Radio România Internațional

Tag: Paste

  • Însemne regale de Paști la Mânăstirea Sinaia

    Însemne regale de Paști la Mânăstirea Sinaia

    Înainte de a se fi construit Castelul Peleș, ce avea să devină reședință regală, primul monarh al românilor, Carol I își petrecea o parte din veri la Mânăstirea Sinaia, numită după Muntele Sinai de la Locurile Sfinte unde familia fondatoare Cantacuzino făcuse pelerinaj pe la mijlocul veacului al XVII- lea. Mânăstirea cu biserica ei cea veche pictată de Pârvu Mutu și cea nouă cu tablourile lui Carol și Elisabeta, pe peretele de vest are o istorie demnă de a fi pusă într-un roman. Aici, o filă, împreună cu ierom.dr. Mihail Harbuzaru.



  • Pregătiri de Paște

    Pregătiri de Paște

    Ca în fiecare an, sărbătoarea Paştelui,
    cea mai importantă a creştinătăţii, pe care românii, majoritari ortodocşi, o
    aşteaptă cu multă nerăbdare, va pune în surdină agitaţia momentului.
    Nelipsitele scandaluri politice şi protestele sociale cvasi-cotidiene din ultima vreme se vor estompa
    preţ de câteva zile, pentru a face loc rugăciunii, introspecţiei, generozităţii,
    dar şi festinurilor cu preparate specific pascale. Aşa cum precizează Biserica,
    Paştele îndeamnă la iubire, pace şi bucurie. De aceea, românii sunt chemaţi să
    îi ajute pe copiii orfani, pe bătrânii singuri, pe bolnavii neajutoraţi,
    într-un cuvânt, pe toţi cei
    întristaţi. Apoi, sâmbătă spre duminică, foarte mulţi vor participa la slujbele
    ce se vor ţine în majoritatea bisericilor şi a mânăstirilor din ţară, dar şi în
    aşezămintele ortodoxe de peste hotare.

    La miezul nopţii, ei vor întâmpina vestea Învierii
    Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cu cuvintele Hristos a
    înviat! Adevărat a înviat!. Trădat de Iuda, unul din cei 12 apostoli ai Săi,
    El este judecat pentru blasfemie de autorităţile religioase evreieşti.
    Condamnarea Sa va fi, însă, una politică, autorităţile romane ale vremii hotărând
    să Îl răstignească pentru presupusa încercare de subminare a puterii de stat. Iisus
    moare în chinuri groaznice pe cruce, este băgat în mormânt, dar, în a treia zi,
    învie din morţi. Moartea Lui nu înseamnă, deci, intrarea în nimic, în neant, ci
    în lumina divină a Tatălui.

    De altfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică,
    preoţii îi cheamă pe oameni să ia Lumină Sfântă prin aprinderea unei lumânări. Această
    Lumină, considerată un miracol al Ortodoxiei, este adusă tocmai de la
    Ierusalim, unde, în fiecare an, se pogoară în Sâmbăta Mare, între orele 12,30
    şi 14,30. Deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care în fiecare an
    îmbracă altă formă, coboară şi ajunge până pe lespedea Mormântului în care a
    fost aşezat Iisus acum mai bine de 2.000 de ani. Patriarhul Ierusalimului
    aprinde două mănunchiuri a câte 33 de lumânări, apoi împarte Lumina Sfântă
    credincioşilor prezenţi, dar şi delegaţiilor religioase care vin să o ia,
    pentru a o duce, apoi, în ţările lor. În România, procentul celor care
    sărbătoresc Paştele ortodox este de 94, iar 87% dintre ei spun că vor merge la
    slujba de Înviere.


    Pentru majoritatea, Paştele înseamnă şi mese îmbelşugate, de
    aceea, în săptămâna premergătoare se fac ultimele pregătiri culinare. Gospodinele
    vopsesc ouă în roşu şi pregătesc pască şi cozonac – produse dulci, de
    patiserie. Drobul, friptura de miel şi vinul sunt, şi ele, nelipsite de pe
    mesele românilor în ziua de Paşte, sărbătoare care reuneşte familiile,
    indiferent de locul de unde provin. Nu puţini sunt, de altfel, cei care, aflaţi
    peste hotare să muncească, se întorc, acum acasă, pentru a fi alături de cei
    dragi. Alţii aleg să petreacă Paştele la munte, pe litoral sau chiar într-o
    minivacanţă în străinătate.

  • Peste 4.200 de poliţişti în punctele vamale

    Peste 4.200 de poliţişti în punctele vamale

    Poliţia de frontieră a suplimentat personalul aflat în punctele de trece a frontierei, pentru perioada 5-9 aprilie, informează Agerpres. Circa 4.200 de poliţişti de frontieră vor efectua zilnic activităţi de control şi supraveghere de Sărbătorile Pascale. Pentru a asigura calitatea cu lucrătorii Poliţiilor de Frontieră din statele vecine, s-a procedat la o intensificare a schimbului de informaţii, astfel încât şi aceste structuri să asigure personalul necesar, ca să se înregistreze timpi mici de aşteptare, a afirmat a declarat miercuri comisarul şef de poliţie Adrian Popescu, împuternicit adjunct al inspectorului general al Poliţiei de Frontieră.



    Persoanele care vin sau pleacă din ţară pot folosi aplicaţia pentru telefoanele mobile Trafic Online, ce poate fi descărcată de pe site-ul Poliţiei de Frontieră. “Se actualizează în permanenţă aplicaţia Trafic online din punctul de vedere al timpului de aşteptare la fiecare dintre punctele de trecere a frontierei (…) e în folosul tuturor persoanelor să înţeleagă că accesul pe teritoriul statelor vecine trebuie să se asigure în mod echilibrat, astfel încât să se înregistreze timpi reduşi de aşteptare”, a precizat Adrian Popescu.



    Comisarul şef a mai semnalat că între 8 şi 10 aprilie autorităţile bulgare procedează la o mentenanţă a sistemului de încasare a taxelor pentru vinietă, fiind posibile uşoare creşteri ale timpului de aşteptare pe punctele de trecere la frontieră, în contextul în care aceste taxe vor fi încasate manual. Popescu a menţionat că, în acest context, Poliţia de Frontieră bulgară a informat că intenţionează să suplimenteze personalul la punctele de trecere a frontierei comune. În altă ordine de idei, el a informat că duminica aceasta vor fi deschise şi cele zece puncte prin care se putea trece doar sâmbăta la frontiera cu Ungaria.



    Sursa: Agerpres

  • Sărbători de Paşte la Castel

    Sărbători de Paşte la Castel

    Castelul Bran reprezintă o atracţie permanentă
    atât pentru turiştii români, cât şi pentru străini. De Paşte, Crăciun sau cu
    ocazia altor sărbători locale, castelul se pregăteşte de sărbătoare. Anul
    acesta seria de evenimente dedicate Paştelui a început la castelul Bran pe 2
    aprilie şi se va încheia în 23 aprilie, aşa că vă invităm să-i descoperim
    surprizele.


    De Paşte, Castelul Bran ia haine de sărbătoare şi
    ne aşteaptă s-o facem şi noi. Bogdana Balmuş, PR manager la Castelul Bran, ne
    spune de ce ar trebui să ne programăm o vizită la castel de Paşte: În primul rând pentru că, după cum ştiţi, castelul Bran este viu. Pe
    toată durata anului, avem foarte multe evenimente publice şi private. Cel
    menţionat este un eveniment public, care ne este foarte drag. A debutat în urmă
    cu câteva zile, va ţine până la sfârşitul lunii aprilie, prilej cu care
    vizitatorii castelului Bran vor putea vedea o colecţie de costume populare din
    colecţia etnografică Gabriel Boriceanu, dar şi o expoziţie de fotografii vechi
    care înfăţişează datini şi tradiţii locale. De asemenea, în câteva încăperi se
    vor reconstitui interioare ţărăneşti din satul Mateiaş.


    Pasionat de costumul popular în toată bogăţia şi
    diversitatea lui, Gabriel Boriceanu a adunat în colecţia sa mostre reprezentative
    pentru diferite zone folclorice ale ţării, bogat ornamentate şi specifice
    pentru toate ocaziile, de la nuntă, la alte sărbători de peste an. Am întrebat-o pe Bogdana Balmuş cum arată
    costumele populare din colecţia prezentată în această perioadă la castelul Bran: Sunt extraordinare! Sunt autentice. Există câteva piese deosebit de
    frumoase, care ilustrează foarte bine tradiţiile locale. După cum ştiţi
    locuitorii din satul Mateiaş se află la confluenţa dintre trei zone
    etnografice: Ţara Oltului, Ţara Bârsei şi zona Rupea, şi de aceea această zonă
    cunoaşte o bogăţie de tradiţii şi obiceiuri, atât în ornamente şi straie, cât
    şi în joc. Ele pot fi observate foarte bine vizitându-ne.


    Şi pentru că se doreşte crearea unei atmosfere
    săteşti vii, de sărbătoare, la castel ne-au fost pregătite şi alte surprize.
    Revine cu detalii Bogdana Balmuş:
    De altfel, pentru ca totul să fie
    viu, autentic, în prima zi de Paşte, un grup de localnici, un ansamblu popular
    din Mateiaş, va reconstitui Jocul Mare. Este un obicei străvechi, care
    marchează Învierea Domnului şi renaşterea naturii. Noi avem grijă ca fiecare
    moment important din viaţa românilor să fie marcat la castelul Bran. Astfel de
    evenimente avem şi de Crăciun şi de anul nou, pe tot parcursul anului.


    O invitaţie deschisă de a vizita castelul Bran, de
    fapt, în orice moment din an, pentru că este mereu pregătit pentru turişti.
    Recent s-a trecut la programul de vară, astfel încât porţile castelului sunt
    deschise de la 9.00 până la 18.00 de marţi până duminică, lunea castelul
    deschizându-se la 12.00.


    Bogdana Balmuş, ne-a promis că de Paşte copiii vor
    avea un loc special în cadrul acestor manifestări: Ca
    şi anul trecut, ca şi în ceilalţi ani, avem această tradiţie de a-i iniţia pe
    cei mici şi nu numai în acest meşteşug. Vor fi câţiva meşteri populari, care îi
    vor ajuta pe cei ce doresc să înveţe să încondeieze ouă. Şi am pregătit pentru
    ei ouă din lemn, pentru a le putea păstra ca amintire. Copiii probabil vor fi
    cei mai încântaţi de acest lucru, iar în ziua de Paşte vor primi şi ouă de
    ciocolată de la Iepuraş.


    Şi pentru a valorifica cât mai bine spaţiul de la
    castel, iepuraşul le va împărţi ouă de ciocolată în Sala de muzică, iar la Casa
    de ceai se va organiza o vânătoare de ouă în Parcul Regal. Este vorba despre Sala
    de Muzică a Reginei Maria, încăpere care găzduia în perioada interbelică concertele
    şi recepţiile organizate de Regină, fiind şi cea mai spaţioasă încăpere din
    Castel. Tot de Regina Maria este legată şi Casa de ceai, ridicată în anii ’30, reprezentând locul în
    care îşi primea oaspeţii.


    Şi pentru că adesea, turiştii care trec pragul Castelului Bran sunt
    în căutarea unor experienţe înfricoşătoare, ei pot vizita pe tot parcursul
    anului, în patru încăperi, o expoziţie neobişnuită de instrumente de tortură.
    Fecioara de fier, Leagănul lui Iuda sau Scaunul de interogare.



  • Masa de Paşte

    Masa de Paşte


    Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne de miel. Există asemănări, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte preparatele de Paşti din dfierite state. În România se consumă prin tradiţie, pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum “pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau “Oesterkranz” în Germania şi Austria. Conform obiceiului, pasca trebuie pusă într-un coş special şi dusă la biserică pentru a fi sfinţită. De asemenea, credincioşii duc la biserică coşuri in care se află ouă roşii, cozonac şi vin, pentru a fi sfinţite.



    În România, obiceiul este ca familia să se reunească pentru masa de Paşte, care începe cu ciocnitul ouălor roşii. Pe platoul de aperitive se pun caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Pentru drob sunt folosite organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot adăugaşi ficăţei de pui, toate acestea fierte şi tocate, amestecate cu fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate cu piper. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a pateului. Sunt mai multe reţete de drob, cu brânză şi cu alune, cu ciuperci sau cu ouă fierte



    Urmează ciorba de miel şi apoi friptura de miel, pregătită în mai multe feluri şi servită, de obicei, cu garnitură de spanac. În mod obişnuit, pulpa de miel se pregăteşte în tavă, la cuptor. Pulpa de miel se condimentează cu piper, cu boia dulce şi cu cimbru măcinat, după care se unge cu puţin ulei şi se aşează într-o tavă în care am puţin puţină apă. Tava se întroduce în cuptorul încălzit şi se lasă la foc potrivit circa 20 de minute, după care pulpa de miel trebuie întoarsă pe cealaltă parte pentru a se rumeni uniform. Dacă este necesar, trebuie completată apa din tavă sau poate fi adăugat suc de roşii. Spre final, se adaugă în sos câţiva câţei de usturoi pe care îi tocăm mărunt, timpul total de preparare fiind de circa o oră. Friptura de miel se serveşte caldă, cu garnitură de spanac sau cu piure de cartofi, alături de un pahar de vin.



    La desert, se serveşte pască şi cozonac, un preparat servit în mod tradiţional la marile sărbători ale românilor.


  • Masa de Paşte

    Masa de Paşte


    Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne de miel. Există asemănări, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte preparatele de Paşti din dfierite state. În România se consumă prin tradiţie, pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum “pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau “Oesterkranz” în Germania şi Austria. Conform obiceiului, pasca trebuie pusă într-un coş special şi dusă la biserică pentru a fi sfinţită. De asemenea, credincioşii duc la biserică coşuri in care se află ouă roşii, cozonac şi vin, pentru a fi sfinţite.



    În România, obiceiul este ca familia să se reunească pentru masa de Paşte, care începe cu ciocnitul ouălor roşii. Pe platoul de aperitive se pun caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Pentru drob sunt folosite organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot adăugaşi ficăţei de pui, toate acestea fierte şi tocate, amestecate cu fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate cu piper. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a pateului. Sunt mai multe reţete de drob, cu brânză şi cu alune, cu ciuperci sau cu ouă fierte



    Urmează ciorba de miel şi apoi friptura de miel, pregătită în mai multe feluri şi servită, de obicei, cu garnitură de spanac. În mod obişnuit, pulpa de miel se pregăteşte în tavă, la cuptor. Pulpa de miel se condimentează cu piper, cu boia dulce şi cu cimbru măcinat, după care se unge cu puţin ulei şi se aşează într-o tavă în care am puţin puţină apă. Tava se întroduce în cuptorul încălzit şi se lasă la foc potrivit circa 20 de minute, după care pulpa de miel trebuie întoarsă pe cealaltă parte pentru a se rumeni uniform. Dacă este necesar, trebuie completată apa din tavă sau poate fi adăugat suc de roşii. Spre final, se adaugă în sos câţiva câţei de usturoi pe care îi tocăm mărunt, timpul total de preparare fiind de circa o oră. Friptura de miel se serveşte caldă, cu garnitură de spanac sau cu piure de cartofi, alături de un pahar de vin.



    La desert, se serveşte pască şi cozonac, un preparat servit în mod tradiţional la marile sărbători ale românilor.


  • Ministrul Gabriel Leș în videoconferință cu militarii din Afganistan

    Ministrul Gabriel Leș în videoconferință cu militarii din Afganistan

    Ministrul apărării naționale, Gabriel Leș, s-a adresat joi, într-o
    videoconferinţă, militarilor români aflaţi în teatrul de operaţiuni din
    Afganistan, în Kandahar și Kabul, cu ocazia Sărbătorilor Pascale.



    La videoconferinţă au participat secretarii de stat Mircea Dușa, Nicolae Nasta
    și Florin Lazăr Vlădică, locțiitorul șefului Statului Major General,
    general-locotenent Adrian Tonea, șeful Statului Major al Forțelor Terestre,
    general-maior Marius Harabagiu, generali și amirali, ofițeri cu funcții de
    conducere în structurile centrale ale MApN.



    Militarii români au prezentat conducerii ministerului o analiză a situației de
    securitate din teatrul de operații, stadiul de îndeplinire a misiunilor și au
    raportat că starea de sănătate și nivelul moralului personalului sunt foarte
    bune.



    M-am simțit mândru de fiecare dată când demnitarii și oficialii străini cu
    care m-am întâlnit în ultimele săptămâni au vorbit în termeni elogioși despre
    activitatea dumneavoastră. Promovați cu onoare imaginea Armatei României acolo
    unde contează mai mult și ne gândim permanent la dumneavoastră, cei care
    luptați cu arma în mână, pentru a îndeplini angajamentele externe ale țării
    noastre    , le-a transmis militarilor ministrul Gabriel Leș.



    Gabriel Leș le-a mulțumit militarilor pentru modul în care își fac datoria faţă
    de ţară, departe de familii şi de cei dragi, în condiţii dificile. La final,
    le-a urat lor și familiilor rămase în țară: Sărbători minunate în liniște și
    pace!


    * * *



    În Afganistan, în acest moment sunt dislocați militari de la Batalionul 151
    Infanterie din Iași. Alături de ei mai activează echipe de consiliere a
    forțelor militare afgane, structuri de informații, forțe pentru operații
    speciale și elemente de sprijin logistic.

  • Pregătiri pentru Paşte

    Pregătiri pentru Paşte

    Cea mai mare şi mai veche sărbătoare a
    creştinătăţii, Paştele – Învierea lui Iisus
    Hristos, este marcată, în acest an, de ortodocşi şi catolici pe 16 aprilie.

    La
    câteva zile după intrarea solemnă în Ierusalim, de Florii, Iisus a fost judecat
    de romani şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt, iar după
    trei zile, a înviat din morţi. Această succesiune de evenimente a avut loc în
    numai o săptămână, cea a Patimilor, care precede Învierea. În această perioadă,
    în biserici, în fiecare seară sunt săvârşite slujbe
    speciale, numite denii, cele mai importante fiind în Joia Mare şi în Vinerea
    Mare. Prin intermediul lor, sunt retrăite cutremurătoarele momente de acum mai
    bine de 2 mii de ani. Românii, în majoritate ortodocşi, participă la
    slujbele ţinute în bisericile şi mânăstirile din ţară, dar şi în aşezămintele din
    străinătate.

    Anul acesta, în pastorala sa de Paşte, patriarhul Daniel al
    Bisericii Ortodoxe Române le transmite credincioşilor că Iisus
    nu a răspuns la violenţă cu violenţă şi cu răutate la răutate, ci S-a rugat
    pentru iertarea ucigaşilor Săi. Patriarhul aminteşte că sufletul omului se
    deschide spre rai doar atunci când se umple de pocăinţă smerită şi de iertare
    sinceră, de pace şi de iubire milostivă.

    În
    Săptămâna Patimilor se fac şi ultimele pregătiri pentru marea sărbătoare a
    Învierii de dumincă. Mai precis, în Joia Mare,
    gospodinele încep să pregătească masa de Paşte: se vopsesc ouă în roşu şi se
    prepară pască şi cozonac – produse dulci, de patiserie. Drobul şi friptura de miel, precum şi vinul sunt,
    de asemenea, nelipsite de pe mesele românilor în ziua de Paşte,     sărbătoare
    care reuneşte familiile, indiferent de locul de unde provin.

    Cu această ocazie,
    se organizează şi festivaluri speciale şi târguri. În
    Piaţa Constituţiei din centrul Bucureştiului, de
    exemplu, doritorii sunt aşteptaţi, până pe 17 aprilie,
    la Târgul de Paşte. În cele 110 căsuţe cu produse autentice româneşti sunt
    expuse obiecte din lemn, sticlă şi ceramică, instrumente muzicale, costume
    populare, precum şi preparate culinare pentru toate gusturile. În Piaţă este şi
    o zonă dedicată copiilor, cu trenuleţ, carusel şi ateliere unde artişti
    plastici şi actori ajută copiii să îşi exprime creativitatea. Sunt şi români care
    aleg să petreacă Paştele la munte, unde gradul de ocupare este ridicat. Alţii
    vor pleca pe litoral sau chiar într-o
    minivacanţă în străinătate. Nu puţini sunt cei care, însă, aflaţi peste hotare ca să
    muncească, se întorc, acum acasă, pentru a fi alături de cei dragi.

    Grav bolnav, dar în stare stabilă, Regele
    Mihai I al României va rămâne la reşedinţa privată din Elveţia pe durata
    Sărbătorilor pascale. În schimb, Principesa Margareta, custodele coroanei
    regale, şi soţul acesteia, Principele Radu, vor lua parte la slujba de Înviere
    la Catedrala Mitropolitană de la Cluj, din Transilvania.

  • Jurnal românesc – 11.04.2017

    Jurnal românesc – 11.04.2017

    Cu ocazia
    sărbătorilor pascale, Ambasada României în Tunisia va organiza o serie de
    evenimente la Tunis pentru publicul din această ţară dar şi pentru comunitatea
    românească. Doi cunoscuţi violonişti români: Andreea Ciornienchi Grigoraş şi
    Bogdan Grigoraş vor susţine în seara de Înviere, la biserica Sf. Augustin din
    Goulette, un concert în cadrul căruia vor interpreta piese de muzică clasică şi
    sacră românească şi din repertoriul internaţional. De asemenea, ambasada invită
    românii rezidenţi în Tunisia la O întalnire cu diaspora, pe 22 aprilie, la
    sediul Secţiei Consulare, la care va fi prezent şi noul ambasador al României
    la Tunis, Dan Stoenescu. Acesta a precizat că ambasada va avea porţile deschise
    întotdeauna pentru români şi pentru prietenii României din Tunisia. Comunitatea
    românească din acestă ţară este de dimensiuni mici, aproximativ 350 de
    persoane. Ea este formată în principal din românce căsătorite cu foşti studenţi
    tunisieni în România sau români aflaţi la lucru în Tunisia. Din comunitatea
    românească mai fac parte şi persoane care lucrează în cadrul unor companii din state UE,
    care îşi desfăşoară activitate în Tunisia, dar şi cadre universitare în
    domeniul muzical, angajate la Conservatoarele din Sfax şi Sousse.




    Ministrul delegat pentru afaceri europene, Ana
    Birchall, a anunţat că, la sfârşitul acestei luni, încep negocierile pe domenii
    între UE şi Marea Britanie, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor
    europeni în Regatul Unit, după ieşirea propriu-zisă din Uniune. Ana Birchall a
    spus că, cel mai probabil, va fi stabilită o reciprocitate de drepturi între
    cetăţenii europeni şi cei britanici. România urmăreşte activ dezbaterile
    legislative de la nivelul UE care au posibile efecte asupra libertăţilor fundamentale
    – a dat asigurări ministrul delegat pentru afaceri europene, Ana Birchall. Ea
    spune că nu-şi au locul opţiuni care ar conduce la limitarea beneficiilor pe
    care lucrătorii europeni, inclusiv români, le au, ca urmare a muncii depuse sau
    a taxelor plătite.




    Premierul
    Sorin Grindeanu a discutat cu
    ambasadorul Spaniei la Bucureşti, Ramiro Fernández Bachiller, despre
    relatiile bilaterale si cooperarea in diverse domenii În cadrul întâlnirii,
    ambasadorul spaniol a subliniat, printre altele, contributia românilor la
    ieşirea din recesiune a ţării sale. El a spus ca românii reprezintă cea mai mare comunitate de străini din
    Spania.




    Prima etapă a proiectului Limbă română,
    educaţie şi comunicare, dezvoltat în colaborare cu Ministerul Educaţiei
    Naţionale, a fost lansat, recent, la Biblioteca Wembley din Brent, Marea
    Britanie, în prezenţa ministrului pentru românii de pretutindeni, Andreea
    Păstîrnac. La eveniment au participat copii români de vârstă şcolară, profesori
    de limbă română, membri ai asociaţiilor care organizează astfel de cursuri şi
    reprezentanţi ai societăţii civile româneşti din Marea Britanie. Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a achiziţionat o serie de suporturi de curs,
    disponibile atât în format print, cât şi în format digital, care vor ajunge la
    copiii români din Marea Britanie. Cu ajutorul lor aceştia vor putea învăţa să
    citească şi să comunice în limba română, la fel ca şcolarii din România. In
    perioada aprilie-mai urmează să fie distribuite câteva sute de manuale.

  • Învierea Domnului este sărbătoarea luminii și a bucuriei

    Învierea Domnului este sărbătoarea luminii și a bucuriei

    Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj video pe Facebook în care arată că Învierea Domnului este sărbătoarea luminii și a bucuriei, aducătoare de speranță și iubire creștină, și le urează “Sărbători Fericite!” tuturor celor care sărbătoresc Paștele.



    ”Este un moment care ne definește ca oameni, ne fundamentează ca societate și ne întoarce deopotrivă către Cel de Sus, către noi înșine și către cei din jur. Tuturor celor care sărbătoresc astăzi Paștele în țară și în străinătate — creștin-ortodocși, greco-catolici, penticostali, baptiști, adventiști de Ziua a Șaptea, creștini după Evanghelie și armeni — le doresc Sărbători Fericite, liniște în suflete și bucurie în familie. Hristos a înviat!”, a spus președintele Iohannis.



    Președintele Klaus Iohannis a mers, duminică, în teatrul de operații din Afganistan, unde s-a întâlnit cu militarii români, cărora le-a transmis că misiunea lor în această țară nu este încheiată, șeful statului precizând că România este furnizor, nu doar beneficiar de securitate. “Mă bucur foarte mult că astăzi, când sărbătorim Învierea Domnului, cea mai importantă zi a creștinătății, o zi simbol a luminii și speranței, a păcii și a încrederii în mântuire, împreună cu soția mea, mă aflu în mijlocul vostru. Îmi produce o puternică emoție atmosfera românească autentică pe care ați creat-o aici, la 5.000 de kilometri depărtare de țară. Vă asigur că, în această zi de sărbătoare, mulți români în țară, nu doar rudele și prietenii sau colegii voștri, își îndreaptă, mai mult ca oricând, gândurile și sentimentele de prețuire către voi, cei care ne reprezentați, cu cinste și onoare, în afara granițelor țării noastre”, le-a spus președintele Iohannis militarilor români din Afganistan.



    Pe de altă parte, premierul Dacian Cioloș a transmis și el, pe pagina sa de Facebook, un mesaj de Paște: ”Lumina Sărbătorilor de Paști să ne lumineze ființa. Și să așteptăm de la ceilalți să fie mai buni, prin efortul nostru al fiecăruia de a ne ameliora. Cu Dumnezeu spre noi înșine!”.

  • Masa de Paşte

    Masa de Paşte

    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 5 săptămâni diferenţă faţă de Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri
    legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din
    domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi
    pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne de miel. După terminarea
    acestor pregătiri, înainte de slujba de Înviere, credincioşii ortodocşi merg la
    biserică cu coşuri în care se află ouă roşii, cozonac şi vin, în vederea
    sfinţirii acestora.


    Masa de Paşte începe cu ciocnitul ouălor roşii, pe platoul de aperitive
    fiind caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi
    salată, ca ornament. Pentru drob sunt folosite organele interne ale mielului, inimă,
    rinichi, ficat, plămâni, dar,
    pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot
    adăuga şi ficăţei de
    pui, toate acestea fierte şi tocate,
    amestecate cu fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate
    du piper. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care separă
    organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a
    pateului.


    Pe lângă ouă roşii şi drob, românii obişnuiesc să
    servească la masa de Paşte şi ciorbă de
    miel. Pentru ciorbă alegem capul, oasele de pe
    pulpe, gâtul şi coada. Avem
    nevoie de 2 morcovi, de un păstârnac, de o ceaşcă cu orez, de o ceapă sau de
    o legătură de ceapă verde, de câteva
    boabe de piper, de un gălbenuş de ou, de un pahar de smântână şi de două legături de leuştean. Carnea de miel se pune la fiert într-o oală de 5-6
    litri. Se adaugă rădăcinoasele, tăiate mărunt şi se spumează. Se lasă la fiert la
    foc mic, timp de o oră, după care adăugăm orezul şi mai lăsăm să fiarbă încă un
    sfert de oră. În continuare, adăugăm borşul şi lăsăm să fiarbă încă 10 minute
    şi sărăm după gust. După ce am luat vasul de pe foc, se adaugă gălbenuşul de ou
    amestecat cu smântâna, omogenizăm şi acoperim cu capacul pentru a ţine caldă
    ciorba până in momentul servirii. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară
    frunze de leuştean, tocate mărunt.

    După servirea ciorbei, masa de
    Paşte continuă cu
    friptura de miel, asociată, de obicei,
    cu garnitură de spanac. La desert, se serveşte pască şi cozonac.



  • Masa de Paşte

    Masa de Paşte

    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 5 săptămâni diferenţă faţă de Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri
    legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din
    domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi
    pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne de miel. După terminarea
    acestor pregătiri, înainte de slujba de Înviere, credincioşii ortodocşi merg la
    biserică cu coşuri în care se află ouă roşii, cozonac şi vin, în vederea
    sfinţirii acestora.


    Masa de Paşte începe cu ciocnitul ouălor roşii, pe platoul de aperitive
    fiind caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi
    salată, ca ornament. Pentru drob sunt folosite organele interne ale mielului, inimă,
    rinichi, ficat, plămâni, dar,
    pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot
    adăuga şi ficăţei de
    pui, toate acestea fierte şi tocate,
    amestecate cu fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate
    du piper. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care separă
    organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a
    pateului.


    Pe lângă ouă roşii şi drob, românii obişnuiesc să
    servească la masa de Paşte şi ciorbă de
    miel. Pentru ciorbă alegem capul, oasele de pe
    pulpe, gâtul şi coada. Avem
    nevoie de 2 morcovi, de un păstârnac, de o ceaşcă cu orez, de o ceapă sau de
    o legătură de ceapă verde, de câteva
    boabe de piper, de un gălbenuş de ou, de un pahar de smântână şi de două legături de leuştean. Carnea de miel se pune la fiert într-o oală de 5-6
    litri. Se adaugă rădăcinoasele, tăiate mărunt şi se spumează. Se lasă la fiert la
    foc mic, timp de o oră, după care adăugăm orezul şi mai lăsăm să fiarbă încă un
    sfert de oră. În continuare, adăugăm borşul şi lăsăm să fiarbă încă 10 minute
    şi sărăm după gust. După ce am luat vasul de pe foc, se adaugă gălbenuşul de ou
    amestecat cu smântâna, omogenizăm şi acoperim cu capacul pentru a ţine caldă
    ciorba până in momentul servirii. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară
    frunze de leuştean, tocate mărunt.

    După servirea ciorbei, masa de
    Paşte continuă cu
    friptura de miel, asociată, de obicei,
    cu garnitură de spanac. La desert, se serveşte pască şi cozonac.



  • Românii sărbătoresc Paştele

    Românii sărbătoresc Paştele

    Hristos a înviat! Adevărat a înviat! Cu aceste
    cuvinte, românii, majoritari ortodocşi, vor întâmpina, şi anul acesta, sâmbătă
    spre duminică, la miezul nopţii, vestea Învierii Domnului Iisus Hristos, fiul
    lui Dumnezeu.

    Trădat de Iuda, unul din cei 12 apostoli ai Săi, El este judecat
    pentru blasfemie de autorităţile religioase evreieşti. Condamnarea Sa va fi,
    însă, una politică: pentru presupusa încercare de subminare a puterii de stat,
    autorităţile romane decid să Îl răstignească pe Iisus, care moare în chinuri
    groaznice pe cruce. Dar moartea Lui nu înseamnă intrarea în nimic, în neant, ci
    în lumina divină a Tatălui. De altfel, lumina este leit-motivul Paştelui, în
    noaptea de sâmbătă spre dumincă preoţii invitându-i pe oameni să ia … lumină,
    simbolizată de aprinderea unei lumânări.

    Foarte mulţi
    dintre români vor participa la slujbele ce se vor ţine în majoritatea
    bisericilor şi a mânăstirilor din ţară, dar şi în aşezămintele ortodoxe de
    peste hotare.

    Potrivit patriarhului Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, într-o
    lume tot mai confuză şi tristă, confruntată adesea cu dezbinarea şi violenţa,
    cu sărăcia şi suferinţa, cu boala şi cu multe forme ale morţii fizice şi
    spirituale, Paştele îndeamnă la iubire, pace şi bucurie. De aceea, prin
    rugăciune, cuvânt sau fapte bune, românii sunt îndemnaţi să îi ajute pe copiii
    orfani, pe bătrânii singuri, pe bolnavii neajutoraţi, pe toţi cei întristaţi.
    Patriarhul are un gând aparte şi pentru românii care, spune el, se află printre
    străini, dar care trăiesc cu dorul de ţară şi de cei dragi rămaşi acasă. Fără
    ei, multe localităţi din România sunt triste şi neajutorate, de aceea – spune
    Patriarhul Daniel – sunt aşteptaţi cu bucurie să revină şi să rămână
    defintiv în ţară.

    În România, procentul celor care sărbătoresc Paştele
    ortodox este de 94, iar 87% dintre ei spun că vor merge la slujba de Înviere. Cum sărbătorile pascale
    înseamnă şi mese îmbelşugate, cu ouă roşii, friptură de miel şi cozonac, mulţi
    au alocat un buget important pentru achiziţionarea produselor dorite. 65% dintre români vor petrece sărbătorile de Paşte acasă, în
    timp ce 22% vor rămâne acasă, dar vor face vizite, iar 9% vor pleca într-o
    minivacanţă. Unii vor alege staţiunile montane sau de pe litoralul
    românesc la Marea Neagră. Numai pe litoral sunt aşteptate peste 30 de mii
    persoane. Alţii s-au orientat către destinaţii străine, în 2016, Roma
    aflându-se pe primul loc în topul preferinţelor, urmată de Milano, Londra,
    Barcelona, Madrid sau Paris.

    Dacă românii din România merg peste hotare, cei
    care muncesc în străinătate se întorc pentru câteva zile acasă, pentru a fi
    alături de familia rămasă în ţară. De altfel, pentru această perioadă s-au vândut cu
    500% mai multe bilete de avion cu plecare din afara ţării spre România decât
    într-o perioadă obişnuită a anului. Cele mai multe plecări sunt din ţări în
    care lucrează şi există comunităţi mari de români, precum Italia, Spania, Marea
    Britanie sau Statele Unite şi Canada.

  • Oferte de Paşte în România

    Oferte de Paşte în România

    Maramureşul şi Bucovina rămân două destinaţii
    preferate de cei care aleg să petreacă Paştele ortodox în România. Tradiţiile,
    bucătăria şi evenimentele locale sunt promovate de toţi operatorii de turism.
    Însă oferta este mult mai diversificată. Puteţi alege să petreceţi aceste zile
    şi la malul românesc al Mării Negre sau în staţiunile balneare.


    Pentru început ne îndreptăm spre sudul ţării
    şi mergem într-o staţiune cu tradiţie. Prima atestare documentară a acesteia
    datează de acum 136 de ani, din 1880. Valentina Dumitru este consilier la
    Primăria Amara. Nămolul de Amara este sapropelic, cu un
    conţinut de 66,6 de grame de substanţe organice pe litru. Este negru, gras,
    sărat şi miroase precum hidrogenul sulfurat. Se pot trata afecţiuni reumatice,
    afecţiuni şi sechele posttraumatice, afecţiuni neurologice periferice,
    afecţiuni asociate, dar şi altele. Agenţii hotelieri au venit cu oferte pentru
    Paşti şi pentru vară, după cum doreşte fiecare turist în parte. Au seri
    speciale pentru Paşti şi se folosesc produse tradiţionale. Puteţi veni şi în
    sezon estival. Primăria organizează mai multe festivaluri. Unul dintre acestea
    este festivalul de muzică uşoară Trofeul Tinereţii, cel mai vechi festival din
    România, organizat de 48 de ani, fără întrerupere. Vă invităm să descoperiţi
    Amara şi să vă formaţi o idee despre noi şi despre ce putem noi oferi. Cu
    siguranţă, dacă alegeţi să veniţi la noi, nu veţi regreta.


    Preţul unui pachet de
    cinci nopţi, la un hotel de trei stele, cu tratament balnear inclus, este de
    425 lei (95 euro) de persoană. Iar dincolo de puterile sale vindecătoare, lacul
    Amara este şi un paradis al păsărilor
    migratoare. Specialiştii în ornitologie din cadrul Agenţiei Judeţene pentru
    Protecţia Mediului Ialomiţa au descoperit, în urma cercetărilor pe care le-au
    efectuat, numeroase specii diferite de păsări care vin să-şi facă cuibare pe
    malurile lacului Amara. Prin urmare, puteţi face şi un adevărat foto safari.


    Rămânem tot în sudul României, de data
    aceasta aproape de litoralul românesc al Mării Negre. Diţu Gabriel,
    administratorul unui complex hotelier din Gura Portiţei, ne spune ce vor găsi turiştii aici. Vor descoperi o zonă unică în Europa. Este o fâşie de nisip de aproximativ
    150 de metri lăţime, situată între Marea Neagră şi complexul lagunar
    Razim-Sinoe. Ar fi cel mai important motiv. Al doilea motiv ar fi liniştea pe
    care o oferă satul de vacanţă. De exemplu, poţi auzi valurile mării din cameră,
    în timp ce te odihneşti. Un sejur de cinci nopţi pentru două persoane, în ceea
    ce priveşte numai cazarea, este 100 de euro. În cazul unei pensiuni complete,
    trei mese pe zi, se mai adaugă încă 90 de euro.


    Evadare în natură şi mese
    îmbelşugate. Iată propunerea de Paşti a Roxanei Constantinescu, manager al
    Asociaţiei Valea Ozanei: În mod special în perioada
    sărbătorilor, la pensiunile din judeţul Neamţ se organizează mese speciale cu
    bucate tradiţionale. Oricând la aceste pensiuni se pot mânca produse care nu se
    găsesc la restaurant: purcel la proţap, mâncare la ceaun. Un tărâm de basm este
    puţin spus. La Târgu Neamţ orice turist se poate întâlni şi cu noul, şi cu
    vechiul, şi cu tradiţia, şi cu activităţile moderne. Avem parcuri în care se
    trage cu arcul, se practică tiroliana, se predau lecţii de supravieţuire în
    natură. Şi nu trebuie să uităm de ocazia unică a întâlnirii cu zimbrii, de a
    vedea zimbrii în libertate, cum se hrănesc, cum îşi alăptează puii. La Parcul
    Natural Vânători Neamţ există o pasarelă înaltă de 12 metri, deasupra
    copacilor, de pe care se pot vedea şi pădurea şi zimbrii.     Concret, pentru
    a petrece Paştele, la o pensiune de trei stele din apropierea oraşului Târgu
    Neamţ, veţi plăti 250 de lei (55 euro) de persoană pe noapte. În preţ sunt
    incluse toate mesele, inclusiv cea festivă, durata minimă acceptată fiind de
    trei nopţi.


    În nordul României, Augusta Dragoş, de la
    biroul de turism al Consiliului Judeţean Maramureş, le explică mereu turiştilor
    prin ce se deosebeşte Maramureşul de celelalte zone ale ţării. Iar turiştii nu
    lipsesc niciodată. În primul rând păstrăm tradiţiile. Asta ne
    caracterizează şi pentru asta luptăm. Încercăm să conservăm ce avem: porţile de
    lemn, bisericile din lemn, dintre care opt monumente UNESCO, Cimitirul Vesel,
    mocăniţa de pe Valea Vaserului. În Baia Mare pot recomanda muzeul de
    mineralogie care e deosebit şi unic în România, chiar şi în partea aceasta a
    Europei. Apoi, la Muzeul Satului s-au păstrat câteva sate tradiţionale, cu
    interior tradiţional. Pe jos e pământ, nu podele, nu covoare. Am realizat un
    calendar al evenimentelor în Maramureş. Pe tot parcursul anului sunt lucruri de
    văzut. Avem oferte pentru Paşti în Maramureş. Se organizează evenimente: Paşti
    în Maramureş, Ziua Fermierului. N-aveţi cum să vă plictisiţi în Maramureş.
    Biroul nostru e vizitat în mare pare de turişti străini. Li se pare totul
    deosebit. Obiceiurile, oamenii, natura: Borşa, Cascada Cailor, Munţii Rodnei.
    Vă aşteptăm cu drag în Maramureş. Sunteţi bineveniţi oricând. Veţi avea parte
    de joc, voie bună şi mâncare bună.


    Molnar Akos, director la
    Tuşnad S.A., ne invită de Paşti să ne relaxăm cu ajutorul apelor curative. Hotelurile noastre se află în Băile Tuşnad, o staţiune situată
    în mijlocul ţării. Suntem renumiţi pentru calitatea apelor noastre minerale,
    foarte bune pentru afecţiunile cardiovasculare. Acestea conţin dioxid de carbon
    care are un efect vasodilatator. Încercăm să acoperim toate preferinţele
    turiştilor. În cele două hoteluri, avem camere clasificate de la două până la
    patru stele. Avem o bază de tratament modernă şi cu tradiţie şi un centru SPA.
    Lângă hotel există şi o bisericuţă ortodoxă. Pachetul pentru Paşti este format
    din trei nopţi. Preţul acestui pachet este de 740 de lei de persoană. El
    include toate mesele festive. Toate mesele sunt în regim bufet suedez, deci,
    fiecare îşi alege ce doreşte.


    Iată, aşadar, doar câteva oferte pentru
    petrecerea sărbătorilor de Paşte în România. În funcţie de dorinţele fiecărui
    turist, proprietarii de pensiune îşi pot adapta programele speciale,
    completându-le cu diverse excursii opţionale, cu ghid, astfel încât să
    cunoaşteţi cât mai bine zona pe care aţi ales s-o vizitaţi.

  • Bulgaria: rute alternative și restricții rutiere

    Bulgaria: rute alternative și restricții rutiere

    Autoritățile din Bulgaria au anunțat că podul Asparuh” din Varna, care face legătura cu drumul naţional către Burgas, este închis pe un sens de mers în vederea efectuării reparaţiilor de consolidare. Circulaţia pe pod se desfăşoară greoi și se formează coloane lungi de autovehicule şi timpi foarte mari de staţionare.



    Totodată, MAE amintește românilor care vor petrece Paștele pe litoralul bulgăresc că au la dispoziție următoare rute ocolitoare ale orașului Varna:


    · Ruse — Razgrad — Shumen — Smyadovo — Karnobat — Aytos — Mirolyubovo — Kableshkovo — Tankovo – Slanchev Bryag (Sunny Beach);


    · Silistra — Alfatar — Venets — Shumen — Smyadovo — Karnobat — Aytos — Mirolyubovo — Kableshkovo — Tankovo – Slanchev Bryag (Sunny Beach);


    · Silistra – Dobrich – Aksakovo – Devnya – Sindel – Dolni chiflik – Staro Oryahovo — Byala – Slanchev Bryag (Sunny Beach);


    · Kardam — Dobrich — Aksakovo — Devnya — Sindel – Dolni Ciflik – Staro Oryahovo — Byala – Slanchev Bryag (Sunny Beach);


    · Durankulak — Balchik — Obrochishte — Kumanovo — Aksakovo — Devnya — Sindel – Dolni Chiflik – Staro Oryahovo — Byala – Slanchev Bryag (Sunny Beach).


    Bulgarii au pregătit broşuri care conţin hărţi ce ilustrează rutele ocolitoare şi coordonatele GPS ce pot fi introduse în sistemele de navigare. Broşurile vor putea fi obţinute în toate punctele de frontieră Giurgiu – Ruse, PCTF Ostrov — Silistra, PCTF Negru-Vodă – Kardam şi PCTF Vama-Veche — Durankulak.



    Agenției bulgară ”Infrastructura rutieră” mai anunșă că se interzice circulația autovehiculelor destinate transportului de mărfuri cu masa maximă admisă mai mare de 12 tone (inclusiv remorci şi semiremorci) cu mai mult de două osii, tehnică agricolă, tractoare și tehnică specială pentru construcții pe sectoare ale rețelei naționale de drumuri, după cum urmează:


    – toate autostrăzile;


    – drumurile naționale DN I-1 Vidin — Botevgrad; DN I-1 Blagoevgrad — PCTF Kulata; DN I-4 Veliko Târnovo – Şumen; DN I-5 Ruse – Veliko Târnovo; DN I-8 PCTF Kalotina — PCTF Kapitan Andreevo;DN I-9 Durankulak — Varna — Burgas,DN II-18 Şoseaua de centură Sofia; DN II-19 Simitli – Gotse Delchev; DN II-86 Plovdiv – Smolyan; DN II-99 Burgas – Tsarevo.


    Interdicția este valabilă în următoarele zile si intervale orare:


    – 28 aprilie 2016 – între orele 16:00 – 20:00.


    – 2 mai 2016 – între orele 14:00 – 20:00.


    – 5 mai 2016 – între orele 14:00 – 20:00.


    – 8 mai 2016 – între orele 14:00 – 20:00.


    Interdicția nu este valabilă pentru autovehiculele care transportă mărfuri periculoase, produse alimentare alterabile și animale vii. Pe durata interdicției, autovehiculele menționate vor staționa în afara carosabilului, fără să obstrucționeze ceilalți participanți la circulația rutieră.


    Sursa: MAE