Organizația Lucrătorilor Feroviari (O.S.E.) din Grecia a anunțat declanșarea unei greve, începând de sâmbătă, 30 aprilie, ora 18:00, până luni, 02 mai, ora 10:00, ca reacție la planurile de privatizare ale guvernului, anunță MAE.
În cele trei zile de protest, va fi întreruptă circulația trenurilor pe întreg teritoriul Republicii Elene, precum și transportul feroviar suburban.
Cu
ocazia Sărbătorilor Pascale 2016 și a mini-vacanței de 1 Mai 2016, Ministerul
Afacerilor Externe pune la dispoziţia cetăţenilor români care intenţionează să
călătorească în străinătate un set de recomandări general
valabile și utile în cazul deplasărilor în afara graniţelor României, precum și
un set de informații de interes pentru cele mai frecventate destinații turistice,
în această perioadă, respectiv Bulgaria și Grecia.
Informaţiile
sunt disponibile aici:
http://www.mae.ro/sites/default/files/file/mae_old/pdf/ghid/2016.04_ghid_paste.pdf
Având în vedere că, în perioada 24.04-02.05.2016, credincioşii ortodocși
vor sărbători Floriile şi Învierea Domnului, în punctele de trecere a frontierei de la graniţa cu
Ungaria, Bulgaria dar şi în cele de la graniţa cu R. Moldova, se preconizează o creştere a traficului de
persoane şi mijloace de transport.
În acest sens, Poliţia de Frontieră a luat toate măsurile
necesare astfel încât traficul de persoane şi autovehicule prin punctele de
frontieră să se desfăşoare în condiţii normale. Au fost dispuse măsuri organizatorice de suplimentare a personalului repartizat la
controlul documentelor până la capacitatea maximă permisă de infrastructura
fiecărui punct de trecere, în funcţie de dinamica valorilor de trafic.
De asemenea, vor
fi suplimentate arterele de control,
pe sensul de ieşire sau intrare în ţară, după caz, în limita configuraţiei şi a
infrastructurii punctelor de trecere a
frontierei.
În acelaşi timp,
au fost dispuse măsurile necesare pentru o supraveghere
sporită a frontierei de stat, respectiv prevenirea şi combaterea migraţiei
ilegale şi a contrabandei cu bunuri de larg consum, în punctele de trecere a
frontierei şi în zona de competenţă.
De asemenea, reamintim persoanelor
interesate să călătorească în Bulgaria în această perioadă că, în Punctul de
Trecere a Frontierei Giurgiu, reprezentanții
Companiei Naționale de Autostrăzi şi
Drumuri Naționale din România efectuează lucrări de reabilitarea a podului
Giurgiu-Ruse. Ca urmare a acestui fapt, circulaţia
pe pod se desfăşoară alternativ, pe o singură bandă, iar dirijarea
circulaţiei se realizează semaforizat, ceea
ce poate determina apariția unor aglomerări şi timpi de așteptare.
Recomandări:
Pentru evitarea
aglomerărilor, Poliţia de Frontieră Română recomandă participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente
la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a
unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp
foarte scurt.
Reamintim că pentru
a veni în sprijinul participanților la trafic, Poliţia
de Frontieră Română a dezvoltat o aplicaţie on-line, disponibilă
pe pagina de internet www.politiadefrontiera.ro. Această
aplicaţie on-line prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere
de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp, iar valorile afişate
pot suferi modificări în funcţie de dinamica traficului în punctul de trecere
respectiv, la un moment dat. Timpul de aşteptare pentru
efectuarea controlului de frontieră va fi monitorizat la nivelul tuturor
punctelor de trecere şi va fi actualizat în aplicaţia respectivă.
În condiţiile în care, conform estimărilor,
cele mai tranzitate puncte de trecere vor fi cele de la frontiera cu Ungaria,
Bulgaria şi R Moldova, reamintim punctele
de frontieră existente la aceste graniţe:
Pe frontiera româno-ungară:
·pe raza jud. Timiş: P.T.F. Cenad – Kiszombor;
·pe raza jud. Arad: P.T.F. Nădlac – Nagylak
P.T.F. Nadlac
II- Csanadpalota
P.T.F. Turnu
– Batonnya;
P.T.F. Vărşand – Gyula
·pe raza jud. Bihor: P.T.F. Salonta – Mehkerek;
P.T.F. Borş – Artand;
P.T.F. Valea lui Mihai -
Nyirabrany;
P.T.F. Săcuieni – Letavertes
·pe raza jud. Satu Mare: P.T.F. Urziceni – Vallaj;
P.T.F. Petea
– Csengersima.
Pe frontiera româno-bulgară:
·pe raza jud. Giurgiu: P.T.F. Giurgiu- Ruse;
·pe raza jud. Constanţa: P.T.F. Vama Veche;
P.T.F. Ostrov – Silistra;
P.T.F. Negru Vodă-Kardam
·pe raza jud. Dolj: P.T.F. Bechet-Orjahovo;
P.T.F. Calafat-Vidin.
Pe frontiera
româno-moldoveană:
·pe raza jud. Galaţi: P.T.F.
Oancea-Cahul
P.T.F.
Galaţi-Giurgiulesti
·pe raza jud. Vaslui : P.T.F.
Albiţa-Leuseni
·pe raza jud. Iaşi: P.T.F. Sculeni-Sculeni
·pe raza jud. Botoşani:
P.T.F. Rădăuţi – Prut-Lipcani
P.T.F. Stînca-Costeşti
Verificări sistematice la frontieră
Reamintim că Poliţia
de Frontieră Română, în cooperare cu celelalte instituţii care au atribuţii în
punctele de trecere a frontierei, efectuează verificări sistematice cetăţenilor din state membre UE şi non-UE
care tranzitează frontiera, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire
din ţară, în conformitate cu prevederile legislaţiei interne şi internaţionale.
Scopul acestor
măsuri este prevenirea tranzitării frontierei de către persoane, provenite din
state aflate în zonele de conflict, care pot derula activităţi ce reprezintă o
ameninţare reală la adresa securităţii interne şi
externe.
În acest sens,
apelăm la înţelegerea celor care tranzitează frontiera în această perioadă şi
precizăm că au fost dispuse toate măsurile aflate în competenţa instituţiei
pentru reducerea timpilor de aşteptare şi că depunem toate eforturile în
vederea asigurării unui echilibru între securitatea cetăţenilor şi fluenţa
traficului de călători.
Poliţia de
Frontieră a pus la dispoziţia participanţilor la traficul transfrontalier numărul de telefon 021.9590 unde
pot semnala diferite aspecte despre modul în care a fost efectuat controlul la
trecerea frontierei, sesizările fiind preluate de către poliţiştii de frontieră
care vor acţiona în consecinţă, legal, de la caz la caz.
Biroul
de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Inspectoratului
General al Poliţiei de Frontieră
Hristos a Înviat!
Cele mai bune urări cu ocazia sărbătorilor pascale din partea echipei Radio România Internaţional!
Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români care se deplasează în străinătate în perioada Sărbătorilor Pascale, Ministerul Afacerilor Externe pune la dispoziţia acestora informaţii şi recomandări utile în vederea realizării în siguranţă a deplasărilor planificate.
Materialul conţine informaţii care pot ajuta cetăţenii români să evite eventualele situaţii neplăcute care pot apărea pe perioada vacanţei sau a concediului lor în străinătate. Recomandările pot fi consultate pe website-ul MAE, rubrica “Sfaturi de călătorie”, secţiunea Ghiduri de călătorie”.
MAE reiterează faptul că este pusă la dispoziţia cetățenilor români care călătoresc în străinătate aplicaţia pentru telefoane mobile inteligente “Călătoreşte în siguranţă”, care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați în cazul în care apar situații speciale în țara în care aceştia se află. Aplicaţia poate fi descărcată gratuit din App Store şi Google Play.
România se confruntă cu fenomene meteorologice extreme la acest început de aprilie. Vremea neobişnuit de rece pentru această perioadă a anului i-a luat prin surprindere pe români, care se pregăteau să treacă la haine de primăvară, mai ales că peste câteva zile este Paştele ortodox şi, conform traditiei autohtone, oamenii îşi cumpără haine noi. Din păcate, românii s-au văzut nevoiţi să scoată din garderobă hainele groase, manuşile şi cizmele. In ultimele zile, jumătate din judeţele din centrul, estul şi sudul ţării s-au aflat sub incidenţa codului galben de vreme rea.
România s-a confruntat cu ploi abundente şi vant puternic în est şi sud-est. Local, în aceste zone cantităţile de apă au depăşit 40-45 de de litri pe metru pătrat. In plus, senzaţia de frig a fost amplificată de vânt, a cărui viteză a depăşit, la rafală, 50-60 de km pe oră. Porturile la Marea Neagra – Constanţa Nord, Constanţa Sud-Agigea şi Midia au fost şi ele închise , temporar, din cauza vântului puternic. În oraşul Constanţa, mai multe maşini au fost distruse după ce copaci au fost smulşi din rădăcină şi au căzut peste ele. Din cauza precipitaţiilor abundente din ultimele zile, în judeţul Prahova(sud) 17 localităţi au fost afectate de alunecări de teren.
Locuinţe sunt în pericol de a se prăbuşi, iar mai multe familii familii au fost evacuate. Tot din cauza alunecărilor de teren sau a copacilor doborâţi de vânt, tronsoane de drum au fost închise total sau parţial, iar traficul rutier a fost restricţionat. În centrul ţării şi la munte a nins, iar vântul a viscolit zăpada. In Harghita, centru-est, s-a circulat în condiţii de iarnă. Totuşi, meteorologii vin cu veşti bune pentru partea a doua a săptâmânii şi anunţă că acest episod de iarnă va fi urmat de vreme caldă, începând de miercuri, când vremea va deveni frumoasă în aproape toată ţara. Gabriela Băncilă, de la Administraţia Naţională de Meteorologie:
Vremea intră într-un proces de ameliorare începând de miercuri, asta pentru că temperaturile încep să crească aici, în regiunile extracarpatice; în a doua parte a săptămânii, respectiv începând de joi, vremea nu numai că se va încălzi, va fi şi frumoasă, adică aşa cum ne-am dori, o primăvară caldă, însorită, iar sărbătorile pascale vor veni cu o vreme caldă, temperaturi de până la 20-22 de grade în unele zone din ţară şi şanse mici de apariţie a ploilor.”
Astfel că, românii care vor să-şi petreacă sărbătorile pascale în staţiunile montane, dar mai ales iubitorii sporturilor de iarnă, se vor putea bucura încă de condiţii foarte bune pentru schi, după ninsorile din ultimele zile care au aşternut strat proaspăt de zăpadă pe pârtii. Iar cei care vor alege să meargă la mare sau să iasă la iarbă verde cu familia şi prietenii se vor bucura de soare şi caldură.
Până la Paştele ortodox care în acest an este la 12 aprilie, în această duminică, de Florii, este dezlegare la peşte, astfel încât cei care poartă nume de flori pot să pregătească invitaţilor o masă festivă având la ingredient principal peştele. Peştele poate fi prezentat de la cele mai simple preparate, borş de peşte, peşte prăjit sau saramură până la preparate sofisticate, cu sosuri rafinate, care ţin de bucătăria franceză.
Astăzi vă prezentăm câteva modalităţi de a pregăti o specie de peşte frecvent întâlnită în apele româneşti — crapul. Poate fi folosit pentru pregătirea ciorbei de peşte, tăiat bucăţi poate fi prăjit în tigaie sau fript pe grătar. Un preparat gustor şi cu un aspect deosebit este plachia de crap, gătită cu foarte multă ceapă călită şi servită, de obicei, rece, alături de o mămăligă caldă şi de un vin alb, sec şi bine răcit.
Pentru astăzi ne-am gândim să vă prezentăm două reţete al căror ingredient principal este crapul. Prima este crap cu roşii, iar ingredientele necesare sunt: circa 2 kg de crap, 5-6 roşii, 2-3 ardei graşi, două cepe, o căpăţână de usturoi, frunze de pătrunjel, o lămâie, sare, piper, ulei. Peştele, curăţat şi eviscerat, este tăiat în bucăţi şi aşezat într-un vas uns cu ulei. Este adăugată sarea, iar în jurul bucătilor de peşte trebuie întinse ceapa tocată, roşiile curăţate de coajă şi tăiate felii, ardeiul tăiat rondele şi usturoiul tăiat în bucăţi mici. Deasupra se presară frunzele tocate de pătrunjel şi felii de lămâie. Trebuie adăugat un pahar de vin, iar vasul este pregătit pentru a fi introdus la cuptor, unde se ţine circa trei sferturi de oră la foc mediu, până când peştele capătă o culoare arămie.
Un alt preparat care are şi o anumită spectaculozitate în ceea ce priveşte realizarea lui este crapul la proţap. Intereant este că se poate pregăti în aer liber, ca şi carnea la frigare. Pentru aceasta avem nevoie de un crap mai mare, 3-4 kg, care în prealabil trebuie curăţat de solzi şi eviscerat. Crapul trebuie uns cu ulei şi în exterior, şi în interior, apoi trebuie fixat, cu ajutorul unor tije metalice pentru frigărui, într-un cârlig deasupra jarului. Înălţimea trebuie potrivită, astfel încât crapul să stea la circa jumătate de metru deasupra jarului. De asemenea, trebuie introdus un băţ în burta crapului pentru ca părţile laterale să fie distanţate şi să fie pătrunse mai bine de căldura focului. Crapul este lăsat să se frigă încet, până se rumeneşte, circa 30-40 de minute. Este servit cald, cu mujdei de usturoi sau cu lămâie şi, bineînţeles, alături de un vin alb, sec şi bine bine răcit.
Până la Paştele ortodox care în acest an este la 12 aprilie, în această duminică, de Florii, este dezlegare la peşte, astfel încât cei care poartă nume de flori pot să pregătească invitaţilor o masă festivă având la ingredient principal peştele. Peştele poate fi prezentat de la cele mai simple preparate, borş de peşte, peşte prăjit sau saramură până la preparate sofisticate, cu sosuri rafinate, care ţin de bucătăria franceză.
Astăzi vă prezentăm câteva modalităţi de a pregăti o specie de peşte frecvent întâlnită în apele româneşti — crapul. Poate fi folosit pentru pregătirea ciorbei de peşte, tăiat bucăţi poate fi prăjit în tigaie sau fript pe grătar. Un preparat gustor şi cu un aspect deosebit este plachia de crap, gătită cu foarte multă ceapă călită şi servită, de obicei, rece, alături de o mămăligă caldă şi de un vin alb, sec şi bine răcit.
Pentru astăzi ne-am gândim să vă prezentăm două reţete al căror ingredient principal este crapul. Prima este crap cu roşii, iar ingredientele necesare sunt: circa 2 kg de crap, 5-6 roşii, 2-3 ardei graşi, două cepe, o căpăţână de usturoi, frunze de pătrunjel, o lămâie, sare, piper, ulei. Peştele, curăţat şi eviscerat, este tăiat în bucăţi şi aşezat într-un vas uns cu ulei. Este adăugată sarea, iar în jurul bucătilor de peşte trebuie întinse ceapa tocată, roşiile curăţate de coajă şi tăiate felii, ardeiul tăiat rondele şi usturoiul tăiat în bucăţi mici. Deasupra se presară frunzele tocate de pătrunjel şi felii de lămâie. Trebuie adăugat un pahar de vin, iar vasul este pregătit pentru a fi introdus la cuptor, unde se ţine circa trei sferturi de oră la foc mediu, până când peştele capătă o culoare arămie.
Un alt preparat care are şi o anumită spectaculozitate în ceea ce priveşte realizarea lui este crapul la proţap. Intereant este că se poate pregăti în aer liber, ca şi carnea la frigare. Pentru aceasta avem nevoie de un crap mai mare, 3-4 kg, care în prealabil trebuie curăţat de solzi şi eviscerat. Crapul trebuie uns cu ulei şi în exterior, şi în interior, apoi trebuie fixat, cu ajutorul unor tije metalice pentru frigărui, într-un cârlig deasupra jarului. Înălţimea trebuie potrivită, astfel încât crapul să stea la circa jumătate de metru deasupra jarului. De asemenea, trebuie introdus un băţ în burta crapului pentru ca părţile laterale să fie distanţate şi să fie pătrunse mai bine de căldura focului. Crapul este lăsat să se frigă încet, până se rumeneşte, circa 30-40 de minute. Este servit cald, cu mujdei de usturoi sau cu lămâie şi, bineînţeles, alături de un vin alb, sec şi bine bine răcit.
Până la Paştele ortodox care în acest an este la 12 aprilie, în această duminică, de Florii, este dezlegare la peşte, astfel încât cei care poartă nume de flori pot să pregătească invitaţilor o masă festivă având la ingredient principal peştele. Peştele poate fi prezentat de la cele mai simple preparate, borş de peşte, peşte prăjit sau saramură până la preparate sofisticate, cu sosuri rafinate, care ţin de bucătăria franceză.
Astăzi vă prezentăm câteva modalităţi de a pregăti o specie de peşte frecvent întâlnită în apele româneşti — crapul. Poate fi folosit pentru pregătirea ciorbei de peşte, tăiat bucăţi poate fi prăjit în tigaie sau fript pe grătar. Un preparat gustor şi cu un aspect deosebit este plachia de crap, gătită cu foarte multă ceapă călită şi servită, de obicei, rece, alături de o mămăligă caldă şi de un vin alb, sec şi bine răcit.
Pentru astăzi ne-am gândim să vă prezentăm două reţete al căror ingredient principal este crapul. Prima este crap cu roşii, iar ingredientele necesare sunt: circa 2 kg de crap, 5-6 roşii, 2-3 ardei graşi, două cepe, o căpăţână de usturoi, frunze de pătrunjel, o lămâie, sare, piper, ulei. Peştele, curăţat şi eviscerat, este tăiat în bucăţi şi aşezat într-un vas uns cu ulei. Este adăugată sarea, iar în jurul bucătilor de peşte trebuie întinse ceapa tocată, roşiile curăţate de coajă şi tăiate felii, ardeiul tăiat rondele şi usturoiul tăiat în bucăţi mici. Deasupra se presară frunzele tocate de pătrunjel şi felii de lămâie. Trebuie adăugat un pahar de vin, iar vasul este pregătit pentru a fi introdus la cuptor, unde se ţine circa trei sferturi de oră la foc mediu, până când peştele capătă o culoare arămie.
Un alt preparat care are şi o anumită spectaculozitate în ceea ce priveşte realizarea lui este crapul la proţap. Intereant este că se poate pregăti în aer liber, ca şi carnea la frigare. Pentru aceasta avem nevoie de un crap mai mare, 3-4 kg, care în prealabil trebuie curăţat de solzi şi eviscerat. Crapul trebuie uns cu ulei şi în exterior, şi în interior, apoi trebuie fixat cu ajutorul unor tije de frigărui într-un cârlig deasupra jarului. Înălţimea trebuie potrivită, astfel încât crapul să stea la circa jumătate de metru deasupra jarului. De asemenea, trebuie introdus un băţ în burta crapului pentru ca părţile laterale să fie distanţate şi să fie pătrunse mai bine de căldura focului. Crapul este lăsat să se frigă încet, până se rumeneşte, circa 30-40 de minute. Este servit cald, cu mujdei de usturoi sau cu lămâie şi bine înţeles, alături de un vin alb, sec şi bine bine răcit.
Până la Paştele ortodox care în acest an este la 12 aprilie, în această duminică, de Florii, este dezlegare la peşte, astfel încât cei care poartă nume de flori pot să pregătească invitaţilor o masă festivă având la ingredient principal peştele. Peştele poate fi prezentat de la cele mai simple preparate, borş de peşte, peşte prăjit sau saramură până la preparate sofisticate, cu sosuri rafinate, care ţin de bucătăria franceză.
Astăzi vă prezentăm câteva modalităţi de a pregăti o specie de peşte frecvent întâlnită în apele româneşti — crapul. Poate fi folosit pentru pregătirea ciorbei de peşte, tăiat bucăţi poate fi prăjit în tigaie sau fript pe grătar. Un preparat gustor şi cu un aspect deosebit este plachia de crap, gătită cu foarte multă ceapă călită şi servită, de obicei, rece, alături de o mămăligă caldă şi de un vin alb, sec şi bine răcit.
Pentru astăzi ne-am gândim să vă prezentăm două reţete al căror ingredient principal este crapul. Prima este crap cu roşii, iar ingredientele necesare sunt: circa 2 kg de crap, 5-6 roşii, 2-3 ardei graşi, două cepe, o căpăţână de usturoi, frunze de pătrunjel, o lămâie, sare, piper, ulei. Peştele, curăţat şi eviscerat, este tăiat în bucăţi şi aşezat într-un vas uns cu ulei. Este adăugată sarea, iar în jurul bucătilor de peşte trebuie întinse ceapa tocată, roşiile curăţate de coajă şi tăiate felii, ardeiul tăiat rondele şi usturoiul tăiat în bucăţi mici. Deasupra se presară frunzele tocate de pătrunjel şi felii de lămâie. Trebuie adăugat un pahar de vin, iar vasul este pregătit pentru a fi introdus la cuptor, unde se ţine circa trei sferturi de oră la foc mediu, până când peştele capătă o culoare arămie.
Un alt preparat care are şi o anumită spectaculozitate în ceea ce priveşte realizarea lui este crapul la proţap. Intereant este că se poate pregăti în aer liber, ca şi carnea la frigare. Pentru aceasta avem nevoie de un crap mai mare, 3-4 kg, care în prealabil trebuie curăţat de solzi şi eviscerat. Crapul trebuie uns cu ulei şi în exterior, şi în interior, apoi trebuie fixat cu ajutorul unor tije de frigărui într-un cârlig deasupra jarului. Înălţimea trebuie potrivită, astfel încât crapul să stea la circa jumătate de metru deasupra jarului. De asemenea, trebuie introdus un băţ în burta crapului pentru ca părţile laterale să fie distanţate şi să fie pătrunse mai bine de căldura focului. Crapul este lăsat să se frigă încet, până se rumeneşte, circa 30-40 de minute. Este servit cald, cu mujdei de usturoi sau cu lămâie şi bine înţeles, alături de un vin alb, sec şi bine bine răcit.
În calendarul creştin, la 25 martie este marcată Buna Vestire, iar ortodocşii care tin postul Paştelui au în această zi dezlegare la peşte. Din acest motiv, în aceste zile cresc vânzările de peşte şi preparate din peşte, preferat fiind însă peştele proaspăt. În timp ce pescarii se pregătesc pentru o vacanţă de două luni, din aprilie până în iunie, atât cât durează prohibiţia în vederea reproducerii peştilor de apă dulce, excepţie făcând peştii răpitori, pe Dunăre a început pescuitul scrumbiei. Este o specie care trăieşte în Marea Neagră şi care, la începutul primăverii, urcă pe Dunăre, uneori peste 500 de km, pentru a depune icrele. Acesta este şi momentul aşteptat de pescari pentru a captura acest peşte sezonier, foarte gustos, care cântăreşte între 200 şi 600 de grame şi care are o lungime medie la maturitate de circa 30 de centimetri. În afară de Marea Neagră, acest peşte poate fi întâlnit în Marea Mediterană, în Marea Nordului şi în apele de coastă din America de Nord. După depunerea icrelor sau a lapţilor, bancurile de scrumbii care au scăpat de plasele pescarilor se întorc slăbite în mediul marin.
Scrumbia poate fi pregătită şi conservată în diferite feluri. Se poate pregăti scrumbie la cuptor cu garnitură de legume, scrumbie la tigaie cu garnitură de ciuperci, cel mai simplu mod fiind scrumbia pusă pe grătar sau pe plită. Cea mai poulară reţetă este saramura de scrumbie. După ce au fost curăţate de solzi, eviscerate şi spălate, pe scrumbii se pune multă sare şi sunt lăsate aşa circa jumătate de oră pentru ca sarea să pătrundă în carne. Spălate de sare, scrumbiile trebuie crestate uşor înainte de a fi puse pe grătar sau pe o tablă încinsă de jar sau de flacăra de la aragaz. După ce s-au rumenit pe ambele părţi, luăm scrumbiile de pe grătar şi le punem într-un vas în care turnăm apoi o saramură făcută din apă fiartă, usturoi pisat, piper, cimbru şi rondele de ardei iute. Acoperim cu un capac pentru circa 20 de minute astfel încât aromele ingredientelor să se amestece, iar în acest timp poate fi pregătită o mămăligă. Punem peştele în farfurie alături de mămăliguţă şi presărăm peste el frunze tocate de pătrunjel.
Scrumbia poate fi pregătită şi în cuptor, învelită în hârtie. După ce a fost crestată, scrumbia trebuie condimentată cu puţin piper, iar în interior se pune o foaie de dafin lăsată. Scrumbia este înfăşurată apoi într-o hârtie pergament, unsă cu puţin ulei şi pusă în tavă la cuptor pentru circa jumătate de oră. După îndepărtarea hârtiei, poate fi servită imediat după ce o stropim cu zeamă de lămâie, alături de garnitură de cartofi natur sau garnitură de legume. Este recomandat un vin alb, sec sau demisec, bine răcit!
În calendarul creştin, la 25 martie este marcată Buna Vestire, iar ortodocşii care tin postul Paştelui au în această zi dezlegare la peşte. Din acest motiv, în aceste zile cresc vânzările de peşte şi preparate din peşte, preferat fiind însă peştele proaspăt. În timp ce pescarii se pregătesc pentru o vacanţă de două luni, din aprilie până în iunie, atât cât durează prohibiţia în vederea reproducerii peştilor de apă dulce, excepţie făcând peştii răpitori, pe Dunăre a început pescuitul scrumbiei. Este o specie care trăieşte în Marea Neagră şi care, la începutul primăverii, urcă pe Dunăre, uneori peste 500 de km, pentru a depune icrele. Acesta este şi momentul aşteptat de pescari pentru a captura acest peşte sezonier, foarte gustos, care cântăreşte între 200 şi 600 de grame şi care are o lungime medie la maturitate de circa 30 de centimetri. În afară de Marea Neagră, acest peşte poate fi întâlnit în Marea Mediterană, în Marea Nordului şi în apele de coastă din America de Nord. După depunerea icrelor sau a lapţilor, bancurile de scrumbii care au scăpat de plasele pescarilor se întorc slăbite în mediul marin.
Scrumbia poate fi pregătită şi conservată în diferite feluri. Se poate pregăti scrumbie la cuptor cu garnitură de legume, scrumbie la tigaie cu garnitură de ciuperci, cel mai simplu mod fiind scrumbia pusă pe grătar sau pe plită. Cea mai poulară reţetă este saramura de scrumbie. După ce au fost curăţate de solzi, eviscerate şi spălate, pe scrumbii se pune multă sare şi sunt lăsate aşa circa jumătate de oră pentru ca sarea să pătrundă în carne. Spălate de sare, scrumbiile trebuie crestate uşor înainte de a fi puse pe grătar sau pe o tablă încinsă de jar sau de flacăra de la aragaz. După ce s-au rumenit pe ambele părţi, luăm scrumbiile de pe grătar şi le punem într-un vas în care turnăm apoi o saramură făcută din apă fiartă, usturoi pisat, piper, cimbru şi rondele de ardei iute. Acoperim cu un capac pentru circa 20 de minute astfel încât aromele ingredientelor să se amestece, iar în acest timp poate fi pregătită o mămăligă. Punem peştele în farfurie alături de mămăliguţă şi presărăm peste el frunze tocate de pătrunjel.
Scrumbia poate fi pregătită şi în cuptor, învelită în hârtie. După ce a fost crestată, scrumbia trebuie condimentată cu puţin piper, iar în interior se pune o foaie de dafin lăsată. Scrumbia este înfăşurată apoi într-o hârtie pergament, unsă cu puţin ulei şi pusă în tavă la cuptor pentru circa jumătate de oră. După îndepărtarea hârtiei, poate fi servită imediat după ce o stropim cu zeamă de lămâie, alături de garnitură de cartofi natur sau garnitură de legume. Este recomandat un vin alb, sec sau demisec, bine răcit!
Specifice sărbătorilor de Paşte în România sunt creaţiile meşterilor populari — îndeosebi ouăle încondeiate, dar şi icoanele pictate pe lemn sau pe sticlă. Mai pot fi achiziţionate vase din lut, ştergare, cergi, ii, împletituri din răchită. În România, desigur, nu există nici un muzeu – sau un alt loc care să prezinte interes pentru turişti – de la care să nu poată fi procurat un mic suvenir. Însă, vom da ca exemplu, pentru început, câteva dintre obiectele care pot fi cumpărate din Bucureşti, din magazine situate în centrul oraşului, pe una dintre principalele artere comerciale – Calea Victoriei. În aceste magazine, ouăle încondeiate au preţuri echivalente cu cca. 3 euro, iar icoanele pictate pe lemn au preţuri echivalente cu până la 200 de euro. Ştergarele cu motive populare costă cel mult 60 de euro, iar iile – între 20 şi 300 de euro, în funcţie, desigur, de mărime şi de complexitatea motivelor populare. În standurile cu obiecte de artizanat, pot fi văzute şi numeroase obiecte sculptate în lemn. Astfel, să spunem doar că un set decorativ de tacâmuri costă aproape 6 euro. Pe de altă parte, obiectele din lut – farfurii şi oale – au preţuri în jur de 5 euro. Un alt magazin situat în centrul Bucureştiului, anume ‘Unirea Shopping Center’, dispune de două raioane cu obiecte de artizanat. Aici, am văzut chiar ceramică de Horezu sau de Corund, anume farfurii sau ulcele cu desene unicat, la preţul de cca. 7 euro, iar păpuşile îmbrăcate în costume specifice diverselor regiuni folclorice ale României au preţuri cuprinse între 8 şi 13 euro.
Există şi posibilitatea de a procura suveniruri de pe Internet. Un astfel de magazin on-line le propune, spre exemplu, cumpărătorilor diverse obiecte promoţionale din lemn care costă până la câteva zeci de euro, apoi pandantive-unicat din sticlă, cu preţuri de cca. 18 euro, obiecte de artizanat din lemn şi ceramică, având preţuri de până la 25 de euro, suveniruri cu magneţi pentru frigider cu preţuri de cca. 2,5 euro, chiar şi băuturi tradiţionale româneşti precum ţuica şi horinca, în sticle cu forme deosebite, dar şi vinuri de colecţie, fiecare în parte costând cel mult 35 de euro.
În această săptămână vă invităm să descoperim cele mai tentante destinaţii pentru a petrece Paştele în România, prin prisma ofertelor prezentate la Târgul de turism al României ediţia de primăvară. În această perioadă, casele românilor se primenesc şi se îmbracă de sărbătoare, iar gospodinele pregătesc delicii culinare tradiţionale. Mielul, drobul, pasca şi ouăle colorate sunt vedetele acestei sărbători, cărora li se adaugă cunoscuţii cozonaci sau sarmalele sau alte specialităţi, în funcţie de zonă.
Şi cum primăvara natura se trezeşte la viaţă şi se întorc păsările călătoare, vă invităm pentru început în Deltă pentru petrecerea sărbătorilor de Paşte. Inclusă în patrimoniul UNESCO încă din anul 1991, Delta Dunării este unica deltă din lume declarată în întregime rezervaţie a biosferei. Iliuţă Goian, de la agenţia de turism “Descoperă Delta Dunării”, ne spune dacă merită să venim în Deltă de Paşte: Este o prioadă foarte bună, mai ales că acum începe să se încălzească, acum toată natura este verde, se întorc păsările. Lipovenii au nişte tradiţii foarte frumoase în perioada Paştelui şi merită să le descoperiţi: mai mult tradiţii culinare. Cam tot ceea ce se face din miel la noi, la ei se face din peşte. Mai puţin friptura de miel, dar drobul şi celelalte mâncăruri tradiţionale, în Deltă, se fac din peşte.”
Pentru aceia dintre dumneavoastră care îşi doresc sărbători încărcate de tradiţii, însă, Moldova este destinaţia cea mai potrivită.
Cosmina Robu, consilier în cadrul Consiliului judeţean Iaşi ne spune de ce e recomandabil să alegem Iaşiul ca destinaţie de Paşte: E recomandabil din perspectiva faptului că în Iaşi este sediul Mitropoliei pentru regiunea Moldovei şi Bucovinei. În acelaşi timp este şi Episcopia Romano-Catolică şi se organizează procesiuni importante cu această ocazie. În acelaşi timp, Consiliul judeţean Iaşi intenţionează să organizeze un Târg de Paşte.”
Tot aici vă veţi bucura de bucatele tradiţionale de Paşte, gătite de gospodinele locului cu grijă, după reţete vechi de sute de ani, transmise din generaţie în generaţie. Rămânem în zona Moldovei şi adăugăm o invitaţie de Paşte, din Târgu Neamţ. Am întrebat-o pe Ionela Lungu, meşter popular din Humuleşti, prezentă la Târgul de turism cu oferta Consiliului judeţean Târgu Neamţ, dacă merită să venim de Paşte pe aici: Nu numai că merită, dar o să plecaţi şi o să chemaţi şi prietenii şi vecinii şi cu toată familia şi cu toţi cunoscuţii. O să vă placă şi o să le spuneţi şi altora să vină în zonă. Veniţi, mai ales că de Paşte toată lumea vrea să fie liniştită, în vacanţă, aşa că veniţi la noi la pensiuni. Fiecare pensiune s-a gândit să aibă şi ghid, vă oferă şi trasee turistice, vă informăm şi ce puteţi vizita şi ce puteţi să faceţi în zona Târgului Neamţ.”
Şi cum Bucovina este renumită ca vatră a tradiţiilor populare, nu puteam să nu ne oprim şi aici. Aurelia Badale, preşedintele Asociaţiei turistice Vama, Bucovina, (din comuna Vama, judeţul Suceava, la jumătatea distanţei între Gura Humorului şi Câmpulung Moldovenesc) ne invită la sărbători încărcate de spiritualitate: La sărbătorile mari precum Paştele, facem cu ajutorul meşterilor populari demonstraţii de tehnici tradiţionale, de pictat, de ţesut, de cusut, foarte bine gustate de turiştii străini. Este o zonă în care într-adevăr putem să gustăm acest spirit al înpărtăşaniei, al învrednicirii de a participa la o slujbă de Înviere, într-o mănăstire. De asemenea, ne putem înfrupta din bucatele sfinţite în dimineaţa Învierii, în coşul Pascal, unde după 40 zile de post, gospodinele noastre vin cu bucate pentru masa de Paşte: începând cu şuncă, cu cârnaţi, cu ouă, cu pâine, cu mult miel tânăr, celebrele forme de cozonac numite babe, tot felul de preparate, peste care tronează un ou încondeiat, ca dovadă că gospodina respectivă s-a străduit să dea un caracter aparte sărbătorii. Este un prilej când tinerele îşi etalează măiestria purtând costumul popular în duminica Paştelui. Bătrânii vin cu mândrie în costume populare, pentru ca să incite tinerii la a continua tradiţia.”
Pentru un pachet de patru zile, cu pensiune completă şi cină festivă, la o pensiune de patru stele, veţi plăti aproximativ 350 de lei (78 de euro), pe noapte, de persoană.
Dacă nu v-aţi rezervat încă un sejur, vă sugerăm o zonă mai izolată. Vreţi să mergeţi la ateliere meşteşugăreşti, să vedeţi cum se încondeiază vestitele ouă de Paşte, sau vreţi să vă bucuraţi de un trai patriarhal? Puteţi găsi toate acestea şi la Straja. Mihai Dumitrescu, proprietarul unei vile de aici detaliază: Promovăm pachetele care recomandă zona turistică din Parcul Naţional Retezat, Transalpina, turismul cultural şi turismul religios nu numai din zona noastră cât şi din judeţul Hunedoara. Acoperim chiar toată gama de posibilităţi de a face turism. Noi ne bazăm pe turismul tradiţional, unde eşti primit ca acasă, unde savurezi mâncare tradiţională. Un pachet de trei nopţi cazare, cu demipensiune şi masă festivă în ziua de Paşte este 350 lei de persoană, iar turiştii pot să savureze produse tradiţionale, în noaptea de Paşti sunt aşteptaţi cu cozonac şi vin din partea casei, să se simtă chiar ca într-o zi de sărbătoare, să poată să serbeze cu toată familia alături de noi.”
În speranţa că v-am convins să veniţi de Paşte în România, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.
Credincioşii ortodocşi şi catolici din întreaga lume, inclusiv din România, au intrat în Săptămâna Patimilor, care se încheie cu Învierea Mântuitorului. Denumită şi Săptămâna Mare, această perioadă aminteşte de suferinţele lui Iisus Hristos şi împrejurările condamnării sale la moarte, răstignirea pe cruce, moartea şi îngroparea. Toate aceste momente sunt rememorate în biserici în slujbe speciale, numite denii.
În aceste zile, credincioşii ţin post şi îşi pregătesc casa pentru marea sărbătoare a Învierii din noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când vor merge la biserică, pentru a lua lumină. Tradiţional, Săptămâna Patimilor este prefaţată de Florii, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim. La Bucureşti, de Florii, aproximativ patru mii de preoţi şi credincioşi ortodocşi (majoritari) au participat la un pelerinaj.
Procesiunea s-a desfăşurat pe traseul dintre Mănăstirea “Radu Vodă” şi Catedrala Patriarhală, unde pelerinii au fost întâmpinaţi chiar de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (majoritară), Daniel. După ce a rostit o rugăciune de binecuvântare, Patriarhul Daniel a vorbit, în cuvântul de învăţătură, despre importanţa pelerinajului creştin. ”Pelerinajul înseamnă mărturisirea în public a credinţei, este o manifestare a dragostei creştine şi reprezintă comuniunea, dar şi o binecuvântare pentru fiecare oraş în care se desfăşoară”, a spus Patriarhul. Pelerinajul de florii — a apreciat el – înseamnă speranţă, înseamnă ieşirea din egoismul vieţii individuale. Este o chemare spre a identifica comunitatea creştină”.
Procesiuni de Florii au fost organizate în toate eparhiile Bisericii Ortodoxe Romane din ţară şi din străinătate. De asemenea, peste două mii de credincioşi romano-catolici au participat, tot la Bucureşti, la procesiunea organizată de Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti, în timpul căreia a fost citit mesajul Papei Francisc. Pelerinajul a început la Biserica franceză “Sacre Coeur” şi s-a încheiat la Catedrala “Sfântul Iosif”, cu celebrarea Liturghiei de Florii, prezidată de Arhiepiscopul mitropolit Ioan Robu.
Anul acesta, pe 20 aprilie, creştinii ortodocşi şi catolici vor sarbători împreună Paştele, prin care este marcat un eveniment fundamental al creştinismului – învierea lui Iisus Hristos, în a treia zi după răstignirea sa. La rându-le, evreii, incluisv cei din Romania celebrează de luni, timp de opt zile, Pesah-ul, prin care aminteşte de eliberarea israelienilor din robia egipteană.