12.01.2017

    Jurnal românesc – 12.01.2017

    Liderul Partidului Liberal din Republica Moldova, Mihai Ghimpu, afirmă că
    fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, nu are nevoie de cetăţenia
    moldovenească şi că ar face bine să se ocupe de problemele din România,
    să facă legi ca ţara să se dezvolte, să fie mai atractivă pentru
    cetăţenii Republicii Moldova, pentru a face unirea. Liderul liberalilor
    din Republica Moldova a declarat că Băsescu nu ar fi trebuit sa primească
    cetăţenia moldovenească, întrucât Moldova este doar o parte a României şi el nu
    ar avea nevoie de cetăţenia Republicii Moldova. Referitor la posibilitatea ca
    Traian Băsescu sa-şi creeze
    un partid la Chişinău, Ghimpu a subliniat că Băsescu nu poate fi deputat
    şi la Chişinău, şi la Bucureşti’. Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon,
    a semnat săptămâna trecuta un decret prin care i-a retras cetăţenia
    moldovenească lui Traian Băsescu. Fostul presedinte român a reacţionat spunând
    ca decizia lui Igor Dodon este una politică şi a precizat că urmează să se
    consulte cu avocaţii săi.


    România prezintă toate condiţiile pentru ca, în acest an, Mecanismul de
    Cooperare şi Verificare (MCV) să fie încheiat, a declarat, joi, ministrul român
    al Justiţiei, Florin Iordache, după o întâlnire cu secretarul general adjunct
    al Comisiei Europene, Paraskevi Michou. Mecanismul a fost introdus în 2007, ca
    o condiţie a aderării României şi Bulgariei la UE şi se concentrează în special
    pe reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi combaterea crimei
    organizate. Ministrul Justiţiei a mai spus că România a făcut paşi importanţi
    şi a consolidat instituţii importante care garantează că în acest moment statul
    de drept este foarte important în România.


    Europarlamentarul Laurenţiu Rebega şi-a lansat oficial candidatura la
    funcţia de preşedinte al Parlamentului European, candidatură susţinută de
    Grupul Europa Naţiunilor şi Libertăţii. La conferinţa de presă de la Bruxelles
    au participat jurnalişti străini şi români, acreditaţi la Instituţiile
    Europene, dar şi o serie de colegi parlamentari europeni. În deschiderea
    evenimentului, Laurenţiu Rebega a explicat contextul şi motivele pentru care a
    luat această decizie: ‘Europa se confruntă astăzi cu provocări ieşite din
    comun. Există riscuri, există ameninţări, dar există şi oportunităţi. Au
    existat tulburări întotdeauna, însă instabilitatea lumii noastre pare să
    crească gradual, de la an la an, iar cetăţenii simt că ne aflăm într-o criză al
    cărei capăt nu îl vedem’ – a declarat Laurenţiu Rebega.


    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru modificarea şi
    completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii
    95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, a anunţat Administraţia
    Prezidenţială. Camera Deputaţilor a adoptat săptămâna trecută, în calitate de
    for legislativ decizional, modificarea Codului fiscal pentru scutirea
    pensionarilor de la plata contribuţiei asigurărilor sociale de sănătate şi
    neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei. Potrivit articolelor adoptate,
    venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din
    pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei. De asemenea, contribuţia
    asigurărilor sociale de sănătate va fi suportată din bugetul de stat.

  • Jurnal românesc – 02.01.2017

    Jurnal românesc – 02.01.2017

    Mai mulţi lideri politici au transmis românilor urări de Anul Nou



    Într-un mesaj video postat pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe conaţionalii din ţară şi din străinătate să nu îşi piardă încrederea în România. Pe aceeaşi reţea de socializare, premierul Dacian Cioloş le-a urat românilor de pretutindeni “mai mult zâmbet, mai multe bucurii, mai multă încredere şi forţa de a recunoaşte că prosperitatea ne împlineşte atunci când este construită cu onestitate şi muncă cinstită. Pe contul său de Facebook, premierul desemnat, Sorin Grindeanu, şi-a exprimat speranţa că Noul An va aduce românilor linişte, progres şi zile mai bune, dând asigurări că viitorul Guvern va lua măsuri pentru a creşte calitatea vieţii românilor. La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Liviu Dragnea, îşi doreşte ca 2017 să fie “un an al reconstrucţiei şi al creşterii economice care să se simtă în buzunarele românilor.



    România, de 10 ani în UE



    La 1 ianuarie 2017 s-au împlinit zece ani de când România face parte din Uniunea Europeană. Conform unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Lazăr Comănescu, afirmă că în toată această perioadă, România s-a situat printre promotorii cei mai activi ai continuării şi consolidării procesului de integrare europeană, acesta rămânând în continuare un obiectiv strategic pentru ţara noastră. Procesul de aderare a României la UE a început în iarna lui 1993, odată cu încheierea unui acord de asociere, în primăvara lui 2005 s-a semnat Tratatul de aderare, pentru ca de la 1 ianuarie 2007 statul român să devină oficial membru al Uniunii Europene. După aderare, România are reprezentanţi în toate instituţiile europene, iar cetăţenii săi beneficiază de drepturile conferite de cetăţenia europeană. Ţara noastră a organizat alegeri europarlamentare de trei ori: în 2007, 2009 şi 2014. În Parlamentul European, în legislatura 2014-2019, românii sunt reprezentaţi de 32 de eurodeputaţi. De-a lungul celor zece ani de la intrarea în UE, România a avut trei comisari europeni: Leonard Orban, comisar pentru Multilingvism între 2007 şi 2010, Dacian Cioloş, comisar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală între 2010 şi 2014, şi Corina Creţu, comisar pentru Politica Regională între 2014 şi 2019. După un deceniu în UE, România se află încă sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, este în afara spaţiului Schengen, iar aderarea la moneda euro rămâne un obiectiv de viitor. De la 1 ianuarie 2017, Malta a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Şi România va deţine această funcţie între ianuarie-iunie 2019.



    Salariul minim va crește de la 1 februarie



    În România, salariul minim brut pe economie ar urma să fie majorat, de viitorul Guvern, cu 200 de lei şi va urca la 1.450 de lei, începând cu 1 februarie 2017, a anunţat preşedintele PSD, Liviu Dragnea. În 2015, circa 1,1 milioane de salariaţi erau încadraţi cu salariul minim în mediul privat şi doar aproximativ 40.000, la stat. În plus, şi amenzile de circulaţie ar urma să crească, în condiţiile în care un punct de amendă este egal cu 10% din salariul minim brut pe economie. Tot de la începutul lunii viitoare urmează să fie eliminată contribuţia de sănătate pentru toţi pensionarii, iar toate pensiile sub 2000 de lei vor fi scutite de impozitare. Totodată, vor creşte salariile în administraţia publică şi se vor ieftini medicamentele cu 35%.



    Precizări MAE după atentatul de Anul Nou, de la Istanbul



    Ministerul Afacerilor Externe a precizat că, până în acest moment, nu există persoane de cetăţenie română printre victimele identificate în urma atacului terorist care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică într-un club din Istanbul, soldat cu zeci de morţi şi răniţi. Consulatul General al României la Istanbul menţine cazul în atenţie, păstrează legătura cu autorităţile locale şi cu spitalele la care au fost internate victimele, fiind pregătit sa acorde asistenţă consulară, în funcţie de necesităţi. MAE reaminteşte că cetăţenii români afectaţi pot solicita asistenţă consulară la următoarele numere de telefon ale Consulatului General al României la Istanbul (0090) 212 3583541, (0090) 212 3580516, (0090) 212 3583537, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de operatorii Call Center în regim de permanenţă.

  • Tinerii români promovează UE

    Tinerii români promovează UE

    Dacă implicarea civică
    este o condiţie necesară a democraţiei îndeplinită de cât mai mulţi cetăţeni,
    este la fel de adevărat că ea trebuie stimulată încă de la vârste cât mai
    fragede. Mai ales când, conform
    statisticilor, tinerii europeni par a se contrazice: Eurobarometrul realizat în luna aprilie a acestui an arată că la
    nivelul UE 51% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani
    consideră că participarea la alegerile europene este cel mai important mod de a
    se implica în viaţa civică europeană. Însă comportamentul electoral real arată
    o diferenţă semnificativă între fapte şi vorbe. Doar 27,8% dintre tinerii europeni
    au participat în fapt la alegerile pentru Parlamentul European care au avut loc
    în mai 2014. În acelaşi timp, acelaşi Eurobarometru ne arată că o medie
    europeană de 90% dintre aceşti tineri consideră că este important să înveţe
    lucruri despre UE, despre instituţiile sale. Iar în privinţa României,
    lucrurile sunt şi aici îmbucurătoare: 89% dintre respondenţii de aici sunt de
    acord cu acest lucru. În consecinţă, Biroul Parlamentului European din România
    s-a decis să vină în întâmpinarea dorinţei de învăţare, dar şi de implicare, a
    tinerilor prin proiectul Promotori pentru democraţie europeană. În 2016, a
    avut loc cea de-a două ediţie a acestui eveniment prin care 30 de tineri, membri ai unor organizaţii de tineret,
    să fie învăţaţi cum să conceapă şi să aplice proiecte de promovare a valorilor
    care-i unesc pe cetăţenii UE. Promotori
    pentru democraţie europeană a fost
    susţinut prin implicarea unor organizaţii non-guvermanentale precum Asociaţia
    ProDemocraţia şi GEYC (Group of the European Youth for Change). Managerul
    general al acestei asociaţii a fost şi unul dintre formatorii tinerilor
    promotori şi, la final, a putut formula câteva concluzii, adresându-se foştilor
    săi învăţăcei.

    Gabriel Berzoiu: Mulţi
    dintre ei, la discuţia iniţială despre obstacolele care i-ar putea împiedica
    să-şi pună în aplicare ideile de evenimente, au spus că banii sunt motivul
    principal. După-aceea, am avut un brainstorming creativ despre modalităţile de
    eliminare a obstacolelor şi de realizare a unor parteneriate locale cu
    instituţii-cheie care ne-ar putea ajuta. Mulţi v-aţi pus ideile în aplicare,
    profitând de toate resursele pe care le-aţi avut sau le-aţi găsit. Mă bucură
    componenta de incluziune a acestui proiect. Am avut promotori din comunităţi
    rurale şi din comunităţi urbane mici şi astfel am ajuns acolo unde nu ajunge
    mai nimeni, unde se ajunge foarte greu cu informaţia europeană şi unde oamenii
    au atâtea probleme încât informaţia europeană este printre ultimele priorităţi
    de pe agenda lor.


    După selecţia iniţială, tinerii
    promotori au participat la un atelier intensiv unde au descoperit modalităţile
    practice de aplicare a unui proiect pe care apoi au trebuit să-l implementeze
    în comunităţile de unde provin. Subiectele proiectelor din acest an au fost: 9
    mai, Ziua Europei, şi simularea Parlamentului European. După etapa de aplicare,
    cei 30 de tineri au fost invitaţi la sediul legislativului comunitar de la
    Bruxelles pentru a vedea pe viu cum se desfăşoară activitatea
    parlamentară. La finalul proiectului,
    cei 30 de tineri şi-au împărtăşit opiniile cu publicul larg într-o conferinţă
    de presă. Să o ascultăm pe Maria-Mădălina Ifrim, membră în Asociaţia pentru
    Dezvoltare Activă din Bacău şi elevă la liceul Ferdinand I din oraş: Noi
    am decis, împreună cu cadrele noastre didactice şi cu ajutorul formatorilor
    noştri, să realizăm o simulare a Parlamentului European în amfiteatrul
    colegiului nostru, astfel încât trei clase au fost implicate şi au simulat cele
    trei instituţii UE. Au învăţat multe datorită acestei simulări, de la sistemul
    legislativ al modului în care se adoptă directivele până la punerea în practică
    a unei idei.


    În viaţa cetăţii au învăţat să se implice şi trei
    promotori ai democraţiei din Republica Moldova. Unul dintre ei este Elena Prohniţchi, de la Centrul Naţional Anti-Corupţie Studenţesc din Chişinău: În cadrul acestui eveniment am avut parte de
    câteva momente foarte importante. Unul din ele a fost să văd entuziasmul
    colegilor mei încă de la prima întâlnire care s-a păstrat pe parcurs şi care
    m-a motivat foarte mult. Deşi ni s-au expus de la început riscurile
    implementării proiectelor noastre, eu le-am descoperit şi pe altele, dar am
    învăţat că putem să implicăm chiar şi ministerele din Chişinău. Aşa am reuşit
    să organizăm două evenimente, în liceul meu şi în alt liceu. Primul eveniment a
    fost un atelier şi acesta a fost mai formal, iar al doilea fiind în aer liber a
    avut mai multă priză.

    Lucrul în echipă, dar şi
    depăşirea reticenţelor în colaborarea cu autorităţile, sunt principalele câştiguri
    obţinute de tinerii participanţi la proiectul Promotori pentru democraţie
    europeană. Dar nu doar atât. Ei au învăţat şi cum să treacă peste anumite
    limite personale şi sunt gata să împărtăşească din experienţa lor şi celor care
    anul viitor vor dori să se înscrie în proiect. Ionuţ-Iulian Rotaru,
    de la Centrul pentru Drepturile Omului şi Migraţie din Bucureşti, are trei
    sfaturi pentru viitorii promotori pentru democraţie: Să nu vă
    fie frică să greşiţi, să nu fie frică să gândiţi proiecte mari aplicabile la
    nivel european şi încercaţi să ieşiţi din zona voastră de confort, căci în
    afara ei se întâmplă lucruri foarte interesante.

    Astfel,
    organizarea celei de-a treia ediţii a proiectului Promotori pentru democraţie
    europeană pare a fi deja garantată.

  • Despre taxa radio-TV și serviciile publice de radio și televiziune

    Despre taxa radio-TV și serviciile publice de radio și televiziune

    Președintele Klaus Iohannis a declarat joi, la o dezbatere cu privire la eliminarea taxei radio-tv, că ar fi promulgat legea prin care sunt anulate 102 taxe nefiscale, recent adoptată, dacă nu ar fi cuprins și eliminarea taxei radio-tv, șeful statului criticând Parlamentul pentru că nu a dezbătut această din urmă chestiune.



    Iohannis a amintit că eliminarea unor taxe a fost una dintre temele sale de campanie electorală: “Această inițiativă care a propus eliminarea unor taxe ar fi avut poate un impact foarte pozitiv dacă s-ar fi respectat câteva condiții minimale, lucru care în esență nu ar fi rău, și pot să spun foarte deschis că despre eliminarea unor taxe am scris și eu în programul meu electoral, spun și eu ca și mulți români că avem prea multe taxe, trebuie să reducem dintre ele, să fie mai ușor de aplicat, să eliminăm o anumită birocrație. Dar, din păcate, Parlamentul, dintr-un motiv pe care nu-l cunosc, bănuiesc că din cauza unui puseu, a intrat într-un procedeu de urgență. În două săptămâni, legea a trecut prin ambele Camere și a primit și vot final”, a afirmat Iohannis.



    Președintele Iohannis a apreciat că “întreg demersul are o problemă majoră”, întrucât taxa a fost eliminată fără discuții publice, fără a pune ceva în loc. Această dezbatere, normal, ar fi trebuit să aibă loc înainte de a fi adoptată legea de Parlament. Dacă Parlamentul a considerat că le știe pe toate, eu am considerat că nu le știu pe toate”, a subliniat Iohannis.



    Președintele a apreciat că, deși chestiunea eliminării taxei radio-tv pare a fi una “tehnică”, de fapt face diferența între “radio și televiziune publice”, ale publicului, și “radio și televiziune de stat”.



    Pe de altă parte, liderul PSD Liviu Dragnea i-a trimis joi o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis în care evidențiază necesitatea unei discuții care să plece în primul rând de la stabilirea unei proceduri transparente și obiective pentru numirea în conducerea SRTv și a SRR a unor persoane neutre din punct de vedere politic, dar și cu o foarte bună pregătire în managementul media.



    “S-a înțeles greșit că în modelul actual posturile publice de radio și televiziune ar fi independente pentru că, încasând taxe direct de la cetățeni, nu ar depinde de decidenții politici pentru alocarea unor fonduri de la bugetul de stat. În realitate, taxele radio-tv nu asigură decât o parte din cheltuielile acestor două instituții. (…) În propunerea PSD, procedura de alocare a fondurilor pentru cele două societăți va fi stabilită prin lege, ceea ce înseamnă că fondurile necesare pentru buna lor funcționare vor fi suficiente și predictibile, indiferent de conjuncturile politice și fără a mai depinde de negocieri arbitrare cum s-a întâmplat până în prezent pentru obținerea alocărilor suplimentare de la bugetul de stat în vederea completării veniturilor insuficiente din taxele radio-tv”, se arată în scrisoarea liderului PSD.



    În context, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a cerut finanţarea corespunzătoare a posturilor publice de radio şi de televiziune şi garantarea independenţei lor editoriale. Într-un mesaj adresat participanţilor la Conferinţa Serviciile media publice şi democraţia”, organizată de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) şi de Consiliul Europei, el a atras atenţia că există cazuri în care posturile publice sunt supuse presiunilor deoarece subvenţiile le sunt tăiate în mod considerabil, iar guvernele intervin în politica lor editorială. Preşedintele Paralmemntului European a mai subliniat că garantarea independenţei editoriale a posturilor publice este un obiectiv al Uniunii Europene.

  • Solidaritate cu victimele din „Colectiv”

    Solidaritate cu victimele din „Colectiv”

    Bilanţul victimelor incendiului de la sfârşitul lunii octombrie, din clubul bucureştean de rock ‘Colectiv’, creşte de la o zi la alta. Miercuri, numărul deceselor a depăşit 50. Printre cei care au pierdut lupta pentru viaţă se numără artişti, jurnalişti şi studenţi străini. Peste 70 de persoane sunt, în continuare, internate în unităţi medicale din Capitală. Dintre acestea, mai puţin de 20 sunt în stare critică şi gravă. În plus, din cei aproximativ 150 de oameni admişi în spital imediat după dramă, peste 30 au fost transferaţi pentru îngrijiri în străinătate.



    Medicii spun că încă mai pot apărea complicaţii în cazul pacienţilor internaţi în secţiile de terapie intensivă, aflaţi în stare gravă, cu arsuri pe suprafeţe mari, pentru că riscul infecţiei persistă atâta timp cât au plăgi deschise, însă rolul unui psihic pozitiv este extrem de important pentru reuşita terapiei. Mai multe explicaţii oferă şeful secţiei de Chirurgie Plastică a Spitalului Bagdasar-Arseni din Bucureşti, doctorul Andrei Carantino:


    “Toţi au fost în stare foarte gravă, iniţial. Toţi au fost operaţi şi încă mai sunt operaţi şi o să mai fie operaţi, dar starea lor psihică şi generală, şi locală e foarte bună în momentul de faţă. Starea psihică pozitivă influenţează vindecarea oricărui pacient, indiferent de tip de leziune, dar mai ales într-o asemenea situaţie. Faptul că au văzut că au fost bine îngrijiţi, că se simt din ce în ce mai bine, că se văd cu familiile, că glumim cu ei … totul conferă o stare generală de bine. Vindecarea imediată, dacă lucrurile merg bine, înseamnă 2-3 săptămâni, însă cu tot cu recuperare funcţională, e vorba de luni de zile.”



    În paralel, în România şi peste hotare continuă gesturile de solidaritate cu victimele de la ‘Colectiv’. Miercuri, la Bruxelles, Parlamentul European şi-a deschis sesiunea plenară cu un omagiu adus victimelor incendiului devastator. Eurodeputatul Victor Negrescu le-a transmis colegilor un mesaj din partea României:


    “Zeci de persoane, în general tineri din generaţia mea, se zbat în continuare între viaţă şi moarte, iar un mesaj din partea dumneavoastră este un semn de solidaritate pentru societatea românească, în acest context tragic pentru ţara mea. Vreau să mulţumesc tuturor statelor membre care şi-au oferit asistenţa pentru a ne sprijini în aceste momente extrem de dificile.”



    Tot miercuri, fotbaliştii reprezentativei României, împreună cu selecţionerul Anghel Iordănescu şi cu preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, au aprins lumânări în faţa clubului Colectiv, unde mii de români au depus flori, candele, mesaje de adio şi fotografii ale celor plecaţi dintre ei. “Jucătorii echipei naţionale, staff-ul tehnic, conducerea federaţiei, toţi suntem alături de familiile îndoliate. Este multă durere şi tristeţe.” — a spus Anghel Iordănescu, care le-a dorit, în egală măsură, multă sănătate celor aflaţi pe paturile spitalelor.

  • Proiect de înființare a unui Laborator de Inovare pentru Politici Publice

    Proiect de înființare a unui Laborator de Inovare pentru Politici Publice

    Comisia pentru bugete a Parlamentului European a aprobat astăzi proiectul pilot al deputatului european Siegfried Mureșan, PPE, privind înființarea unui Laborator de Inovare pentru Politici Publice începând cu anul 2016. Proiectul depus în cadrul procedurii bugetare anuale va sprijini înființarea în cadrul Comisiei Europene a unui laborator care să simplifice și să eficientizeze procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene.



    Este esențial să folosim metode inovatoare în procesul de elaborare a politicilor publice. Multe state aplică deja astfel de metode prin care legislația care urmează să fie propusă este pretestată, iar cei care urmează să fie direct afectați de acea legislație au posibilitatea să contribuie la îmbunătățirea ei”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan după votul din Comisia pentru bugete.



    Laboratorul de inovare va funcționa în cadrul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene și va fi sprijinit în primul an de funcționare cu suma de 500.000 de euro din bugetul comunitar. Din analiza preliminară a eurodeputatului Siegfried Mureșan, rezultă că impactul acestui proiect la nivel european va fi semnificativ mai mare decât costurile de implementare.



    Efectele unei legiferări mai eficiente la nivel european le vor resimți atât cetățenii, cât și IMM-urile sau marii investitori. Discutăm de costuri bugetare care pot depăși ordinul zecilor de milioane de euro și pe care noi le putem reduce la minimimum prin această pretestare a politicilor publice. Un astfel de laborator ar putea colabora cu autoritățile naționale sau locale pentru a le sprijini în implementarea programelor cu finanțare europeană”, a mai declarat eurodeputatul român.



    Proiectul votat de Comisia pentru bugete va fi aprobat formal de plenul Parlamentului European la sfârșitul lunii octombrie. Ulterior, acesta va face parte din poziția de negociere a Parlamentului European în discuțiile cu Consiliul Uniunii Europene care vor duce la aprobarea finală a Bugetului UE pentru anul 2016.

  • 5,3 milioane de € pentru industria românească, sectorul digital, cercetare

    5,3 milioane de € pentru industria românească, sectorul digital, cercetare

    Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a obținut, maaţi, 29 septembrie, o finanţare suplimentară de 5,3 milioane de euro pentru industria şi cercetarea din România, precum şi pentru sectorul digital din Europa. Aceste fonduri sunt asigurate prin intermediul a trei proiecte pilot şi două acţiuni pregătitoare gândite şi inițiate de eurodeputatul PSD şi validate de Comisia pentru Bugete din Parlamentul European.



    Din cele 5,3 milioane de euro obținute de Victor Negrescu, 4 milioane vizează în mod direct și exclusiv industria şi cercetarea românească, în timp ce restul de 1,3 milioane de euro se referă la dezvoltarea sectorului IT. La acestea se adaugă proiectul său pilot în valoare de 1 milion de euro, aflat deja în curs de implementare și referitor la creșterea accesului la servicii de sănătate în mediul rural.



    În total, prin intermediul proiectelor pilot și acțiunilor pregătitoare, europarlamentarul român a reușit să obțină 6,3 milioane de euro în primul an de mandat. Acesta a explicat ce înseamnă concret și ce avantaje aduce fiecare inițiativă în parte: Sunt foarte mulțumit că am reușit să aduc bani pentru România apelând la acest mecanism al proiectelor pilot oferit de Parlamentul European! Astăzi, inițiativele mele s-au votat în cadrul Comisiei pentru Bugete, ceea ce înseamnă că, în scurt timp, aceste milioane de euro se vor traduce în avantaje concrete pentru români, dar și pentru sectorul IT din UE. Majoritatea proiectelor pilot pe care le-am introdus vizează în mod direct România și se referă la: dezvoltarea fabricilor inteligente și retehnologizarea zonelor afectate de dezindustrializare; utilizarea noilor tehnologii și a instrumentelor digitale în educație; stimularea competențelor digitale pentru a produce noi profesii, noi metode de învățământ și noi locuri de muncă; îmbunătățirea educației privind plata taxelor online și combaterea evaziunii prin mediul digital; specializări inteligente la nivel regional, care să lege mai bine bursa joburilor competitive cu pregătirea forței de muncă”, a detaliat eurodeputatul PSD Victor Negrescu cele cinci inițiative ale sale aprobate de Parlamentul European.



    Doresc să-i mulțumesc doamnei comisar Corina Crețu pentru sprijinul pe care l-a acordat în aprobarea acestor proiecte pilot pentru România, comisarului Günther Oettinger pentru proiectele referitoare la IT, cât și tuturor celor implicați în procesul de evaluare a proiectelor”, a completat europarlamentarul S&D Victor Negrescu.

  • Instituţiile europene şi lupta anticorupţie

    Instituţiile europene şi lupta anticorupţie

    Comisia pentru Control Bugetar din Parlamentul European a audiat, marţi, o serie de oficiali români şi bulgari în legatură cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie aplicat României şi Bulgariei după aderarea lor la UE, în 2007. Atunci, cele doua ţări aveau de atins obiective legate de reforma sistemului judiciar, reducerea corupţiei în instituţiile statului şi limitarea fenomenului crimei organizate.



    Rapoartele anuale cu privire la mersul reformelor, deşi, unele, încurajatoare, nu au fost, totuşi, de natură să ducă la eliminarea acestui mecanism. Dezbaterea din Parlamentul European a intervenit pe fondul insistenţei României care consideră că, acum, ar trebui să i se recunoască succesele în combaterea corupţiei şi să primească un calendar clar privind admiterea în spaţiul de liberă circulaţie europeană Schengen.



    Printre invitaţii la dezbateri s-au aflat ministrul român al Justiţiei, Robert Cazanaciuc, precum şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, considerată un adevarat erou justitiar, după ce, anul trecut, instituţia sa a emis 12 cereri de încuviinţare a urmăririi penale faţă de miniştri şi foşti miniştri, din care una, trimisă Parlamentului European, in cazul lui Dan Nica. Datele prezentate de oficialii români au impresionat membrii comisiei parlamentare europene care susţin că România a înregistrat progrese în cadrul MCV.



    Eurodeputata Monica Macovei, din grupul popularilor europeni, care a deschis dezbaterea, a afirmat chiar că instituţiile judiciare din România sunt, astăzi, un exemplu pentru multe ţări.



    Şi secretarul general al Consiliului Europei, Catherine Day, a lăudat progresele Romaniei susţinând, însă, că este necesară continuarea eforturilor, în special în contracararea corupţiei la nivelul eşaloanelor inferioare.



    Nu toţi reprezentanţii României la dezbateri au emis păreri favorabile în ceea ce priveşte monitorizarea României în domeniul justiţiei. Europarlamentari ai PSD, la guvernare şi PNL, în opoziţie, au acuzat faptul că aderarea României la spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor şi mărfurilor continuă să fie legată, pe nedrept, de MCV, mecanism care, în opinia lor, ar trebui aplicat tuturor statelor membre UE sau niciunuia.



    Pe de altă parte, într-un raport de evaluare al Grupului Statelor împotriva Corupţiei al Consiliului Europei, prezentat tot marţi, se arată că România a implementat, în mod satisfăcător, doar şapte din cele 20 de recomandări conţinute în raportul anterior al grupului, din 2010.

  • Interviu cu eurodeputatul Mircea Diaconu

    Interviu cu eurodeputatul Mircea Diaconu

    Mircea Diaconu, ALDE, Vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură și educație a Parlamentului European, este raportor pe Raportul “Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european”. Tocmai a terminat proiectul de raport, care va fi discutat în 23 martie în Comisia pentru cultură și educație (CULT), votat în CULT 16 iunie şi în plen la Strasbourg, în septembrie.






    Raportul propune o nouă strategie pentru politica europeană din domeniul patrimoniului cultural şi face o serie de recomăndari concrete, între care:




    – introducerea unui mecanism de control al calităţii în proiectele de restaurare a patrimoniului cultural finanţate prin fondurile europene;

    – eliminarea (sau măcar revizuirea) barierei de 5 milioane de euro pentru proiectele de patrimoniu cultural finanţate din FEDER;

    – crearea de căi legale prin care comunitatea locală, societatea civilă şi mediul privat să se poată implica activ în protejarea patrimoniului cultural (aşanumita “guvernanţă participativă”), desigur dublate de un sistem de control al calităţii;

    – desemnarea unui An european al patrimoniului cultural, cu un buget pe măsură.



    În acelaşi timp, Mircea Diaconu este raportor din partea ALDE pe avizul CULT pe TTIP (Acordul Comercial Transatlantic). Poziţia clară este aceea de a susţine “excepţia culturală” în TTIP.

  • Europa noastră – 21.06.2014

    Europa noastră – 21.06.2014

    Oficiali europeni speră că Parlamentul European va promova o nouă idee despre Europa, punând capăt politicilor de austeritate.



    Comisarul european pentru energie Guenther Oettinger a declarat că proiectul South Stream nu este anulat, ci oprit până când se va ajunge la o înţelegere legală comună între Bulgaria şi Uniunea Europeană.




  • Reconfigurări postelectorale

    Reconfigurări postelectorale

    Odată cunoscute rezultatele euroalegerilor de duminica trecută, care au evidenţiat ascensiunea îngrijoratoare a curentului extremist, eurosceptic şi populist, au şi început negocierile pentru viitoarea componenţă a executivului comunitar. Primul care va încerca să coaguleze o majoritate simplă în legislativul comunitar, tradusă prin 376 de mandate, dintr-un total de 751, este premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, candidatul Partidului Popular (PPE) la preşedinţia Comisiei Europene.



    Legitimitatea lui Juncker este dată de faptul că PPE va avea cele mai multe mandate, 213, în viitorul Parlament European. Misiunea sa, consideră observatorii, nu va fi nici pe departe o simplă formalitate. Reculul puternic al PPE, care a pierdut mai bine de 50 de mandate, şi venirea la dreapta radicală a PPE a unui numeros grup de eurofobi şi naţionalişti cu accente xenofobe au slăbit forţa şi unitatea acestei famiilii ideologice.



    Tocmai de aceea, susţin aceiaşi observatori, Juncker nu îşi permite luxul de a negocia de pe poziţii de forţă, mai ales că printre potenţialii săi viitori parteneri se numără următorii clasaţi, socialiştii, cu aproape 200 de voturi disponibile.



    Despre posibila asociere între populari şi socialiştii a vorbit şi premierul român, Victor Ponta: ”Obligatoriu, programul şi proiectele principale în următorii 5 ani ale Comisiei Europene trebuie să reflecte priorităţile ambelor partide. Şi eu cred că aşa se va şi întâmpla. S-a cam lămurit toată lumea cum a fost cu măsurile de austeritate şi că nu au fost în favoarea Europei. De măsurile de austeritate au profitat, din punct de vedere politic, exact antieuropenii.”



    Despre interesele României, dincolo de componenţa noii majorităţi, a vorbit, în termeni pragmatici, şeful statului, Traian Basescu. În mandatul viitoarei Comisii Europene, România are fixate patru mari obiective, consideră Traian Băsescu: ”Creşterea numărului locurilor de muncă. Al doilea obiectiv, creşterea economică durabilă, rezultată, în primul rând, din investiţii. Al treilea obiectiv este o atenţie sporită acordată infrastructurii din periferia UE în zona estică şi, în sfârşit, preţul energiei, ca un element esenţial de competitivitate.”



    Pe de altă parte, România, ca orice stat membru, este interesată de portofoliul care-i va reveni în viitorul executiv european. Atât şeful statului, cât şi premierul s-au pronunţat, explicit, pentru păstrarea portofoliului agriculturii, ocupat, în prezent, de Dacian Cioloş. Totuşi, cei doi au lăsat să se înţeleagă că au opţiuni diferite în privinţa persoanei pe care România ar trebui să o propună pentru acest post.

  • Vot tră Parlamentul European

    Vot tră Parlamentul European

    După unâ campanie cari avu dip puţân ligâturâ cu problematiţli europene — dimec locuri di lucru, fenomenlu ali migraţie, politiţli soţiali — alidzerli dit România tră Parlamentul European adusirâ dininti, cu unâ goalâ tră cundil’eari excepţie, rezultatili antiţipati. Alianţa electorală di stânga PSD — PC — UNPR, anvârliga a curi easti adrat cabinetlu di Bucureşti, ş-trapsi partea a leului şi va s-pitreacâ tru legislativlu comunitar aproapea giumitati dit aţel’i 32 di eurodeputaţ ţi va u reprezintâ România. Yin, la mari distanţă, dauă formaţiuni di ţentru-dreapta, PNL şi PDL. Nica va s-intrâ tru legislativlu di Bruxelles UDMR şi nău timil’iusitlu Partid Minarea Populară, pro-prezidenţial, ţi easti la protlu testu electoral, dauli nu alargu di praglu di 5%.



    Tru unâ competiţie ţi canda ţânea maşi di partidi, succţeslu a actorlui Mircea Diaconu ca independentu easti unâ surpriză. Polimlu tru justiţie purtat di el tra s-amintâ validarea a unei candidaturi cabaia contestatâ lu alâxi, tru percepţia publică, tru un alumtâtor anti-sistem şi s-alâxi tru voturi tră cari nu avea nâdie. Unâoara bitisitu un euroscrutin ţi di multu chiro numata fu câ masi antrenamentu cu public tră alidzerli prezidenţiale dit brumar, oara trţ negocierli politiţi poati s-hibâ apufusitu ca dişcl’is. Pi comata di ţentru-dreapta, lucârli agiumsirâ ca ma aplo, ti furn’ia câ alidzerli europarlamentari pitricurâ pi tuşă partidi di gepi, catacum Forţa Civică icâ PNŢCD, eara cu câftarea tra s-agioacâ roluri multu pisti mastea a lor politică tru yinitoarili pertractări.



    PNL, numirlu unâ tru opoziţie, confirmat şi de aesti alidzeri, lugurseasti că urgenţa easti timil’iusearea a unui frontu anti-PSD. Tru idyea logică, a alumtâl’ei contra a forţilor di stânga, liberal’ii dimândarâ că eurodeputaţl’ii a lor vor tra s-treacâ di la gruplu ALDE — Alianţa Liberalilor şi Democraţlor Europeni — la Partidlu Popular European, tra s-nu s-agiungâ la priloarea a prezidenţiil’ei la Comisia Europenâ di cătră Socialişti. Prit configuraţia politică ţi u pripuni tru PE, România contradzâţi unâ mindueari gâilipsitoari ţi s-veadi pi nivel european. Tru condiţiile tru cari eurosţepţiţl’i şi extremiştil’i loarâ silâ, maxus haristusitţ a voturlor cabaia loati tru Franţa şi Marea Britanie, România nu va s-pitreacâ tru PE niţi un partid di orientari populistă icâ xenofobă, câţe PRM şi PP-DD nu aprâftâsirâ tra s-intrâ tru legislativlu comunitar. Acâ agiumsi cama subţâri, Gruplu a popularlor europeni va s-aibâ nai ma mulţâ europarlamentari şi tru năulu Legislativ, iara dupu el yin socialiştil’I şi democraţl’i. Niti un dit arada a lor nu va u aibâ, ama, majoritatea di 376 di mandati, lucru ti spuni nchisearea pâzarapseri greali şi caftă compromisuri.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Exit polls pentru alegerile europene. Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, câştigătoare detaşată

    Exit polls pentru alegerile europene. Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, câştigătoare detaşată

    Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, la coguvernare, a câştigat alegerile europene din Riomânia, cu 41-43% din voturi, conform primelor exit polls difuzate de televiziunile de ştiri. Partidul Naţional Liberal, de opoziţie, este creditat cu 13-15%, Partidul Democrat Liberal, de opoziţie, cu 11-13%, Partidul Mişcarea Populară, pre-prezidenţial, 6-7%, Uniunea Democrată Maghiară din România, la coguvernare, 6-7%. Candidatul independent Mircea Diaconu a obţinut 4-5%. Restul competitorilor electorali au obţinut sub 5%.




    Prezenţa la vot la ora 21.00 a fost de 32,16%. În afara graniţelor ţării au fost organizate 190 de secţii de votare.




    România va avea 32 de europarlamentari din cei 751 aleşi în toate cele 28 de state ale U.E. în euroscrutinul din 22-25 mai 2014.




    Duminică seara s-a încheiat scrutinul europarlamentar în toate cele 28 de state ale Uniunii Europene. Potrivit estimărilor date publicităţii de Parlamentul European, prezenţa la urne la nivelul UE a fost de 43,11%. După închiderea urnelor în toate statele UE se estima că 211 mandate ar fi câştigate de PPE, 193 de socialişti, 74 de liberali, 58 de verzi. Conservatorii şi reformiştii (eurosceptici) ar fi obţinut 39 de mandate de europarlamentar.



    Parlamentul European pune la dispoziţia utilizatorilor un instrument digital pentru a accesa informațiile despre rezultatele alegerilor europene din 22-25 mai, în format open data. Datele din 2014 vor fi actualizate în timp real.



    În paralel cu informaţiile despre euroscrutinul 2014 puteţi revedea rezultatele alegerilor europene din 2009.