Radio România Internațional

Tag: parteneriat strategic

  • Acordul CETA între Canada și UE, supus spre ratificare Parlamentului

    Acordul CETA între Canada și UE, supus spre ratificare Parlamentului

    Președintele Klaus Iohannis a semnat, marți, decretul privind supunerea spre ratificarea Parlamentului a Acordului Economic și Comercial Cuprinzător (CETA) între Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte.

    Intrat în vigoare anul trecut, acordul prevede eliminarea majorității taxelor vamale și posibilitatea ca cetățenii români care dețin o viză validă pentru SUA sau au primit o viză pentru Canada în ultimii 10 ani să poată călători fără vize. Potrivit acordului, de la 1 decembrie 2017 toți cetățenii români vor putea merge în Canada fără viză.

    Şeful statului a semnat, de asemenea, şi decretul privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de parteneriat strategic între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Canada, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 30 octombrie 2016, precum şi pe cel privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul Comercial dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Columbia şi Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ţine seama de aderarea Ecuadorului.

  • Jurnal românesc – 16.10.2017

    Jurnal românesc – 16.10.2017

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut, la Bucureşti, o întrevedere cu şeful diplomaţiei de la Kiev, Pavlo Klimkin. Ministrul român şi-a reiterat preocuparea faţă de noua Lege a Educaţiei, care le limitează drastic minorităţilor din Ucraina accesul la învăţământul în limba maternă. Andreea Păstîrnac a punctat că a primit numeroase semnale din partea comunităţii româneşti din Ucraina privind impactul negativ al noului act normativ, care poate conduce la pierderea treptată a identităţii lingvistice a etnicilor români. La rândul său, ministrul ucrainean de externe a dat asigurări că şcolile româneşti din Ucraina nu vor fi desfiinţate şi că ţara sa va lua în considerare recomandările Comisiei de la Veneţia, chiar dacă legea a fost deja adoptată.



    România va menţine şi după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană Parteneriatul Strategic cu această ţară, în deplină coerenţă şi consecvenţă cu dezideratul menţinerii unităţii europene şi susţinerii ambiţiilor viitoare ale forului comunitar de consolidare a dimensiunii de securitate şi apărare – a declarat, duminică, la Londra, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu. El a participat la o reuniune informală la care ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a invitat omologi din mai multe state membre ale UE situate în Centrul şi Estul continentului. Reuniunea nu şi-a propus să discute aspecte legate de dosarul Brexit, pentru care există un cadru special de negocieri, ci a vizat mai multe teme privind securitatea europeană şi internaţională – se menţionează într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Bucureşti.



    Consiliul de Miniștri spaniol a aprobat semnarea acordului dintre Regatul Spaniei și România privind eliminarea dublei impuneri în ceea ce privește impozitul pe venit și prevenirea evaziunii fiscale. Noul acord reflectă dorința ambelor țări de a dezvolta în continuare relațiile economice și să consolideze cooperarea în domeniul fiscal, fără a genera oportunități pentru neaplicarea sa, prin evaziune sau de evitare a impozitării. Textul, care include standardele Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, include, de asemenea, prevederi referitoare la metodele de eliminare a dublei impuneri și schimbul de informații între autoritățile competente și asistența reciprocă în domeniul de colectare.



    Parlamentul Albaniei le-a recunoscut aromânilor statutul oficial de minoritate națională, prin adoptarea Legii privind protecția minorităților naționale. Anterior, aromânii erau recunoscuți de Albania doar ca grup lingvistic, nebeneficiind, ca minoritate națională, de sprijin din partea statului albanez de reședință sau din partea statului român înrudit. Dispunând acum de statutul legal de minoritate națională, aromânii vor putea beneficia fără dificultate de sprijinul cultural al statului înrudit România, a anunţat Vlad Cubreacov, preşedintele Asociaţiei Răsăritul Românesc. Statul român a finanțat, în ultimii ani, în Albania, funcționarea unei grădinițe și a unei școli cu predarea în dialectul istoric aromân al limbii române comune și în româna literară la Diviaca, județul Lușnea și construcția bisericii ortodoxe aromâne din Corcea. Există, de asemenea, peste 100 de tineri aromâni din Albania bursieri ai statului român la diverse Universități din țară.


  • Diplomaţia română, reunită la Bucureşti

    Diplomaţia română, reunită la Bucureşti

    Preşedintele Klaus Iohannis
    a prezentat, la Bucureşti, obiectivele politicii externe româneşti, în cadrul întâlnirii cu şefii de
    misiuni şi consulii generali ai României în străinătate, prilejuită de
    Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române. El le-a transmis acestora că sunt în cea
    mai bună poziţie pentru a sprijini relaţia transatlantică şi a subliniat că
    România trebuie să aibă şi o abordare unitară în relaţia cu Rusia.

    Provocările
    şi ameninţările din est, dar şi riscurile din vecinătatea sudică se menţin, a
    spus Klaus Iohannis în faţa reprezentanţilor diplomaţiei române, cărora le-a
    cerut o implicare rapidă, responsabilă şi inovatoare pentru a le contracara,
    astfel încât obiectivele României să poată fi realizate.

    Şeful statului a
    subliniat că aceeaşi implicare este necesară şi în cazul provocărilor interne
    ale UE, respectiv Brexit şi relansarea proiectului european. Klaus
    Iohannis:     Ca diplomaţi, este important să beneficiaţi de un avantaj deosebit,
    care trebuie păstrat cu orice preţ: poziţia României de stat stabil din punct
    de vedere politic, cu o creştere economică importantă, care continuă, cu
    sincope, întărirea statului de drept. Dacă păstrarea acestor atuuri rămâne mai
    ales în responsabilitatea politică a guvernului şi a coaliţiei majoritare,
    păstrarea predictibilităţii în politica externă şi de securitate a României, ca
    stat pe care se poate conta, este şi răspunderea dumneavoastră.

    La fel
    ca şi anii trecuţi, aprofundarea Parteneriatului strategic cu SUA rămâne o
    prioritate a politicii externe, mai ales în contextul vizitei pe care Klaus
    Iohannis a făcut-o la Washington în luna iunie şi a discuţiilor avute cu
    preşedintele Donald Trump.

    Pe de altă parte, România trebuie să contribuie
    activ la procesul de reflecţie privind viitorul UE, consideră şeful statului.
    Este nevoie de o Europă puternică, mai aproape de cetăţenii săi şi mai bine
    profilată pe plan mondial. Klaus Iohannis: Trebuie să fim alături de acele
    state membre care acţionează pentru consolidarea Uniunii. Cu cât vom fi mai
    aproape de acest nucleu de state, cu atât vom putea conta mai mult în procesul
    decizional european şi vom avea mai multe şanse de dezvoltare. Europa are
    nevoie de o cât mai mare capacitate de adaptare, pentru a putea depăşi
    provocările actuale. Instrumentele acestei adaptări trebuie astfel concepute
    încât să fie evitată o creştere şi mai mare a decalajelor între statele
    membre.

    Potrivit ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu,
    pregătirea Centenarului Marii Uniri, preşedinţia română a Consiliului UE, în
    2019, candidatura ţării pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de
    Securitate al ONU şi candidatura la OCDE reprezintă principalele
    jaloane pentru diplomaţii români.

  • Jurnal românesc – 29.03.2017

    Jurnal românesc – 29.03.2017

    Parteneriatul strategic
    dintre SUA şi România va cunoaşte o dezvoltare semnificativă în perioada
    următoare şi din punct de vedere economic, a declarat, miercuri, premierul
    Sorin Grindeanu. El s-a întâlnit cu
    preşedintele Consiliului de Afaceri Americano-Român, Eric Stewart. În opinia
    lui Stewart, în România există numeroase oportunităţi de investiţii pentru
    companiile americane în industria de apărare, în energie, agricultură şi
    sănătate. Delegaţia companiilor americane a oferit premierului român o
    foaie de parcurs, scrisă de experţi de la Washington, cu prevederi referitoare
    la statul de drept, transparenţă şi eficienţă, pe care oamenii de afaceri din
    SUA le consideră prioritare pentru dezvoltarea afacerilor între cele două
    părţi.


    Ministrul
    pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, a discutat, marţi, la
    Washington, cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din SUA despre promovarea
    limbii române, a culturii şi tradiţiilor româneşti. Andreea Păstârnac a explicat
    că această comunitate, de-a lungul a trei sau patru generaţii, este un model de
    conectare la ceea ce înseamnă valorile democraţiei, cu mulţi tineri care
    lucrează la un mare nivel profesional şi care sunt preocupaţi de legătura cu
    România. La Washington, ministrul a
    vizitat şi două comunităţi religioase, pe lângă care funcţionează şi şcoli de
    limba română. Andreea Păstârnac a mai spus că aceste comunităţi organizează
    chiar şi tabere de copii în SUA. In prezent,comunitatea româneasca din SUA este estimată la circa 1
    milion de persoane.


    Raportul ideal pentru România între salariul
    minim brut pe economie şi cel mediu este de 50%, prag care maximizează
    beneficiile în economie şi societate, relevă un studiu recent. Piaţa locală se
    apropie în prezent la un nivel de 44%, mult mai ridicat decât în urmă cu 10
    ani, dar inferior celor din Polonia,
    Slovenia, Ungaria, Letonia şi Lituania, Conform cercetării, începând cu 2004,
    salariul minim în România a fost corelat cu dinamica inflaţiei şi nu cu
    creşterea economică şi a veniturilor, astfel că în 2007 salariul minim
    reprezenta numai aproximativ un sfert (25%) din cel mediu. Dinamica a fost
    diferită de cea medie înregistrată în ţările din regiune, în contextul în care
    ponderea salariului minim în respectivele economii depăşea pragul de
    40%. Ponderea în salariul mediu a sporit între 2013-2016, ritmul de
    creştere fiind unul ridicat comparativ cu economiile din regiune.


    Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază
    că în România este cel mai important focar de epidemie de rujeolă din Europa,
    din cauza scăderii procentului persoanelor care se vaccinează contra acestei
    boli. În Europa, peste 500 de cazuri de rujeolă au fost semnalate în luna
    ianuarie boala continuând să se răspândească, Focarele epidemice actuale cele
    mai importante sunt localizate în România şi Italia.În perioada ianuarie 2016 – martie2017, în România au fost semnalate
    peste 3.400 de cazuri şi 17 decese, majoritatea în zone unde protecţia prin
    vaccinare este foarte scăzută. Rujeola se poate răspândi oriunde în lume,
    inclusiv în ţări unde boala a fost eradicată. Cele mai expuse sunt persoanele
    nevaccinate sau insuficient vaccinate, indiferent de vârstă.

  • Jurnal românesc – 23.03.2017

    Jurnal românesc – 23.03.2017


    România îşi
    menţine angajamentul pentru dezvoltarea relaţiei speciale româno-americane, în
    baza Parteneriatului Strategic. Este asigurarea pe care ministrul român de
    externe, Teodor Meleşcanu, i-a dat-o secretarului de stat al Statelor Unite,
    Rex Tillerson, cu ocazia întrevederii pe care cei doi au avut-o la Washington.
    Teodor Meleşcanu a exprimat interesul pentru organizarea unor întâlniri la
    nivel înalt cu reprezentanţii Administraţiei americane. La randul sau,
    secretarul de stat american a spus că există deschidere pentru continuarea
    dialogului bilateral, inclusiv la nivel de şef de stat, în funcţie de agenda
    celor doi demnitari. Ministrul Meleşcanu a participat, la reuniunea
    ministerială a Coaliţiei Internaţionale împotriva grupării teroriste Statul
    Islamic, unde au fost evaluate progresele din punct de vedere militar, dar şi
    în ce priveşte stabilizarea şi reconstrucţia zonelor eliberate.




    România va cere Bruxelles-ului să mute sediul Agenţiei Europene
    pentru Medicamente de la Londra la Bucureşti, după Brexit, a anunţat, miercuri,
    Guvernul de la Bucuresti. Executivul speră că faptul că încă nu găzduieşte
    nicio agenţie a Uniunii Europene va ajuta ţara să fie un candidat interesant.
    România, care a aderat la UE în 2007, alături de statul vecin din sud,
    Bulgaria, este a doua cea mai săracă ţară din blocul comunitar şi a pierdut
    zeci de mii de medici, asistenţi, dentişti şi farmacişti, care au emigrat în
    Occidentul mai bogat, după aderare. Cu toate acestea, România este un membru de
    frunte al UE în ceea ce priveşte numărul absolvenţilor de şcoală medicală. Alte
    state care vor ca agenţia să fie mutată pe teritoriul lor sunt Danemarca,
    Suedia, Spania, Franţa, Irlanda şi Polonia. Pe lângă crearea de locuri de
    muncă, EMA are şi potenţialul de a reprezenta un punct central pentru
    preparatele farmaceutice, una dintre cele mai importante industrii ale Europei.
    Salariul mediu net lunar în sistemul român de sănătate era de 2.609 lei, la
    sfârşitul anului trecut, aproape dublu faţă de acum trei ani.




    Guvernul de la Bucureşti va finanţa în acest an
    proiecte şi programe pentru protecţia mediului în valoare de aproape un miliard
    de lei. Potrivit ministrului Mediului, Daniel Constantin, bugetul aferent
    Administraţiei Fondului de Mediu pentru 2017 va fi destinat aplicării a 11
    măsuri. Printre acestea se numara programul de stimulare a înnoirii parcului
    auto naţional, programul de stimulare a achiziţionării de maşini noi electrice
    şi hibride, programul Casa Verde privind instalarea sistemelor de încălzire
    care utilizează energie regenerabilă şi programul de protecţie a resurselor de
    apă. De asemenea, sume importane din bugetul pe 2017 al Fondului de Mediu sunt
    alocate pentru împădurirea terenurilor degradate şi reconstrucţie ecologică,
    precum şi programului pentru gestionarea deşeurilor. Administratia Fondului de
    Mediu este principala instituţie care asigură suportul financiar pentru
    realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, constituită
    conform principiilor europene poluatorul plăteşte şi responsabilitatea
    producătorului.




    Un raport publicat de Programul Națiunilor
    Unite pentru Dezvoltare arată că România se situează pe locul 50 din 188 de
    țări incluse în Indexul Dezvoltării Umane, în urcare cu o poziție față de
    precedenta ediție. În cazul României, Indicele
    Dezvoltării Umane este de 0,802, ceea ce îi permite țării să fie inclusă în
    grupul statelor cu dezvoltare umană foarte mare, alături de alte
    țări din regiune precum Ungaria, Slovacia, Polonia, Grecia și Cehia.

  • Relaţiile româno-americane şi securitatea nord-atlantică

    Relaţiile româno-americane şi securitatea nord-atlantică

    Aliate în cadrul NATO şi unite printr-un parteneriat strategic
    privilegiat, Bucureştiul şi Washingtonul au legături prea trainice pentru ca
    acestea să fie afectate de schimbările politice interne pe care le antrenează
    ciclurile electorale. România are, duminica aceasta, alegeri legislative,
    americanii tocmai şi-au ales un nou preşedinte, dar nimic nu poate modifica
    esenţa raporturilor bilaterale.

    Congresmenul republican Michael Turner, membru
    al partidului care l-a trimis la Casa Albă pe Donald Trump în locul
    democratului Barack Obama, a subliniat că România este un aliat important al
    Statelor Unite, care, împreună cu alţi aliaţi europeni, continuă să asigure
    securitatea regiunii.

    În declaraţia dedicată Zilei Naţionale a României,
    celebrată pe 1 Decembrie, Turner a evidenţiat, în faţa Congresului, rolul
    semnificativ al sistemului de apărare antirachetă instalat la Deveselu pentru protejarea membrilor NATO. România şi Statele Unite lucrează
    împreună, îndeaproape, pentru a contracara provocările globale şi a consolida
    securitatea şi stabilitatea regională şi euro-atlantică – a adăugat
    politicianul republican.

    Ambasadorul român la Washington, George Maior, a
    salutat, într-un comunicat, gestul congresmanului, pe care l-a calificat drept un
    semnal important de sprijin privind dezvoltarea viitoare a Parteneriatului
    Strategic româno-american, precum şi o dovadă de respect pentru România. Maior
    mai afirmă că declaraţia lui Turner, co-preşedinte al Grupului de prietenie cu
    România din legislativul american şi preşedinte al Subcomitetului pentru forţe
    aeriene şi terestre din cadrul Comitetului pentru Forţe Armate din Camera
    Reprezentanţilor, subliniază interesul comun de promovare a securităţii
    transatlantice şi regionale.

    Pe celălalt mal al Atlanticului, la Bruxelles,
    secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat, marţi, semnarea unui
    acord privind protecţia datelor între Statele Unite şi Uniunea Europeană. La
    reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre NATO, el a respins ideea că
    acest document ar marginaliza Alianţa şi a spus că, dimpotrivă, este o bază
    pentru întărirea relaţiei transatlantice.

    Potrivit trimisei Radio România la
    Bruxelles, pachetul de cooperare NATO-UE presupune consolidarea cooperării
    pentru contracararea ameninţărilor hibride, precum şi în domeniul securităţii
    şi apărării cibernetice. Participant la reuniune, secretarul american de stat
    în actuala administraţie democrată, John Kerry, a dat, din nou, asigurări ferme
    că schimbarea de administraţie de la Casa Albă nu va modifica principiile de
    bază ale Statelor Unite şi angajamentul lor pentru NATO şi pentru securitatea
    europeană. Aceasta e o temă care, a spus el, are susţinere politică în ambele
    mari partide americane.

  • România, partener strategic pentru Republica Moldova

    România, partener strategic pentru Republica Moldova

    Pentru liderul socialist filorus din Republica Moldova, Igor
    Dodon, luciditatea pare să ia, treptat, locul euforiei. După victoria din al
    doilea tur al alegerilor prezidenţiale, de pe 13 noiembrie, aburii triumfului
    se risipesc şi preşedintele ales pune, deja, surdină promisiunilor enorme din
    campania electorală.

    Într-un interviu pentru agenţia rusă Interfax, citat de
    corespondenţii Radio România la Chişinău, el spune acum că Republica Moldova
    nu-şi poate permite să anuleze acordul de asociere cu Uniunea Europeană, chiar
    dacă anterior le promitea susţinătorilor săi că va denunţa înţelegerile cu
    Bruxellesul, pentru a înlesni integrarea în Uniunea Economică Eurasiatică,
    Rusia-Belarus-Kazahstan. Conştient că jumătatea de electorat care a votat
    pentru contracandidata sa, reformatoarea pro-europeană Maia Sandu, n-ar tolera
    o inversare brutală a vectorului de politică externă, Dodon spune că republica
    n-are nevoie de ceea ce el a numit un Maidan ucrainean – cu
    trimitere la manifestaţiile gigantice care, la începutul lui 2014, au condus la
    prăbuşirea regimului pro-moscovit de la Kiev şi instalarea unei administraţii
    pro-occidentale. El pretinde, totuşi, Uniunii Europene înlocuirea regimului de
    comerţ liber, prevăzut de acordul de asociere, cu unul de comerţ asimetric, ce
    ar permite Republicii Moldova să exporte mărfuri pe piaţa comunitară fără a
    plăti taxe vamale.

    O anumită persoană, fie şi preşedintele, nu poate să
    afecteze fundamental relaţia între România şi Republica Moldova     – a apreciat,
    marţi, la Iaşi, şeful
    statului român, Klaus Iohannis. Cel mai consecvent şi energic susţinător al
    traseului european al statului vecin, România va ramâne un partener strategic
    şi foarte dinamic pentru Republica Moldova – a promis Iohannis: Eu
    doresc să sprijinim Republica Moldova şi doresc s-o facem instituţuional. Noi
    avem o relaţie istorică, avem o relaţie economică, avem relaţii culturale şi eu
    cred că în continuare există premisele pentru o colaborare foarte bună între
    instituţii din România şi din Republica Moldova şi există toate şansele penru
    Republica Moldova ca economia să crescă şi atunci moldovenii să simtă cu
    adevărat ce înseamnă apropierea de Europa.

    Şi experţii spun că noului preşedinte al
    Republicii Moldova nu-i va fi uşor să-şi bifeze angajamentele de politică
    externă din programul electoral. Profesorul Iulian Chifu, şef al
    Centrului pentru Prevenirea Conflictelor Early
    Warning şi fost consilier prezidenţial la Bucureşti, notează că, pe o
    parte, Constituţia nu-i oferă prea multe prerogative lui Dodon. Şi că, pe de
    alta, atât Guvernul de coaliţie condus de Pavel Filip, cât şi majoritatea
    deputaţilor din Parlamentul ales acum doi ani sunt, declarativ, cel puţin,
    adepţi ai căii europene, nu nostalgici ai vremurilor sovietice.

  • Reuniune ministerială NATO, la Bucureşti

    Reuniune ministerială NATO, la Bucureşti

    La
    Bucureşti, a avut loc, marţi, reuniunea miniştrilor de Externe din statele Europei Centrale şi de Est, la care a participat şi secretarul general-adjunct
    al NATO, Rose Gottemoeller. Fost subsecretar pentru controlul armamentelor şi
    securitate internaţională la Departamentul american al Apărării, ea este considerată un specialist
    în relaţiile cu Rusia.

    Lansat la iniţiativa României şi a
    Poloniei, forumul în acest format este o platformă pentru cooperare pe
    problemele specifice regiunii şi pe iniţiativele pe care statele participante
    vor să le promoveze în cadrul Aliantei Nord-Atlantice. Premisa pentru organizarea unei asemenea
    reuniuni a fost că
    statele din Europa Centrală şi de Est au interese comune de securitate,
    evident, în concordanţă cu principiile solidarităţii în cadrul NATO.

    Înaintea summitului, miniştrii din cele nouă state ale Flancului Estic au fost primiţi de preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis.
    Acesta a spus că întâlnirea
    are loc într-un moment important pentru
    relaţia
    transatlantică – esenţială pentru securitatea europeană şi pentru securitatea Europei Centrale si de Est. Ţările respective
    au o responsabilitate
    specială în ceea ce priveşte securitatea şi stabilitatea de la Marea Baltică şi
    de la Marea Neagră.

    Aflat la prima sa vizită
    la Bucuresti, Rose Gottemoeller a apreciat contribuţia României
    la misiunile din ultimii ani din Afganistan. Ea
    s-a referit şi la sistemul antirachetă de la Deveselu şi la faptul că România a
    activat o divizie multinaţională în Comandamentul de Sud-Est al Alianţei. Şi dialogul oficialului
    NATO cu ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu şi cu ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc a evidenţiat provocările la adresa securităţii în
    estul şi sud-estul Europei şi necesitatea consolidării
    stabilităţii în zonă. Statele Unite rămân, prin excelenţă, locul unde se întruchipează, cel mai bine, libertatea, a declarat, ulterior, într-o emisiune
    televizată, Mihnea Motoc, făcând o legatură
    între reuniunea de la Bucureşti şi alegerile prezidenţiale
    americane. Potrivit acestuia, parteneriatul strategic cu
    Statele Unite nu are cum să nu continue şi nu are cum să nu crească.

    Comentatorii politici apreciază că
    Parteneriatul strategic româno-american, calitatea de membru al NATO şi participarea
    efectivă la Proiectul European sunt cei trei piloni externi esenţiali ai
    eforturilor României pentru construcţia securităţii şi apărării sale.

  • România – Franţa, parteneriat strategic intensificat

    România – Franţa, parteneriat strategic intensificat

    Vizita de stat
    de marţi, din România, a
    preşedintelui francez François Hollande a acoperit toată diversitatea relaţiei bilaterale şi
    europene: legăturile politice şi economice strânse, cooperarea în domeniul
    noilor tehnologii sau al culturii, precum şi preocuparea pentru viitorul
    Europei. În baza Parteneriatului strategic care leagă cele două ţări,
    preşedinţii Klaus Iohannis şi François Hollande au convenit să extindă
    colaborarea sporită existentă,deja, la nivelul ministerelor de Externe şi la
    cele ale Apărării.

    În plan economic, liderul de la Elysée a inaugurat,
    împreună cu premierul Dacian Cioloş, o fabrică Airbus de elicoptere. Deschiderea acestei fabrici de
    lângă Braşov, în centrul
    ţării, va face ca relaţia tradiţională româno-franceză din domeniul aeronautic
    să treacă la un nou nivel – a declarat preşedintele Hollande. Potrivit
    acestuia, elicopterul Super Puma H215 care va fi produs aici va face din
    România un furnizor al unei importante componente a conceptului de apărare
    europeană comună. La rândul său, premierul Dacian Cioloş a punctat că guvernul de la Bucureşti analizează
    posibilitatea de a cumpăra elicoptere de intervenţie şi militare fabricate la
    această fabrică: Este o investiţie importantă pentru Braşov şi pentru această regiune de
    peste 50 de milioane de euro care creează 350 de locuri de muncă noi ce se
    adaugă la cele 160 de locuri de muncă, deja, existente pentru partea de
    reparaţii elicoptere şi care dincolo de investiţia ca atare pune România pe
    harta producătorilor de elicoptere din lume cu un produs nou.

    Când
    francezii şi românii se
    apucă să facă lasere, sunt cei mai buni din lume – a afirmat preşedintele
    François Hollande, care a vizitat împreună cu omologul Klaus Iohannis, la
    Măgurele, lângă Bucureşti, Institutul şi Centrul de Cercetare care va găzdui
    cel mai puternic laser din Europa. Liderul român a profitat, totodată,
    de organizarea unui forum de afaceri româno-francez pentru a le transmite, din nou, investitorilor din
    Hexagon că pot avea încredere în economia românească: În planul investiţiilor în România,
    Franţa este pe unul dintre locurile fruntaşe, cu investiţii directe de peste 7
    miliarde de euro. Faptul că firmele franceze investesc şi transferă tehnologie
    în economia noastră arată că, pentru investitorii francezi, România oferă
    garanţii de stabilitate şi este o resursă de prosperitate.

    În plan
    european, Bucureştiul şi Parisul vor continua să conlucreze pentru binele
    Uniunii Europene. La capitolul securitate, preşedintele Klaus Iohannis a
    declarat că România sprijină ideea de apărare comună europeană, apreciind că o
    armată a Uniunii nu ar dubla sau slăbi NATO. După ce, ani la rând, Franţa s-a opus
    aderării României la spaţiul Schegen, preşedintele François Hollande a apreciat, la rândul lui, că trebuie discutată posibila
    contribuţie a României la securitatea zonei de liberă circulaţie.

  • România – SUA, un parteneriat strategic

    România – SUA, un parteneriat strategic

    În cadrul
    vizitei efectuate în Statele Unite, premierul român, Dacian Cioloș, a avut o
    întrevedere, la Washington, cu vicepreședintele Joseph Biden. Ce doi oficiali
    au abordat câteva dintre principalele aspecte de pe agenda bilaterală, cu
    accent pe interesul comun de a întări Parteneriatul Strategic, care stă la baza
    cooperării dintre Bucureşti şi Washington. Cioloş şi Biden și-au exprimat
    satisfacția față de nivelul excelent al dimensiunii de securitate și apărare şi
    au subliniat că există premise favorabile pentru consolidarea și aprofundarea
    acestuia.

    Dacian Cioloş: Am solicitat sprijinul Statelor Unite şi am
    obţinut promisiunea că vom fi susţinuţi, atât pentru întărirea cooperării la
    Marea Neagră, cooperare militară la nivel naval. Am explicat demersurile pe
    care noi le-am făcut deja în colaborare cu Bulgaria şi cu Turcia şi am avut
    promisiunea sprijinului în cadrul summitului, pentru ca această cooperare la
    Marea Neagră să fie susţinută de NATO.

    La rândul său, vicepreședintele
    Biden a subliniat că România a fost și rămâne un partener și aliat de încredere
    al SUA. De asemenea, el a arătat că există un interes reciproc de utilizare a
    potențialului semnificativ de dezvoltare a cooperării economice.

    Bucureştiul a
    solicitat, totodată, şi sprijin pentru o brigadă multinaţională pe teritoriul
    României, sub umbrela NATO, pentru întărirea sistemului de apărare pe flancul
    sud-est european. Vicepreședintele Biden a reconfirmat angajamentul SUA, atât
    în plan bilateral, cât și în context aliat, în vederea consolidării securității
    și apărării în spațiul euroatlantic. Oficialul american a salutat implicarea
    activă a României în eforturile de prevenire și combatere a riscurilor și
    provocărilor de securitate cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică.

    Cât
    despre stadiul pregătirii Summit-ului NATO de la Varșovia, din luna iulie a
    acestui an, premierul Dacian Cioloș a prezentat aspectele de securitate și
    apărare care prezintă un interes particular pentru România, precum și poziția
    națională în raport cu principalele tematici care vor fi supuse dezbaterii în
    cadrul reuniunii la nivel înalt a Aliaților.

    Pe de altă parte, premierul român a
    susţinut importanţa dezvoltării relaţiilor economice, cu accent pe dezvoltarea
    investiţiilor americane în România. Dacian Cioloş: Avem şi susţinerea
    Casei Albe pentru acest lucru, un subiect pe care, de altfel, l-am discutat la
    Detroit, la sediul Ford, dar şi cu secretarul Pritzker pentru comerţ. Avem o
    foaie de parcurs, unde Statele Unite ne vor sprijini, atât pentru a dezvolta
    instrumente financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dar şi pentru a
    dezvolta calitatea managementului companiilor de stat.

    Nu în ultimul rând,
    în cadrul discuţiilor dintre cei doi oficiali a fost amintit şi interesul, dar
    şi aşteptările României pentru a progresa pe dosarul Visa Waiver, care ar
    permite accesul fără vize al cetăţenilor români în Statele Unite, premierul
    Dacian Cioloş spunând că se va lucra împreună în perioada următoare, pentru a
    se identifica soluţii în cel mai scurt timp.

  • Priorităţi ale politicii externe româneşti

    Priorităţi ale politicii externe româneşti

    Preşedintele Klaus Iohannis, a prezentat principalele direcţii de
    politică externă ale României in cadrul întâlnirii anuale cu ambasadorii
    străini acreditaţi la Bucureşti. Şeful statului a
    subliniat că parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la
    Uniunea Europeană au fost, sunt şi vor rămâne pilonii fundamentali pe care se
    construieşte politica externă a României. În acelaşi timp, a mai spus Iohannis,
    România îşi doreşte să fie nu doar un beneficiar, ci un furnizor de securitate
    şi stabilitate in regiune, să îşi întărească profilul şi să îşi
    consolideze rolul în interiorul Alianţei şi al UE. Preşedintele consideră că
    situaţia politică îngrijorătoare şi marcată de incertitudini din vecinătatea
    estică a României reclamă măsuri de consolidare a securităţii din zonă, atât
    prin mijloace interne, cât şi prin cele pe care le oferă apartenenţa ţării la
    NATO, dar şi parteneriatul strategic cu SUA.

    Klaus Iohannis: Situaţia
    îngrijorătoare şi marcată de incertitudini din vecinătatea estică reclamă măsuri
    de consolidare a securităţii atât prin mijloace interne, cât şi prin cele de
    care putem beneficia în cadrul parteneriatelor strategice, în mod special cel
    cu SUA şi în cadrul NATO.

    În ce priveşte UE, şeful statului a spus că
    aşteaptă ca aceasta să dea dovadă de mai multă coerenţă, viziune, strategie şi
    rigoare. Klaus Iohannis: Îmi doresc de la Uniunea Europeană mai
    multă coerenţă, mai multă viziune şi mai multă strategie. Proiectul european nu
    este un simplu slogan, iar Uniunea Europeană nu este un set de mecanisme
    birocratice.

    Principala provocare cu care se confruntă astăzi UE este
    migraţia, a spus Iohannis, care a a explicat, încă o dată, că poziţia
    Bucurestiului în cazul refugiaţilor nu este bazată pe refuzul ideii de a primi
    imigranţi în ţară, ci pune sub semnul întrebării procedura de repartizare. El a
    reafimat ca România este solidară cu celelalte state europene şi va continua să
    se implice în rezolvarea crizei refugiaţilor.
    Referitor la Schengen, presedintele
    a precizat, că deşi în acest
    moment, el este pus sub semnul îndoielii, România îşi menţine obiectivul de a
    adera la spaţiul de liberă circulaţie.

    Un alt capitol important in politica
    externa a Romaniei este consolidarea parteneriatelor strategice sau a
    relaţiilor privilegiate cu Germania, Franţa, Polonia, Italia, Spania, Marea
    Britanie şi Turcia. Bucurestiul va continua sa acorde o importanţă
    specială relaţiilor cu statele vecine, a
    subliniat şeful statului, care a reafirmat sprijinul pentru eforturile
    Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, ca state din cadrul Parteneriatului
    Estic, în realizarea reformelor care să le plaseze ireversibil pe traseul
    european. Bucureştiul va rămâne, totodată, unul dintre cei mai puternici
    susţinători ai extinderii UE către statele din zona Balcaniilor de Vest şi un
    contributor activ la stabilitatea regională.

  • Susţinere americană pentru România

    Susţinere americană pentru România

    Washingtonul va rămâne un puternic aliat, partener şi prieten al României. Declaraţia aparţine ambasadorului american la Bucureşti, Hans Klemm, şi a fost făcută în primul interviu pentru un post de televiziune român de când a venit la Bucureşti.



    Ambasadorul a mai spus că intenţionează să îi susţină în totalitate pe preşedintele Klaus Iohannis, pe prim-ministrul Dacian Cioloş şi guvernul său. SUA. Referindu-se la revoluţia din decembrie 1989, Klemm a reamintit că România şi curajul său de a pune capăt regimului comunist au fost susţinute de comunitatea internaţională.



    El a apreciat că evoluţiile petrecute în România după evenimentele din decembrie 1989 sunt extrem de pozitive: ţara este acum membru NATO, are un parteneriat strategic foarte puternic cu SUA, parteneriat pe care oficialul se angajează să-l consolideze şi să-l extindă, şi este membră a UE, fiind totodată deplin integrată în comunitatea internaţională. Dar există, potrivit lui Klemm, şi obstacole pe care trebuie să le depăşească pentru a-şi consolida şi mai mult rolul pe scena internaţională, inclusiv aici, în Europa.



    Bucureştiul trebuie, în primul rând, să găsească o modalitate de a-şi asigura o creştere economică sustenabilă, iar în aceste eforturi, corupţia este un obstacol. Potrivit ambasadorului american, SUA a susţinut foarte puternic lupta României împotriva corupţiei. El a amintit că s-au făcut eforturi semnificative în această direcţie în ultimii ani, prin acordarea de resurse procurorilor şi măsuri de asigurare a unui sistem judiciar independent şi o respectare deplină a statului de drept. Klemm consideră că alte obstacole includ infrastructura şi este nevoie de multe eforturi pentru a lega infrastructura rutieră, feroviară şi energetică a României cu cea a restului Europei.



    Potrivit lui Klemm, folosirea eficientă a resurselor disponibile României prin fonduri europene este vitală. Referindu-se la oamenii de afaceri români sau străini, un alt domeniu care merită atenţie este cel al administraţiei publice – asigurarea eficienţei, receptivităţii, transparenţei acesteia şi a utilizării resurselor disponibile provenite atât de la contribuabilii români, cât şi de la Uniunea Europeană, în cel mai eficient mod cu putinţă. (Daniela Budu)

  • Jurnal românesc – 26.10.2015

    Jurnal românesc – 26.10.2015

    Ambasadorul român în Statele Unite ale Americii, George Cristian Maior, a evocat, cu prilejul sărbătoririi Zilei Armatei României — 25 octombrie – importanţa Parteneriatului Strategic bilateral. El a pus accentul pe contribuţia deosebită pe care Bucurestiul o aduce în teatrele de operaţiuni externe. Întreg spectrul politic din România a fost de acord cu creşterea procentului din PIB alocat cheltuielilor pentru apărare, într-un context internaţional şi regional deosebit de complicat — a declarat oficialul de la Bucuresti. Potrivit lui, acest lucru va permite României să continue modernizarea apărării şi întărirea operaţională a structurilor Armatei, pentru a putea face faţă noilor provocări. George Maior a mai menţionat că operaţionalizarea facilităţii de la Deveselu (sudul Romaniei) până la sfârşitul anului 2015 reprezintă o dovadă clară a capacităţii ţării de a se încadra în ansamblul măsurilor de protecţie ale NATO în regiune.



    Candidaturile oraşelor Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş la titlul de Capitală europeană a culturii 2021 au fost acceptate, în urma analizării documentaţiei depuse. Anunţul a fost făcut de Ministerul român al Culturii, care a adăugat că eligibilitatea dosarelor de candidatură ale oraşelor a fost validată de experţii Comisiei Europene. În prima jumătate a lunii noiembrie vor fi publicate informaţii suplimentare despre agenda reuniunii şi planificarea prezentării candidaturilor de către oraşele candidate. Reuniunea de preselecţie, în urma căreia juriul european va întocmi o listă scurtă a oraşelor candidate, va avea loc între 7 – 10 decembrie. Ministrul român al Culturii, Ionuţ Vulpescu, a declarat că numărul mare al oraşelor candidate demonstrează conştientizarea actului cultural ca instrument al creşterii economice şi al dezvoltării.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a reafirmat, la Viena, la şedinţa de constituire a Uniunii Jurnaliştilor Români de Pretutindeni, importanţa presei de limbă română din străinătate pentru păstrarea identităţii şi întărirea legăturilor între românii din întreaga lume. El a reiterat politica Bucureştiului de susţinere a dezvoltării presei de limbă română în comunităţile de români, in acest scop Bucureştiul încurajând asocierea instituţiilor de presă şi a jurnaliştilor români din diferite ţări. Ideea constituirii Uniunii Jurnaliştilor Români de Pretutindeni a fost lansată în cadrul unei întâlniri a jurnaliştilor români din ţările Uniunii Europene, desfăşurată anul trecut la Lyon.



    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu AMIR (Organizaţia Unitară a Evreilor din România), organizează pe 4 noiembrie un eveniment special dedicat istoriei şi culturii comunităţii evreieşti din Timişoara, intitulat Evreii din Timişoara, istorie şi cultură. Evenimentul va avea loc la Cinemateca din Haifa. Programul evenimentului se va desfăşura în limbile română şi ebraică, cu traducere simultană. Deplasarea la Haifa se va face cu autobuzul de la Tel Aviv, plecare din Staţia Centrală de Tren Tel Aviv – Savidor.

  • Relaţiile româno-americane

    Relaţiile româno-americane

    La New York — discursuri în Adunarea Generală a ONU … reculegere, la Ground Zero, în memoria victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001 … întâlnire cu românii din America … La Washington — convorbiri la nivel înalt … Agenda prezenţei în Statele Unite a preşedintelui român, Klaus Iohannis, extrem de încărcată, a inclus, luni, o întrevedere cu vicepreşedintele american Joe Biden. Printre principalele subiecte ale întâlnirii de la Casa Albă a figurat Parteneriatul strategic.



    Dacă acesta este excelent la capitolele politic şi militar — a spus preşedintele Iohannis, în schimb mai este de lucru în zona economică. De altfel, într-un mesaj transmis cu ocazia deschiderii forumului economic BestInvest, organizat la New York, şeful statului român a punctat că America poate deveni, în anii care vin, unul dintre investitorii de top din România. Comerţul româno-american este pe un trend ascendent, iar acesta este un semn clar al progresului, însă pentru a valorifica toate oportunităţile economice existente trebuie, mai întâi, înlăturate barierele aflate în calea liberului schimb şi a investiţiilor eficiente.



    Apoi, încrederea investitorilor poate fi recâştigată doar prin îmbunătăţirea calităţii instituţionale a mediului de afaceri românesc, ceea ce implică protejarea proprietăţii, reducerea birocraţiei, eficientizarea administraţiei publice şi combaterea corupţiei. Pe lângă discuţiile despre relaţiile economice bilaterale, preşedintele Klaus Iohannis şi vicepreşedintele Joe Biden au abordat şi tema luptei împotriva corupţiei din România.



    Cei doi au vorbit, în egală măsură, despre actualitatea internaţională, în special despre situaţia din Republica Moldova majoritar românofonă şi despre criza refugiaţilor din Europa. La finalul convorbirilor, şeful statului român a punctat: Vicepreşedintele Biden şi-a exprimat mulţumirea faţă de mersul lucrurilor în domeniul combaterii corupţiei, şi-a exprimat încrederea în continuarea acestui demers, după care am evaluat împreună unele chestiuni legate de securitate, securitatea în special a României, sigur, având în vedere că suntem plasaţi într-o zonă cu probleme.”



    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale de la Bucureşti, vicepreşedintele american a declarat că va avea o comunicare directă cu preşedintele Klaus Iohannis, fie prin telefon, fie prin intermediul noului ambasador al României la Washington, George Maior. Joe Biden a fost invitat, la Bucureşti, la un mini-summit al NATO din luna noiembrie. Ar urma să participe ţări din flancul estic al Alianţei — România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Estonia şi Letonia. Întâlnirea lor ar fi premergătoare summitului nord-atlantic de anul viitor, de la Varşovia.

  • Apărarea naţională, strategie şi politică

    Apărarea naţională, strategie şi politică

    După bâlbâieli procedurale minore, provocate de lipsa cvorumului în
    comisia de politică externă a Senatului – care trebuia să dea un aviz, de
    altfel, doar consultativ -, Parlamentul de la Bucureşti a adoptat, marţi, în cvasiunanimitate,
    Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019.
    Documentul, propus de preşedintele Klaus Iohannis şi susţinut de toate
    grupurile parlamentare, vizează, între altele, protejarea drepturilor şi libertăţilor
    fundamentale ale tuturor cetăţenilor şi garantarea siguranţei lor.

    În ajun,
    prezentându-l în plenul Legsislativului, şeful statului subliniase că noua
    strategie operează, în premieră, cu un concept de securitate extinsă şi include
    şi domenii precum economia, educaţia, sănătatea sau problemele de mediu.

    Liderul UNPR, Gabriel Oprea, asigură şefia Guvernului, în lipsa
    social-democratului Victor Ponta, convalescent, în Turcia, după operaţia la
    genunchi. Militar de profesie, general în rezervă, premierul interimar a
    afirmat că Strategia nu trebuie abordată în cheie politicianistă, fiindcă
    siguranţa cetăţeanului şi a statului sunt valori esenţiale. Oprea şi-a îndemnat
    colegii parlamentari să voteze pentru adoptarea documentului: Atunci
    când vorbim despre siguranţa şi securitatea românilor şi a României, nu poate
    exista vreun interes personal de grup, de partid. Într-un asemenea moment
    trebuie să ne unească buna credinţă.

    Vioara-ntâi a arcului
    guvernamental, PSD a susţinut, la rându-i, documentul, subliniind, însă, că
    acesta trebuie adaptat în permanenţă şi raportat la evoluţia mediului de
    securitate.

    Deputatul social-democrat Ion Mocioalcă: Promovarea
    acestui document şi stabilirea prin această strategie a direcţiilor de acţiune
    nu pot substitui deciziile guvernului în domeniul securităţii. Acesta fiind
    responsabil de alocare a fondurilor bugetare, încheierea de acorduri şi
    înţelegeri politice şi tehnice în domeniul apărării.

    Parteneriatul strategic cu Statele Unite, apartenenţa la NATO şi la
    Uniunea Europeană sunt reafirmate, în textul Strategiei, ca piloni ai politicii
    externe şi de securitate a Bucureştiului, perspectivă la care
    opoziţia liberală subscrie integral. Copreşedintele PNL, Vasile Blaga: Drumul
    României spre Vest, alături de partenerii noştri euroatlantici, este
    ireversibil. Parteneriatul strategic cu Statele Unite trebuie consolidat,
    inclusiv în domeniul economic şi comercial, iar rolul României în cadrul NATO
    şi în Uniunea Europeană trebuie să crească şi să fie întărit.

    Lider al
    nou-createi, prin fuziunea dintre liberal-reformatori şi conservatori, Alianţe
    a Liberalilor şi Democraţilor, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu,
    a lipsit de la votul din plenul reunit al Parlamentului. El acuză că, prin
    prevederile strategiei, se face transferul către Preşedinţie, în beneficiul lui
    Iohannis, a unor atribuţii ce aparţin Guvernului.

    Comentatorii vieţii politice de la Bucureşti
    cred, însă, că aceste obiecţii n-au o miză instituţională, ci ţin, mai degrabă,
    de idiosincraziile personale dintre primul şi al doilea om în stat.