Radio România Internațional

Tag: Pavel Filip

Nachrichten 27.02.2018

Bukarest: Rumänien droht ein weiteres Verfahren vor dem Gerichtshof der EU, wenn das Parlament in Bukarest beschließt, dass 70% des in Rumänien erzeugten Erdgases an einer einzigen Börse zu verkaufen ist. Das sagte der europäische Energiekommissar Miguel Arias Canete am Dienstag. Die Kommission meint, dass dadurch der Wettbewerb beeinträchtigt wird. Gegen Rumänien läuft bereits ein Vertragsverletzungsverfahren wegen der Einstellung der Erdgasexporte.

Bukarest: Die rumänische Premierministerin Viorica Dancila hat am Dienstag in Chisinau mit ihrem moldauischen Amtskollegen Pavel Filip über eine intensivere Kooperation diskutiert. Dancila sagte dabei, dass Rumänien mehr im Nachbarland investieren wolle. Rumänien unterstütze weiterhin die Moldau auf dem Weg nach Europa, so die Premierministerin, die auch zur Fortsetzung der zwischen der EU und der Moldau im Assoziierungsvertrag von 2014 vereinbarten Strukturreformen aufrief. Außenminister Teodor Melescanu richtete ähnliche Apelle am Montag aus Brüssel, wo er eine Sitzung der sogenannten Gruppe für die Europäische Aktion der Moldau präsidierte.

Bukarest: Die Chefin der Antikorruptionsbehörde DNA Laura Codruta Kövesi ist am Dienstag von Vertretern des Obersten Rates der Richter und Staatsanwälte in Bezug auf ihre Aktivität als DNA-Chefin angehört worden. Die Anhörung fand im Rahmen des Verfahrens zur Widerrufung Kövesis aus dem Amt als DNA-Leiterin statt, das vom Justizminister Tudorel Toader beantragt wurde. Das Verfahren wurde von den Staatsanwälten des Obersten Rates der Richter und Staatsanwälte negativ bewertet. Während der Anhörung erklärte Kovesi, die von dem Justizminister formulierten Vorwürfe seien falsch. Die Chefin der Antikorruptionsbehörde DNA Laura Codruta Kövesi sagte, die Antikorruptionsbehörde habe in ihrer Amtszeit die besten Ergebnisse erzielt. Der Justizminister hatte letzte Woche zum Teil schwere Vorwürfe gegen Kövesi erhoben – er sprach über Handlungen, die in einem Rechtsstaat nicht zu tolerieren seien. Kövesi habe Druck auf die Regierung ausgeübt, die Arbeit ihrer Dezernenten nicht überprüft und Verfahren verzögert, sagte der Minister. Auch Interviews mit den westlichen Medien seien ihr vorzuwerfen, die dem Ansehen Rumäniens geschadet haben, kritisierte der Minister ferner. Das letzte Wort hat Präsident Klaus Johannis der erklärte, es geben keine Gründe für die Entlassung der DNA-Chefin. Auch Kövesis direkter Vorgesetzer, Generalstaatsanwalt Augustin Lazăr, erkennt keinen rechtmäßigen Grund für ihre Entlassung. In Bukarest und in anderen Großstädten fanden fast täglich Proteste gegen die Widerrufung Kövesis aus dem Amt als DNA-Leiterin statt.

Bukarest: Der erste Vizepräsident der Europäischen Kommission Frans Timmermans, EU-Kommissar für Bessere Rechtssetzung, interinstitutionelle Beziehungen, Rechtsstaatlichkeit und Grundrechtecharta unternimmt am Donnerstag einen offiziellen Bukarestbesuch. Laut den Vertretern der Europäischen Kommission in Rumänien wird Timmermans mit dem rumänischen Staatschef Klaus Iohannis, der Premierministerin Viorica Dăncilă, dem Senatsvorsitzenden Călin Popescu-Tăriceanu, sowie mit dem Vorsitzenden der Abgeordnetenkammer Liviu Dragnea zusammenkommen. Frans Timmermans wird eine Pressekonferenz in Bukarest beim Sitz der Vertretung der Europäischen Kommission halten. Andererseits sagte er in einer Erklärung für das Portal caleaeuropeana.ro, er erwarte von den Bukarester Behörden Erklärungen über den Antrag zur Amtsenthebung der Leiterin der Antikorruptionsbehörde Laura Codruţa Kovesi.

Bukarest: Die Staatsanwälte der DNA haben am Dienstag beim letzten Termin in einem Prozess vor dem OGH Gefängnisstrafe für den früheren sozialdemokratischen Premierminister Victor Ponta und seinen Parteifreund und Ex-Verkehrsministers Dan Sova beantragt. Beiden Politikern werfen sie Korruptionsstraften und andere Delikte vor. Ponta soll zwischen 2007 – 2008 von der Anwaltskanzlei Sova umgerechnet knapp 40.000 Euro für Scheindienstleistungen bekommen haben. Damit sei Ponta für die Vergabe von Aufträgen staatlicher Energiekonzerne an die Kanzlei von Sova bezahlt worden, vermuten die Ankläger.

Bukarest: Der rumänische Verteidigungsminister Mihai Fifor unternimmt bis Mittwoch einen Staatsbesuch in Israel auf Einladung seines Gegenübers Avigdor Lieberman. Die Hauptthemen auf der Diskussionsagenda sind die bilaterale Zusammenarbeit im Verteidigungsbereich und die Entwicklungen der internationalen Sicherheitslage. Laut dem Korrespondenten von Radio Rumänien in Israel seien im Programm der rumänischen Delegation auch Treffen mit dem Vorsitzenden des Verteidigungs- und Außenpolitikausschusses des Parlaments Avi Dichter und ein Besuch des Holocaust-Memorials ‘Yad Vashem’ in Jerusalem vorgesehen. Dieses Jahr feiern Rumänien und Israel 70 Jahre ununterbrochener diplomatis cher Beziehungen.

27 February 2018
Jurnal românesc – 27.02.2018

Premierul român, Viorica
Dăncilă, a discutat, astăzi, la Chişinău, cu omologul său din Republica
Moldova, pro-occidentalul Pavel Filip, despre întărirea cooperării bilaterale. Ei au trecut în
revistă stadiul şi perspectivele colaborării în plan economic, cu accent pe
domeniile comercial şi energetic. Cei doi premieri s-au întâlnit cu
reprezentanţi ai Euroregiunii Siret-Prut-Nistru şi ai Asociaţiei Investitorilor
Români din Republica Moldova.Şefa Guvernului de la Bucureşti, a avut, de asemenea, o
întrevedere cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu. D-na Dăncilă a dorit să
reafirme sprijinul constant şi ferm al României pentru aspiraţiile europene ale
Republicii Moldova şi să îndemne la continuarea reformelor structurale
prevăzute în acordul de asociere dintre Chişinău şi UE, semnat în 2014. Luni,
la Bruxelles, după Consiliul Afaceri Externe al
Uniunii, o pledoarie similară a susţinut şi şeful diplomaţiei române, Teodor
Meleşcanu. El a prezidat o nouă reuniune a
Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, la care a participat
şi omologul său de la Chişinău, Tudor Ulianovschi.

Garanţia
pentru drepturile românilor, care au ajutat Marea Britanie ”să devină
societatea incluzivă şi diversă care este astăzi’, este una reală, a declarat,
luni seară, la Institutul Cultural Român din Londra, Suella Fernandes, ministru
în Departamentul pentru ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Ea a
participat la prima întâlnire cu diaspora românească din Marea Britanie pe tema
‘Provocări şi oportunităţi după Brexit’. Oficialul britanic a evidenţiat că
‘Marea Britanie şi România sunt parteneri apropiaţi şi prieteni buni’.
Totodată, ea a mărturisit că ştie, din experienţa profesională, ‘rădăcinile
adânci pe care comunitatea română le are în Marea Britanie şi contribuţia
familiilor şi generaţiilor de români’. ‘Salvaţi vieţi, predaţi copiilor, aţi
ajutat la construcţia de poduri şi locuinţe (…) Sunteţi o parte importantă a
comunităţii noastre. Vrem să ne asigurăm că toţi ce sunt aici vor continua să
se simtă bine-veniţi şi că veţi putea să vă trăiţi vieţile ca şi înainte, în
această ţară pe care aţi ales-o să vă fie casă’, a evidenţiat Suella Fernandes.
. În debutul evenimentului, ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a
spus că mesajul lui Fernandes este ‘unul care să dea încredere comunităţii
româneşti’ şi a precizat că în Regatul Unit lucrează jumătate de milion de
români.

România se
află pe locul al treilea, în regiune, în ceea ce priveşte dificultatea în a
găsi forţă calificată de muncă, motiv pentru care, în acest an şcolar, au fost
adoptate o serie de măsuri care au venit în sprijinul procesului educaţional,
fiind înfiinţate 106 clase de învăţământ dual, conform unui comunicat al
ministrului Românilor de Pretutindeni, deputatul Natalia Intotero. Potrivit
acesteia, din dorinţa de adaptare la o piaţă de muncă în schimbare, în noile
programe şcolare ale claselor în sistem dual au fost introduse discipline care
vizează educaţia tehnologică şi educaţia economică a elevilor. Natalia Intotero
a precizat ca măsurile în această direcţie continuă. Ea a amintit ca, săptămâna
trecută, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene şi preşedintele ANOFM,
Cristiana Barbu, au semnat trei proiecte cu finanţare europeană în valoare
totală de 9,7 milioane de euro pentru integrarea tinerilor şomeri pe piaţa
muncii din România.

27 February 2018
17.02.2018 (mise à jour)

Visite – La première ministre roumaine, Viorica Dancila, se rendra mardi et mercredi prochains à Bruxelles pour sa première visite à l’étranger, apprend-on auprès de sources officielles de Bucarest. L’occasion de s’entretenir avec plusieurs leaders européens dont les présidents de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, du Conseil européen, Donald Tusk, et du Parlement européen, Antonio Tajani, et aussi avec la commissaire européenne chargée de la Politique régionale, la Roumaine Corina Cretu. La responsable roumaine a récemment déclaré qu’elle envisagerait pour la période à venir un renforcement des actions de politique étrangère et de la coopération économique avec les Etats partenaires.

Conférence — Le ministre roumain de la Défense, Mihai Fifor, a participé, vendredi et samedi, à la conférence sur la sécurité, à Munich. Lors de ses entretiens vendredi, il a présenté les priorités de la Roumanie en matière de défense. Selon un communiqué du ministère de la Défense de Bucarest, les discussions de Mihai Fifor avec le sénateur américain Ron Johnson, président du Comité pour la sécurité nationale et les relations gouvernementales, ont notamment porté sur les rapports bilatéraux roumano-américains, un accent particulier ayant été mis sur la coopération au sein de l’OTAN. L’officiel roumain a par cette même occasion évoqué son dialogue avec le secrétaire américain à la Défense, James Mattis, lors de la récente réunion des ministres de la Défense de lOTAN à Bruxelles. Mihai Fifor avait alors assuré que la Roumanie continuait à remplir les engagements assumés en tant que membre de l’Alliance et dans le cadre du Partenariat stratégique. Par ailleurs, à l’occasion de son entrevue avec les représentants du Conseil de l’Atlantique, à savoir le général James Jones et Alexander Vershbow, le ministre roumain Mihai Fifor a souligné l’importance que la sécurité dans la région de la mer Noire présente pour l’agenda du futur sommet de l’OTAN, qui aura lieu en juillet 2018, à Bruxelles. Il a également été question du sommet consacré à lInitiative des Trois Mers, qui sera accueilli cette année par Bucarest.

Chisinau-UE — Le premier ministre de la République de Moldova, Pavel Filip, s’est entretenu samedi, en marge de la conférence de Munich sur la sécurité mondiale, avec Johannes Hahn, commissaire en charge de la politique européenne de voisinage et des négociations délargissement. Les deux hommes ont discuté des actions des autorités moldaves visant à mettre en œuvre l’agenda de réformes, considérées y compris sous l’angle des conditions d’octroi d’assistance macro financière par l’UE. Les réformes en question visent notamment le système judiciaire, la mise en place de la loi concernant la lutte contre le blanchiment d’argent et l’adoption de la loi régissant l’activité des ONGs. Pavel Filip a souligné que ces exemples confirment la détermination de Chisinau à poursuivre son parcours européen et a réitéré l’engagement de son pays à remplir les objectifs fixés lors du sommet du Partenariat oriental de novembre 2017. A son tour, Johannes Hahn a apprécié les progrès enregistrés par Chisinau et sa détermination à mettre en place les réformes. Le responsable européen a également mentionné l’appui accordé par l’UE à la réalisation de l’Accord d’association signé avec la République de Moldova.

Visas — « La levée de lexigence de visas pour les citoyens roumains a entraîné une augmentation importante des demandes dasile et une rencontre entre le gouvernement fédéral et des diplomates roumains à Ottawa », précise le site canadien La Presse. Selon la même source, « des responsables au ministère de lImmigration ont indiqué que 232 Roumains avaient fait une demande dasile au Canada depuis la levée de lobligation de visas le 1er décembre 2017. Par comparaison, seulement 120 Roumains avaient fait une demande dasile au Canada durant toute lannée 2016. Paul MacKinnon, sous-ministre adjoint des politiques stratégiques, a relevé quil navait pas été déterminé sil sagissait dune tendance qui persisterait ou essentiellement un bond circonstanciel en raison de la décision sur les visas. » Les deux parties ont convenu de poursuivre le programme de suspension des visas pour les Roumains. « M. MacKinnon a pourtant affirmé que si les demandes dasile atteignent un certain niveau sur une période de douze mois, il y a la possibilité dune réinstauration de lobligation de visa. La modification de la politique canadienne sur l’immigration a été associée avec la fin des négociations sur un accord de libre échange Canada — UE, en 2017 », peut-on lire sur le site canadien La Presse.

Berlinale — A l’édition 2018 de la Berlinale, qui se déroule du 15 au 25 février, la Roumanie participe à la quasi totalité des sections importantes. Le film “Touch me not”, premier long-métrage de la réalisatrice Adina Pintilie, sera projeté en première mondiale lors du festival de Berlin. “Lemonade/ Lune de miel”, portant la signature de Ioana Uricaru, a été sélectionné dans la section Panorama. Le documentaire de Corneliu Porumboiu ” Infinite Football” se retrouve, lui, dans la section hors compétition « Forum ». Deux autres productions cinématographiques roumaines figurent dans la section Generation Kplus. Enfin, le réalisateur roumain Călin Peter Netzer compte parmi les membres du jury qui doit désigner le meilleur film de début. Notons qu’ en 2017 l’Ours dargent pour la contribution artistique a été décerné à Dana Bunescu pour Ana, mon amour” du réalisateur roumain Călin Peter Netzer.

Météo – Temps couvert et températures proches des normales saisonnières. Des chutes de neige sont attendues dans les régions de montagne, le nord et le centre du pays. Le mercure ne dépassera pas les 7°.

17 February 2018
Jurnal românesc – 31.01.2018

Preşedintele
Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat, în discursul despre Starea Națiunii,
pilonii care vor sta la baza reformei din domeniul imigraţiei, iar una dintre
măsuri vizează anularea programului Loteriei Vizelor. Romania era printre ţările
participante la program. 50.000 de persoane din țările cu o rată mică a
imigrației beneficiază, anual, de programul Loteriei Vizelor. Vizele sunt
distribuite aleatoriu, însă aplicanții trebuie să fi absolvit cel puțin liceul
și să aibă cel puțin doi ani de experiență de muncă în ultimii cinci. Acest
sistem a adus în SUA persoane cu funcţii manageriale, conform unui raport din
2011. Un studiu din 2013 arată că, prin sistemul de reîntregire a familiei, un
imigrant aduce cu el 3,45 membri. În fiecare an, Departamentul de Stat american
acordă printr-o loterie un număr limitat de vize pentru cetățenii unor state cu
o rată redusă a imigrației în SUA. Beneficiarii programului Viza
diversității, numit uneori și loteria cărții verzi, primesc și permis de
reședință permanentă în SUA.

Premierul
Republicii Moldova, Pavel Filip, a invitat-o pe șefa Guvernului de la
București, Viorica Dăncilă, la Chişinău, pentru a purta discuții privind
dezvoltarea dialogului politic și a cooperării multidimensionale dintre cele
două state. Într-un mesaj de felicitare adresat de premierul moldovean
oficialului de la Bucureşti se arată că interconectarea energetică dintre
Republica Moldova și România este printre principalele obiective comune ale
celor două state. Totodată, Pavel Filip s-a arătat convins că parteneriatul
strategic dintre Chişinău şi Bucureşti se va dezvolta în următoarea perioadă.

Școlile cu
predare în limba română din regiunea transnistreană așteaptă punerea în
practică a prevederilor protocolului semnat la sfârșitul anului trecut de
Chișinău și Tiraspol, care se referă și la funcționarea celor opt instituții de
peste Nistru. Administrațiile școlilor din regiunea transnistreană, subordonate
autorităților de la Chișinău, spun că nu simt încă efectele protocolului care
vizează activitatea instituțiilor pe care le conduc. Documentul, salutat de
OSCE, prevede intre altele și reducerea drastică a plăților pentru închirierea
sălilor de studii de către școli. Într-un interviu pentru Radio Chișinău,
directorul Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ion Iovcev, şi-a exprimat
speranța că va plăti o chirie mai mică pentru sediul școlii. Amintim că, în
noiembrie 2017, reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au semnat patru
decizii protocolare ce țin de funcționarea școlilor cu predare în limba română
din stânga Nistrului, accesul fermierilor la terenurile agricole pe teritoriul
controlat de separatiști, reluarea interconexiunii telefonice și apostilarea
diplomelor eliberate de Universitatea din Tiraspol.

Protesul mut din
Sibiu s-a mutat la Bruxelles. În intervalul 30 ianuarie – 1 februarie, o parte
din protestatarii ‘Vă vedem din Sibiu’ se află la Bruxelles, pentru a
reprezenta societatea civilă în cadrul unei expoziţii anti-corupţie – ‘România
în stradă: vrem justiţie, nu corupţie’. Potrivit acestora, evenimentul reuneşte
europarlamentari, reprezentanţi ai societăţii civile, membri ai diasporei din
Bruxelles şi jurnalişti. Protestul mut de la Sibiu, desfăşurat în faţa sediului
organizaţiei judeţene a PSD Sibiu, se desfăşoară de la începutul lunii
decembrie şi este cel mai lung organizat vreodată în oraş. El a debutat cu un
protest mut care a durat 60 de ore fără întrerupere. Ulterior, protestatarii au
revenit zilnic pentru câte un flashmob de câte 15 minute, mai puţin în perioada
sărbătorilor de iarnă. Manifestanţii vor, în principal, retragerea proiectelor
de modificare a Legilor Justiţiei.

31 January 2018
Nachrichten 29.12.2017

BUKAREST: 75 % der Rumänen sind der Meinung, dass ihr Land sich in eine falsche Richtung bewegt. Das zeigt eine Umfrage des Meinungsforschungsinstitutes IRES, die der Presse übermittelt wurde. Lediglich 17 % der Befragten sind mit der Entwiklung Rumäniens zufrieden, 7 % sind neutral, und 2 % wussten nicht, was sie antworten sollen. Weiter sagten 40 % der Befragten, dass sie mir ihrer Lebensweise nicht zufrieden sind. 36 % erklärten sich ziemlich zufrieden, 19 % überhaupt nicht zufridden, 4 % sehr zufrieden und 1 % gaben keine Antwort. Für 45 % der Befragten war das Jahr 2017 schelchter als 2016, für 30 % ähnlich, für 24 % besser. Die wichtigsten Ereignisse des Jahres seien, laut Umfrage, mit je 8 % der Tod von König Michael am 5. Dezember und die Proteste gegen die Regierung. 38 % der Rumänen vertrauen der EU, 31 % ihrem Bürgermeister und 31 % der Presse. Am wenigsten vertrauen sie dem Parlament, 11 %, und den politischen Parteien, 8 %. Die IRES-Umfrage zeigte weiter, dass die Rumänen der Meinung sind, das ihr Land gute Beziehungen zu Deutschland (64 %) und zu den USA (57 %) haben sollte.

BUKAREST: Der Vorsitzende der sozialdemokratischen Partei PSD Liviu Dragnea erklärte, dass er im Januar mit den Regierungspartnern von ALDE über eine mögliche Regierungsumbildung diskutieren werde. Persönlich habe er keinem Minister etwas vorzuwerfen und er sei mit der Tätigkeit des sozialdemokratischen Premiers zufrieden, fügte Dragnea hinzu. Er sei aber mit einer außerordentlichen Sitzung des Parlaments für die Änderung des Strafgesetzbuches und mit der Erlassung einer Regierungs-Eilverodnung betreffend dieses Thema nicht einverstanden. Bis April sollte die EU-Richtlinie betreffend die Unschuldsvermutung und das Recht auf einen fairen Prozess in die rumänische Gesetzgebung umgesetzt werden, so Liviu Dragnea. Andere Änderungen des Strafgesetzbuches basieren auf Entscheidungen des Verfassungsgerichts und des Europäischen Gerichtshofs für Menschenrechte. Die Mitte-rechts Opposition, die Zivilgesellschaft und die Presse kritisieren scharf die Änderungen der Justizgesetze. Die Regierung wird beschuldigt, die Richter und Staatsanwälte unterordnen zu wollen und den Kampf gegen die Korruption blockieren zu wollen. Letzte Woche haben sieben Botschaften von EU-Staaten alle im Justiz-Reformprozess verwickelten Akteure aufgefordert jedwelche Maßnahme, die die Unabhängigkeit des Justizsystems schwächen würde, zu vermeiden.

KABUL: Der rumänische Verteidigungsminister Mihai Fifor hat im Zeitraum 27.-29. Dezember den militärischen Stützpunkt in Kandahar, im Süden Afghanistans besucht. Er wurde vom Generalstabschef Nicolae Ciucă begleitet. Der rumänische Minister dankte den Soldaten in Kandahar für ihre Teilnahme an den Missionen in Operationsgebieten Ich bin euch dankbar für alles, was ihr tut, schrieb Fifor am Freitag per Facebook. Rumänien beteiligt sich seit 2001 an Operationen der antiterroristischen Koalition in Afghanistan, wo zur Zeit circa 600 Soldaten tätig sind.

CHISINAU: Eine Abgeordnetengruppe des moldauischen Parlaments hat das Verfassungsgerichtshof angerufen, nachdem der prorussische Staatspräsident Igor Dodon zum zweiten Mal die Ernennung der sieben neuen Minister, die von der prowestlichen Regierung vorgeschlagen wurden, abgelehnt hat. Die Abgeordneten fordern das Verfassungsgerichtshof auf, zu ermitteln, dass Dodon die Verfassung verletzt habe und einstweilig aus dem Amt suspendiert werden kann, so dass ein Interimspräsident die Amtseinführungsdekrete der neuen Minister unterzeichnen kann. Die Korrespondenten von Radio Rumänien und Chişinău behaupten, diese Lösung sei schon im Oktober im Falle des Verteidigungsministers Eugen Sturza umgesetzt worden. Der moldauische Premierminister Pavel Filip hat die Ersetzung von sieben Mitgliedern der Exekutive bekanntgegeben, mit dem Zweck die Reformen zu beschleunigen. Unter den Nominierten zählen zwei ehemalige Premierminister Iurie Leancă und Chiril Gaburici.

29 December 2017
EU-Ostpartner-Gipfel: Präsident Iohannis trifft Amtskollegen aus Moldaurepublik und Ukraine

Der rumänische Staatschef Klaus Iohannis beteiligte sich vergangene Woche an dem Brüsseler EU-Gipfel “Östliche Partnerschaft”. Das Treffen geht die Beziehungen der EU mit den östlichen Nachbarstaaten und den Ländern aus dem Kaukasus an. Klaus Iohannis hob die Notwenigkeit hervor, dass die EU die Anstrengungen der sechs Partnerstaaten für Modernisierung und Reformen konsequent unterstützen soll. Er fügte hinzu, es reiche nicht, dass die EU den Partnern verlangen solle, die Reformen umzusetzen, ohne das die EU ihrereseits Unterstützung und Hilfe biete. Der rumänische Staatschef ist in Brüssel mit dem moldawischen Premierminister Pavel Filip sowie mit seinem ukrainischen Amtskollegen Petro Poroschenko zusammengekommen. Angegangen wurde die europäische Richtung der Moldaurepublik und das Problem des Unterrichts in rumänischer Sprache in der Ukraine. Klaus Iohannis erklärte, die Moldaurepublik befinde sich im Mittelpunkt der Sorgen Rumäniens. Klaus Iohannis dazu:

“Die Reformen werden fortgesetzt. Es ist noch viel zu tun. Wir haben aber Vertrauen, dass die Moldaurepublik auf dem europäischen Weg weitergeht. Wir helfen auf unterschiedlichen Ebenen, durch konkrete Ma‎ßnahmen. Als Beispiel nenne ich die finanzielle Hilfe, die Rumänien der Moldaurepublik gewährt hat.”

Das Gespräch mit Petro Poroschenko hatte als Thema den Unterricht in rumänischer Sprache. Klaus Iohannis meinte, man werde bestimmt eine Lösung finden können:

“Ich habe dem Präsidenten Petro Poroschenko gesagt, dass das Thema für uns sehr bedeutend sei und dass wir eine Lösung finden müssen. Er hat mir versprochen, er werde alle Empfehlungen der Venedig-Kommission in Betracht ziehen, um das Gesetz in diesem Sinne zu verändern. Wir haben weiterhin gefordert, dass die Abänderungen, die den Unterricht in rumänischer Sprache in der Ukraine angehen, sowohl mit den Vertretern des rumänischen Staates als auch mit den Vertretern der rumänischen Minderheit in der Ukraine besprochen und erst nachher im Gesetz verankert werden.”

Das neue Bildungsgesetz in der Ukraine, das im September vom Parlament gebilligt wurde, schränkt die Rechte der nationalen Minerheiten ein. Es geht um das Recht, in der Muttersprche zu lernen und zu studieren. Das neue Gesetz sieht vor, dass in Schulen, Gymnasien und in der Hochschule in Ukrainisch unterrichtet wird. Der Unterricht in der Muttersprache der Minderheiten soll nur noch im Kindergarten und in der Grundschule möglich sein. Das rumänische Parlament, die rumänische Regierung, das rumänische Au‎ßenministerium sowie die Vertreter der rund 500 Tausend Rumänen, die in der Ukraine leben, haben ebenfalls ihre Unzufriedenheit ausgedrückt.

27 November 2017
Fonduri europene pentru Republica Moldova

Republica Moldova şi Uniunea Europeană au semnat, joi, la Bruxelles, pachetul de documente privind acordarea unei asistenţe macrofinanciare în valoare de 100 de milioane de euro — 40 de milioane de euro sub formă de grant, iar restul sub formă de împrumut. Documentele referitoare la alocarea sprijinului financiar urmează să fie remise Parlamentului de la Chişinău spre ratificare, iar între timp sunt întreprinse eforturi în scopul îndeplinirii condiţiilor pentru recepţionarea primei tranşe a împrumutului. Potrivit Radio Chişinău, mai mulţi europarlamentari, dar şi forţe politice din Republica Moldova, ceruseră amânarea acordării asistenţei financiare din cauză că Parlamentul de la Chişinău a modificat sistemul electoral, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneţia.

În marja summitului UE cu ţările din Parteneriatul Estic, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk şi premierul moldovean Pavel Filip au discutat, la Bruxelles, despre implementarea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, precum şi despre situaţia internă din acest stat. Tusk a afirmat că Republica Moldova este unul dintre cei mai importanţi actori din cadrul Parteneriatului Estic, declarându-se mulţumit de nivelul de popularitate al UE în rândul cetăţenilor moldoveni.

La rândul său, Filip a reiterat interesul pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova, afirmând că recentele sondaje scot în evidenţă o creştere semnificativă a susţinerii cetăţenilor moldoveni pentru proiectul de integrare în UE. Pavel Filip i-a spus lui Tusk că printre priorităţile Guvernului moldovean se numără asigurarea independenţei justiţiei, continuarea investigaţiei fraudei bancare şi tragerea la răspundere a celor implicaţi şi implementarea în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia a noii legi electorale.

Pe de altă parte, la Bucureşti, ministrul moldovean al Justiţiei, Vladimir Cebotari, a spus că ţara sa se bazează pe România în drumul spre Uniunea Europeană. Şi partenerii occidentali s-au arătat îngrijoraţi de corupţia de la Chişinău, care a condus la halucinanta dispariţie din sistemul bancar al republicii a unui miliard de dolari, echivalentul a circa 15 procente din PIB. De teamă să nu-şi arunce banii într-o gaură neagră, UE, FMI sau Banca Mondială au tăiat, temporar, liniile de credit pentru Chişinău. România a fost, atunci, singura dispusă să acorde statului vecin un împrumut de 150 de milioane de euro, pe patru ani şi jumătate, cu o dobândă preferenţială de 1,45%.

24 November 2017
The EU-Moldova Free Trade Agreement

On November 13, 2014, the European Parliament voted in favor of the Association Agreement between the Republic of Moldova and the EU, an international treaty that regulates cooperation in trade, security and culture, bringing the two entities closer together. The Association Agreement includes a free trade agreement that opens up better commercial exchanges between the former Soviet state and the Union. This grants each party better access to the others market, eliminating tariffs. As Brussels does in cases when it establishes freeports, areas with preferential commerce treatment, Moldova has been marked as a country with which the treaty covers areas beyond trade, starting from the idea that this cannot be separated from domestic policies such as public acquisition, competition, intellectual property, or sustainability. In the case of the Republic of Moldova, its Eastern Partnership member status grants the country a special relationship with Brussels. All this was done in order to modernize the economy, attract community investments in the country, and create a more predictable policy environment.

The free trade agreement with the European Union offers a number of advantages to the Republic of Moldova, but, as European Commissioner for Trade, Cecilia Malmstrom, pointed out in Chisinau, there is unused potential. The recent visit came as the government of the Republic of Moldova argued in favor of implementing the free trade agreement, while pro-Moscow president Igor Dodon wants it reviewed. According to a joint press conference with Prime Minister Pavel Filip, the European official also spoke of the negotiation of the possibility to export to the EU animal products of Moldovan origin. According to Cecilia Malmstrom, in addition to the technical conditions it has to meet, such as food safety norms, what is needed is also predictable and transparent legislation, offering investors safety. Moldovan exports to the European market are on the rise, but at present what is on the table is the possibility of providing the EU market with meat and eggs, said Pavel Filip:

“I am talking first and foremost about the possibility of exporting animal-origin products. Of course, to this end we have a lot to do, but the prospects are very clear for us.”

According to analyst Vlad Turcanu, trade with the EU helped Moldova stay afloat after the repeated shocks that the economy endured in the last 20 years. At the same time, he criticized the ideas circulated by President Igor Dodon, who wants Moldova to export raw materials to the Russian Federation. According to Vlad Turcanu, the idea put forward by the pro-Russian leader would put domestic producers at a disadvantage:

“What I retained from this phrasing that Igor Dodon put forward, which he throws at the press on every occasion, is that we should focus on the relationship with the Russian Federation in order to export vegetables, fruits and wine to the Russian Federation. This is precisely the model that functioned in the case of the Moldovan Soviet Republic, before 1991. This means supplying the Russian Federation with raw materials, while the margin of profit for our suppliers would stand below one percent.”

In this equation, a special variable appears, the region of Transdniestr, a pro-Russian separatist region in the east of the Republic of Moldova. After the Association Agreement was signed in November 2013 in Vilnius, Transdniestr was granted separate trade incentives by the EU. In two years, almost 50 percent of exports from east of the Dniestr went to the EU. Trade incentives, however, expired at the end of 2015, and the special free trade area expanded, starting 1 January 2016, to the entire territory of the Republic of Moldova, including Transdniestr. All businesses in the Republic of Moldova, including Transdniestr, were able to export to the EU based on a single system of free trade.

However, the regime ruling Transdniestr, based in Tiraspol, announced it would not implement the free trade agreement with the EU, because it would clash with its foreign policy, solidified by a referendum on rapprochement with Russia, by way of integration in the Eurasian Union. Transdniestr obtained an asymmetric regime, one in which Tiraspol applies tariffs, while its exports go into the EU tariff free. Including Transdniestr even in this formula was seen by some analysts as aiming for a higher purpose, reuniting the country, based on the idea that a better economic relationship between the EU and the Republic of Moldova would go towards solving the Transdniestr conflict. (Translated by C. Cotoiu)

17 November 2017
La Repúlbica de Moldavia tras 26 años desde su independencia

El
27 de agosto de 1991, después del fracaso del golpe neobolchevique de Moscú, el
Parlamento de Chişinău, rodeado por cientos de miles de manifestantes, votó a
favor de la declaración de indpenedencia de esta ex república soviética
constituida sobre los territorios rumanos anexionados por Stalin en 1940. El mismo día, Rumanía fue el primer país en
reconocer la estatalidad de su nuevo vecino. Posteriormente, Bucarest fue el defensor más
enérgico y consecuente de la soberanía y la integralidad territorial de la
República de Moldavia.

El
pasado domingo, el ministro rumano de Exteriores reiteró que Rumanía
respaldaría a la República de Modavia y a todos sus ciudadanos en sus esfuerzos
de integración europea. Por su parte, el embajador rumano en Chişinău, Daniel Ioniţă, quien
ha concedido una entrevista a Radio Rumanía, se ha declarado convencido de que será
alcanzado el objetivo de la integración europea. No es fácil llegar a ser
miembro de la Unión Europea, ha advertido el embajador, pero también es cierto
que el recorrido en si representa una oportunidad excelente para llevar a cabo todo un conjunto de reformas. Al final del camino, ha dicho el diplomático rumano, además de la estabilidad,
la predictibilidad y la seguridad que ofrece la pertenencia a un grupo selecto,
todos los ciudadanos de la República de Moldavia tendrán la posibilidad de
vivir mejor.

Después de
firmados en 2014 los acuerdos de asociación y libre cambio entre Chişinău y Bruselas, los ciudadanos moldavos pueden viajar sin
visados a la Unión Europea, y sus empresas pueden exportar al mercado
comunitario en condiciones muy ventajosas. Con sus declaraciones pro-occidentales,
el Gobierno de coalición dirigido por el demócrata Pavel Filip sigue siendo un
promotor del acercamiento a la UE, pero el presidente socialista filorruso Igor
Dodon, virulento rumanofobo y antioccidental desea que la República de Moldavia
regrese bajo la órbita de Moscú. Cada uno de ellos, apoyado por casi la mitad
del electorado, Filip y Dodon,son
representativos para la ruputura política, geopolítica y de valores de la
sociedad. Las causas son profundas y dolorosas.

En el momento de la anexión estalinista, cientos de miles de
rumanos se refugiaron al país disminuido, otras decenas de miles fueron
deportados a Siberia o Kazaquistán, y
en su lugar los ocupantes trajeron colonos reclutados de todos los rincones del
imperio. De hecho, el mimso embajador de
Chişinău en Rumanía, Mihai Gribincea, advierte que la República de hoy es mucho más dividida desde el punto de vista
político, administrativo, étnico, lingüistico y religioso y no se parece a la provincia rumana del período
de entreguerras. La consecuencia más grave es que a pesar de que la Repúblca de
Moldavia salió de la Unión Soviética, a nivel de mentalidades la Unión
Sovietíca no salió de la República de Moldavia – concluyó el embajador.

28 August 2017
Republica Moldova – 26 de ani de independenţă

Pe 27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic
de la Moscova, Parlamentul de la Chişinău, pichetat de sute de mii de
manifestanţi, a votat declaraţia de independenţă faţă de muribunda Uniune
Sovietică a republicii constituite pe teritorii româneşti răsăritene anexate de
Stalin în 1940. În aceeaşi zi, România era prima ţară din lume care recunoştea
statalitatea noului său vecin. Ulterior, Bucureştiul a fost cel mai energic şi
consecvent susţinător al suveranităţii, integrităţii teritoriale şi integrării
europene a Republicii Moldova. Şi duminică, ministerul
de Externe de la Bucureşti a reiterat că România va rămâne
alături de Republica Moldova şi de toti cetăţenii acesteia, pe drumul spre
integrarea europeană.

La rându-i, ambasadorul român la Chişinău, Daniel Ioniţă,
s-a declarat convins, într-un interviu acordat corepondenţilor Radio România,
că obiectivul integrării europene poate fi atins.
Nu este uşor să ajungi în Uniunea Europeană – şi-a avertizat el interlocutorii
-, dar, în acelaşi timp, drumul în sine reprezintă o excelentă oportunitate
pentru a parcurge un set concret de reforme. Iar la capătul acestui drum, a mai
spus diplomatul român, pe lângă stabilitatea, predictibilitatea şi securitatea
oferite de apartenenţa la un grup select, toţi cetăţenii Republicii Moldova vor
avea posibilitatea să trăiască mai bine. Deja, după încheierea, în 2014, a acordurilor de
asociere şi liber-schimb dintre Chişinău şi Bruxelles, cetăţenii moldoveni pot
circula fără vize în Uniune, iar firmele lor pot exporta pe piaţa comunitară în
condiţii foarte avantajoase.

Declarativ pro-occidental, Guvernul de coaliţie
condus de democratul Pavel Filip rămâne un promotor al apropierii de UE, dar
preşedinteIe socialist filorus Igor Dodon, virulent românofob şi antioccidental,
doreşte revenirea republicii pe orbita Moscovei. Fiecare
dintre ei susţinuţi de circa
jumătate din electorat, Filip şi
Dodon sunt reprezentativi pentru ruptura politică, geopolitică şi de valori
din societate. Cauzele acesteia sunt dureroase şi adânci. În momentul anexiunii staliniste, sute
de mii de etnici români s-au refugiat în ţara micşorată, alte zeci de mii au
fost deportaţi în Siberia sau Kazahstan, iar în locul lor ocupanţii au adus
colonişti recrutaţi din toate ungherele imperiului. De altfel, însuşi ambasadorul
Chişinăului în România, Mihai Gribincea, avertiza că republica de astăzi, cu mult mai divizată din
punct de vedere politic, administrativ, etnic, lingvistic, religios, nu mai
este provincia românească din interbelic. Urmarea cea mai gravă a jumătăţii de
secol de ocupaţie este că, deşi Republica Moldova a ieşit din Uniunea
Sovietică, la nivelul mentalităţilor nu a ieşit Uniunea Sovietică din Republica
Moldova – a conchis ambasadorul.

28 August 2017
Nachrichten 27.08.2017

BUKAREST: Neue Proteste gegen die Regierung sind in Bukarest für Sonntagabend geplant. Die Veranstalter sind Mitglieder der Zivilgesellschaft und meinen, die Reformvorschläge des Justizministers Tudorel Toader würden einen neuen Versuch den Kampf gegen die Korruption zu schwächen darstellen. Das Projekt wurde von der Opposition, der Presse und der Zivilgesellschaft scharf kritisiert. Unter anderem soll zukünftig der Staatschef nicht mehr die Chefs der Antikorruptionsbehörde DNA und der Anti-Mafia-Staatsanwaltschaft DIICOT ernennen. Am Anfang des Jahres haben Hunderttausende Rumänen gegen den Versuch der Regierung die Strafgesetzbücher abzuändern, protestiert.

KISCHNEW: Die ex-sowjetische Moldaurepublik feiert am 27. August ihre Unabhängigkeit. Am 27. August 1991, nach dem Misserfolg des Putsches in Moskau hat das Parlament unter dem Druck Hunderttausender Demonstranten für die Unabhängigkeit der Moldaurepublik gegenüber der Sowjetunion abgestimmt.Stalin hatte das ehemalige rumänische Gebiet 1940 annektiert. Rumänien war das erste Land, das die Unabhängigkeit der Moldau erkannt hat. Anschlie‎ßend unterstützte Rumänien konsequent die Souveranität, Integrität und den europäischen Weg Moldaus. Nachdem 2014 die Assoziierungs-und Freihandelsabkommen zwischen Kischinew und Brüssel unterzeichnet wurden, können die moldauischen Bürger visafrei in die EU einreisen. Zudem können moldauische Unternehmen ihre Waren günstig in die EU exportieren. Die jetzige Regierung in Kischinew unter dem Premier Pavel Filip die EU-orientiert, während der sozialistische prorussische Staatschef sich die Annäherung an Moskau wünscht.

27 August 2017
România va rămâne un avocat al Republicii Moldova pe plan internațional

România va rămâne un avocat al Republicii Moldova pe plan internațional, a declarat, vineri, la Chișinău, premierul Mihai Tudose. El a afirmat după întrevederea cu omologul său de la Chișinău, Pavel Filip, că România va susține autoritățile moldovene pentru a urma parcursul european al acestei țări, însă a subliniat nevoia de continuitate a puterii din Republica Moldova. Într-un interviu pentru Vasile State, de la Radio Chişinău, demnitarul de la Bucureşti sintetiza vizita:

Premierii din România şi Republica Moldova au convenit ca o ședință comună de Guvern să aibă loc, la toamnă, la Chișinău. Până atunci vor avea loc întâlniri lunare la nivel de miniștri pentru a impulsiona proiectele comune, a spus Mihai Tudose. Are detalii Cornel Ciobanu, de la Radio Chişinău:

Întrebat cu privire la găsirea unei soluții pentru cetățenii moldoveni care au cetățenie română și care au dobândit această cetățenie în perioada în care erau minori, iar acum nu-și mai pot facepașapoartele românești, premierul român a precizat că pe agenda Executivuluise regăsește și acest aspect. Miniștrii de Interne din România și Moldova vor avea o întâlnire de lucru pe mai multe teme, începând cu punctele de trecere a frontierei și continuân cu problema cetăţeniei, a arătat Tudose.

Tot vineri, Guvernul României a donat autorităților din Republica Moldova 96 de microbuze destinate transportului elevilor, în baza unui Memorandum semnat pe 22 martie privind acordarea de asistență în domeniul educației. Premierul Mihai Tudose a participat la ceremonia de înmânare simbolică a cheilor microbuzelor școlare. Este a doua tranșă de microbuze școlare donate R. Moldova, după ce anul trecut autoritățile de la Chișinău au beneficiat de alte 100 de mijloace de transport. Microbuzele sunt complet echipate și pregătite pentru introducerea lor în exploatare, partea română suportând cheltuielile aferente livrării acestora în Chișinău. Relatează Natalia Zaharescu, de la Radio Chişinău:

“Oferim și declarăm public în continuare sprijinul pentru Moldova atât pe plan politic, în relația cu partenerii occidentali, și pe plan strategic în ceea ce privește asigurarea cu energie a Republicii Moldova, siguranța energetică fiind una dintre elementele de bază ale oricărei țări, dar eforturile noastre comune, ale celor două guverne, sunt îndreptate către îmbunătățirea nivelului de trai, începând de la grădinițe, ajungând la școli, la transporturi și accesul la educație care este foarte important, culminând cu acele burse acordate de Guvernul României studenților din Republica Moldova”, a afirmat Tudose.

La rândul său, premierul Pavel Filip a apreciat sprijinul oferit de Guvernul României, subliniind că toți “cetățenii Republicii Moldova prețuiesc foarte mult această atitudine și gesturile pe care le face România în sprijinul Republicii Moldova”.

“România a știut să fie alături de Republica Moldova și să contribuie direct la dezvoltarea ei și mai ales în cele mai dificile clipe. Nu o singură dată am spus că, atunci când Republica Moldova s-a simțit mai greu, primii care au întins o mână de ajutor au fost frații noștri de la București”, a afirmat prim ministrul Pavel Filip, care a subliniat că “dincolo de culoarea politică a guvernelor care sunt la București, atitudinea față de Republica Moldova nu s-a schimbat niciodată”.

Premierul României, Mihai Tudose, a avut, vineri după-amiază, o întrevedere cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu. Șeful Executivului, însoțit de mai mulți membri ai Guvernului de la București, și președintele Legislativului de la Chișinău au discutat, timp de aproape o oră, în spatele ușilor închise. Ulterior, primul-ministru României a mers în plenul Parlamentului moldovean pentru a-i saluta pe deputați. Întâlnirile de la Parlament au constituit ultima etapă din vizita întreprinsă, vineri, de Mihai Tudose la Chișinău.

21 July 2017
România susţine reformele din Republica Moldova

Încă dramatic divizată între nostalgicii epocii sovietice, pe de o parte, şi adepţii valorilor occidentale, pe de alta, societatea din Republica Moldova secretă vectori politici pe măsură. Alegerile au condus la o coabitare dificilă între un preşedinte socialist filorus, Igor Dodon, şi un Guvern de coaliţie eterogen, declarat pro-european şi condus de democratul Pavel Filip. După învestire, Dodon a mers în Rusia de trei ori în mai puţin de jumătate de an. Filip se simte mult mai în largul lui la Bucureşti, Bruxelles sau Strasbourg. Semnarea, în 2014, a acordurilor de asociere şi liber-schimb dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a iritat Moscova, care a pus sub embargo mărfurile exportate de Chişinău.

Nici partenerii occidentali n-au digerat uşor corupţia de acolo, care a condus la halucinanta dispariţie din sistemul bancar al republicii a un miliard de dolari, echivalentul a circa 15 procente din PIB. De teamă să nu-şi arunce banii într-o gaură neagră, UE, FMI sau Banca Mondială au tăiat, temporar, liniile de credit pentru Chişinău. România a fost, atunci, singura dispusă să acorde statului vecin un împrumut de 150 de milioane de euro, pe patru ani şi jumătate, cu o dobândă preferenţială de 1,45%.

Prezent, luni, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, premierul Republicii Moldova a mărturisit, într-o declaraţie pentru trimisul Radio România la Strasbourg, cât e de important suportul Bucureştiului pentru administraţia de la Chişinău. Pavel Filip: Sprijinul României pentru noi este unul foarte important şi vreau să transmit toată recunoştinţa, şi pe această cale, prietenilor noştri de la Bucureşti, pentru că noi îl resimţim nu doar aici, în Consiliul Europei, dar resimţim acest sprijin zi de zi. Atunci când Republica Moldova a trecut prin cele mai grele momente, vorbesc chiar de anul trecut, atunci când nu aveam deblocate finanţările, România a fost cea care ne-a oferit primul împrumut ce a fost necesar pentru noi pentru a asigura revenirea noastră într-o albie normală a lucrurilor la Chişinău. Nemaivorbind despre multe alte ajutoare care sunt acordate de către România Republicii Moldova, spre exemplu renovarea şi construcţia a sute de grădiniţe, oferirea autobuzelor pentru elevi. Dar cred că cel mai important pentru noi este sprijinul constant pe care ni-l oferă România în calea noastră europeană.”

Acest sprijin e, de altfel, o constantă a politicii Bucureştiului. Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate, în 1940, de Moscova lui Stalin, în urma unui ultimatum, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa pe 27 august 1991, odată cu disoluţia imperiului sovietic. România a fost prima ţară din lume care, în aceeaşi zi, a recunoscut statalitatea noului său vecin. Iar de atunci, indiferent de coloratura politică a guvernelor sale, a fost cel mai consecvent avocat şi suporter al independenţei, integrităţii teritoriale şi integrării europene a Republicii Moldova.

27 June 2017
Jurnal românesc – 22.06.2017

Consulul onorific al României în Israel, Zvi Herman
Bercovici, a primit, o diplomă de onoare şi o plachetă din partea Institutului
Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni. Distincţiile i-au fost
acordate pentru păstrarea şi promovarea limbii române în interiorul comunităţii
evreilor din România stabiliţi în Israel şi valorificarea culturii române în
Israel. Pentru mine este o onoare că instituţiile din România şi statul român
mă apreciază pentru ceea ce fac în Israel. (…) Mă bucură foarte mult că pot să
fac aceste lucruri. Desigur nu le fac ca să primesc aceste premii, însă sunt
foarte fericit că în România sunt apreciat şi voi face totul ca să pot să
întăresc aceste relaţii dintre aceste două ţări. Şi România este ţara mea şi
Israelul este ţara mea – a spus consulul onorific al României în Israel.

A trecut prima săptămână din perioada de o lună a sesiunii de înscriere
în programul Startup Nation 2017, prin care firmele recent înfiinţate pot
obţine fonduri nerambursabile de până la 200.000 de lei de la stat. Potrivit
situaţiei oficiale de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi
Antreprenoriat, 1844 de firme au depus dosare în Programul Start-up Nation, în
prima săptămână de la deschiderea sesiunii de înscriere. Reamintim că sesiunea
s-a deschis pe 15 iunie şi este programată să dureze până pe 14 iulie 2017.
Statul intenţionează să finanţeze 10.000 de firme prin acest program.

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă
vacante, în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă
(ANOFM) sunt, în prezent, înregistrate peste 26 de mii de locuri de muncă. În
Bucuresti sunt cele mai multe locuri de muncă vacante, urmat de Prahova, Sibiu, Arad, Timiş, Cluj,
Bistriţa-Năsăud, Iaşi, Ilfov, Harghita, Maramureş. Cele mai puţine sunt în
Covasna, Suceava, Vrancea, Caraş-Severin, Mehedinţi, Bacău şi Giurgiu. La nivel
naţional, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: muncitor
necalificat, lucrător comercial, manipulant mărfuri, agent de securitate,
confecţioner-asamblor articole din textile, vânzător, operator confecţioner
industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje si materiale sintetice.
Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale
pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de
contact se află pe site-ul www.anofm.ro. Oferta locurilor de muncă se
actualizează în timp real şi poate fi vizualizată pe site-ul
www.card-profesional.ro.

Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a cerut, la Bruxelles, ca
acordarea ajutorului de 100 de milioane de euro din partea Comisiei Europene să
nu fie influenţată de modificarea sistemului electoral al ţării. Subiectul a
fost abordat în cadrul întrevederii pe care Pavel Filip a avut-o cu
preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Pe de altă parte, Donald Tusk
i-a transmis Chişinăului să respecte recomandările Comisiei de la Veneţia, care
consideră inoportună modificarea legislaţiei electorale şi adoptarea votului
uninominal. Preşedintele moldovean, Igor Dodon, consideră că este necesar să se
treacă la sistemul electoral mixt care presupune alegerea pe liste de partid a
jumătate din numărul deputaţilor, iar cealaltă jumătate să fie aleasă pe
circumscripţii electorale uninominale.

22 June 2017
Rumänien unterstützt prowestlichen Kurs der Moldaurepublik

Am Donnerstag hat in der rumänischen Stadt Piatra Neamţ im Nordosten Rumäniens die gemeinsame Sitzung der rumänischen und moldauischen Regierungen stattgefunden. Rumäniens Premierminister Sorin Grindeanu gab seinem moldauischen Gegenüber Pavel Filip bekannt, Bukarest wolle in die Moldaurepublik mehr investieren und an den Privatisierungsprozess teilnehmen. Grindeanu forderte die prowestliche moldawische Exekutive auf, die europäische Richtung nicht zu verlassen. Sorin Grindeanu dazu:

Rumänien erwartet von der Moldaurepublik Kohärenz und Seriosität. Nur die europäische Option kann dauerhafte Antworten auf die Erwartungen hinsichtlich des Wohlstands, der Sicherheit und der Stabilität der moldauischen Bürger bringen. Wir sind bereit, die Republik Moldau weiter auf diesem Weg zu unterstützen.”

Pavel Filip bedankte sich für die finanzielle Hilfe in Höhe von 150 Millionen Euro und für die 96 Kleinbusse, die in ein paar Wochen nach Moldawien geschickt werden. Diese sollen für den Schülertransport der Kinder, die auf dem Dorf leben, gebraucht werden. Die Zukunft der Moldaurepublik sei in der EU neben Rumänien, schlussfolgerte der moldauische Ministerpräsident:

Ich habe den rumänischen Premier versichert, dass Moldawien unser strategisches Projekt fortsetzen wird, und zwar dass wir die Reformen, die im Assoziierungsabkommen mit der EU vorgesehen sind, umsetzen. Die Moldaurepublik blickt weiter nach Westen. Die Verfassung schenkt dem Parlament und der Regierung mehr Macht als dem Landespräsidenten. Aus dieser Sicht wird sich nichts in der Beziehung zu Rumänien oder in unserer europäischen Option, die eigentlich unser Landesprojekt ist, ändern.”

Moldawiens Premier Pavel Filip fügte hinzu, im Juni werde in Chişinău trotz der Opposition des prorussischen Präsidenten Igor Dodon ein NATO-Büro eröffnet. Die Erklärungen des Ministerpräsidenten kamen, nachdem Dodon im vergangenen Monat den moldawischen Militärs verboten hat, an einer militärischen Übung in Rumänien zusammen mit rumänischen und amerikanischen Soldaten teilzunehmen. Dodon hat Moskau in weniger als drei Monaten nach seiner Amtseinführung zweimal besucht und machte bekannt, er werde sich für die Aufkündigung des Assoziierungsabkommens mit der EU einsetzen, die Beziehungen zur der Euroasiatischen Union stärken und die Moldaurepublik föderalisieren, um den Transnistrien-Konflikt zu lösen. Politkommentatoren in Chişinău, die von Radio Rumänien zitiert wurden, meinen, Dodons prorussische Handlungen haben als Ziel, russische Unterstützung für die Sozialisten bei den Parlamentswahlen im nächsten Jahr zu gewinnen.

24 March 2017