Radio România Internațional

Tag: parteneriat strategic

  • Relaţiile româno-turce

    Relaţiile româno-turce

    Centrată pe Parteneriatul strategic semnat de Bucureşti şi Ankara în urmă cu doi ani, vizita premierului Victor Ponta în Turcia a evidenţiat poziţia comună a celor două ţări în numeroase domenii. Acestea merg de la securitatea energetică sau intensificarea schimburillor comerciale, până la politica Ankarei cu privire la Siria sau la obiectivul Turciei de a fi parte a Uniunii Europene.



    Securitatea energetică reprezintă pentru Bucureşti şi Ankara una dintre mizele cele mai importante în anii următori, a subliniat primul ministru român în timpul discuţiilor pe care le-a avut cu preşedintele Abdullah Gul şi cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan.



    Victor Ponta: Cel mai important proiect este cel al interconectării între România şi Turcia, un proiect de cablu subteran, pe sub Marea Neagră. Este un proiect mare. România are deja un surplus de energie. Turcia este o ţară care se dezvoltă economic şi are nevoie de energie. Sunt absolut convins că proiectul, din punct de vedere economic, va merge mai departe.”



    Turcia – primul partener comercial al României din afara Uniunii Europene şi al V-lea în cadrul schimburilor internaţionale – rămâne în prim-planul interesului pentru Bucureşti. Valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări ar putea ajunge în curând la 10 miliarde de dolari, obiectiv realizabil în condiţiile unui regim de vize mai flexibil pentru oamenii de afaceri turci – a apreciat premierul Recep Tayyip Erdogan: Avem în România în jur de 7.000 de firme turceşti care îşi desfăşoară activitatea în diverse sectoare de activitate şi sunt convins că pe baza schimbului de note verbale realizat şi prin acordarea unei vize pe cinci ani pentru oamenii noştri de afaceri vom atinge şi acest obiectiv.”



    Investitorii turci i-au transmis premierului Victor Ponta că sunt interesaţi de condiţiile în care şi ei pot primi ajutor de stat conform normelor UE şi i-au cerut acordarea unui astfel de ajutor, pentru dezvoltarea afacerilor în România.



    Toate interesele economice ale Turciei în România sunt primite cu prietenie şi sunt tratate cu toată atenţia, a dat asigurări şeful executivului de la Bucureşti. El a reafirmat, pe de altă parte, susţinerea absolută şi necondiţionată pentru procesul de integrare a Turciei în Uniunea Europeană. Europa are nevoie de Turcia, în egală măsură în care Turcia are nevoie de Europa. Cred cu adevarat că o Europă care ar include Turcia este o Europă mai puternică, mai respectată pe plan internaţional şi în mod sigur standardele europene ne fac pe toţi să progresăm în sensul democraţiei, al dezvoltării noastre economice”, a declarat premierul Victor Ponta.

  • Spre un parteneriat strategic România – Spania

    Spre un parteneriat strategic România – Spania

    România si Spania au foarte multe proiecte comune si vor sa dezvolte si alte parteneriate — a afirmat premierul Victor Ponta dupa întâlnirea, la Madrid, cu primul-ministru spaniol, Mariano Rajoy. Cei doi sefi de guvern au discutat despre un parteneriat strategic romano-spaniol dar si despre comunitatea româneasca din aceasta tara. Un capitol important al discutiilor l-a reprezentat interesul firmelor spaniole în absorbtia fondurilor europene din România in cadrul unor proiecte in domenii precum infrastructura, telecomunicatii si energie.



    La o conferinta de presa, corespondentul Radio Romania l-a întrebat pe premierul Mariano Rajoy daca a cerut României facilitati sau garantii pentru firmele spaniole care participa la licitatiile românesti.



    Mariano Rajoy: ”Nu i-am cerut si nu trebuie sa cer garantii premierului vostru. I-am spus premierului ca firmele noastre sunt capabile în domenii precum infrastructura, cai ferate, autostrazi, energie si banci. Firmele doresc sa participe, sa investeasca. Vor sa câstige în mod legitim si beneficii, dar doresc si sa contribuie la bogatia si bunastarea tuturor – în special, în acest caz, pentru cetatenii români.”



    Conform datelor oficiale, în Spania traiesc aproximativ un milion de cetateni români. Pentru romanii care vin la munca, piata va fi liberalizata total, de la 1 ianuarie 2014.



    Premierul Victor Ponta a remarcat ca Romania a primit din partea guvernului de la Madrid tot sprijinul pentru emigrantii romani si pentru familiile acestora; in plus, în Spania n-a existat niciodata o politica sau o idee de discriminare sau de denigrare a românilor, ca in alte parti.


    Victor Ponta: ”Faptul ca într-o perioada dificila, un an si jumatate, nu a existat o discriminare împotriva românilor, cred ca este lucru important. Spania e un model de integrare si de tratament egal. Faptul ca avem programe speciale, de exemplu în zona educatiei – stiti, avem acel proiect de limba si cultura româna în scolile din Spania printr-o cooperare între cele doua guverne – este un lucru de subliniat, pozitiv. Aici depinde de capacitatea guvernului român sa investeasca mai mult în aceste programe.”



    Inainte de fi primit de regele Spaniei, Juan Carlos, seful guvernului de la Bucuresti s-a intilnit cu reprezentantii comunitatii românesti din zona Madridului. Ponta a discutat si cu seful executivului regional din Comunitatea Madrid, Ignacio Gonzalez, care a multumit pentru contributia românilor din Madrid la iesirea din actuala criza din Spania.

  • Dialog româno-maghiar

    Dialog româno-maghiar


    La călisearea a omologlui a lui ungar, János Martonyi, şeflu a diplomaţiil’ei di Bucureşti, Titus Corlăţean, feaţi unâ vizită oficială tru Ungaria, moeabeţli avândalui tru arada di lucru ahândusearea a lucurlui deadun sectorial şi anamisa di sinuri, ama şi ti darea silâ a alâxerlor comerciale.


    Andamusili a ministrului român cu oficialităţile di Budapista s-ţânurâ tru contextul câ tru bitisita a meslui brumar va s-umplâ 10 ani di la simnarea a declaraţiil’ei di Parteneriat Strategic şi 16 di ani di la simnarea şi intrarea bâgarea tru lucru a Tratatului di achicâseari, coopiarare şi bună viţinătate anamisa di România şi Ungaria. Ama şi tru condiţiile tru cari relaţiile bilatearale eara tru unâ vahti di kiro ma sensibilă tru meşl’i dit soni, maxus di itia a nascantor chestiuni ligati di minorităţile naţionale. Ministrul Titus Corlăţean feaţi ma multi pripuniri a partil’ei ungară:


    Prota ş-prota s- marcăm simbolic, tru toamna aiştui an, tru meslu brumar, că yiurtusim 10 ani di parteneriat strategic, unâ relaţie importantă şi tra vâsiliili a noastri, ama şi tra reghiuni şi Europa tut cu tut. Deftura s-ndrupâm deadun organizarea, anlu yinitor, posibil tru protlu semestru a anlui 2013, a unâl’ei andamusi tru scara a proţlor miniştri şi a miniştrilor competenţâ tra sâ zburâm ti len turlii di proiecte, prota ş-prota tru plan economic, infrastructură, energie, agricultură, proiecte europene pi cari România şi Ungaria li promoveadză deadun.”


    Caplu a diplomaţiei di Bucureşti câftă di altâ parti, a autorităţlor ungare s-acaţâ tru isapi sensibilităţile a partil’ei române tru ligătură cu subiecti tru cazlu a curi România şi Ungaria au mindueri ahoryea. Titus Corlăţean: Suntem în favoarea unei abordări echilibrate di dauli părţi tra prezervarea idintităţii naţionale a atilor două minorităţi şi aici, bineînţeles, că am exprimat şi aşteptările noastri şi sprijinul tra proiectele şi solicitările minorităţii române dit Ungaria, di prezervare a idintităţii, fie că vorbim di Biserică, fie că vorbim di educaţie în limba maternă, fie că vorbim di mass-media sau di alte proiecte importante tra românii dit Ungaria.


    Este adivărat că există şi puncte asupra cărora avem viziuni diferite, cum este cazul drepturilor colective, respictiv drepturilor individuale şi, dit acest punct di vedire, am rugat, la rândul nostru şi am solicitat părţii maghiare, să ia în considiarare şi sensibilităţile părţii române.” Potrivit ministrului ungar di externe, sensibilităţile ligati di minorităţile naţionale sunt reciproce, iar îngrijorările, îndoielile, revendicările şi politicile comunităţii maghiare dit România sunt hotărâte şi formulate di această comunitate. În ceea ce priveşte parteneriatul strategic, dauli părţi considiră că el trebuie consolidat, iar interesele comune să rămână un factor dicisiv.