Radio România Internațional

Tag: parteneriat strategic

  • Jurnal Românesc – 01.04.2022

    Jurnal Românesc – 01.04.2022

    Ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, a fost decorat de
    ministrul apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, cu Medalia
    Pentru Cooperare a Armatei Naţionale. Aflat la final de mandat,
    diplomatul român a primit distincţia în semn de recunoştinţă şi apreciere
    pentru contribuţia la dezvoltarea cooperării dintre Ambasada României şi
    Ministerul Apărării de la Chişinău. Anatolie Nosatîi i-a mulţumit ambasadorului
    pentru receptivitate şi pentru asistenţa oferită instituţiei de apărare pe
    parcursul activităţii sale în stânga Prutului şi a subliniat că România este şi
    rămâne un vecin şi un partener strategic valoros pentru Chişinău. El a apreciat
    că sprijinul venit din partea colegilor români s-a resimţit intens pe parcursul
    anilor, în special în consolidarea eforturilor de asigurare a păcii şi
    stabilităţii în regiune, precum şi în dezvoltarea sectorului de apărare.
    Totodată, ministrul moldovean a mulţumit guvernului de la Bucureşti pentru
    asistenţa oferită în domeniul învăţământului militar şi pentru pregătirea
    militarilor moldoveni în cadrul diferitelor exerciţii naţionale şi
    internaţionale. La rândul său, Daniel Ioniţă a transmis că statul român va
    sprijini în continuare Ministerul Apărării al Republicii Moldova în
    desfăşurarea proiectelor şi programelor direcţionate spre transformarea armatei
    moldovene într-o instituţie modernă, în conformitate cu standardele
    internaţionale.




    Alianţa pentru Unirea Românilor îi solicită Ministerului Afacerilor
    Externe să facă demersuri imediate pe lângă partea ucraineană
    pentru semnarea unui acord privind protejarea limbii române în ţara vecină, în
    beneficiul sutelor de mii de etnici români care trăiesc acolo.
    Autorităţile ucrainene trebuie să adopte toate măsurile pentru a asigura
    dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români, iar acest lucru se
    poate rezolva rapid, printr-un acord bilateral, a spus senatorul Claudiu
    Târziu. La rândul său, preşedintele formaţiunii, George Simion, a arătat că problemele
    cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina sunt multe, precum accesul
    la învăţământul în limba maternă, hărţuirea liderilor comunităţii româneşti,
    utilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie, finanţarea
    activităţilor asociaţiilor minorităţii române, mass-media în limba română,
    păstrarea identităţii religioase şi limba română ca limbă de cult. El a adăugat
    că problema referitoare la dreptul de a învăţa în limba maternă poate fi
    soluţionată imediat, iar în intervenţia video pe care o va avea, pe
    4 aprilie, în Parlamentul României preşedintele Zelenski trebuie să facă
    referire la acest lucru. Liderul de la Kiev a declarat, recent, că îşi
    doreşte să semneze un acord cu ţările vecine pentru protejarea limbilor
    minorităţilor naţionale din Ucraina. Aproximativ 410.000 de etnici români
    trăiesc în Ucraina şi reprezintă a doua minoritate naţională din statul vecin,
    după ruşi.




    O serie de evenimente tematice se vor desfăşura în următoarele luni
    pentru a marca împlinirea a 25 de ani de Parteneriat Strategic între România şi
    Statele Unite ale Americii, a anunţat Ambasada României la Washington. Este
    vorba despre Festivalul Weekend românesc pe malul Potomacului’, un
    concert-spectacol susţinut de Marius Mihalache Band, un eveniment expoziţional
    şi concert, însoţite de lansarea discului aniversar Electrecord – Romania
    in Vinyl Covers, Festivalul de Film Românesc din Washington, un spectacol
    de jocuri laser proiectate pe faţada Galeriei Naţionale de Artă din Washington,
    precum şi mese rotunde, dezbateri şi ceremonii de decorare a unor personalităţi
    româno-americane care au contribuit la dezvoltarea relaţiei dintre cele două
    ţări. Ambasada precizează că evenimentele vor fi organizate împreună cu
    Institutul Cultural Român din New York, cu implicarea unor think tank-uri şi
    instituţii culturale americane. De asemenea, reprezentanţa diplomatică
    transmite că intenţionează să continue turneul 50 States, One
    Community, în cadrul căruia ambasadorul Andrei Muraru se deplasează în
    statele americane, unde are întâlniri cu politicieni, cu reprezentanţi ai
    mediului de afaceri şi cu membrii comunităţilor de români.




    Galeria Gaep participă la Târgul Internațional de Artă Modernă și
    Contemporană MiArt, ce are loc în perioada 1-3 aprilie, la Milano, în Italia.
    Galeria expune în secțiunea Emergent, dedicată galeriilor ce reprezintă artiști
    din noile generații, lucrări semnate de Sebastian Moldovan și Mihai Plătică.
    Amândoi folosesc desenul, sculptura și fotografia în moduri ingenioase, pentru
    a examina natura materiei. Sebastian Moldovan trăiește și lucrează în
    București. Mediile sale predilecte de exprimare sunt instalațiile, video și
    desenul. A expus atât în ţară, cât şi în străinătate, în China şi Italia. Mihai
    Plătică trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Lucrările sale au fost prezentate
    recent la Muzeul de Artă din Cluj și într-o expoziție de grup desfășurată în
    trei orașe în cadrul proiectului de coproducție europeană Both Ways. Ediția de
    anul acesta a MiArt reuneşte 150 de galerii din 21 de țări, iar Galeria Gaep se
    află la a cincea prezenţă.


  • Iohannis: ”Parcurgem cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial”

    Iohannis: ”Parcurgem cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial”

    Președintele României, Klaus Iohannis, a afirmat, marți, la București, că invazia din Ucraina a demonstrat, încă o dată, necesitatea consolidării flancului estic al NATO. El a făcut această declarație la reuniunea trilaterală România – Polonia – Turcia la nivel de consilieri prezidenţiali pentru securitate naţională.

    Şeful statului român a salutat măsurile adoptate, recent, la nivelul Alianţei Nord-Atlantice privind suplimentarea forţelor, activarea planurilor de răspuns gradual şi desfăşurarea, în premieră, a Forţei NATO de Răspuns ca parte a apărării colective. El a subliniat că este cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial şi că România condamnă ferm agresiunea militară rusă asupra Ucrainei, sprijină ferm suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi va continuă să acorde asistenţă multidimensională Kievului în aceste momente dificile pentru poporul ucrainean.

    Totodată, președintele Iohannis a precizat că România apreciază, în mod deosebit, parteneriatele strategice cu Polonia şi Turcia şi cooperarea bilaterală excelentă cu aceste ţări în multiple domenii de interes comun.

  • Discuţie româno-americană despre securitate şi apărare

    Discuţie româno-americană despre securitate şi apărare

    Ambsadorul României în SUA, Andrei Muraru, s-a întâlnit cu ambasadoarea Bonnie Jenkins, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în cadrul Departamentului de Stat al SUA. Cei doi oficiali au discutat despre Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, aflat anul acesta la cea de-a 25-a aniversare, despre cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării, inclusiv în cadrul NATO.



    De asemenea, împreună cu subsecretarul de stat american, diplomatul român a evidențiat importanța proiectului strategic comun de apărare împotriva rachetelor balistice Aegis Ashore de la Deveselu, o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată, ca parte integrantă a capabilității aliate de apărare antirachetă.

  • România – SUA, 10 ani de parteneriat strategic pentru secolul XXI

    România – SUA, 10 ani de parteneriat strategic pentru secolul XXI

    Pe 13 septembrie, s-au împlinit 10 ani de la încheierea parteneriatului strategic pentru secolul XXI între București și Washington și semnarea Acordului privind amplasarea Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România. Cu acest prilej, Ministerul român al Afacerilor Externe şi Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii au transmis o declarație comună potrivit căreia România și SUA vor fi, în continuare, avanposturi ale valorilor euroatlantice şi vor întâmpina provocările viitorului împreună, ca prieteni şi aliaţi.



    MAE amintește că, de la lansarea sa, în 1997, Parteneriatul Strategic a reprezentat un reper esenţial al politicii externe româneşti şi unul dintre pilonii de bază ai acesteia, alături de apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană. In același timp, parteneriatul constituie un instrument eficient de sprijinire a eforturilor interne în domenii precum consolidarea securităţii, creşterea prosperităţii, susţinerea reformei politice, economice, militare şi administrative.



    Cooperarea dintre România şi SUA s-a consolidat şi diversificat constant, astfel încât, în 2011, s-a decis dezvoltarea Parteneriatului prin stabilirea dimensiunilor principale ale relaţiei bilaterale, care includ dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură. MAE reamintește că negocierile referitoare la un acord privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice au început în 2010.



    În acest context, a fost negociat un text politic de Declaraţie Comună, negociatorul-şef din partea României fiind actualul ministru al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. În decembrie 2015 a fost declarată capacitatea tehnică a Facilităţii Antirachetă de la Deveselu, iar ceremonia de inaugurare a avut loc în mai 2016. Ministerul de Externe de la București precizează că Acordul demonstrează angajamentul Statelor Unite faţă de securitatea europeană şi reprezintă o contribuţie comună a României şi a Statelor Unite la apărarea colectivă, în cadrul NATO.



    Sistemul de apărare antirachetă al NATO este exclusiv defensiv şi vizează ameninţări din afara spaţiului euro-atlantic. Intr-un mesaj transmis la celebrarea a 10 ani de la semnarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul strategic, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, David Muniz, a evidențiat faptul că România rămâne o verigă esenţială în lanţul apărării antirachetă al NATO. România a luptat cot la cot cu America şi celelalte forţe ale aliaţilor în unele dintre cele mai dure şi letale teatre de operaţiuni din lume, iar militarii români au onorat acest angajament vitejeşte şi au plătit un preţ incredibil de scump, a mai afirmat David Muniz.


  • NATO şi Marea Neagră

    NATO şi Marea Neagră

    Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a participat recent la o dezbatere online unde a realizat o analiză asupra mediului de securitate şi a evoluţiilor geopolitice din regiunea Mării Negre, precum şi asupra priorităţilor Romaniei în regiune şi a modalităţilor de promovare a acestora.

    Şeful diplomaţiei de la București a evidenţiat rolul cooperării regionale la Marea Neagră, ca modalitate esenţială pentru consolidarea încrederii reciproce şi promovarea păcii, stabilităţii, prosperităţii şi securităţii în regiune. Totodată, el a prezentat cele mai importante rezultate ale reuniunii Trilateralei pe teme de securitate România-Polonia-Turcia, la nivel de miniştri ai afacerilor externe, găzduită la Bucureşti în luna aprilie, evidenţiind importanţa acestui format pentru coordonarea poziţiilor celor trei state în cadrul NATO, inclusiv pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe întreg Flancul Estic.

    Șeful diplomației romane a tras atenţia şi asupra conflictelor îngheţate sau prelungite din regiune, care, prin natura lor, pot să devină active în orice moment, cu consecinţe nefaste pentru populaţia locală. El a explicat că, prin existenţa acestora, este perpetuată o stare permanentă de tensiune şi instabilitate, cu privarea de drepturi fundamentale şi oportunităţi economico-sociale reale, dar şi pentru regiunea Mării Negre în ansamblu.

    Totodată, ministrul român a atras atenţia asupra provocărilor pe care aceste conflicte le aduc la adresa ordinii internaţionale bazate pe reguli şi la adresa tranziţiei democratice a statelor din vecinătatea UE, precum şi a securităţii europene şi euro-atlantice în sens larg. În ceea ce privește Rusia, Bucureştiul este îngrijorat de prezenţa militară sporită a Kremlinului în regiune, a apreciat Bogdan Aurescu.

    România face parte din NATO – cea mai de succes şi cea mai puternică alianţă militară din istorie. Nu ne simţim ameninţaţi, dar, în acelaşi timp, suntem îngrijoraţi când vedem o deplasare masivă de militari, o asemenea demonstraţie de forţă militară în regiune, a mai spus oficialul roman.

    Bogdan Aurescu a evidenţiat și caracterul consistent şi robust al Parteneriatului Strategic al României cu Statele Unite, bazat pe încredere reciprocă, credibilitate, predictibilitate şi valori şi interese împărtăşite.

    La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, s-a întâlnit, joi, cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite în România, prilej cu care a subliniat importanţa continuării şi aprofundării Parteneriatului strategic dintre București și Washington. Acesta este unul dintre pilonii de bază ai politicii externe a Romaniei, a apreciat Ludovic Orban, care a menţionat şi cooperarea militară şi de securitate cu Statele Unite în cadrul NATO.


  • România şi parteneriatele strategice

    România şi parteneriatele strategice

    Lansat în iulie
    1997, cu prilejul vizitei la București a liderului de atunci de la Casa Albă,
    Bill Clinton, Parteneriatul strategic dintre România și SUA reprezintă un reper
    esențial al politicii externe a Bucureștiului și, subliniază Ministerul român
    de Externe, un instrument eficient de sprijinire a eforturilor interne în
    domeniul reformei politice, economice, militare și administrative.


    În contextul
    combaterii pandemiei de COVID-19, anul 2020 a marcat noi modalități de
    consolidare a acestui parteneriat, prin sprijinul reciproc pe care cele două
    țări și l-au acordat, fie că a fost vorba de facilitarea transportului aerian
    de materiale medicale în România, repatrieri de cetățeni sau schimb de
    experiență și ajutor prin dislocarea unei echipe medicale de la București în
    statul Alabama.


    2020 a
    fost şi anul aniversării a 140 de ani de relaţii diplomatice bilaterale, un
    moment de reflecţie şi proiecţie spre viitor, cu încrederea dată de faptul că
    legăturile dintre ţările noastre sunt mai puternice ca oricând    , a amintit președintele
    Klaus Iohannis, la ceremonia de decorare cu Ordinul Național Steaua României în grad de Mare
    Cruce a ambasadorului Adrian Zuckerman, ajuns la final de mandat odată cu schimbarea
    liderului de la Casa Albă.


    2021 este anul celebrării unui deceniu de la încheierea Declaraţiei Comune
    privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între București şi Washington
    şi a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare antirachetă al SUA în
    România    , a mai spus șeful statului, exprimându-și convingerea că, împreună cu noua
    administraţie americană, dezvoltarea parteneriatului şi a solidei relaţii de
    încredere construite în baza valorilor şi a intereselor comune va continua.


    Președintele
    a amintit, totodată, progresele înregistrate în ultimul an şi proiectele
    bilaterale importante din domeniul securităţii şi apărării, din cel economic şi
    al cooperării energetice.

    România este o ţară uimitoare, o ţară cu un viitor
    luminos şi cu un potenţial nelimitat    , a punctat și ambasadorul Adrian Zuckerman, amintind că s-a născut în România.


    O altă punte a
    României pe direcția externă, de această dată cu Franța, a fost consolidată
    prin discuțiile dintre premierul Florin Cîțu și omologul său francez, Jean
    Castex.

    M-am bucurat să constat
    continuitatea relaţiilor bilaterale dintre Franţa şi România, relaţii care au o
    istorie lungă şi de succes în mai multe domenii. Dincolo de discuţiile
    referitoare la evoluţia pandemiei şi a procesului de vaccinare din cele două
    ţări, am reiterat cât de importante sunt companiile franceze în procesul de
    relansare economică a României     – a scris pe pagina sa de Facebook premierul
    român, după discuția telefonică.


    Oficialul
    de la Paris a exprimat, la rândul său, sprijinul deplin pe care Franţa îl va da,
    în continuare, României în toate proiectele comune.

  • Consolidarea parteneriatului România-Republica Moldova

    Consolidarea parteneriatului România-Republica Moldova

    La nici o săptămână de la învestirea, pe 24 decembrie, a noului
    preşedinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, omologul său român, Klaus
    Iohannis, a mers la Chişinău. A fost prima vizită la nivel înalt primită de
    Maia Sandu, după preluarea mandatului, în urma alegerilor de pe 15 noiembrie,
    în care l-a învins pe fostul şef al statului, socialistul filorus Igor Dodon. Aşa
    cum anticipa Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti, aceasta a oferit
    cadrul pentru transmiterea unui puternic mesaj de susţinere pentru noul
    preşedinte şi pentru cetăţenii moldoveni, în efortul de democratizare, de
    implementare ireversibilă a principiilor statului de drept şi de consolidare
    atât a parcursului european, cât şi a relaţiilor privilegiate cu România.

    Preşedintele
    Iohannis a anunţat că Bucureştiul va furniza statului vecin 200 de mii de doze
    de vaccin anti-COVID-19, 6000 de tone
    de motorină pentru agricultori şi cel puţin 250 de mii de euro pentru
    susţinerea societăţii civile şi mass-media. Klaus Iohannis: Mă
    bucur că această vizită la Chişinău se realizează pe fondul unui vot masiv al
    cetăţenilor Republicii Moldova, în favoarea implementării reformelor
    democratice, în conformitate cu valorile integrării europene.

    Pentru
    Maia Sandu, vizita omologului său marchează ieşirea republicii din izolarea externă în care-o aruncaseră
    administraţiile pro-moscovite: Mă bucur că, începând cu ziua de astăzi,
    Republica Moldova şi România reintră într-o interacţiune firească, frăţească şi
    deschisă. În aceste zile, Republica Moldova păşeşte într-o nouă etapă a ieşirii
    din izolare internaţională şi de conexiune la spaţiul european.

    Cei
    doi şefi de stat au semnat o declaraţie comună privind consolidarea
    Parteneriatului Strategic dintre Republica Moldova şi România, ce reconfirmă
    relaţia bilaterală specială, precum şi angajamentul Chişinăului de a-şi continua
    parcursul european. Deţinătoare şi a cetăţeniei române, economistă, cu un
    masterat în administraţie publică la universitatea americană Harvard, fost consilier al directorului executiv
    al Băncii Mondiale, fost ministru şi fost premier la Chişinău, Maia Sandu a
    devenit, la 48 de ani, primul preşedinte femeie al Republicii Moldova, la trei
    decenii după proclamarea independenţei faţă de Moscova. Toţi analiştii spun că mandatul prezidenţial va fi incomparabil
    mai dificil decât scrutinul în care l-a surcalsat pe Dodon.

    Maia Sandu e şeful
    celui mai sărac stat din Europa, aşa cum o atestă clasamentele de specialitate.
    Ea a preluat o administraţie măcinată de corupţie şi împănată de clientela
    politică a fostului preşedinte şi va trebui să coabiteze cu un Guvern demisionar
    socialist şi să colaboreze cu un Parlament dominat tot de stânga. Cei mai
    importanţi aliaţi ai noului preşedinte sunt cetăţenii propriei republici,
    Uniunea Europeană şi, ca întotdeauna, România.

  • Consolidarea parteneriatului România – SUA

    Consolidarea parteneriatului România – SUA

    Aflat într-o vizită oficială la Washington, ministrul român al Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi omologul său american, Mark Esper, au semnat, joi, ‘Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul Apărării pentru perioada 2020-2030’.

    Documentul cuprinde priorităţile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotaţia continuă a forţelor SUA în România, întărirea eforturilor în domeniul securităţii cibernetice, rezilienţei, respectiv asistenţa SUA pentru îndeplinirea ţintelor de capabilităţi aliate şi modernizarea forţelor armate.

    Ţările noastre se bucură de un Parteneriat strategic excepţional şi durabil, construit în timp şi în multe misiuni în teatrele de operaţii, unde militarii noştri au luptat împreună. Statele Unite sunt partenerul nostru de încredere şi aliatul de nădejde’, a spus ministrul român al Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă.


    Acesta a accentuat faptul că intensificarea programului de exerciţii desfăşurate pe teritoriul României, în cadru aliat şi bilateral cu forţele armate ale SUA, este parte a obiectivului general de consolidare a prezenţei şi vizibilităţii NATO pe flancul estic.


    În același timp, Nicolae Ciucă a subliniat preocuparea Armatei României pentru îmbunătăţirea elementelor de mobilitate militară, dovadă fiind programele demarate deja pentru modernizarea infrastructurii bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii. Ministrul Apărării de la București a amintit că, în urmă cu câteva săptămâni, în România a fost recepţionat primul sistem PATRIOT, ţara fiind prima din Flancul Estic care are în dotarea forţelor sale armate sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare.


    La rândul său, secretarul american al Apărării, Mark Esper, a declarat ca angajamentul Statelor Unite faţă de articolul 5 al NATO este de neclintit şi a adăugat că America stă umăr la umăr cu România.

    Legăturile dintre Statele Unite şi România nu au fost niciodată mai puternice ca acumˮ, a spus oficialul de la Washington, care a vorbit despre importanţa României ca aliat, atât datorită poziţiei sale pe flancul estic al NATO, cât şi la Marea Neagră.


    După cum a transmis corespondentul Radio România la Washington, Mark Esper a mulțumit României, afirmând că a găzduit, cu regularitate, exerciţii de instruire care au ridicat gradul de interoperabilitate şi au consolidat măsurile de descurajare a Rusiei pe flancul estic al NATO.

    Suntem, de asemenea, recunoscători pentru angajamentul puternic al României faţă de apărarea alianţei, în mod special prin găzduirea facilităţii de apărare antirachetă Aegis Ashore, care reprezintă un element-cheie în sistemul de apărare al NATO. Mai mult, România a ridicat nivelul alocărilor pentru apărare, depăşind nivelul de două procente din PIBˮ, a subliniat secretarul american al Apărării.

  • Priorităţi ale politicii externe româneşti

    Priorităţi ale politicii externe româneşti

    În ziua a doua a Reuniunii
    Anuale a Diplomaţiei Române, şefii de misiuni şi consulii generali ai României
    au fost primiţi de preşedintele Klaus Iohannis. Acesta a declarat că aderarea
    la spaţiul Schengen şi la zona euro, atunci când toate condiţiile vor fi
    îndeplinite, rămân în continuare priorităţi pentru România. Totodată, Klaus Iohannis
    le-a transmis diplomaţilor că trebuie valorificat capitalul de încredere
    obţinut de România cu ocazia deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE.


    În
    discursul său, şeful statului a subliniat că Parteneriatul Strategic cu SUA a
    devenit mai robust şi a dobândit mai multă substanţă şi durabilitate.
    Declaraţia comună adoptată, săptămâna trecută, la Washington a marcat decisiva
    aprofundare a Parteneriatului Strategic în domenii esenţiale – a mai spus Klaus
    Iohannis: În actualul context internaţional, foarte complex, dimensiunea de
    securitate şi apărare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite a ajuns la
    un nivel de excelenţă. Trebuie să acţionăm şi pe viitor pentru consolidarea
    dialogului politic bilateral, a cooperării militare şi de securitate, pentru
    creşterea prezenţei investiţionale strategice a SUA în România, mai ales în
    sectorul energetic, pentru creşterea schimburilor comerciale şi întărirea
    coordonării în privinţa evoluţiilor regionale şi globale.


    Şeful
    statului le-a sugerat celor prezenţi să le transmită partenerilor ţării că
    România are o democraţie solidă şi rămâne un aliat credibil şi stabil în orice
    condiţii. Cât priveşte relaţia cu Republica Moldova vecină (ex-sovietică,
    majoritar românofonă), aceasta reprezintă o prioritate de prim rang pentru
    România, a punctat Klaus Iohannis, încurajându-i pe diplomaţii români să
    acţioneze în continuare pentru a maximiza beneficiile acţiunii UE la Chişinău.
    Şeful statului a mai arătat că relaţia cu Franţa a atins în ultimul an un nou
    nivel, iar cea cu Germania este caracterizată de un dinamism susţinut de
    puternice legături economice, sociale şi umane.


    Totodată, şeful statului a
    subliniat că după Brexit va fi importantă actualizarea şi aprofundarea
    parteneriatului strategic cu Marea Britanie. La finalul zilei, preşedintele
    României a avut o convorbire telefonică cu prim-ministrul britanic, Boris Johnson.
    Au fost discutate, în principal, relaţiile bilaterale, precum şi aspecte legate
    de procesul de retragere a Marii Britanii din UE. Referitor la Brexit,
    preşedintele României a subliniat că o retragere ordonantă a Regatului Unit din
    Uniune este atât în interesul Marii Britanii, cât şi al Uniunii. La rândul său,
    Boris Johnson l-a asigurat pe Klaus Iohannis că protejarea drepturilor
    cetăţenilor români din Marea Britanie, după Brexit, reprezintă un aspect foarte
    important pentru Guvernul de la Londra, iar acţiunile autorităţilor britanice
    vor viza cu prioritate acest obiectiv.

  • Jurnal românesc – 21.08.2019

    Jurnal românesc – 21.08.2019

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a fost primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump.
    Cei doi lideri au adoptat o declaraţie comună privind dezvoltarea
    Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite. Cele două părţi se
    angajează să acţioneze împreună, ca prieteni şi aliaţi în vederea
    creării de noi oportunităţi pentru creşterea securităţii, dezvoltării şi
    prosperităţii, şi pentru a răspunde mai bine provocărilor şi responsabilităţilor
    globale. În document se mai menţionează poziţia comună faţă de proiectele
    energetice, cu accent pe dezvoltarea celor care reduc dependenţa de gazul
    rusesc, şi faţă de necesitatea unei relaţii trans-atlantice puternice.
    Totodată, cele două state au semnat un memorandum de înţelegere privind
    tehnologia 5G prin care afirmă că vor evita riscurile de securitate care
    însoţesc investiţiile chineze în acest tip de reţele de telecomunicaţii.
    Declaraţia comună face referire şi la procesul de eliminare a vizelor pentru cetăţenii
    români. SUA şi-au reiterat astfel sprijinul pentru eforturile României de a
    deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu
    cerinţele legislaţiei americane. Aceasta a fost a doua vizită la Washington a
    preşedintelui Klaus Iohannis, care a declarat, după întrevederea cu Donald
    Trump, că va impulsiona cu siguranţă dezvoltarea Parteneriatului strategic
    dintre cele două ţări. Iohannis a precizat că o eventuală vizită în România a
    preşedintelui Trump s-ar putea concretiza după alegerile prezidenţiale din SUA,
    programate pentru noiembrie 2020.




    Doar 47% dintre
    românii care au plecat în străinătate vor să se întoarcă în ţară, faţă de 57%
    în 2017, relevă rezultatele unui studiu realizat de Open-I Research, la comanda
    RePatriot, un proiect al Romanian Business Leaders. Cercetarea a avut loc în
    perioada în iulie – august, în baza unui chestionar completat online de către
    1810 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda,
    Germania, SUA, Franţa, Canada, Austria, Norvegia şi Belgia. Din cei 53% care au
    declarat că nu vor să se întoarcă în România, 83% spun că principalul motiv
    este corupţia şi 72%, viaţa politică actuală. Dacă aceste probleme s-ar
    ameliora, împreună cu îmbunătăţirea sistemului sanitar, educaţional şi
    reducerea birocraţiei, aceştia ar lua în considerare repatrierea, a
    afirmat Adina Nica, managing director al Open-I Research. Reprezentanţii
    RePatriot au cerut autorităţilor simplificarea procedurilor pentru recăpătarea
    cetăţeniei române, pentru exprimarea votului, pentru recunoaşterea diplomelor
    din străinătate, precum şi a celor din momentul în care emigranţii revin acasă
    temporar sau definitiv. Proiectul RePatriot a fost lansat în 2015 de către
    Fundaţia Romanian Business Leaders, o comunitate de antreprenori, manageri şi
    profesionişti români din diverse domenii.




    Peste 20.000 de
    români s-au înregistrat online pe portalul www.votstrainatate.ro până luni, 19
    august, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Instituţia precizează că
    numărul celor care au optat pentru votul prin corespondenţă a depăşit 10.000 şi
    reiterează îndemnul adresat românilor din diaspora de a opta pentru această
    procedură simplă şi sigură, care permite evitarea aglomeraţiei de la secţiile
    de votare şi anularea costurilor deplasării la urne. Pentru a putea vota prin
    corespondenţă, românii cu drept de vot din străinătate trebuie să completeze
    online un formular pe portalul votstrainatate.ro căruia să-i ataşeze copia
    scanată sau fotografia actului de identitate şi copia documentului care
    dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile statului gazdă. AEP
    atrage atenţia că înregistrarea pe portalul www.votstrainatate.ro se poate face
    doar în nume propriu şi că formularele vor rămâne deschise până pe 11
    septembrie. Cei care au întrebări şi sesizări legate de procedura de
    preînregistrare şi înscriere le pot adresa prin email la adresa
    contact@votstrainatate.ro.

  • UPDATE 3 Întâlnirea preşedinţilor SUA şi României, la Casa Albă

    UPDATE 3 Întâlnirea preşedinţilor SUA şi României, la Casa Albă

    UPDATE 3


    Viitorul României şi relaţia României cu SUA sunt foarte, foarte luminoase, se arată într-un comunicat difuzat marţi de Casa Albă, cu ocazia vizitei de lucru a preşedintelui Klaus Iohannis în SUA. Potrivit sursei citate, preşedintele Trump l-a primit la Casa Albă pe omologul său român pentru a reafirma şi celebra parteneriatul strategic puternic dintre cele două ţări.



    România, care sărbătoreşte 30 de ani de libertate şi democraţie în 2019, continuă să înregistreze mari progrese în depăşirea moştenirii comunismului, se menţionează în comunicat.



    În contextul în care Statele Unite şi România au o relaţie din ce în ce mai importantă în domeniile securităţii, energiei, nuclear civil şi cibernetic de care beneficiază ambele, cele două ţări ale noastre vor continua să lucreze împreună pentru a face faţă provocărilor comune de securitate şi pentru a îmbunătăţi şi mai mult parteneriatul nostru economic şi energetic, potrivit comunicatului.



    Preşedintele Donald Trump intenţionează să extindă legăturile dintre cele două ţări, sprijinind eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver de renunţare la viză, în conformitate cu cerinţele legislaţiei Statelor Unite, se arată în Comunicat. Printre altele, Casa Albă notează că România este un aliat valoros al NATO ce sprijină eforturile de securitate ale Statelor Unite şi internaţionale în regiune şi la nivel global.



    Marcând 15 ani de la aderarea la Alianţă, România s-a dovedit a fi un aliat puternic al NATO şi îşi îndeplineşte angajamentul de a aloca cel puţin 2% din PIB-ul său pentru cheltuielile de apărare, mai notează Casa Albă.



    Militarii noştri lucrează împreună pentru a consolida descurajarea pe Flancul Estic al NATO şi, în urma unei întâlniri anterioare cu preşedintele Trump, România îşi modernizează armata cu mai multe sisteme americane, inclusiv sisteme de apărare şi antirachetă Patriot, se subliniază în comunicatul Casei Albe. România găzduieşte o prezenţă rotativă de aproximativ 1.000 de militari americani, precum şi un sit Aegis Ashore al Statelor Unite care sprijină sistemul de apărare antirachete balistice al NATO.



    De asemenea, România se angajează să colaboreze cu Statele Unite pentru a combate ameninţările de cibersecuritate pe care le reprezintă furnizorii chinezi în reţelele 5G, potrivit comunicatului Casei Albe.



    Statele Unite vor lucra cu România pentru îmbunătăţirea climatului său de investiţii şi pentru a ajuta ţara să folosească mai bine resursele sale vaste de gaze naturale, se mai arată în comunicat, care notează că aceste eforturi vor creşte oportunităţile de investiţii pentru companiile americane, vor spori prosperitatea poporului român şi vor îmbunătăţi securitatea energetică în toată regiunea.



    România susţine eforturile administraţiei Trump de diversificare energetică în Europa, care reduc dependenţa ţărilor europene de sursele de energie ruseşti, notează Casa Albă în comunicatul citat, adăugând că România s-a opus Nord Stream II şi altor proiecte de conducte ce cresc dependenţa Europei faţă de Rusia.



    Statele Unite şi România sunt susţinători puternici ai Iniţiativei celor Trei Mări, care este importantă pentru creşterea accesului la piaţa energetică şi securitate, conchide comunicatul Casei Albe.



    Întâlnirea



    —————


    UPDATE 2


    Preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său american, Donald Trump, au adoptat marţi o declaraţie comună în care SUA îşi reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerinţele legislaţiei SUA.



    Ca preşedinţi ai României şi Statelor Unite ale Americii, acţionăm împreună, ca prieteni şi aliaţi, pentru a avansa Parteneriatul nostru Strategic robust şi durabil. Prin parteneriatul nostru, care se aprofundează, vom crea noi oportunităţi pentru creşterea securităţii, dezvoltării şi prosperităţii şi pentru a răspunde mai bine provocărilor şi responsabilităţilor globale pe care le împărtăşim, se arată în declaraţie.



    De asemenea, în textul documentului sunt rememorate Revoluţia din 1989 şi aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO. Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forţelor noastre armate şi pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităţilor. Militarii noştri acţionează umăr la umăr pentru apărarea libertăţii şi în vederea consolidării posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, căutăm să evităm riscurile de securitate care însoţesc investiţiile chineze în reţelele de telecomunicaţii 5G, se menţionează în declaraţia comună.



    În document se precizează că România şi Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate naţională. Subliniem opoziţia noastră faţă de Nord Stream 2 şi alte proiecte care îi fac pe aliaţii şi partenerii noştri dependenţi energetic faţă de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potenţialul de a creşte prosperitatea statelor noastre, precum şi de a întări securitatea energetică a Europei. România şi Statele Unite vor analiza modalităţi de îmbunătăţire a climatului investiţional în domeniul energiei în beneficiul ambelor ţări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile, se afirmă în text.



    În declaraţia adoptată se afirmă că excelentul parteneriat dintre România şi SUA în domeniul aplicării legii şi al luptei împotriva corupţiei se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc faţă de statul de drept şi o justiţie independentă, care sunt puternic susţinute de poporul român.



    Subliniem că buna guvernare constituie baza securităţii şi prosperităţii noastre comune, se arată în document. Cele două părţi se angajează să consolideze, pe mai departe, relaţia comercială şi să încurajeze creşterea investiţiilor în ambele ţări.



    ————-


    UPDATE


    Președintele Klaus Iohannis a declarat după întâlnirea la Casa Albă cu liderul american Donald Trump că a avut o întâlnire excelentă cu acesta, că a discutat pragmatic și deschis despre căile de aprofundare și extindere a parteneriatului strategic şi că, personal, va continua să fie implicat total în dezvoltarea parteneriatului cu SUA. Președintele Trump a apreciat sprijinul puternic pe care românii, în majoritate covârșitoare, îl dau relației cu SUA, iar pe parcursul mandatului României la președinția Consiliului UE, România a avut ocazia să se coordoneze eficient cu SUA pe dosare de interes reciproc.



    Sunt convins că Parteneriatul nostru strategic va continua să genereze rezultate pozitive. Am adoptat împreună o declarație comună, este prima dată când am făcut acest pas. Este un document foarte important pentru progresul Parteneriatului strategic bilateral şi este esențială dezvoltarea acestui Parteneriat în toate domeniile, a adăugat Iohannis.



    Președintele Trump a exprimat o deosebită apreciere că România a fost primul stat aliat care în mandatul său a atins nivelul de 2% din PIB pentru apărare şi a mulțumit pentru prezența românească din Afganistan. Am arătat președintelui Trump importanța creșterii prezenței militare americane în România şi am discutat despre securitatea la Marea Neagră, a mai spus Iohannis.



    Un loc important în discuție l-a ocupat și relația economică bilaterală unde trebuie făcut mai mult. Cu ocazia vizitei, a fost semnat un memorandum de înțelegere privind tehnologia 5G şi s-a discutat despre admiterea României în programul Visa Waver, de eliminare a vizelor necesare românilor pentru a intra în SUA, a mai declarat şeful statului român.



    L-am asigurat pe Preşedintele Trump că voi continua să susțin ferm lupta împotriva corupției şi că România va rămâne un partener strategic de încredere. Pot spune că a fost o nouă întâlnire foarte bună cu domnul președinte într-un moment simbolic: 30 de ani de la Revoluția din 1989 și 15 ani de la aderarea la NATO. În context, am arătat disponibilitatea de a găzdui contingente mai mari americane și președintele Trump a fost foarte deschis. Vrem să avem mai mulți militari în Brigada multinațională, în comandamentul regional pe care dorim să-l creăm. Tema va fi urmărită în continuare de secretarul Apărării, a făcut cunoscut Klaus Iohannis.



    —————


    Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit marţi, la Washington, de omologul său american, Donald Trump, la Casa Albă. Avem o relație foarte bună cu România, mai bună ca oricând”, a declarat Donald Trump, în Biroul Oval, alături de Klaus Iohannis, despre care a spus că are respect pentru ceea ce face și pentru ceea ce se întâmplă în România”. Trump a adăugat că sunt foarte mulți români în Statele Unite, iar americanii iubesc românii, au o relație foarte bună cu ei”.



    Acum avem avem ocazia să vorbim despre parteneriatul strategic dintre România și SUA. Facem tot ceea ce se poate la nivelul NATO și cred că suntem pe drumul cel bun în acest sens”, a declarat, la rândul său, Klaus Iohannis.



    Aş vrea să subliniez că este important că mă aflu din nou aici cu domnul preşedinte şi avem oportunitatea să discutăm despre parteneriatul foarte bun. Sub conducerea dumneavoastră am progresat şi vom continua să facem acest lucru. Este foarte important pentru noi şi cred că suntem pe calea cea bună, a spuspreşedintele Iohannis.



    Preşedintele american a afirmat că i-ar plăcea să vină în vizită în România, adăugând că este o chestiune pe care o va discuta cu omologul său român.

  • Sprijin de la Bucureşti pentru Republica Moldova

    Sprijin de la Bucureşti pentru Republica Moldova

    Când, pe 27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la
    Moscova, Chişinăul şi-a proclamat independenţa, România a fost prima ţară din
    lume care, în aceeaşi zi, a recunoscut statalitatea noului său vecin. Apoi,
    vreme de aproape trei decenii a fost, politic, diplomatic, financiar, cel mai
    energic şi consecvent susţinător al suveranităţii şi integrităţii acestuia,
    precum şi al aspiraţiilor sale de integrare europeană. Acolo trăiesc trei
    milioane de vorbitori de română, iar un milion dintre aceştia sunt şi cetăţeni
    români. Bucureştiul a fost, în mod firesc, îngrijorat de blocajul politic de
    luna aceasta, de la Chişinău, unde două guverne paralele îşi revendicau
    legitimitatea şi se acuzau reciproc de uzurparea puterii. Toată lumea, în
    România, s-a felicitat pentru deznodământul paşnic al crizei.


    Miercuri, Parlamentul
    bicameral de la Bucureşti a adoptat, în sedinţa comună în plen, o declaraţie în
    care îşi exprimă susţinerea pentru guvernul legitim al Republicii Moldova,
    constituit conform votului de încredere acordat pe 8 iunie. Cu 270 de voturi
    pentru, trei împotrivă şi 16 abţineri, senatorii si deputaţii români solicită
    Guvernului de la Bucureşti să continue implementarea Parteneriatului Strategic
    bilateral cu statul vecin.


    Preşedintele Comisiei pentru politică externă din
    Senat, Cristian Dumitrescu: Îndeamnă partidele şi forţele politice de
    la Chişinău aflate la guvernare sau în opoziţie la colaborare parlamentară şi
    politică, în conformitate cu regulile de bază ale democraţiei. Reiterează şi
    întăreşte sprijinul permanent al României faţă de aspiraţiile europene ale
    Republicii Moldova şi aşteaptă un angajament ferm din partea guvernului pentru
    continuarea parcursului european, prin implementarea reformelor structurale
    profunde în măsură să consolideze şi să dezvolte construcţia democratică de la
    Chişinău şi să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană.


    Tot miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a avut convorbiri telefonice cu
    premierul şi viceprim-ministrul Republicii Moldova, pro-europenii Maia Sandu şi
    Andrei Năstase, precum şi cu omologul său socialist filorus, Igor Dodon. Discuţiile
    au avut loc după ce, la summitul comunitar de săptămâna trecută, la iniţiativa
    preşedintelui Iohannis, liderii europeni au salutat transferul paşnic de putere
    de la Chişinău şi au agreat consolidarea sprijinului UE pentru Republica
    Moldova pe baza unor măsuri concrete. Premierul Sandu a decis, de altfel, ca
    prima sa vizită externă să aibă loc la Bucureşti, pe 2 iulie, deşi anterior
    anunţase că va merge prima oară la Bruxelles.


    Comentatorii remarcă faptul că
    însuşi preşedintele Dodon şi-a depăşit prejudecăţile, deopotrivă politice şi
    geopolitice, şi şi-a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul acordat pentru
    dezvoltarea republicii sale, precum şidorinţa de a continua Parteneriatul Strategic
    bilateral cu România, care e şi principalul partener comercial al Chişinăului.

  • Retrospectiva săptămânii 27.01 – 02.02.2019

    Retrospectiva săptămânii 27.01 – 02.02.2019

    Epidemie de gripă în România


    Autorităţile
    române au declarat, miercuri, epidemie de gripă, după trei săptămâni de
    evoluţie a bolii, perioadă în care
    s-au înregistrat sute de
    îmbolnăviri şi zeci de morţi. Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a făcut la
    apel la populaţie să nu intre în panică, dar a atras atenţia că nu este
    aşteptată o scădere a intensităţii circulaţiei virusului nici în luna
    februarie.

    Ea a reluat recomandările făcute populaţiei şi medicilor Se solicită
    limitarea accesului vizitatorilor în mod real în toate unităţile sanitare, în
    special în secţiile cu risc; refacerea urgentă a stocurilor de antivirale
    necesare pentru tratamentul infecţiilor respiratorii acute; instituirea
    terapiei antivirale imediat după internare la toţi pacienţii care prezintă
    tabloul clinic compatibil cu gripa; instituirea tratamentului profilactic cu
    antivirale la contacţii pacienţilor internaţi, vaccinarea urgentă a
    personalului medical rămas nevaccinat; refacerea stocurilor de echipamente de
    protecţie şi utilizarea corespunzătoare a acestora; refacerea urgentă a
    stocurilor antiseptice şi dezinfectante pentru asigurarea igienei riguroase a
    mâinii şi a suprafeţelor    . Vaccinarea rămâne în continuare soluţia
    pentru prevenirea îmbolnăvirii. Ministerul Sănătăţii a comandat suplimentar
    30.000 de vaccinuri pentru populaţia cu risc. Din cele 1,3 milioane de doze
    achiziţionate iniţial, mai sunt aproximativ 12.000 neutilizate.


    Întâlnirea anuală a preşedintelui Romaniei
    cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti


    Creşterea
    rolului României în cadrul Uniunii Europene şi al NATO, precum şi extinderea
    Parteneriatul Strategic cu SUA rămân priorităţi ale politicii externe româneşti,
    a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la întâlnirea anuală cu şefii
    misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Aderarea la Spaţiul Schengen
    rămâne, de asemenea, o prioritate, a spus preşedintele. Iohannis a amintit că anul
    2019 este marcat de mandatul primei preşedinţii a României la Consiliul Uniunii
    Europene, care are loc într-un context dinamic, cu provocări precum Brexit,
    migraţia, negocierea Cadrului financiar multianual şi alegerile pentru
    Parlamentul European. Klaus Iohannis a declarat că va face tot ce ține de el,
    ca președinte, pentru ca valorile statului de drept, ale democrației liberale
    și ale justiției independente și eficiente să nu fie afectate. Şeful statului a
    dat asigurări că, indiferent de scena foarte dinamică a politicii interne românești,
    toți factorii de decizie vor acţiona unitar, astfel încât președinția
    Consiliului UE, în prima jumătate a lui 2019, să se desfășoare în cele mai bune
    condiții.



    Miniştrii europeni ai apărării s-au reunit în capitala României


    Miniştrii
    europeni ai apărării s-au reunit la Bucureşti pentru a analiza perspectivele
    punerii în practică a Strategiei globale a UE pentru politica externă şi de
    securitate comună, eveniment organizat de Preşedinţia română a Consiliului UE.
    Participanţii au evaluat iniţiative precum Cooperarea structurată permanentă în
    domeniul apărării şi al securităţii (PESCO) sau Fondul european de apărare
    (EDF).Eforturile
    pentru consolidarea parteneriatului strategic dintre UE şi Alianţa
    Nord-Atlantică au fost în atenţia miniştrilor apărării din statele membre.

    Pe
    de altă parte, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de
    securitate, Federica Mogherini, i-a îndemnat pe aceștia să finalizeze un acord,
    în următoarele săptămâni, care să permită continuarea operaţiunii
    SOPHIA în Marea Mediterană, pentru contracararea traficului de
    fiinţe umane. Invitat special al reuniunii a fost secretarul general al NATO,
    Jens Stoltenberg, care a avut o întrevedere cu preşedintele Klaus Iohanis.
    Șeful statului român a subliniat că apărarea pe flancul estic şi în zona Mării
    Negre rămâne o prioritate şi a precizat că în relaţia NATO-UE este nevoie de o
    cooperare strânsă. Pe de altă parte, el a anunţat că România va continua să-şi
    îndeplinească toate responsabilităţile asumate faţă de NATO. Jens Stoltenberg a salutat
    creşterea cheltuielilor Bucureștiului pentru dotarea Armatei şi a precizat că
    aceste contribuţii fac Alianţa mai puternică şi România mai sigură.



    Reuniune informală a miniştrilor de externe
    din UE la Bucureşti


    La Bucureşti a
    avut loc si o reuniune informală a şefilor diplomaţiilor europene în format
    Gymnich. Întâlnirea a fost găzduită de ministrul roman de externe, Teodor
    Meleşcanu, şi prezidată de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Politica
    Externă, Federica Mogherini. Printre subiectele abordate s-au aflat teme de
    actualitate ale agendei internaţionale, precum Parteneriatul Estic, Venezuela,
    Siria şi China. De asemenea, miniştrii de externe europeni au avut o sesiune
    comună de lucru cu omologii din statele candidate la aderarea la UE (Albania,
    Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia, Turcia).Spre deosebire de reuniunile Consiliului
    Afaceri Externe, la discuţiile în format Gymnich nu se adoptă concluzii şi nici
    alte documente.



    Proiectul
    de buget al României pe 2019


    Mult aşteptatul
    proiect de buget pe 2019 a fost publicat, joi seara, pe site-ul Ministerului român al Finanţelor. În
    construcţia bugetului, Guvernul se bazează pe un Produs Intern Brut de peste o
    mie de miliarde de lei (circa 212 miliarde de euro), o creştere economică de
    5,5%, un deficit de aproximativ 2,55% din PIB şi o inflaţie medie anuală de
    2,8%. În buget sunt prevăzute majorări de fonduri pentru investiţii, sănătate
    şi educaţie. Totodată, Apărarea primeşte 2% din Produsul Intern Brut, conform
    angajamentelor faţă de NATO. Sunt prevăzuţi bani şi pentru o nouă creştere a
    pensiilor, din toamna acestui an. Fonduri diminuate vor fi la ministerele
    Mediului de Afaceri, Comunicaţiilor şi Energiei. Primarii de municipii sunt,
    însă, nemulţumiţi de buget. Deşi au fost alocaţi mai mulţi bani pentru
    administraţia locală, primăriile ar urma să preia de la bugetul central o mare
    parte din cheltuielile sociale.

  • Jurnal românesc – 23.08.2018

    Jurnal românesc – 23.08.2018

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, s-a
    întâlnit, joi, la Reşiţa, cu reprezentanţii autorităţilor publice locale şi
    serviciilor publice deconcentrate din judeţul Caraş-Severin, in cadrul etapei a
    -II- a a campaniei naționale Informare acasă! Siguranță în lume!. Si subsecretarul
    de stat din cadrul MRP, Victor Ionescu, a prezentat, joi, în județul Timiș,
    cele mai importante elemente ale acestei campanii derulată de Minister și de
    instituțiile partenere, campanie care are drept scop informarea românilor cu
    privire la riscurile la care se expun atunci când decid să lucreze, să studieze
    sau să se stabilească peste hotare. Această a doua etapă a campaniei li se
    adresează persoanelor adulte, vizând în principal muncitorii sezonieri, și are
    loc în perioada august – septembrie în toate județele țării și în Municipiul
    București. Prima etapă, dedicată tinerilor interesați să studieze în
    străinătate, s-a derulat în perioada mai – iunie.


    Iordania este un partener real pentru România şi comunitatea
    euro-atlantică a afirmat ambasadorul României la Amman, Nicolae Comănescu,
    într-un interviu acordat AGERPRES. Ambasadorul român a vorbit despre istoria
    relaţiilor politico-diplomatice şi economice bilaterale şi despre rolul
    comunităţii româno-iordaniane în consolidarea acestora. Nicolae Comănescu a subliniat că
    există o mare deschidere pentru identificarea şi stimularea de noi oportunităţi
    comerciale şi de investiţii. În opinia sa, cooperarea în domeniul cultural şi
    educaţional reprezintă de asemenea o prioritate, precum şi promovarea şi
    dezvoltarea turismului între cele două ţări. Ambasdorul român a precizat că numărul
    cetăţenilor români din Iordania este de aproximativ 5.000 de persoane,
    majoritatea făcând parte din familii mixte, alături de cetăţeni iordanieni care
    au studiat în România în perioada anilor ’70 – ’80. Potrivit acestuia, în
    Iordania funcţionează trei asociaţii cu profil românesc şi un club al
    absolvenţilor iordanieni de studii superioare în România. Rolul de bază al
    asociaţiilor este de a promova interesele comunităţii româneşti, cu accent pe
    activităţi cu profil cultural, iar scopul clubului este de a sprijini relaţia
    de cooperare între România şi Regatul Haşemit al Iordaniei. Asociaţiile
    româneşti se implică, în sprijinul ambasadei sau chiar individual, în
    organizarea unor evenimente care promovează cultura, civilizaţia şi tradiţiile
    româneşti – ‘Ziua Brâncuşi’, ‘Ziua Limbii Române’, ‘Ziua Mărţişorului’.
    Ocazional, comunitatea românească se implică pentru sprijinirea unor
    conaţionali care traversează situaţii personale delicate, cum ar fi dificultăţi
    financiare sau conflicte domestice. Susţinem mediul asociativ şi promovăm
    proiecte de interes pentru aceştia, inclusiv prin atragerea de fonduri de la
    instituţii din România. Unul dintre proiectele concrete pe care l-am dori
    concretizat este organizarea unor cursuri de limbă română şi contăm pe
    sprijinul asociaţiilor în acest sens.




    Aspecte ce ţin de fenomenul migraţiei şi participarea militară în
    teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, Afganistan şi Irak au constituit
    temele abordate miercuri de secretarul de stat pentru politica de apărare,
    planificare şi relaţii internaţionale din cadrul MApN, Mircea Duşa, la
    întâlnirea cu ambasadorul Italiei la Bucureşti, Marco Giungi. Potrivit
    unui comunicat al MApN transmis AGERPRES, cei doi oficiali au discutat despre
    cooperarea bilaterală politico-militară, în cadrul Parteneriatului Strategic
    Consolidat dintre cele două ţări. Cei doi oficiali au pledat pentru
    intensificarea colaborarii miltarilor din cele două ţări în teatrele de
    operaţii din Balcanii de Vest, Afganistan şi Irak. Un punct important de pe
    agenda discuţiei l-a reprezentat Misiunea NATO Resolute Support din Afganistan
    şi contribuţia importanta a României şi Italiei, la această misiune. Potrivit
    MApN, România participă în prezent cu 700 de militari şi îşi va majora
    contribuţia, în anul 2019, până la 780 de militari, o parte dintre aceştia
    urmând să fie încadraţi înComandamentul de instruire, asistenţă şi
    consiliere Vest (TAAC W), condus de Italia.

  • Întrevedere Viorica Dăncilă – Gavin Williamson

    Întrevedere Viorica Dăncilă – Gavin Williamson

    Premierul Viorica Dăncilă a avut, la Palatul Victoria, o întrevedere cu ministrul britanic al apărării, Gavin Williamson, în cadrul căreia au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, consolidarea relațiilor bilaterale și respectarea drepturilor românilor din Marea Britanie, în contextul Brexit.

    Cooperarea în domeniile securității și apărării, precum și relațiile economice reprezintă pilonii Parteneriatului Strategic, iar sectoarele financiar, educație, dezvoltare-competitivitate, comerț și investiții sunt componente importante ale Parteneriatului solid dezvoltat între România și Marea Britanie, a subliniat prim-ministrul: România este interesată de consolidarea Parteneriatului Strategic cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, astfel încât să fie cât mai bine adaptat provocărilor actuale, în spiritul potențialului real de dezvoltare și așteptărilor comune. Schimburile economice bilaterale au înregistrat cel mai înalt nivel din istoria relațiilor noastre, ajungând la patru miliarde de euro. Este însă important să identificăm noi modalități de cooperare în domeniul investițiilor și comerțului, având în vedere faptul că România oferă un mediu de afaceri atractiv.

    Ministrul britanic al apărării, Gavin Williamson, a apreciat nivelul relațiilor bilaterale, precum și rolul important pe care România îl are în Alianța Nord-Atlantică. Cooperarea bilaterală devine tot mai valoroasă, iar oportunitățile de dezvoltare trebuie valorificate în continuare, îndeosebi în domeniile apărare și securitate, economic, cercetare și știință. În acest context, cei doi oficiali au discutat despre încheierea unui nou Acord de cooperare în domeniul apărării între România și Marea Britanie, adaptat contextului actual.


    Respectarea drepturilor românilor care studiază și muncesc în Marea Britanie, în contextul Brexit, a fost, de asemenea, discutată de cei doi oficiali. Pentru Guvernul României protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor români din Marea Britanie este un punct de mare interes. Am dezvoltat programe guvernamentale pentru a determina tot mai mulți români de peste hotare să se întoarcă în țară. Însă, mulți dintre ei sunt bine integrați și au o contribuție importantă în societățile statelor în care trăiesc. Comunitatea românească reprezintă o punte de legătură între țările noastre. Suntem onorați de decizia autorităților britanice de a acorda compatriotului nostru Florin Morariu o distincție pentru faptele de curaj dovedite în contextul atentatului de la Londra din 2017, a subliniat premierul Viorica Dăncilă.

    Ministrul britanic al apărării a apreciat că românii sunt bine integrați în societatea din Marea Britanie, arătând că sunt motivați și bine educați.