Radio România Internațional

Tag: Paste

  • Noi recomandări din partea Guvernului pentru perioada sărbătorilor

    Noi recomandări din partea Guvernului pentru perioada sărbătorilor

    Grupul de Comunicare Strategică a emis un nou document care conţine recomandări cu privire la perioada Paştelui, în special în privinţa cumpărăturilor şi a petrecerii sărbătorii alături de familie.



    Dacă aveți până în 65 de ani, încercați pe cât de mult posibil să evitați intervalul orar 11:00-13:00 pentru cumpărături. Este extrem de important ca persoanele din grupele de vârstă vulnerabile să folosească acest interval ca să-și achiziționeze alimentele necesare.


    ● Faceți o listă înainte de a pleca la cumpărături pentru a limita cât mai mult timpul petrecut în magazine sau piețe.


    ● Mergeți singur la cumpărături dacă este posibil și optați pentru un interval orar cu risc scăzut de aglomerație!


    ● Încercați să-i ajutați pe cei vârstnici sau vulnerabili din familie sau chiar pe vecinii dvs. din aceste categorii de risc. Mergeți dumneavoastră la cumpărături pentru ei dacă acest lucru este posibil.


    ● Folosiți masca de protecție și, dacă este posibil, mănuși chirurgicale în timpul pe care îl petreceți la cumpărături.


    Evitați aglomerațiile de la raft sau cozile din piețe și reveniți atunci când este mai liber! Producătorii și distribuitorii de alimente au dat repetate asigurări că nu există probleme cu stocurile din magazine și piețe.


    ● Încercați tot timpul să păstrați distanța fizică față de alte persoane din magazin sau din piață. Evitați orice contact direct.


    ● Respectați indicațiile personalului din magazine sau din piețe cu privire la distanțarea fizică sau la limitarea numărului de persoane din incintă!


    ● Este preferabil să optați pentru plata cu cardul pentru a nu intra în contact direct cu bancnote și monede.


    ● Apelați la cumpărăturile online în măsura în care aveți această opțiune!


    ● Este de preferat să dezinfectați ambalajele produselor cumpărate înainte de a le despacheta și să spălați fructele și legumele înainte de a le depozita.


    ● Purtați cu dumneavoastră șervețele nazale și dezinfectant pentru mâini și folosiți-le de fiecare dată când aveți nevoie.


    ● Dacă aveți simptome de răceală ușoară sau nu vă simțiți bine, evitați să mergeți la cumpărături sau în zone publice!


    ● Întotdeauna spălați-vă mâinile imediat ce intrați în casă!



    Petrecerea sărbătorilor:


    ● Petreceți zilele de Paște doar cu acei membri ai familiei împreună cu care locuiți în mod obișnuit.


    ● Evitați deplasările la rude, fie că sunt în aceeași localitate cu dumneavoastră, fie că locuiesc în alt oraș/comună.


    ● Nu faceți vizite și nu primiți musafiri în perioada sărbătorilor pascale chiar dacă în alți ani obișnuiați să faceți acest lucru.


    ● Și în zilele de Paște, ieșirile scurte sunt permise pentru activități fizice individuale în proximitatea locuinței și pentru toate celelalte motive prevăzute de ordonanțele militare.


    ● Se menține interdicția de a face grătare sau picnicuri în parcuri, păduri și orice alte zone publice.


    ● Toate recomandările anterioare privind distanțarea socială sunt menținute și este extrem de important să fie respectate pe deplin.


  • Sărbători în izolare

    Sărbători în izolare

    Străzi pustii, școli, universități, granițe, magazine
    închise, disponibilizări, restrângerea sau suspenderea temporară a activității
    sunt câteva dintre urmările temutului virus SARS CoV-2 care tulbură, de
    câteva luni, întreaga lume, generând, la nivel global, efecte negative
    semnificative asupra economiei, sistemului sanitar. Însă, cele mai grave
    pierderi sunt cele de vieți omenești și, pentru a limita răspândirea
    coronavirusului, s-au luat măsuri drastice de izolare și distanțare socială,
    care se răsfrâng, cum era de așteptat, și asupra manifestărilor religioase. Luni,
    creştinii ortodocşi, majoritari în
    România, şi cei greco-catolici au intrat în Săptămâna Mare, ultima înainte de
    sărbătoarea Paştilor, în care sunt rememorate ultimele momente din viaţa lui
    Iisus Hristos, înainte de răstignirea pe cruce.

    Pentru a se evita formarea
    de grupuri de persoane, reguli fără precedent au fost anunțate de Biserica
    Ortodoxă Română. Slujbele speciale, numite denii, se oficiază în biserici,
    însă, în acest an, credincioşii pot participa doar urmărind de acasă
    transmisiunile în direct prin mijloacele de comunicare în masă, în condiţiile
    stării de urgenţă. De asemenea, spovedania şi împărtăşirea credincioşilor se
    pot săvârşi doar la domiciliu, iar preoţii trebuie să poarte mască şi
    încălţăminte de unică folosinţă şi să-şi dezinfecteze mâinile. In noaptea de
    Paști, cea mai mare sărbătoare a creștinătății, când clopotele răsună la toate
    bisericile unde se săvârşeşte Slujba Învierii, credincioşii pot ieși cu
    lumânări aprinse la ferestre şi balcoane sau în curţile caselor, adresându-se
    cu salutul pascal Hristos a înviat! şi răspunsul Adevărat a
    înviat!. Cei care
    vor să participe la slujbele din biserici
    o pot face doar urmărind de acasă transmisiunile în direct la radio,
    televiziune şi internet. Pentru a continua tradiția începută în 2009, Patriarhia
    Română va aduce, şi anul acesta, Lumina de la Ierusalim, sâmbătă, cu un avion
    special, iar voluntarii o vor distribui doar la casele celor care o solicită.

    Duminică, peste două miliarde de credincioşi romano-catolici şi protestanţi din
    întreaga lume au celebrat Paștele, iar ceremoniile s-au desfășurat în
    lăcașurile de cult în lipsa credincioșilor, obligați să rămână în case din
    cauza restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, dar au fost tranmise
    online, la radio sau la televizor. La Vatican, Papa Francisc a acordat
    tradiţionala binecuvântare Urbi et orbi, către cetate şi lume, nu din balconul
    Basilicii San Pietro, conform tradiţiei, ci de la intrarea în catedrală, fără
    miile de credincioşi care, anii trecuţi, veneau din toată lumea. Suveranul pontif
    a îndemnat credincioșii s-a răspundă prin ‘contagiunea speranţei’ într-o lume
    ‘oprimată de pandemie, în care marea noastră familie umană este pusă la grea
    încercare    ‘. De asemenea, Papa Francisc a făcut un apel la încetarea
    imediată a conflictelor din toate părţile lumii. ‘Nu este vremea să continuăm să producem şi să
    traficăm arme, să cheltuim sume enorme care ar trebui folosite pentru a ajuta
    oamenii şi pentru a salva vieţi’,     a spus suveranul pontif.

  • Mesajul premierului Ludovic Orban cu ocazia Paștelui Catolic și Floriilor

    Mesajul premierului Ludovic Orban cu ocazia Paștelui Catolic și Floriilor

    În aceste vremuri dificile pentru țara noastră și pentru omenire, duminică ne vom bucura totuși, credincioși romano-catolici, reformaţi, unitarieni, evanghelici și ortodocși, deopotrivă, de o dublă sărbătoare: Paștele Catolic și Floriile Ortodoxe, a spus premierul României, Ludovic Orban, în mesajul transmis cu ocazia Paștelui Catolic și Floriior Ortodoxe

    Premierul a spus că momentul este extrem de dificil pentru toți credincioșii, fiind pentru prima oară în ultimele patru secole când Biserica Catolică prezidează riturile pascale fără credincioși. Dar, așa cum spunea și Papa Francisc într-un mesaj recent, în tăcerea orașelor noastre va răsuna și în acest an Evanghelia Paștelui.


    Chiar dacă nu putem păși în Casa Domnului, asta nu înseamnă că nu-l primim pe Dumnezeu în casele noastre. Să aprindem cu toții o lumină în noaptea Învierii și să privim cu speranță la viitor. Nu suntem singuri! Asta simt când mă gândesc la imaginea puternică a Sfântului Părinte rugându-se pentru noi toți în ploaie în Piața goală din Vatican, a mai spus Orban.


    Să îi aducem în gândurile noastre pe toți cei care ne-au părăsit din cauza acestei cumplite boli, dar să aducem un omagiu și eroilor noștri din prima linie care fac tot posibilul să țină în frâu această molimă, a mai transmis premierul.


    Ludovic Orban le-a transmis românilor că pentru a-i ajuta pe cei din linia întâi, trebuie să punem frâu tentației de a ne vizita părinții și bunicii sau de a ne vedea cu rudele la masă așa cum facem în fiecare an de Paște. Știu, e foarte greu, dar sunt convins că anul viitor vom vorbi la trecut despre această epidemie.


    Sărbătorile pascale și Floriile sunt un bun prilej de reflecție pentru noi toți, de iertare și de speranță că vom reuși să depășim împreună această cumpănă grea din viața noastră. Hristos a Înviat! le spun romano-catolicilor, reformaţilor, unitarienilor și evanghelicilor, din România și La mulți ani cu sănătate! ortodocşilor care sărbătoresc duminică Floriile!, a mai spus premierul.

  • Klaus Iohannis: mesaj cu prilejul Paștelui catolic și al Floriilor

    Klaus Iohannis: mesaj cu prilejul Paștelui catolic și al Floriilor

    Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis sâmbătă, un mesaj cu prilejul Sărbătorilor Pascale celebrate de creștinii romano-catolici, reformați, unitarieni și evanghelici și al Sărbătorii Floriilor celebrate de creștinii ortodocși.

    Credincioşilor romano-catolici, reformaţi, unitarieni şi evanghelici le doresc să primească Învierea Domnului cu sănătate, pace sufletească, speranţă şi grijă faţă de semeni. Chiar dacă aceste sfinte sărbători ne găsesc departe de cei pe care ni i-am dori alături, puterea credinţei noastre ne uneşte sufleteşte şi ne dă speranţa că în curând vom putea fi împreună din nou, a afirmat şeful statului.

    Iohannis a numit Floriile sărbătoarea smereniei şi iubirii.

    Vreau să transmit cele mai călduroase urări şi credincioşilor ortodocşi, greco-catolici, armeni şi cultelor neo-protestante care celebrează în această duminică Floriile – sărbătoarea smereniei şi iubirii.

    Președintele a vorbit şi despre provocările din prezent, privind epidemia cu noul coronavirus.

    Dragi români,

    Fie ca sărbătorile pascale să ne aducă tuturor alinare și puterea de a trece cu bine peste orice provocări. Sunt convins că uniți și încrezători în viitor vom ieși întăriți din această grea încercare.

    Cristos a înviat!

    Frohe Ostern!

    Kellemes Húsvéti Ünnepeket!


    Mesajul președintelui Iohannis transmis cu prilejul Sărbătoirilor Pascale celebrate de creștinii romano-catolici, reformați, unitarieni și evanghelici și al Floriilor, celebrate de creștinii ortodocși




  • Masa de Florii

    Masa de Florii

    La sfârșitul acestei
    săptămâni, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile, zi în care este dezlegare
    la pește și în care poate fi pregătit un meniu bazat exclusiv pe pește. La
    aperitive poate fi făcut un platou de gustări reci, cu pastă de pește, salată
    de icre și icre. Pot fi pregătite tartine cu unt și cu macrou marinat. Avem
    nevoie de două … trei trunchiuri de macrou congelat pe care le putem tăia
    rondele cu o grosime de două degete, chiar atunci când sunt congelate. Le putem
    eviscera ușor în stare congelată, le spălăm și apoi le așezăm pe un singur rând
    într-un vas în care facem un amestec de oțet și apă, o măsură de oțet la două
    măsuri de apă. Adăugăm și o măsură de ulei și turnăm acest amestec în vas,
    astfel încât să acopere rondelele de macrou. Punem boabe de piper negru și două
    boabe de ienibahar, o frunză de dafin și puțină sare, după care lăsăm vasul în
    cuptor la foc mediu spre mic pentru 45 de minute.

    Scoatem vasul din cuptor și îl
    lăsăm să se răcească. După aceea, macroul trebuie dezosat, mărunțit și poate fi
    servit pe tartine unse cu unt. În Bucovina, greu lovită de pandemie, un preparat tradițional pentru aperitive este păstrăvul
    afumat în cobză. Păstrăvii sunt afumați și apoi păstrați între ramuri proaspete
    de brad, strânse în nuiele de răchită care sunt împletite astfel încât seamănă
    cu o paletă sau cu o cobză, instrument popular care seamănă cu o chitară.




    Rămânem la gastronomia bucovineană pentru a prezenta una
    dintre sugestiile pentru felul principal. Smântâna este utilizată mult în
    gastronomia bucovineană, inclusiv pentru prepararea păstrăvilor. Avem nevoie de
    4 păstrăvi de circa 300… 400 de grame fiecare, de jumătate de kg de smântână,
    de puţin unt, de tarhon, piper şi sare. Curăţăm păstrăvii, îi spălăm, îi dăm cu
    sare, atât în interior, cât şi la exterior şi îi lăsăm la rece pentru câteva
    ore. Îi spălăm şi îi punem într-o tavă mai înaltă, unsă cu puţin unt, pe care o
    băgăm în cuptorul deja încălzit, la foc mic.

    Lăsăm tava în cuptor doar câteva
    minute, atât cât păstrăvii să înceapă să se rumenească, timp în care turnăm
    smântâna într-un vas, cu puţină sare şi o încălzim uşor până devine fluidă.
    Adăugăm mărar tocat mărunt şi piper râşnit, omogenizăm, după care o turnăm
    peste păstrăvii din tavă. Lăsăm tava în cuptor pentru circa jumătate de oră,
    după care păstrăvul poate fi servit ca atare sau cu o garnitură de cartofi şi
    morcovi fierţi.




    De-a lungul Dunării, în această perioadă se consumă
    scrumbie (Alosa Pontica), un peşte care are o lungime de 30 până la 50 de cm şi
    o greutate de circa jumătate de kilogram. Trăieşte în bancuri, iar în perioada
    primăverii urcă pe Dunăre pentru reproducere. Scrumbia poate fi pregătită la
    grătar sau în tigaie cu garnitură de legume, dar și în cuptor. Alegem câteva
    scrumbii care să încapă într-o tavă cu o margine mai înaltă. După ce au fost
    curăţate de solzi, eviscerate şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi
    lăsate să stea la rece timp de câteva ore. Începem apoi prepararea scrumbiilor
    la cuptor. Tăiem câteva roşii în cuburi mici şi le călim uşor în puţin ulei. În
    tigaie adăugăm câţiva căţei de usturoi pe care îi tăiem în felii subţiri,
    busuioc şi câteva boabe de piper negru.

    Spălăm scrumbiile, le punem în tavă şi
    le acoperim cu sosul de roşii. Nu mai adăugăm sare deoarece este de ajuns sarea
    care a intrat în scrumbii. Lăsăm tava în cuptor la foc potrivit circa jumătate
    de oră. După ce am scos tava din cuptor, presărăm frunze tocate de pătrunjel.
    Scrumbia poate fi servită imediat alături de o porţie de mămăligă. Un pahar de
    vin alb, demisec sau sec, foarte bine răcit, reprezintă o bună alegere.

  • Masa de Florii

    Masa de Florii

    La sfârșitul acestei
    săptămâni, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile, zi în care este dezlegare
    la pește și în care poate fi pregătit un meniu bazat exclusiv pe pește. La
    aperitive poate fi făcut un platou de gustări reci, cu pastă de pește, salată
    de icre și icre. Pot fi pregătite tartine cu unt și cu macrou marinat. Avem
    nevoie de două … trei trunchiuri de macrou congelat pe care le putem tăia
    rondele cu o grosime de două degete, chiar atunci când sunt congelate. Le putem
    eviscera ușor în stare congelată, le spălăm și apoi le așezăm pe un singur rând
    într-un vas în care facem un amestec de oțet și apă, o măsură de oțet la două
    măsuri de apă. Adăugăm și o măsură de ulei și turnăm acest amestec în vas,
    astfel încât să acopere rondelele de macrou. Punem boabe de piper negru și două
    boabe de ienibahar, o frunză de dafin și puțină sare, după care lăsăm vasul în
    cuptor la foc mediu spre mic pentru 45 de minute.

    Scoatem vasul din cuptor și îl
    lăsăm să se răcească. După aceea, macroul trebuie dezosat, mărunțit și poate fi
    servit pe tartine unse cu unt. În Bucovina, greu lovită de pandemie, un preparat tradițional pentru aperitive este păstrăvul
    afumat în cobză. Păstrăvii sunt afumați și apoi păstrați între ramuri proaspete
    de brad, strânse în nuiele de răchită care sunt împletite astfel încât seamănă
    cu o paletă sau cu o cobză, instrument popular care seamănă cu o chitară.




    Rămânem la gastronomia bucovineană pentru a prezenta una
    dintre sugestiile pentru felul principal. Smântâna este utilizată mult în
    gastronomia bucovineană, inclusiv pentru prepararea păstrăvilor. Avem nevoie de
    4 păstrăvi de circa 300… 400 de grame fiecare, de jumătate de kg de smântână,
    de puţin unt, de tarhon, piper şi sare. Curăţăm păstrăvii, îi spălăm, îi dăm cu
    sare, atât în interior, cât şi la exterior şi îi lăsăm la rece pentru câteva
    ore. Îi spălăm şi îi punem într-o tavă mai înaltă, unsă cu puţin unt, pe care o
    băgăm în cuptorul deja încălzit, la foc mic.

    Lăsăm tava în cuptor doar câteva
    minute, atât cât păstrăvii să înceapă să se rumenească, timp în care turnăm
    smântâna într-un vas, cu puţină sare şi o încălzim uşor până devine fluidă.
    Adăugăm mărar tocat mărunt şi piper râşnit, omogenizăm, după care o turnăm
    peste păstrăvii din tavă. Lăsăm tava în cuptor pentru circa jumătate de oră,
    după care păstrăvul poate fi servit ca atare sau cu o garnitură de cartofi şi
    morcovi fierţi.




    De-a lungul Dunării, în această perioadă se consumă
    scrumbie (Alosa Pontica), un peşte care are o lungime de 30 până la 50 de cm şi
    o greutate de circa jumătate de kilogram. Trăieşte în bancuri, iar în perioada
    primăverii urcă pe Dunăre pentru reproducere. Scrumbia poate fi pregătită la
    grătar sau în tigaie cu garnitură de legume, dar și în cuptor. Alegem câteva
    scrumbii care să încapă într-o tavă cu o margine mai înaltă. După ce au fost
    curăţate de solzi, eviscerate şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi
    lăsate să stea la rece timp de câteva ore. Începem apoi prepararea scrumbiilor
    la cuptor. Tăiem câteva roşii în cuburi mici şi le călim uşor în puţin ulei. În
    tigaie adăugăm câţiva căţei de usturoi pe care îi tăiem în felii subţiri,
    busuioc şi câteva boabe de piper negru.

    Spălăm scrumbiile, le punem în tavă şi
    le acoperim cu sosul de roşii. Nu mai adăugăm sare deoarece este de ajuns sarea
    care a intrat în scrumbii. Lăsăm tava în cuptor la foc potrivit circa jumătate
    de oră. După ce am scos tava din cuptor, presărăm frunze tocate de pătrunjel.
    Scrumbia poate fi servită imediat alături de o porţie de mămăligă. Un pahar de
    vin alb, demisec sau sec, foarte bine răcit, reprezintă o bună alegere.

  • Retrospectiva săptămânii 28.04.-04.05.2019

    Retrospectiva săptămânii 28.04.-04.05.2019

    Premierul român în Polonia


    Premierul României, Viorica Dăncilă, s-a aflat, miercuri şi joi, în Polonia. În
    prima zi, ea a participat, la Varşovia, la o reuniune a şefilor de guvern din
    ţările care au aderat la Uniunea Europeană după 2004. România este şi va fi un
    susţinător al proiectului european fondat pe convergenţă, coeziune şi
    solidaritatea statelor membre – a declarat premierul Dăncilă, subliniind că este
    nevoie de cooperare, fără tensiuni sau diviziuni între Est şi Vest, între
    ţările mari sau mai mici, pentru ca Uniunea Europeană să funcţioneze eficient. Aderarea
    şi apartenenţa la Uniune au însemnat pentru România dezvoltare, modernizare,
    creştere economică şi o îmbunătăţire vizibilă a calităţii vieţii cetăţenilor -
    a mai spus Viorica Dăncilă, care a dat asigurări că proiectul european va avea
    şi în viitor în români parteneri activi. Joi, în a doua zi a vizitei în
    Polonia, premierul de la Bucureşti s-a alăturat miilor de oameni care au luat
    parte la Marşul Vieţii, un gest simbolic în onoarea celor şase de
    milioane de victime ale Holocaustului: au parcurs pe jos cei 3 kilometri care
    separă fostele lagăre naziste de concentrare de la Auschwitz şi Birkenau. Înainte
    de începerea marşului, şeful Executivului român a făcut un apel la generaţiile
    mai tinere, cerându-le ca, prin consolidarea propriei lor educaţii, să combată
    orice formă de extremism, intoleranţă, rasism sau antisemitism. În opinia sa,
    evenimentele tragice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu trebuie să
    se mai repete niciodată, fiind nevoie de identificarea căilor de combatere a
    antisemitismului, pentru a beneficia cu toţii de un viitor democratic.



    Fenomene meteo extreme în România


    Fenomene meteo extreme au creat, săptămâna
    aceasta, numeroase probleme în special în sudul României. Acestea au început
    marţi seara, când opt judeţe şi Bucureştiul au fost afectate de vijelii şi ploi
    torenţiale. Peste o mie de pompieri au venit în sprijinul populaţiei şi
    autorităţilor locale – au intervenit pentru evacuarea apei din subsolurile unor
    instituţii publice şi gospodării şi pentru îndepărtarea copacilor şi stâlpilor
    de electricitate doborâţi de vânt. În judeţul Călăraşi, în sud, o tornadă -
    fenomen extrem de rar în România – a smuls din pământ copaci şi a lăsat fără
    acoperiş zeci de case. Un autocar a fost răsturnat şi proiectat de pe şosea pe
    un câmp din apropiere. 39 de persoane au fost în pericol de moarte. Din
    fericire, nu s-a înregistrat niciun deces. 12 oameni au fost, însă, răniţi.
    Miercuri, meteorologii au instituit cod galben de vânt puternic în 18 judeţe
    din sud şi în Capitală. În paralel, a fost în vigoare o informare meteo de
    furtuni în cea mai mare parte a ţării. Un cod portocaliu şi unul galben, de
    această dată de inundaţii, au vizat 21 judeţe din nordul şi vestul ţării. Apoi,
    joi, o ploaie cu grindină masivă – complet nefirească pentru această perioadă a
    anului – i-a luat prin surprindere şi afectat pe călătorii de pe Autostrada 2,
    a Soarelui, care leagă Bucureştiul de litoralul la Marea Neagră. Autorităţile
    au promis că avertizări referitoare la fenomenele meteo extreme vor fi
    transmise populaţiei prin sistemul RO-ALERT, activ pe telefoanele mobile, în principal
    pe baza informaţiilor primite de la meteorologi, dar şi a apelurilor de urgenţă
    la numărul unic 112 ale cetăţenilor.



    Pregătiri înaintea vizitei în România a Papei Francisc


    Termenul de înscriere pentru cei care vor
    să trăiască pe viu vizita Papei Francisc la Catedrala romano-catolică Sfântul
    Iosif din Bucureşti a fost prelungit până pe 15 mai. Anunţul a fost făcut,
    săptămâna aceasta, de Arhidieceza Romano-Catolică, care a precizat că în zona
    din jurul Catedralei bucureştene vor fi prezente circa 40.000 de persoane.
    Pentru acestea, au fost pregătite 15 ecrane, dar şi două scene pentru momente
    de rugăciune şi un program religios-artistic. Papa Francisc va face o călătorie
    apostolică în România din 31 mai până pe 2 iunie. Va vizita Capitala, dar şi Iaşiul
    (cel mai mare oraş din estul ţării, unde trăieşte o importantă comunitate
    romano-catolică), Blajul (centru, capitală spirituală a greco-catolicilor
    români), unde va beatifica şapte episcopi morţi ca martiri în inchisorile
    comuniste, precum şi sanctuarul franciscan de la Şumuleu Ciuc (tot centru, zonă
    cu populaţie majoritar maghiară). Sute de mii de persoane, inclusiv de peste
    hotare, s-au înscris online pentru a participa la Liturghiile pe care le va
    oficia Papa Francisc.Este al doilea cap al Bisericii
    Catolice care vizitează România, prima
    ţară majoritar ortodoxă vizitată, vreodată în istorie, de un Suveran Pontif – în 1999, de Papa Ioan-Paul al
    II-lea.



    Paştele la români


    Paştele ortodox, de duminica trecută, a
    fost urmat de Ziua internaţională a muncii. A fost un foarte bun prilej
    pentru români să lege numeroasele zile libere într-o minivacanţă. Mulţi au ales
    să meargă pe litoralul românesc la Marea Neagră, unde, pe 1 Mai, s-a deschis,
    oficial, sezonul estival. Cu această ocazie au fost organizate festivaluri,
    întreceri de maşini şi concerte. Cele mai aglomerate staţiuni au fost, şi în
    acest an, Mamaia şi Vama Veche. Alte locuri alese pentru minivacanţa de Paşte
    şi 1 Mai – staţiunile montane din Carpaţii Meridionali, Delta Dunării şi zona rurală a Maramureşului, în
    nord-vest. Angajaţi ai Ministerului de Interne au fost mobilizaţi în special în
    zonele unde au fost evenimente cu participare numeroasă. Echipaje medicale şi
    de pompieri au fost, şi ele, în alertă pentru a preveni incidentele, având în
    vedere, în egală măsură, numărul mare de serbări câmpeneşti. Dacă mulţi români
    au ales să rămână în ţară, nu puţini au fost şi cei care au plecat în minivacanţa
    de Paşte şi 1 Mai spre Bulgaria, Grecia, Turcia şi chiar Egipt.

  • Românii în minivacanţă

    Românii în minivacanţă

    Românii
    se bucură, zilele acestea, de o minivacanţă prelungită cu ocazia sărbătorilor de
    Paşti şi a Zilei Muncii. Credincioşii ortodocşi
    (majoritari) şi greco-catolici din România au celebrat, duminică, Învierea
    lui Isus Hristos, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii. La miezul nopţii de sâmbătă spre
    duminică, ei au mers la biserici sau mănăstiri, unde au primit lumina de la
    preoţi şi au cântat Hristos a înviat!. O parte dintre români au ales să petreacă această perioadă în pensiunile din zona rurală a Maramureşului,
    preferând satele şi comunele cu lăcaşe de cult vechi, case vechi din lemn, dar
    şi locuri cu un peisaj aparte, care dau farmec unei vacanţe la sat. După slujba
    religioasă din duminică, ei au participat la o serie de obicieuri populare care
    au loc, în unele sate, în zilele de după Paşti.

    Potrivit asociaţiilor din
    turism, românii se îndreaptă şi către staţiunile montane de pe Valea Prahovei,
    care au ajuns la un grad de ocupare de aproape 100%. Printre cele mai căutate
    staţiuni sunt Sinaia, Buşteni şi Azuga, aflate pe Valea Prahovei (sud).
    Iubitorii sporturilor de iarnă pot schia la Sinaia, la peste 2.000 de metri,
    unde sunt practicabile, şi în această perioadă, mai multe pârtii. Cei care au
    ales litoralul de la Marea Neagra pentru a petrece această minivacanţă au parte
    de activităţi distractive. Festivalurile de
    muzică de pe plajă fac din staţiunile Mamaia şi Vama Veche atracţia principală
    a litoralului, însă turiştii au parte şi de alte experienţe de sezon. Ajuns la
    cea de-a 25-a ediţie, Festivalul Sunwaves
    ţine capul de afiş în Mamaia Nord, unde mii de tineri se distrează, în aceste
    nopţi, până în zori, ignorând răcoarea de pe ţărmul mării.

    Sunt români, dar şi
    mulţi străini din Marea Britanie, Franţa, Rusia, Polonia, Israel şi chiar
    Statele Unite ale Americii, iar unii rămân pentru un sejur care include şi
    tradiţionala petrecere la mare de 1 Mai. Cluburile de noapte din Mamaia Nord
    atrag clienţii dornici de distracţie cu DJ celebri precum Tujamo, Mahmut Orhan,
    Aron Chupa şi ATB, dar şi trupe autohtone de succes, precum Carla’s Dreams,
    într-o avanpremieră a Festivalului Neversea din iulie. Delta Dunării, a atras, şi ea,
    mulţi turisti prin confort, gastronomie şi tradiţii specifice şi, mai ales,
    deplină relaxare. Pe de altă parte, mii de români au plecat spre Bulgaria, Grecia, Turcia şi chiar Egipt să
    petreacă minivacanţa de Paşti şi 1 Mai. În ţară, mai bine de 22.000 de angajaţi ai Ministerului de Interne sunt mobilizaţi, în aceste zile, în
    special în locurile în care vor fi organizate evenimente la care sunt aşteptaţi
    numeroşi oameni. Pe cele mai aglomerate drumuri naţionale sunt prezenţi,
    zilnic, peste 1.200 de poliţişti rutieri care vor acţiona cu aproximativ 300 de
    aparate radar.

  • Paşte tradiţional în cele 270 de parohii ortodoxe româneşti din Italia

    Paşte tradiţional în cele 270 de parohii ortodoxe româneşti din Italia

    Paştele ortodox este sărbătorit în Italia în cele 270 de parohii ortodoxe românești deschise pentru cei peste 1.200.000 conaţionali stabiliţi în Peninsulă. Elena Postelnicu a stat de vorbă despre acest subiect cu Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.



  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se
    pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele
    catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea
    Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor,
    înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se
    obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii
    primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.


    Există
    asemănări, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte preparatele de Paşti ale
    comunităţilor creştine din diferite state. În România se consumă prin tradiţie,
    pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în
    alte ţări, desigur, sub alte nume, precum pane di Pasqua în Italia, preparat
    în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau Oesterkranz în Germania şi
    Austria. Conform obiceiului, pasca trebuie pusă într-un coş special şi dusă la
    biserică pentru a fi sfinţită. De asemenea, credincioşii duc la biserică coşuri
    cu ouă roşii, cozonac şi vin, pentru a fi sfinţite.



    În România,
    obiceiul este ca familia să se reunească pentru masa de Paşte, care începe cu
    ciocnitul ouălor roşii. Pe platoul de aperitive se pun caş proaspăt şi drob,
    ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Drobul se
    pregăteşte în cuptor şi este preparat din organele interne
    ale mielului – inimă, rinichi, ficat, plămâni – acestea fiind fierte, tocate şi amestecate cu
    fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate cu piper.


    Pe lângă ouă roşii şi drob, românii obişnuiesc să servească la masa de Paşte şi ciorbă de miel.
    Pentru ciorbă alegem capul, oasele de la pulpe, gâtul şi coada. Avem
    nevoie de 2 morcovi, de un păstârnac, de o ceaşcă cu orez, de o ceapă sau de o legătură de ceapă verde, de câteva boabe de
    piper, de un gălbenuş de ou, de un pahar de smântână şi de două legături de leuştean. Carnea de miel
    se pune la fiert într-o oală de 5-6 litri. Se adaugă rădăcinoasele, tăiate mărunt şi se spumează.

    Se lasă la fiert la foc mic, timp de o oră,
    după care adăugăm orezul şi mai lăsăm să fiarbă încă un sfert de oră. Separat,
    se fierbe borşul care apoi este turnat în oala cu ciorbă, pe care o mai lăsăm
    pe foc circa 10 minute şi pe care o sărăm puţin la final. După ce am luat oala
    de pe foc, turnăm ciorba într-un bol şi o dregem cu un ou amestecat cu
    smântână. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară frunze de leuştean, tocate
    mărunt.


    Urmează apoi friptura de miel, pregătită în
    cuptor şi servită, de obicei, cu garnitură de spanac, iar la desert pască şi cozonac, un preparat servit în mod tradiţional la marile sărbători ale românilor.

  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se
    pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele
    catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea
    Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor,
    înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se
    obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii
    primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.


    Există
    asemănări, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte preparatele de Paşti ale
    comunităţilor creştine din diferite state. În România se consumă prin tradiţie,
    pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în
    alte ţări, desigur, sub alte nume, precum pane di Pasqua în Italia, preparat
    în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau Oesterkranz în Germania şi
    Austria. Conform obiceiului, pasca trebuie pusă într-un coş special şi dusă la
    biserică pentru a fi sfinţită. De asemenea, credincioşii duc la biserică coşuri
    cu ouă roşii, cozonac şi vin, pentru a fi sfinţite.



    În România,
    obiceiul este ca familia să se reunească pentru masa de Paşte, care începe cu
    ciocnitul ouălor roşii. Pe platoul de aperitive se pun caş proaspăt şi drob,
    ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Drobul se
    pregăteşte în cuptor şi este preparat din organele interne
    ale mielului – inimă, rinichi, ficat, plămâni – acestea fiind fierte, tocate şi amestecate cu
    fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate cu piper.


    Pe lângă ouă roşii şi drob, românii obişnuiesc să servească la masa de Paşte şi ciorbă de miel.
    Pentru ciorbă alegem capul, oasele de la pulpe, gâtul şi coada. Avem
    nevoie de 2 morcovi, de un păstârnac, de o ceaşcă cu orez, de o ceapă sau de o legătură de ceapă verde, de câteva boabe de
    piper, de un gălbenuş de ou, de un pahar de smântână şi de două legături de leuştean. Carnea de miel
    se pune la fiert într-o oală de 5-6 litri. Se adaugă rădăcinoasele, tăiate mărunt şi se spumează.

    Se lasă la fiert la foc mic, timp de o oră,
    după care adăugăm orezul şi mai lăsăm să fiarbă încă un sfert de oră. Separat,
    se fierbe borşul care apoi este turnat în oala cu ciorbă, pe care o mai lăsăm
    pe foc circa 10 minute şi pe care o sărăm puţin la final. După ce am luat oala
    de pe foc, turnăm ciorba într-un bol şi o dregem cu un ou amestecat cu
    smântână. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară frunze de leuştean, tocate
    mărunt.


    Urmează apoi friptura de miel, pregătită în
    cuptor şi servită, de obicei, cu garnitură de spanac, iar la desert pască şi cozonac, un preparat servit în mod tradiţional la marile sărbători ale românilor.

  • Ghidul de călătorie pentru Sărbători Pascale 2019

    Ghidul de călătorie pentru Sărbători Pascale 2019

    Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români care se deplasează în străinătate în perioada Sărbătorilor Pascale 2019, Ministerul Afacerilor Externe pune la dispoziţia acestora Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile Pascale 2019.



    Materialul conţine recomandări utile în cazul călătoriilor în afara graniţelor României, precum şi un set de informaţii de interes pentru cele mai frecventate destinaţii turistice din această perioadă, respectiv: Austria, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Marea Britanie, Portugalia şi Spania. Cetăţenii români pot evita eventuale situaţii neplăcute ce pot apărea pe perioada vacanţei sau a concediului lor în străinătate consultând Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile Pascale 2019, postat pe pagina web a MAE, la rubrica Sfaturi de călătorie, secţiunea Ghiduri de călătorie (www.mae.ro), precum şi pe pagina de Facebook a Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.



    Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte cu acest prilej că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă, care poate fi descărcată de pe website-ul MAE (www.mae.ro/app_cs) pe orice telefon mobil de tip smartphone cu sistem de operare Android sau IOS. Aplicaţia oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de alertare în cazul în care apar situaţii speciale în ţara în care aceştia se află. După descărcarea aplicaţiei se recomandă efectuarea unei actualizări.



    De asemenea, cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie recomandările generale de călătorie publicate pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe, la secţiunile Condiţii de călătorie (http://www.mae.ro/travel-conditions) şi Alerte de călătorie

  • Paște în România

    Paște în România

    Bucovina și
    Maramureșul sunt primele destinații la care ne gândim atunci când vorbim despre
    tradiții și despre obiceiuri românești străvechi. Iar asta cu atât mai mult în
    preajma marilor sărbători religioase. Cele două zone sunt intens promovate la
    târgurile naționale și internaționale de profil, iar, de Paște, toată zona se animă, după cum aflăm de la Cătălina
    Velniciuc, coordonatoarea Centrului de Informare Turistică Suceava. De Paște, ca în fiecare an, unitățile administrative teritoriale
    organizează evenimente referitoare la însemnătatea tradițiilor și obiceiurilor
    pascale din Bucovina. Pensiunile așteaptă turiștii cu bucate tradiționale,
    demonstrații de încondeiere de ouă, cu plimbări la mănăstiri. Este un adevărat
    spectacol și cultural, și gastronomic.


    Laura
    Dan, șef serviciu relații publice și promovare turistică în cadrul Consiliului
    Județean Maramureș, spune că Maramureșul se mândrește cu meșteșugarii săi
    renumiți. Paștele înseamnă în Maramureș bucate tradiționale în primul rând. Sunt
    foarte multe oferte turistice în perioada Paștelui. Maramureșul istoric e
    ocupat în momentul de față în proporție de 80-90%. Se păstrează tradițiile,
    toate ritualurile din străbuni sunt prezentate turiștilor care ne calcă pragul.
    Avem foarte mulți meșteșugari olari, țesători. De obicei, la târguri venim cu
    meșteri populari care să arate turiștilor inclusiv cum se fac opincile.


    De Paște sunteți
    invitați și la castel. Este vorba de o cetate medievală construită în secolul
    al XIV-lea, aflată într-o stare extraordinară. Castelul Bran, ridicat pe o
    stâncă, la o înălțime de relativ 40 de metri peste nivelul solului, este pe
    patru niveluri, are patru turnuri și este caracterizat de o lipsă totală a
    simetriei. În anul 2009, domeniul Bran a trecut din administrare publică în
    administrare privată, în urma retrocedării domeniului către nepoții Reginei
    Maria, moștenitori ai familiei regale. Bogdana Balmuș, directoare PR la
    castelul Bran.

    Ca de fiecare dată, încercăm să transformă
    Castelul Bran de sărbătoare. De data aceasta, sărbătorile pascale aduc la noi
    expoziții tematice, ateliere de încondeiat ouă, cântece și dansuri populare,
    dar și produse tradiționale de savurat la restaurantul castelului Bran. Copiii
    vor avea ocazia să picteze sub îndrumarea meșterilor populari ouă din lemn pe
    care apoi le pot păstra ca amintire. Tot pentru copii, în prima zi de Paște,
    iepurașul îi va aștepta la sala de muzică din castelul Bran și le va oferi ouă
    din ciocolată. De asemenea, tocmai am încheiat vernisajul expoziției
    Sărbătoarea Paștelui la mocanii săceleni, care e organizată cu ajutorul
    Serviciului Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural Reduta, din
    Brașov. Obiectele expuse aparțin meșterului popular Fane Lupu, care este și
    animator al ansamblului Zestrea Săceleană, care susține un program de dansuri
    și cântece mocănești în curtea castelului. Iar în data de patru mai, ansamblul
    Junii Săceleni va prezenta obiceiuri și dansuri tradiționale.




    Turiștii străini
    rămân mereu foarte impresionați și sunt mereu bucuroși să descopere bogăția
    tradiției și a culturii românești, continuă Bogdana Balmuș. Participă cu bucurie la ateliere. Au fost
    ani în care, tot de sărbători am avut ansambluri populare în curtea interioară
    a castelului și, cu bucurie, s-au prins în horă sau au participat la ritualuri
    străvechi, care au fost reproduse în acest spațiu. Au gustat din coșurile de bunătăți aduse de oamenii din
    zonă, din băuturile tradiționale și au fost foarte încântați. Zona este foarte
    frumoasă, iar castelul Bran a devenit din 2009 o destinație pentru o întreagă
    zi. Turiștii nu vor regreta dacă vor petrece sărbătorile la Bran, iar dacă vor
    mai rămâne și de 1 mai, îi așteptăm la o premieră: o demonstrație de gătit în
    parcul regal. Am intitulat evenimentul De 1 mai, mâncăm la brăneni. Vedeta va
    fi brânza gătită în diverse moduri, atât brânză sărată cât și dulce. Va
    concerta și fanfara orașului Codlea, deci va fi o zi deosebită.




    Ștefan Necula,
    directorul unei agenții de turism, ne amintește că litoralul românesc al Mării
    Negre vine cu o ofertă greu de refuzat. Mai mult de 80 de hoteluri din totalul
    celor existente pe litoralul românesc sunt deschise în perioada de Paște și de
    1 mai. În această perioadă, prognozăm că va fi un grad de ocupare de 100%
    pentru stațiunile Mamaia și Vama Veche. Deja, în momentul acesta, avem o
    creștere de 25% față de anul trecut, în perioada liberă de 1 mai. În același
    timp, sperăm ca vremea să fie foarte bună. Litoralul românesc este și a fost o
    gazdă primitoare întotdeauna. De la an la an, condițiile de cazare și locurile
    de distracție din cadrul hotelurilor sunt tot mai bune. În același timp, și
    infrastructura din stațiuni se pune la punct. Credem că ospitalitatea românească
    și mesele speciale de Paște pot adăuga un plus unei vacanțe.


    Majoritatea
    vacanțelor pentru această perioadă se vând în luna aprilie, însă rezervările au
    început din ianuarie. Un sejur în această perioadă ajunge pana la 600 lei (126
    euro), pe cameră, pe zi, în Mamaia, dar prețurile medii de cazare in stațiunea
    Mamaia nu depășesc 180 lei pe camera (38 euro), pe zi. În ultima vreme, plaja
    tarifelor a început să se echilibreze pe litoralul românesc. Găsim și cazări la
    prețuri foarte decente, în condiții decente. Bineînțeles, trebuie să existe și
    niște vârfuri, fiindcă avem câteva locuri cotate excelent. În această perioadă,
    de exemplu, în stațiunea Eforie Sud, o cameră dublă pornește de la prețul de 63
    de lei(14 euro) pe cameră, pe noapte. Cred că este un preț foarte bun pentru
    litoralul românesc.



    Iată, așadar, doar câteva dintre motivele pentru care trebuie să vizitați
    România în timpul sărbătorilor pascale.



  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se
    pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele
    catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea
    Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor,
    înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se
    obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii
    primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.


    Un preparat tradiţional pus de români pe masa de
    Paşte este drobul de miel. Pentru prepararea acestuia se folosesc organele
    interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o
    cantitate mai mare, se pot adăugaşi ficăţei de pui. Mai avem nevoie de vreo 10 fire de
    ceapă, de o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă, de piper şi sare. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care
    separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membranăeste folosită pentru prepararea
    cârnaţilor sau a pateului.


    Organele
    trebuie spălate şi tăiate în bucăţi, iar apoi trebuie lăsate într-un vas cu apă rece
    pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert pentru circa jumătate de oră,
    având grijă să îndepărtăm spuma formată la suprafaţă. Separat, sunt fierte trei
    din cele şase ouă, pe care le vom folosi ca ornament. În continuare, organele
    trebuie trecute prin maşina de tocat, iar ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul
    trebuie tocate mărunt. Toate acestea vor fi amestecate apoi într-un vas,
    adăugăm şi ouăle crude, piper şi sare după gust şi omogenizăm. Şi prapurele
    trebuie spălat şi pregătit. Drobul de miel va fi preparat la cuptor într-o tavă
    de cozonac sau într-o formă metalică rotundă pe care trebuie să o ungem cu
    ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
    suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
    prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
    coajă, după care acoperim cu prapurele. Vasul în care am pus drobul va fi
    introdus în cuptorul încins unde va sta, la foc potrivit, pentru jumătate de oră, până se
    rumeneşte. Se lasă la răcit, iar apoi se pune pe un platou pentru a fi servit.


    Un alte preparat de Paşte este stufatul de
    miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6
    porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de
    ceapă verde, 20 de fire de usturoi verde şi 5 … 6 roşii de dimensiune medie.


    Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu
    puţin ulei, iar apoi se călesc firele de ceapa şi usturoi verde, tăiate
    transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un
    vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm
    vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi
    adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor
    pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.

  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se
    pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele
    catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea
    Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor,
    înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se
    obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii
    primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.


    Un preparat tradiţional pus de români pe masa de
    Paşte este drobul de miel. Pentru prepararea acestuia se folosesc organele
    interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o
    cantitate mai mare, se pot adăugaşi ficăţei de pui. Mai avem nevoie de vreo 10 fire de
    ceapă, de o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă, de piper şi sare. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care
    separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membranăeste folosită pentru prepararea
    cârnaţilor sau a pateului.


    Organele
    trebuie spălate şi tăiate în bucăţi, iar apoi trebuie lăsate într-un vas cu apă rece
    pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert pentru circa jumătate de oră,
    având grijă să îndepărtăm spuma formată la suprafaţă. Separat, sunt fierte trei
    din cele şase ouă, pe care le vom folosi ca ornament. În continuare, organele
    trebuie trecute prin maşina de tocat, iar ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul
    trebuie tocate mărunt. Toate acestea vor fi amestecate apoi într-un vas,
    adăugăm şi ouăle crude, piper şi sare după gust şi omogenizăm. Şi prapurele
    trebuie spălat şi pregătit. Drobul de miel va fi preparat la cuptor într-o tavă
    de cozonac sau într-o formă metalică rotundă pe care trebuie să o ungem cu
    ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
    suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
    prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
    coajă, după care acoperim cu prapurele. Vasul în care am pus drobul va fi
    introdus în cuptorul încins unde va sta, la foc potrivit, pentru jumătate de oră, până se
    rumeneşte. Se lasă la răcit, iar apoi se pune pe un platou pentru a fi servit.


    Un alte preparat de Paşte este stufatul de
    miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6
    porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de
    ceapă verde, 20 de fire de usturoi verde şi 5 … 6 roşii de dimensiune medie.


    Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu
    puţin ulei, iar apoi se călesc firele de ceapa şi usturoi verde, tăiate
    transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un
    vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm
    vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi
    adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor
    pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.