Tag: Paste

  • Radio România Internațional vă urează Sărbători luminate!

    În România, credincioșii ortodocși și greco-catolici, celebrează astăzi Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare creștină.

    Cu această ocazie, personalități de seamă ale țării au transmis mesaje poporului român.

    Mesajul președintelui Klaus Iohannis:

    Sărbătoarea Sfintelor Paşti să ne inspire să fim, cu un gând bun şi un gest de solidaritate, mai aproape de semenii aflaţi în suferinţă, loviţi de război ori nenorociri, afectaţi de pierderea celor dragi sau de povara singurătăţii.

    Învierea Domnului ne aduce împreună pentru a ne bucura de triumful credinţei asupra morţii şi a suferinţei. În aceste momente de intensă bucurie spirituală, transmit urări de sănătate, pace și prosperitate tuturor românilor ortodocşi, greco-catolici, armeni şi neoprotestanţi, aflaţi în ţară ori în comunitățile diasporei.

    Sărbătoarea Sfintelor Paşti să ne inspire să fim, cu un gând bun şi un gest de solidaritate, mai aproape de semenii aflaţi în suferinţă, loviţi de război ori nenorociri, afectaţi de pierderea celor dragi sau de povara singurătăţii. Călăuziți de lumina iubirii lui Hristos, să dăruim înţelegere, compasiune şi sprijin tuturor celor care au nevoie de ajutorul nostru.

    Sfintele Paşti să ne întărească în credinţă şi speranță, să ne călăuzească pe mai departe cu lumina Învierii Domnului, spre împlinirea binelui comun.

    Hristos a Înviat!

    ***

    Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române:

    Sărbătoarea Sfintelor Paști ne cheamă astăzi să oferim celor din jurul nostru lumină, pace și bucurie, mai ales celor săraci și bolnavi, întristați și singuri, refugiați și înstrăinați.

    În noaptea de Paști cântăm: Acum toate s-au
    umplut de lumină, și cerul și pământul și cele dedesubt.


    Aceasta înseamnă: Acum toate cele create
    s-au umplut de înțelesul lor ultim. Toate se îndreaptă spre lumina vieții
    veșnice din Împărăția lui Dumnezeu. De ce? Pentru că Hristos cel răstignit și
    înviat a biruit păcatul, iadul și moartea, dăruind lumii viață veșnică,
    netrecătoare.


    Așadar, sărbătoarea Sfintelor Paști
    luminează toată viața Bisericii și a fiecărui creștin, deoarece, prin botez,
    pocăință, Euharistie și milostenie, ne unim cu Hristos cel răstignit și înviat,
    biruitorul morții.


    Sărbătoarea Sfintelor Paști ne cheamă
    astăzi să oferim celor din jurul nostru lumină, pace și bucurie, mai ales celor
    săraci și bolnavi, întristați și singuri, refugiați și înstrăinați.


    Vă adresăm tuturor doriri de sănătate și
    fericire, pace și bucurie, dimpreună cu salutul pascal:

    Hristos a înviat!
    Adevărat a înviat!

    ***

    Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr

    Gândurile mele merg în aceste momente către militarii români în activitate și către veteranii și rezerviștii care asigură și au asigurat cu arma în mâna liniștea și pacea în care noi, ceilalți, ne putem reculege și bucura.


    Dragi militari,


    Întâmpinăm cu bucurie în suflete cea mai
    importantă sărbătoare care ne definește pe noi, creștinii, Învierea Domnului.


    Pregătindu-ne pentru acest praznic,
    Sfintele Scripturi ne vorbesc despre
    sacrificii, despre suferință, despre patimile indurate de Hristos, dar
    și despre învierea întru lumină și speranță, despre renaștere și bucurie.


    Gândurile mele merg în aceste momente către
    militarii români în activitate și către veteranii și rezerviștii care asigură
    și au asigurat cu arma în mâna liniștea și pacea în care noi, ceilalți, ne
    putem reculege și bucura.


    De asemenea, trimit un gând bun familiilor
    Eroilor Armatei României căzuți la datorie în misiuni internationale sau pe
    teritoriul țării.


    Vă doresc tuturor ca sărbătoarea sfântă a
    Învierii Domnului să vă găsească în pace alături de cei dragi și să vă aducă
    lumină în suflet și în case.


    Hristos a Înviat!

  • Sărbători pascale tru România

    Sărbători pascale tru România

    Embistimenilli ortodocși ditu România și aţelli greco-catoliţ sărbăturisiră, dumănică, Fluriile, ţi aduc aminti ti intrarea a Hristolui tru Ierusalim, ninti s’hibă ncruţilleatu pi cruţi. Di Flurii, oamiñilli dusiră la bisearică tră s’ayiusească lumăkiţi di salţă, pi cari li băgară tu tu firidz, la uşi ică la porţă, a diapoa pistea spuni că aestu ritual apără casa di arăeţ şi u veaglle di lucre uruti. Apritudu sărbătoarăllei, embistimeñilli loară parti la procesiuni ndreapti tru ma multi localităţ ditu văsilie și tru Bucureşti.



    Ti simasiili a hăgilăkillei, patriarhul a Bisearicăllei Ortodoxe Române, Daniel, spusi că aestă easti ună hăbăriseari a Sătiloru Paşti şi mărturisirea a Hristolui, amintătorlru a moartillei. Diapoa, cundillează patriarhul Daniel, “hăgilăkea ti Flurii easti harea ş-mira tră ţitati şi semnulu a suţatăllei anamisa di oamiñi cu Hristolu, tră itia că Hristolu Domnul anye pi soţlu a lui Lazăr ditu Betania, cari avea murită cu patru dzăli nintiˮ. Procesiunea, nica spuni patriarhul, spuni că lilicili a pistillei şi vdilliurli a virtuţilor adunati tru suflitu pritu purintu, pritu arigeai, pritu pişmănlăki, pritu spovedanie şi împărtăşire di cama multi ori tru kirolu a postului Sămtilor Paşti, aesti vidilliuri di lilici ditu suflit simbolizate pritu lilici di finicul şi di salţă suntu durusiti a Hristolui ca semn a vrearillei oamiñiloru ca apandisi ti vrearea a lui.



    Cu dzuudi Flurii ahurheaşti atea ditu soni stămână a Postului Paştilui, număsită Stămâna Patimilor, tru cari embistimeñilli s’ndregu s’aşteaptă marea sărbătoare di Anyeari a Hristolui. Tru băseriţ, va s’tănă cathi seară, slujbi speţiale număsite Dinii. Pelerini şi parei organizate ditu România au agiumtă, tu aestu kiro la Locărli Sămti ditu Ierusalim, Nazareth şi Betleem tră Slujba ditu Noaptea di Anyeari. Anlu aestu, catoliţlli şi protestanţăllii yiurtusiră Paştili cu ună stămână ma ayoñea andicra di ortodocşii şi greco-catoliţlli.



    Prezidintulu Klaus Iohannis pitricu a tutăloru aţiloru cari yiurtusiră Paştili, caldi urăciuñi di sănătate şi prucukie şi ălli ghinui, tutunăoară pi aţeli cari yiurtusiră Fluriile. Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă spusi ca hărăcoapa uiduseari ti yiurtuseari a Paştilui Catolic tru idyea dzuuă cu Fluriile di către embistimenilli ortodocşi fati ma yilipsitoari putearea a lumillei crăştină, unită pritu vreari, tiñiseari şi nădie.



    Dzăţ di embistimeñi catoliţ viniţ ditu lumea tută, nicaa şi ditu România, loară parti, dumănică, tru Piaţa Sfmtul Petru, la slujba oficiată di Papa Francisc cu ucazea a Paştelui Catolic. Suvearanul Pontif a condamnat multili keadiţ băgati dinintea a iriñillei mondiale tru tradiţionalu a lui mesaj di Paşte, “Urbi et Orbi, exprimânda-și ahăndoslu gaile di itia a atacurilor fapti tu dzălili ditu soni tru Orientul di Mesi, cari, uidisitu cu nasu, fuvirseaşti dialogul anamisa di israelieni şi palestinieni. Şi, idyea cata sum tru mesajul di anul tricut, Papa cundille catandisea cu polimlu ditu Ucraina şi căftă a comunitatillei internaţionale s’curmă aestu conflict şi a tutăloru aţiloru cari nsăndzireadză lumea.




    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Sărbători pascale în România

    Sărbători pascale în România

    Creștinii ortodocși din România și
    cei greco-catolici au sărbătorit, duminică, Floriile, ce amintesc de intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim,
    înainte să fie răstignit pe cruce.
    De Florii, oamenii au mers la biserică pentru a sfinţi crenguţe de
    salcie, pe care le-au pus la geamuri, la uşi sau la porţi, iar credinţa spune
    că acest ritual apără casa de rele şi o protejează de evenimente neplăcute. În
    ajunul sărbătorii, credincioşii au participat la procesiuni organizate în mai
    multe localităţi din ţară și în Bucureşti.

    Despre semnificațiile pelerinajului,
    patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat că acesta reprezintă o
    prevestire a Sfintelor Paşti şi mărturisirea lui Hristos, biruitorul morţii. Apoi,
    subliniază patriarhul Daniel, pelerinajul de Florii este binecuvântare pentru cetate şi simbol al prieteniei
    oamenilor cu Hristos, pentru că Hristos Domnul a înviat pe prietenul său Lazăr
    din Betania, care murise cu patru zile înainteˮ.
    Procesiunea, mai spune
    patriarhul, arată că florile credinţei şi luminile virtuţilor adunate în suflet
    prin post, prin rugăciune, prin pocăinţă, prin spovedanie şi împărtăşire mai
    deasă în timpul postului Sfintelor Paşti, aceste lumini de flori din suflet
    simbolizate prin ramuri de finic şi de salcie sunt oferite lui Hristos ca
    semn al iubirii oamenilor ca răspuns la iubirea lui.

    Cu ziua de Florii începe ultima săptămână a Postului
    Paştelui, numită Săptămâna Patimilor, în care credinciosii se
    pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii lui Isus Hristos.
    În biserici, se vor oficia, în fiecare
    seară, slujbe speciale numite Denii.
    Pelerini şi grupuri organizate din România au ajuns, deja, la
    Locurile Sfinte din Ierusalim, Nazareth şi Betleem pentru Slujba din Noaptea de
    Înviere.
    Anul acesta, catolicii şi protestanţii au
    sărbătorit Paştele cu o săptămână mai devreme decât ortodocşii şi
    greco-catolicii.

    Preşedintele Klaus Iohannis le-a
    transmis tuturor celor care au sărbătorit Paştele, calde urări de sănătate şi
    prosperitate şi i-a salutat, totodată, pe cei care au serbat Floriile.
    La
    rândul său, premierul Nicolae Ciucă a afirmat ca fericita coincidenţă a
    celebrării Paştelui Catolic în aceeaşi zi cu Floriile de către credincioşii
    ortodocşi face mai relevantă puterea lumii creştine, unită prin iubire,
    smerenie şi speranţă.

    Zeci
    de mii de credincioşi catolici veniţi din întreaga lume, inclusiv din România,
    au asistat, duminică, în Piaţa Sfântul Petru, la slujba oficiată de
    Papa Francisc cu ocazia Paştelui Catolic.
    Suveranul Pontif a condamnat numeroasele piedici puse în calea păcii mondiale
    în tradiţionalul său mesaj de Paşte, Urbi et Orbi, exprimându-și profunda
    îngrijorare din cauza atacurilor din ultimele zile din Orientul Mijlociu, care,
    potrivit lui, ameninţă dialogul dintre israelieni şi palestinieni. Şi, la fel
    ca în mesajul de anul trecut, Papa a insistat asupra războiului din Ucraina şi
    a cerut comunităţii internaţionale să pună capăt acestui conflict şi tuturor
    celor care însângerează lumea.


  • Trafic intens de sărbătorile pascale

    Trafic intens de sărbătorile pascale

    Cu ocazia sărbătorilor pascale ortodoxe, a fost aglomerat și în acest an la frontierele României pe sensul de intrare în țară, dar a crescut şi numărul românilor care au plecat în străinătate în vacanță sau la rude, după ce au fost ridicate mare parte din restricțiile din perioada pandemiei. Acestora li s-au adăugat cei care s-au întors după zilele libere din perioada sărbătorilor de Paşte ale creştinilor catolici, care anul acesta au avut loc cu o săptămână mai devreme față de cele ortodoxe. Poliția de Frontieră anunță că traficul la granițele României a crescut cu 150% față de anul trecut. Potrivit unui comunicat, în perioada 22-24 aprilie, prin punctele de frontieră au efectuat formalitățile de control peste 500.000 de persoane, cetățeni români și străini şi aproximativ 120.000 de mijloace de transport, atât la intrarea în România, cât și la ieșire. Poliţia de Frontieră a informat, de asemenea, că a dispus, în această perioadă, măsuri de fluidizare a traficului, precum și de întărire a supravegherii frontierei de stat, fără a se înregistra evenimente deosebite. Aproximativ 4.200 polițiști de frontieră au fost la datorie, zilnic, desfășurând misiuni de supraveghere şi control la graniță. De asemenea, a fost folosită la maxim capacitatea punctelor de trecere, iar în funcţie de trafic, au fost suplimentate arterele de control pe sensul de intrare sau ieşire din ţară. Acolo unde situația a impus-o au fost folosite, potrivit Poliției de Frontieră, inclusiv echipamentele mobile de control aflate în dotare.

    În acest an, cea mai tranzitată frontieră a fost cea aeriană pe unde, în perioada 22 – 24 aprilie, au efectuat formalitățile aproximativ 200.000 de persoane, precum și cea cu Ungaria, cu peste 140.000 de persoane și 54.000 de mijloace de transport. Mai puțin aglomerată a fost granița de la Porțile de Fier, din sud-vestul României, pe care au folosit-o cei care au călătorit prin Croaţia, Slovenia şi Serbia. Autoritățile au recomandat această frontieră celor care au venit din vestul Europei și s-au îndreptat spre sudul României. De altfel, ca în fiecare an, autoritățile au recomandat participanţilor la traficul transfrontalier să utilizeze toate punctele de trecere şi să verifice timpii de așteptare prin aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată în continuare pe site-ul poliției de frontieră. În contextul războiului provocat de Rusia în țara vecină, zilnic au continuat să intre în România, potrivit autorităților, câteva mii de ucraineni, atât prin vama comună, cât și prin Republica Moldova. De la declanşarea conflictului, acum mai bine de două luni, au intrat în țara noastră, în total, aproape 800 de mii de cetăţeni din Ucraina. Majoritatea își urmează drumul spre vestul Europei, dar au fost și câteva mii care au cerut azil în România.


  • Paşti tru Ucraina

    Paşti tru Ucraina


    Duñeaua treaţi unu sticu di oară aretcu: trei mări relighii a lumillei suntu tru sărbătoare. Musulimañilli suntu tru mplinu mesu a Ramadanului, uvrelli sărbăturisescu Pesahul, anamisa di 14 şi 23 apriliu, iara criştiñilli ortodocşi aproaki luñina a Paştilor, dupu ună săptămână după aţelli catoliţ şi protestanţi. Tru aeestu contextu di arada vrea s’hibă ca duñeaua s’treacă ună iriñi ahăndoasă, ună harauuă ti bănaticlu tu pisti. Himu alargu di aestă arada, a deapoa paradigma nai cama săndziroasă yini ditu lumea ortodoxă. Ase, tru Ucraina, a daua văsilie ortodoxă a lumillei, easti aspartă sistematic di Rusia, nai ma mari văsilie ortodoxă a lumillei. Aflămu aoa tuti arăñili a tricutlui, nica şi ambiţia ruşilor ta s’hibă cu dominaţie tu aţelu di ma ninti spaţiu sovietic.



    Cara politicienilli di la Moscova nu străxescu ndreptul a Ucrainăllei la bana suverană şi indipendentă, şefllii a bisericăllei ortodoxe ruse ş’llia ndreptulu ta s’ţănă sumu control canonic şi administrativ bisearica ortodoxă a ucrainenilor. Aestu lucru duţi la ună ampărţari a ortodoxiillei, anamisa di aţelli cari ndrupăscu biserica ortodoxă ucraineană independentă, autocefală, şi aţelli cari vor ca ortodocşilli ucraineni s’hibă sumu cumandulu a unei structuri xeană, aţea rusă.


    Un proţentu cabaia mari ditu populaţia Ucrainei easti reprezentat di ortodocşi. Alanţă suntu creştini catolici, protestanţi ică, tru numir mari, greco-catoliţ. Aparţinânda di bisearica di la Roma ama cu arădăţină tu ortodoxie, greco-catoliţlli sărbăturisescu Paştile deadunu cu ortodocşii, la ună săptămână di romano-catoliţ. Ti creştini, Paştile easti ună sărbătoare multu importantă. Di Anyearia Nkiluitorlui a nostu, Hristolu easti esenţa pistillei, curbanea a aţilui care li llia cu elu pi zvercă amărtiili a duñeauăllei.



    Tru dua di 24 apriliu, cându criştinilli ortodocşi şi greco-catoliţ sărbăturisescu Paştile, s’umplu tamamu doi meşi di când Rusia atacă văsilia viţină, indipendintă şi membră a ONU, Ucraina. Topili ahuhriră s’cadă, tancurile tricură sinurlu askirladzlli aruşi intrară tru hoarili şi căsăbadzlli ucraineañi. Obiectivele militare fură protili agiumti, tora zburămu tamamu ti ghenocidu, di masacre contra a civililor, di trăñipseri, nitiñîseari mllerli şi execuţii tru masă. Tru stămână ditu soni, bombardarea a civililor şi a casilor a lor lo silă, di canda ortodocşii ruşi vor s’vatămă cât ma mulţă ortodocşi ucraineni. Atmosfera fu acutotalui alliumtrea andicra di arigeai şi lliertare căftată di Săptămâna a Tirăñiloru, care easti ninti di Anyeari. Tru loc di irini şi luñină să zbură ti ofensive, di bombardamente, di armati năi,nica şi nucleare. Tru loc di irini şi vreari să zbură ti aspărdzeari şi moarte. Tru loc ca ortodocşilli ucraineni s’hibă cllimaţ la dinii, slujbele ţi nsimneadză Săptămâna Mari, lă si spusi s’şeadă acasă, s’nu s’adună tru biseriţli ţi potu s’hibă aguditi di rachete şi topi pitricuti di askirladzlli ruşi ortodocşi.



    Armata oficială rusă easti agiutată tru aestă intensificare a polimlui genocidar di separatiştii ruşi din Estul a Ucrainei, ortodocşi şi elli, ama şi di foştii separatişti ceceni musulimani din Rusia, intraţ acutotalui sumu cumandulu a Moscovei, aduşi di Putin s’alumtă contra a fraţilor ortodocşi ucraineni. Dialihea, apartenenţa religioasă nu ari vără scupo tru conflictul sândzirosu din Ucraina. Ama, ia că apartenenţa la idyea parte estică a creştinismului, care lipsea s’ducă la irini şi unire frăţească, agiumsi tru centrul simbolic al alustor lăhtăroasi dzăli ditu Ucraina. Ca iţi creştin, ortodocşii yiurtusescu illi



    Ninti di Anyeari, Hristolu fu trăñipsitu şi ncruţilleatu, nicăbătli hiinda. Ama unăoară cu El, anyeadză nădia ti tuţ oamiñilli, luñina azvindzi kisa, ghineaţa azvindzi arăiaţa. Ti amărtie, tru Ucraina, tută semnificaţia anălţătoare a aluştoru momente easti nicată tru topi şi sândzu. Cu tuti gaereţli a patriarhului moscovit ta să-lli părăstisească ună kipită a evlaviillei, politicienii ruşi, ncapu cu lidirul a lor, nu au niţi unu reflex di pisti, nu rezoneadză ici la iriñea şi luñina pi cari sărbătoarea pascală li aduţi.


    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Paşte în Ucraina

    Paşte în Ucraina

    Omenirea străbate un moment rar: trei mari religii ale lumi sunt în
    sărbătoare. Musulmanii sunt în plină lună a Ramadanului, evrei sărbătoresc
    Pesahul, între 14 şi 23 aprilie, iar creştinii ortodocşi primesc lumina
    Paştilor, la o săptămână după cei catolici şi protestanţi. În acest context ar
    fi fost normal ca omenirea să petreacă o pace profundă, o bucurie a trăirii
    religioase. Suntem departe de această stare, iar exemplul cel mai sângeros vine
    din lumea ortodoxă. Astfel, în Ucraina, a doua ţară ortodoxă a lumii, este
    distrusă sistematic de Rusia, cea mai mare ţară ortodoxă a lumii. Găsim aici
    toate rănile trecutului, inclusiv ambiţia ruşilor de a domina fostul spaţiu
    sovietic.


    Dacă politicienii de la Moscova refuză dreptul Ucrainei la viaţă
    suverană şi independentă, şefii bisericii ortodoxe ruse îşi revendică dreptul
    de a ţine sub control canonic şi administrativ biserica ortodoxă a
    ucrainenilor. Acest lucru duce la o divizare a ortodoxiei, între cei care
    susţin biserica ortodoxă ucraineană independentă, autocefală, şi cei care vor
    ca ortodocşii ucraineni să fie în subordinea unei structuri străine, cea rusă.


    Un
    procent covârşitor din populaţia Ucrainei este reprezentat de ortodocşi. Restul
    sunt creştini catolici, protestanţi sau, în număr mare, greco-catolici.
    Aparţinând de biserica de la Roma dar provenind din ortodoxie, greco-catolicii
    sărbătoresc Paştile odată cu ortodocşii, la o săptămână de romano-catolici.
    Pentru creştini, Paştele este o sărbătoare extrem de importantă. În Învierea
    Mântuitorului Iisus Hristos se află esenţa credinţei, sacrificiul celui care ia
    asupra lui păcatele omenirii.


    În ziua de 24 aprilie, când creştinii ortodocşi şi
    greco-catolici sărbătoresc Paştile, se împlinesc fix două luni de când Rusia a
    atacat ţara vecină, independentă şi membră a ONU, Ucraina. Bombele au început
    să cadă, tancurile au trecut graniţa, soldaţii ruşi au intrat în satele şi
    oraşele ucrainene. Obiectivele militare au fost primele atinse, acum vorbim
    deja de genocid, de masacre împotriva civililor, de torturi, violuri şi
    execuţii în masă.
    În ultima săptămână, bombardarea civililor şi a caselor lor
    s-a intesificat, de parcă ortodocşii ruşi vor să ucidă cât mai mulţi ortodocşi
    ucraineni.
    Atmosfera a fost total opusă celei de smerenie şi iertare cerută de
    Săptămâna Patimilor, care precede sărbătoarea Învierii.
    În loc de pace şi
    lumină s-a vorbit de ofensive, de bombardamente, de arme noi, chiar şi nucleare.
    În loc de pace şi iubire s-a vorbit de distrugere şi moarte. În loc ca ortodocşii
    ucraineni să fie chemaţi la denii, slujbele ce marchează Săptămâna Mare, li s-a
    spus să stea acasă, să nu se adune în bisericile ce ar putea fi lovite de
    rachete şi bombe trimise de soldaţii ruşi ortodocşi.


    Armata oficială rusă este
    ajutată în această intensificare a războiului genocidar de separatiştii ruşi
    din Estul Ucrainei, ortodocşi şi ei, dar şi de foştii separatişti ceceni
    musulmani din Rusia, intraţi total în serviciul Moscovei, aduşi de Putin să
    lupte împotriva fraţilor ortodocşi ucraineni.
    Desigur, apartenenţa religioasă
    nu are vreo miză în conflictul sângeros din Ucraina.
    Dar, iată că apartenenţa
    la aceaşi parte estică a creştinismului, care ar fi trebuit să ducă la pace şi
    unire fraternă, a ajuns în centrul simbolic al acestor cutremurătoare zile din
    Ucraina.
    Ca orice creştin, ortodocşii cinstesc Paştile şi îşi primenesc casa şi
    sufletul, în aceste momente dramatice.


    Înainte de Înviere, Iisus a fost torturat
    şi răstignit, nevinovat fiind. Dar odată cu El, învie speranţa pentru toţi
    oamenii, lumina învinge întunericul, binele învinge răul.
    Din păcate, în
    Ucraina, toată semnificaţia înălţătoare a acestor momente este înecată în bombe
    şi sânge. În ciuda eforturilor patriarhului moscovit de a-i prezenta ca o culme
    a evlaviei, politicienii ruşi, în frunte cu liderul lor, nu au niciun reflex de
    credinţă, nu rezonează deloc la pacea şi lumina pe care sărbătoarea pascală le
    aduce.

  • Mesaje din partea autorităţilor române, cu prilejul Sărbătorilor Pascale

    Mesaje din partea autorităţilor române, cu prilejul Sărbătorilor Pascale

    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis sâmbătă un mesaj cu prilejul Sărbătorilor Pascale celebrate de credincioşii ortodocşi, greco-catolici, armeni şi de cultele neoprotestante.

    Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne reuneşte în jurul marii Taine a Învierii Domnului Iisus Hristos, fie că suntem acasă sau departe de cei pe care îi purtăm în sufletele noastre. Tuturor credincioşilor ortodocşi, greco-catolici, armeni şi neoprotestanţi care celebrează Sfintele Paşti le transmit cele mai calde urări de pace, sănătate şi bună înţelegere! În aceste zile, îi purtăm în gânduri şi inimi pe vecinii noştri ucraineni, a căror suferinţă încercăm să o alinăm prin ospitalitate şi sprijin. Împărtăşim astfel în jurul nostru din dragostea creştină, iar această solidaritate întruchipează acum expresia iubirii aproapelui. Dragi români, miracolul Învierii să ne întărească în credinţă şi să primim Lumina Sfântă cu speranţă şi iubire. Vă doresc tuturor Sărbători pascale binecuvântate, în armonie, alături de cei dragi – este mesajul transmis de şeful statului.

    Şi premierul Nicolae Ciucă a transmis, sâmbătă, credincioşilor care sărbătoresc Paştele Ortodox, un mesaj de solidaritate şi unitate, afirmând că Lumina din această noapte sfântă a Învierii să călăuzească tuturor gândul şi faptele pentru o lume mai bună.

    Sărbătorile Paştelui vin cu speranţă în puterea noastră de a depăşi greutăţile vieţii, cu bucuria momentelor petrecute alături de toţi cei dragi şi cu dorinţa a-i ajuta pe semenii noştri care trec prin momente dificile. Vremurile complicate pe care le trăim acum evidenţiază nevoia de înţelegere între oameni, solidaritate şi unitate. Am traversat cu toţii o perioadă foarte grea, marcată de criza pandemică, iar mulţi dintre noi au trecut prin experienţa dureroasă a pierderii unor persoane dragi. Acum deplângem ororile unui război ce contrazice toate valorile pe care Învierea Domnului ne îndeamnă să le preţuim. Spaţiul creştinismului este destinat să fie unul al unităţii în jurul Învierii Domnului. Înainte de a ne împărtăşi de bucuria Învierii, suntem datori să iertăm şi să ajutăm – iar noi, românii, am demonstrat din plin că suntem solidari şi sunt convins că vom continua pe acest drum, a spus premierul României.

    De asemenea, Nicolae Ciucă a afirmat că gândurile şi rugăciunile vor fi alături de toţi cei care au nevoie de ajutor.

    Lumina pe care o luăm din Lumină în această noapte sfântă a Învierii să ne călăuzească tuturor gândul şi faptele pentru o lume mai bună, în care viaţa şi pacea să fie preţuite aşa cum se cuvine. Îmi doresc şi vă doresc să rămânem uniţi în jurul acestei mari sărbători, ca o mare familie în faţa provocărilor, a suferinţelor şi a conflictelor de orice fel. Am speranţa că după toată această perioadă a pătimirilor vom putea primi împreună în suflete lumina şi pacea Învierii lui Hristos. Gândurile şi rugăciunile noastre vor fi alături de toţi cei care au nevoie de ajutor. Sărbători fericite, cu linişte şi pace, tuturor credincioşilor care sărbătoresc Paştele Ortodox! Hristos a Înviat!

    De asemenea, şi preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a transmis un mesaj cu această ocazie: Lumina Învierii să ne reunească pe toţi în spiritul generozităţii şi al iubirii aproapelui nostru; speranţa să ne călăuzească gândurile!

    ‘Tuturor credincioşilor care celebrează Învierea Domnului le doresc sănătate, pace şi prosperitate. Lumina Învierii să ne reunească pe toţi în spiritul generozităţii şi al iubirii aproapelui nostru, iar speranţa să ne călăuzească gândurile! Cristos a Înviat!’, a fost mesajui lui Florin Cîţu.

    La rândul său, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, afirmă, în mesajul de Paşte, că trebuie să primim în unitate şi bună înţelegere vestea Învierii Mântuitorului şi să privim viitorul cu încredere că vom trece peste orice greutăţi, aşa cum am făcut-o întotdeauna.

    El se adresează militarilor, personalului civil, din MApN, celor aflaţi în misiuni în străinătate, veteranilor şi îşi exprimă sprijinul faţă de poporul ucrainean, greu încercat de un război nedrept, nemeritat şi absurd, purtat cu un invadator care aminteşte, prin brutalitatea şi cruzimea sa, de vremuri pe care le credeam trecute.

    Ministrul a spus că, prin tradiţiile lăsate de străbuni, sărbătorile de Sfintele Paşti sunt petrecute acasă, alături de cei dragi, pentru a împărtăşi în familie speranţa dată de Hristos, prin Învierea Sa, întregii creştinătăţi.

    Fie ca Lumina Sfântă care vesteşte Învierea Domnului să găsească fiecare familie de militar – activ, în rezervă, în retragere, veteran de război, fiecare familie a personalului civil care lucrează în Ministerul Apărării Naţionale şi fiecare familie de român, oriunde s-ar afla, în pace, linişte şi bucurie!

    Mulţumiri speciale doresc să transmit militarilor români aflaţi la datorie, în misiuni internaţionale, departe de casă şi familii, precum şi militarilor aliaţi care se află în ţara noastră, pentru a ne fi alături în aceste momente de încercare pentru securitatea regiunii. Eforturile lor înseamnă liniştea noastră, a tuturor, mai ales în aceste vremuri în care pacea regiunii noastre este tulburată de invazia Rusiei în Ucraina vecină.

    Sfintele Sărbători să îi găsească în linişte şi cu sănătate pe toţi bravii noştri veterani supravieţuitori ai cei celui de-Al Doilea Război Mondial, pe militarii răniţi în misiunile executate în teatrele de operaţii sau pe teritoriul naţional.

    În această zi, se cuvine să înălţăm către Cer un gând pios şi o rugăciune pentru odihna sufletului eroilor neamului românesc, căzuţi la datorie în toate bătăliile, din toate veacurile, ale căror jertfe şi suferinţe au fost dăruite Ţării şi viitorului ei, a afirmat Vasile Dîncu.

    Ministrul a mai transmis sprijinul pentru poporul ucrainean: Suntem, de asemenea, alături de poporul ucrainean, greu încercat de un război nedrept, nemeritat şi absurd, purtat cu un invadator care aminteşte, prin brutalitatea şi cruzimea sa, de vremuri pe care le credeam trecute. Din păcate, mulţi, revoltător de mulţi civili ucraineni şi-au pierdut viaţa ca urmare a agresiunii ruse şi milioane de cetăţeni ai Ucrainei au luat calea pribegiei. Mulţi dintre aceşti refugiaţi primesc Lumina Sfântă aici, în România, unde sunt bineveniţi’.

    Dîncu le-a mulţumit tuturor românilor pentru încrederea pe care o au în Armată şi pentru sprijinul constant pe care îl dau instituţiei.

    Asigurăm fiecare cetăţean al României că apărarea patriei noastre este în mâini sigure, că militarii noştri au fost, sunt şi vor fi mereu la datorie, pentru a asigura pacea, liniştea, integritatea, unitatea şi suveranitatea ţării noastre, a adăugat Vasile Dîncu.

    Şi PF Daniel a transmis un mesaj video adresat la sărbătoarea Sfintelor Paşti, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, îi îndeamnă pe credincioşi să se roage pentru încetarea războiului din Ucraina şi să îi ajute pe refugiaţii ucraineni.

    Învierea din morţi a Domnului Isus Hristos înseamnă biruinţa iubirii lui răstignite asupra morţii cauzate de ură şi violenţe. Însă Învierea lui Hristos nu este revenire la viaţa biologică, pământească, ci ea este trecerea de la viaţa pământească, vremelnică la viaţa cerească, veşnică. De aceea, la slujba Învierii din noaptea de Paşte cântăm. Astăzi prăznuim omorârea morţii şi începutul unei alte vieţi. Viaţa veşnică. Deoarece Hristos cel înviat din morţi a dăruit femeilor mironosiţe bucurie, iar ucenicilor săi pace, sărbătoarea Sfintelor Paşti ne îndeamnă pe toţi creştinii să împărtăşim celor din jurul nostru bucuria şi pacea lui Hristos prin rugăciune şi fapte bune.

    În mod deosebit să ne rugăm pentru încetarea războiului în Ucraina şi să ajutăm pe refugiaţii ucraineni. De asemenea, să arătăm preţuire şi iubire milostivă tuturor oamenilor bolnavi şi întristaţi, bătrâni şi singuri, dar şi copiilor din familiile sărace.

    Totodată, să păstrăm în iubirea noastră frăţească pe toţi românii aflaţi în jurul graniţelor României şi în diaspora română.

    Cu prilejul sărbătorii Sfintelor Paşti vă adresăm tuturor doriri de pace şi bucurie, sănătate şi fericire dimpreună cu salutarea pascală ‘Hristos a înviat! Adevărat a înviat!”, afirmă Patriarhul Daniel în mesajul cu ocazia Sărbătorilor Pascale.

    Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii.

  • Preparate pentru masa de Paște

    Preparate pentru masa de Paște


    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, o săptămână mai tâziu faţă de catolici. Pentru masa de Paște sunt pregătite aperitive specifice, ciorbă și friptură de miel, cozonac și pască și ouă vopsite. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, Cu toate acestea urmează să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.



    Masa de Paşte începe cu ciocnitul ouălor roşii, pe platoul de aperitive fiind caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Pe platoul cu aperitive se mai pot pune preparate din carne de porc, precum șuncă, mușchi file sau cârnați afumați, tăiați în felii subțiri. De pe platou nu trebuie să lipsească însă un aperitiv specific acestei mari sărbători creștine, drobul de miel. Acesta este preparat din organele mielului: inimă, rinichi, ficat, plămâni. După ce toate acestea au fost fierte, sunt trecute prin mașina de tocat și amestecate cu ceapă verde, pătrunjel şi mărar, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi la grătar.



    Masa continuă cu ciorba de miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite pentru friptură, adică din cap, gât și coadă. Ciorba este acrită cu borş şi dreasă cu smântână.



    La felul principal este servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat sau cuburi de roșii. Friptura poate fi înlocuită cu stufat de miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de ceapă verde şi 20 de fire de usturoi verde şi de 5 … 6 roşii de dimensiune medie. Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu puţin ulei, iar apoi se călesc ceapa şi usturoiul verde, tăiate transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.



    Desertul tradițional este cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se servește pascăcu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum “pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau “Oesterkranz” în Germania şi Austria.


  • Preparate pentru masa de Paște

    Preparate pentru masa de Paște


    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, o săptămână mai tâziu faţă de catolici. Pentru masa de Paște sunt pregătite aperitive specifice, ciorbă și friptură de miel, cozonac și pască și ouă vopsite. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, Cu toate acestea urmează să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.



    Masa de Paşte începe cu ciocnitul ouălor roşii, pe platoul de aperitive fiind caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Pe platoul cu aperitive se mai pot pune preparate din carne de porc, precum șuncă, mușchi file sau cârnați afumați, tăiați în felii subțiri. De pe platou nu trebuie să lipsească însă un aperitiv specific acestei mari sărbători creștine, drobul de miel. Acesta este preparat din organele mielului: inimă, rinichi, ficat, plămâni. După ce toate acestea au fost fierte, sunt trecute prin mașina de tocat și amestecate cu ceapă verde, pătrunjel şi mărar, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi la grătar.



    Masa continuă cu ciorba de miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite pentru friptură, adică din cap, gât și coadă. Ciorba este acrită cu borş şi dreasă cu smântână.



    La felul principal este servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat sau cuburi de roșii. Friptura poate fi înlocuită cu stufat de miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de ceapă verde şi 20 de fire de usturoi verde şi de 5 … 6 roşii de dimensiune medie. Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu puţin ulei, iar apoi se călesc ceapa şi usturoiul verde, tăiate transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.



    Desertul tradițional este cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se servește pascăcu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum “pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau “Oesterkranz” în Germania şi Austria.


  • Călător prin tradiții de Paști

    Călător prin tradiții de Paști

    Reprezintă o gură de aer proaspăt într-un oraş
    aglomerat. Este o bucurie în fiecare anotimp să vezi aici natura în plină
    manifestare şi să trăieşti în atmosfera satelor de altădată. Este un loc unde
    mari şi mici ne putem găsi rădăcinile, iar la vreme de sărbătoare putem
    descoperi tradiţiile strămoşeşti. Vorbim despre Muzeul
    Național al Satului Dimitrie Gusti, din Bucureşti, loc în care ne oprim acum
    pentru a vorbi cu Iuliana Mariana
    Balaci, director de comunicare, despre atelierele Călător prin tradiții de
    Paști.

    Anul acesta, ca în fiecare an, ne primenim,
    încercăm să ne facem singuri anumite obiecte de poboabă, obiecte vestimentare
    şi încercăm să învăţăm de la meşterii populari cum se încondeiază ouăle şi cum
    se lucrează foarte frumos cu iţele (n.r. fire de lână răsucită sau bumbac răsucit
    pentru ţesut) şi cu acul în ideea broderiei. Anul acesta în mod special ne-am
    gândit să facem ateliere până în duminica Floriilor (n.r. ultima duminică
    înainte de Paşti), ateliere adresate copiilor, între 6-12 ani, organizate în
    fiecare duminică, în ideea de a petrece un timp de calitate, în muzeul satului,
    în familie. Aşadar, copiii participă la ateliere, iar părinţii fac o plimbare,
    într-o duminică frumoasă, prin Muzeul satului. Ne bucurăm că şi anul acesta
    avem o cerere destul de mare de a organiza această serie de ateliere şi ne
    bucurăm să vedem că aceşti copii sunt dornici să înveţe şi părinţii sunt şi mai
    dornici să-i iniţieze în artele meşteşugurilor populare, învăţate chiar de la
    meşterii populari şi artiştii plastici cu care lucrăm.



    Copiii sunt aşteptaţi să întâmpine cea mai importantă sărbătoare a
    Creștinismului participând la ateliere prin care pot deprinde tehnica
    încondeierii cu ceară a ouălor, tehnica țesutului în două ițe și confecționarea
    obiectelor decorative din materiale naturale și reciclabile, precum pănuși de
    porumb, flori presate, lână, semințe, ață, lemn, carton.


    Iuliana Mariana Balaci, director de comunicare la Muzeul naţional al
    satului Dimitrie Gusti, a adăugat: Suntem la a şaptea ediţie
    Călător prin tradiţii de Paşti şi ne bucurăm că la fiecare ediţie atragem public
    nou, meşteri populari noi şi artişti plastici şi încercăm, pe cât posibil, pe
    principiul educaţiei timpurii şi continue, să învăţăm copiii să iubească
    meşteşugurile populare, să iubească acest patrimoniu imaterial şi să vorbească
    despre el, iar ca rezultat al acestei comunicări să avem şi alţi copii
    înscrişi. De fiecare dată, chiar dacă noi spunem că sunt 10 copii la atelier,
    totdeauna avem 12, 15 doritori să participe la această serie de ateliere.
    Practic, în fiecare duminică până la Florii, avem parte de atelier de ţesut,
    atelier de bricolaj, atelier de împletituri din pănuși de porumb şi atelier de
    încondeiat ouă. Atelierele din registrul Călătorilor prin tradiţii sunt în
    fiecare duminică, dar ele se continuă şi în timpul evenimentelor Vin Floriile
    cu soare şi soarele cu Florii, când avem parte tot de ateliere de ouă
    încondeiate, dar şi de ateliere demonstrative de confecţionat colăcei,
    plăcintele lui Lazăr (n.r. plăcinte umplute cu branză de vaci, unt sau margarina,
    ouă, făcute în Sâmbăta lui Lazăr, pentru
    a se da de pomană vecinilor), pâine, cozonac de post. Aşadar, iată că avem o
    ediţie prelungită şi o ediţie cerută de publicul nostru, şi pentru care ne
    conformăm, să organizăm şi mai multe activităţi decât cele pe care ni le-am
    propus de la început.



    Iuliana Mariana Balaci a precizat: În fiecare duminică
    până la Florii avem un minim de 10 copii, să spunem că vor fi cam 15 copii per
    atelier, deci avem vreo 60 de copii cel puţin în fiecare duminică, plus cei
    care vor veni la celelalte ateliere demonstrative, credem să ajungem pe la 100
    de copii. Iar 100 de copii la atelierele Călător prin tradiţii de Paşti
    pentru noi este plusvaloare şi fiecare copil adus a atelier este un adolescent
    şi un tânăr câştigat întru artele populare şi întru tradiţiile, pe care cu drag
    le promovăm.


    Chiar dacă poate că viaţa de zi cu zi nu ne permite să confecţionăm
    azi cele trabuincioase pe lângă casă, aşa cum se întâmpla în trecut,
    cunoaşterea meşteşugurilor deschide posibilitatea reinterpretării lor pentru
    crearea unui stil de viaţă sustenabil. Iar Muzeul Național al Satului Dimitrie
    Gusti, din Bucureşti, rămâne un loc de regăsire personală, dar şi o permanentă
    sursă de inspiraţie şi frumos. Iuliana Mariana Balaci ne-a lansat o invitaţie
    deschisă:

    Noi vă aşteptăm cu mare drag, îi aşteptăm
    pe cei care doresc să vină, de la cei mai mici, la cei mai mari, la Muzeul
    satului, într-un sat din mijlocul unei capitale zgomotoase, un sat în care deja
    copacii au înflorit, un sat care îşi aşteaptă publicul vizitator şi publicul
    tânăr, pentru o plimbare plăcută, pentru o descoperire şi o redescoperire a
    patrimoniului şi pentru a învăţa lucruri utile. Încheiem seria de ateliere
    Călător prin tradiţii de primăvară şi mai ales de Paşti, cu evenimentul Vin
    Floriile cu Soare şi Soarele cu Florii , organizat de Muzeul nostru în prioada
    16-17 aprilie, când avem foarte multe surprize, foarte multe lucruri frumoase
    pe care le-am pregătit pentru publicul larg, o atenţie deosebită având-o,
    evident, copiii pentru care am pregătit ateliere în plus. Aşadar, fiţi atenţi
    la pagina de Facebook a muzeului nostru şi la pagina oficială a Muzeului
    nostru, www.muzeul-satului.ro, unde vom publica informaţii legate de aceste
    evenimente.


    Pentru moment atelierele
    nu se adresează copiilor cu nevoi speciale, având în vedere că profesorii
    coordonatori nu au pregătire specializată în această direcţie.

  • Preparate de Paște

    Preparate de Paște

    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească
    Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 4 săptămâni diferenţă faţă de
    Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă
    ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul
    ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne
    de miel.


    Din cauza pandemiei, tradițiile de Paște nu vor mai
    putea fi respectate în totalitate, în primul rând cele legate de participarea
    la slujbele religioase. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de
    slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș
    proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și
    pască, o sticlă de vin, produse cu care ar ar urma să fie serviți, conform
    tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.


    Masa începe cu ciocnitul ouălor vopsite, consumate
    împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă verde, cârnați și, neapărat,
    drob de miel, un preparat la care sunt folosite organele interne ale mielului:
    inimă, rinichi, ficat, plămâni. Acestea trebuie fierte, apoi trecute prin
    maşina de tocat și amestecate cu ceapa
    verde, pătrunjelul şi mărarul, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu
    sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această
    compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană
    subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure.
    În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea
    cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care
    sunt puse apoi la grătar.


    În bucătăria românească întâlnim mai multe
    variante de drob de miel, diferenţele fiiind date de ingredientele folosite.
    Există o variantă la care se folosesc alune de pădure, prăjite şi mărunţite,
    precum şi brânză sărată de oaie. Alunele sunt încorporate în tocătură. După
    omogenizare, jumătate din tocătură este turnată într-o tavă de cozonac. Peste
    aceasta este întins un strat de brânză rasă, amestecată cu puţin pesmet, cu
    mărar tocat şi cu un ardei gras, mărunţit. Deasupra se întinde restul de
    tocătură de organe de miel, amestecate cu ceapă verde şi usturoi verde, tocate
    mărunt, peste care se întinde prapurele. Tava se pune în cuptor, la foc mediu
    pentru circa jumătate de oră, până când prapurele începe să se rumenească.
    Drobul se taie în felii, după ce se răceşte.


    Masa continuă cu ciorba de
    miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite
    pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Ciorba este
    acrită cu borş şi dreasă cu smântână.


    La felul principal este
    servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau
    stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat
    sau cuburi de roșii.


    Desertul tradițional este
    cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se
    servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.

  • Preparate de Paște

    Preparate de Paște

    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească
    Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 4 săptămâni diferenţă faţă de
    Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă
    ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul
    ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne
    de miel.


    Din cauza pandemiei, tradițiile de Paște nu vor mai
    putea fi respectate în totalitate, în primul rând cele legate de participarea
    la slujbele religioase. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de
    slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș
    proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și
    pască, o sticlă de vin, produse cu care ar ar urma să fie serviți, conform
    tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.


    Masa începe cu ciocnitul ouălor vopsite, consumate
    împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă verde, cârnați și, neapărat,
    drob de miel, un preparat la care sunt folosite organele interne ale mielului:
    inimă, rinichi, ficat, plămâni. Acestea trebuie fierte, apoi trecute prin
    maşina de tocat și amestecate cu ceapa
    verde, pătrunjelul şi mărarul, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu
    sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această
    compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană
    subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure.
    În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea
    cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care
    sunt puse apoi la grătar.


    În bucătăria românească întâlnim mai multe
    variante de drob de miel, diferenţele fiiind date de ingredientele folosite.
    Există o variantă la care se folosesc alune de pădure, prăjite şi mărunţite,
    precum şi brânză sărată de oaie. Alunele sunt încorporate în tocătură. După
    omogenizare, jumătate din tocătură este turnată într-o tavă de cozonac. Peste
    aceasta este întins un strat de brânză rasă, amestecată cu puţin pesmet, cu
    mărar tocat şi cu un ardei gras, mărunţit. Deasupra se întinde restul de
    tocătură de organe de miel, amestecate cu ceapă verde şi usturoi verde, tocate
    mărunt, peste care se întinde prapurele. Tava se pune în cuptor, la foc mediu
    pentru circa jumătate de oră, până când prapurele începe să se rumenească.
    Drobul se taie în felii, după ce se răceşte.


    Masa continuă cu ciorba de
    miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite
    pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Ciorba este
    acrită cu borş şi dreasă cu smântână.


    La felul principal este
    servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau
    stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat
    sau cuburi de roșii.


    Desertul tradițional este
    cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se
    servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.

  • “Gust de sărbătoare #stauacasa”

    “Gust de sărbătoare #stauacasa”

    Vă amintiţi de perioada în
    care apropierea Paştelui era o ocazie pentru a plănui experienţe care mai de
    care mai savuroase? De la petrecerea sărbătorilor după datini străbune, în vreun sat izolat, până la înscrierea
    în programe ce includeau demonstraţii culinare în locuri exotice, fie la un
    castel, fie pe plajă şi câte şi mai câte… Dar pentru că noi dorim să credem
    că sărbătorile pot avea gustul de care ne amintim, indiferent unde le
    petrecem, vă propunem un periplu culinar în ceea ce înseamnă bucătăria cu gust
    specific, din diferite zone ale ţării.



    Dacă v-ar fi plăcut să
    fiţi în Bucovina, de Paşte, puteţi încerca să închistriţi (să pictaţi) ouă,
    căutând modele tradiţionale cu simboluri pascale. O activitate în care se pot
    prinde atât femei, cât şi bărbaţi, după cum ne-a asigurat Elvira Romaniuc,
    tânără pensionară din Gura Humorului, fostă directoare de la Muzeul
    Obiceiurilor din Bucovina, filiala de aici:

    Ouăle închistrite -
    este unul dintre meşteşugurile care s-a păstrat în zonă, nu în Gura Humorului
    în special, ci în Bucovina. Ouă închistrite, pentru că încercăm să determinăm
    meşterii să descopere, să înţeleagă semnificaţia însemnelor de pe ouăle
    pascale, a celor adevărate, cum spunem noi. În Bucovina închistresc ouă şi
    bărbaţii, iar femeile nu trebuie să confecţioneze doar ceea ce considerăm noi
    tradiţional.


    În România, în perioada
    sărbătorilor pascale, tronează meniurile pe bază de carne de miel. Miel umplut,
    stufat de miel (miel gătit cu multă ceapă şi usturoi verde), miel cu spanac.
    Cozonacul şi pasca sunt şi ele nelipsite de la masa tradiţională. Tot din
    gustul de Bucovina ne inspirăm şi de la Mirela Maria Nechita, din Dolheşti,
    preşedinta Asociaţiei pentru promovarea Văii Şomuzului, care ne enumeră ce ar
    trebui pus pe masa de Paşte:

    Pentru masa tradiţională punem preparate cu
    miel, friptură, ciorbă, tot ce este aproape peste tot. Putem face cozonaci,
    facem pasca cu brânză şi pasca cu smântână. Avem o reţetă a noastră mai
    deosebită: la pasca cu brânză bunica mea punea slăninuţă afumată tăiată
    bucăţele. Amesteca brânza de vaci cu puţină brânză iute, întidea pe blatul de
    pască şi deasupra punea bucăţele de slăninuţă afumată.



    Schimbăm zona şi gusturile
    cu ajutorul lui Mircea Iovan, bucătar şef, care a şi făcut un periplu culinar
    prin întreaga ţară:

    În zona Ardealului, chiar înainte un pic de
    Săvârşin, am găsit o friptură de miel, cum spuneau ei, friptura păstorilor. Am
    întrebat în ce constă: era o pulpă de miel pe care ei o puneau la copt peste
    noapte, dimineaţa când se stingea cuptorul o scoteau, o făceau bucăţi, după
    care adăugau brânză proaspătă. Pentru că venirea Paştelui, înseamnă să lucrăm
    cu totul nou, şi atunci ei puneau un caş proaspăt, de oaie, mai adăugau şi
    foarte multă ceapă şi unt, totul din zonă. Aşa îi spun ei, friptura păstorilor,
    pe care ei o servesc în ziua de Paşte, cu colacul, totul sfinţit la biserică.
    Foarte interesant, în zonă am găsit o pască, cu mere la bază şi smântână.
    Fabuloasă!


    Stufatul de miel este un
    alt preparat de cinste în această perioadă şi care este preparat cam la fel în
    mai toate zonele, aşa cum sunt şi sărmăluţele, după cum ne-a spus Mircea Iovan.
    Am aflat însă de la interlocutorul nostru că de obicei diferă condimentele
    utilizate, în funcţie de zonă: cimbrul şi usturoiul din abundenţă sunt
    specifice Olteniei, măghiranul, Moldovei, busuiocul în Banat, iar în Moldova
    Nouă, pe Dunăre, apar şi smochinele în diferite preparate.


    Mircea Iovan ne-a mai
    tentat însă cu câteva bunătăţi: Drobul, care e nelipsit, făcut din organele
    de miel, în anumite zone, precum zona Moldovei, există cighirul (un amestec de
    organe de porc, cu verdeaţă, multă ceapă şi legate cu ouă, coapte la fel ca
    drobul de miel). Toate sunt asemănătoare cam peste tot, cu anumite influenţe.
    Ce am mai găsit foarte bun, în zona Banatului,sunt sărmăluţele în foi de viţă,
    dar cu carne amestecată de porc şi vită, friptura de miel bănăţeană (o friptură
    umplută cu măruntaie de miel, 2-3 cepe, 2-3 ouă, verdeaţă, o jumătate de
    franzelă înmuiată în apă şi stoarsă şi unt pentru prăjit, la care se adaugă
    sare şi piper şi vin dulce, alb sau rosu), cum o fac ei, ciorba de miel, care este
    simbolul primăverii.


    Ciorba ca simbol al
    primăverii şi pentru că foloseşte multă verdeaţă de sezon, dar şi fiindcă este
    o ciorbă mai grea, care nu se mai poate mânca odată cu încălzirea vremii. Şi
    Mircea Iovan a continuat:

    Iar în zona Dobrogei, am văzut un preparat
    impresionant, făcut din rasoale de miel, care sunt mici, care se numeşte
    iahnie. Acolo este o influenţă turcească. Se fac cu foarte multă ceapă, unt şi rasoalele care
    se lasă la scăzut şi devin spectaculoase! Condimentate normal cu dafin, sare şi
    piper, dar sunt fabuloase!



    Nu ne rămâne decât să călătorim culinar, de acasă, în
    această perioadă.

  • Trei timpuri ale Paștelui la români

    Trei timpuri ale Paștelui la români

    În pragul sărbatorii de Învierea Domnului, octogenara Aurica Vasile din
    Grădiște ne-a purtat, din vorbă în
    vorbă, prin trei timpuri istorice, fiecare cu pragurile sale peste care omul cu
    frica lui Dumnezeu a trecut și cu siguranță că va mai trece.