Radio România Internațional

Tag: Phil Hogan

  • Comisia caută un nou titular la comerţ după demisia lui Phil Hogan

    Comisia caută un nou titular la comerţ după demisia lui Phil Hogan

    El a renunțat la post săptămâna trecută, după ce a fost acuzat că a încălcat regulile de protecție sanitară instituite pentru a limita răspândirea coronavirusului.


    Trei ar fi motivele pentru care lui Phil Hogan i-au fost aduse aceste acuzații. Mai întâi la întoarcerea din Belgia în țara natală, Irlanda, ar fi trebuit să stea în izolare la domiciuliu timp de 14 zile. Nu a făcut acest lucru și a plecat de acasă pentru a face un test pentru COVID 19, care s-a dovedit a fi negativ.

    Bazându-se pe acest lucru a intrat și a ieșit de mai multe ori din comitatul unde își are domiciliul pentru a face, spune el, mai multe vizite de documentare. Numai că în zonă fusese instituită carantină locală din cauza creșterii numărului de infecții cu coronavirus.
    Cel mai mult a deranjat însă faptul că Phil Hogan a mers la un club de golf pentru a lua parte la un dineu cu 80 de persoane, mult peste limita impusă de autoritățile de la Dublin. Mai mulţi participanţi și-au dat demisia, inclusiv ministrul irlandez al Agriculturii, iar poliţia a deschis o anchetă.
    Regret nespus faptul că vizita mea în Irlanda, în aceste vremuri, a stârnit atât de multă supărare și îngrijorare. Nu am încălcat nici o lege, dar aș fi putut fi mai riguros în respectarea regulilor anti Covid 19, a spus Phil Hogan la televiziunea publică irlandeză în primul interviu dat după demisie. A fost întrebat și dacă pleacă din postul de comisar european al comerțului din proprie inițiativă sau pentru că așa i-a cerut șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen.
    Mi-am dat demisia pentru așa am considerat eu că e bine. Sunt de aproape 40 de ani în serviciul public și știu să îmi asum răspunderea. Nu trebuie să îmi spună cineva ce e de făcut, a fost răspunsul lui Phil Hogan.
    Numai că plecarea sa are loc în cel mai prost moment cu putință pentru Uniunea Europeană, după cum remarcă agenția France Presse. Relaţiile comerciale cu Statele Unite, dar şi cu China sunt extrem de tensionate, iar negocierile cu Marea Britanie pentru încheierea unui Acord de Liber Schimb, care să intre în vigoare la finalul perioadei de tranziție post Brexit, bat pasul pe loc.
    În plus, demisia afectează echilibrul geografic şi politic pe care se construieşte Comisia Europeană. Fiecare stat membru al Uniunii dispune de un post de comisar. Iar echipa de 26 de personae, prezidată de Ursula von der Leyen, este rezultatul unui acord între principalele familii politice din blocul comunitar, încheiat în funcţie de rezultatele la alegerile europarlamentare din mai anul trecut. Comisia actuală era formată din 15 bărbaţi şi 12 femei.
    Ursula von der Leyen așteaptă acum propuneri din partea Irlandei și vrea două candidaturi, din partea unei femei și a unui bărbat. În așteptarea noului titular, interimatul este asigurat de un vicepreşedinte al executivului comunitar, Valdis Dombrovskis.


  • CE întărește legislația de protejare a drepturilor de autor în raport cu statele terțe

    CE întărește legislația de protejare a drepturilor de autor în raport cu statele terțe

    Un studiu recent al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală relevă că, numai în anul 2016, produsele contrafăcute şi piratate au reprezentat până la 6,8% din importurile Uniunii Europene din statele terţe, ajungând la fabuloasa sumă de 121 de miliarde de euro. Faţă de anul 2013, ponderea mărfurilor contrafăcute în importurile europene a crescut cu până la 42,3%.

    Publicat la începutul acestui an, ultimul raport al Comisiei pe tema protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală în statele terţe indică unele evoluţii pozitive faţă de situaţia din anul 2018, însă menţine o serie de motive de îngrijorare care cer în continuare măsuri hotărâte.

    Comisarul European pentru Comerţ, Phil Hogan, a arătat că protejarea drepturilor de proprietate intelectuală sunt cruciale pentru creşterea economiei europene şi încurajarea inovaţiilor, astfel încât Uniunea Europeană să rămână un actor competitiv la nivel global. El a mai spus că 82% din exporturile Uniunii sunt generate de sectoare care depind de proprietatea intelectuală.

    Raportul identifică trei grupuri de state terţe, în funcţie de gradul de pericol faţă de economia europeană. Primul grup – China; al doilea – India, Indonezia, Rusia, Turcia şi Ucraina; şi grupul al treilea – Argentina, Brazilia, Ecuadorul, Malaezia, Nigeria, Arabia Saudită şi Thailanda. Peste 80% din mărfurile confiscate în vămile europene sunt originare din China, incluzând aici Hong Kong-ul.

    Cum se va acţiona ? Prin menţinerea unor clauze puternice de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală în toate acordurile comerciale ale Uniunii Europene. Comisia va intensifica organizarea de programe de sprijin tehnic al statelor vizate pentru accederea la tratatele internaţionale în domeniu, a seminariilor de conştientizare adresate IMM-urilor, a trainingului pentru ofiţerii vamali, judecători şi poliţie, precum şi a cursurilor speciale pentru controlul patentelor sau pentru licenţierea în domeniul plantelor protejate.

    În plus, Comisia Europeană îşi va menţine contribuţia activă în domeniu la nivelul Organizaţiei Internaţionale a Comerţului, Organizaţiei Internaţionale pentru Protejarea Drepturilor de Proprietate Intelectuală şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.


  • Înființarea postului de reprezentant special pentru acordurile comerciale

    Înființarea postului de reprezentant special pentru acordurile comerciale

    Propunerea Comisiei de creare a acestei noi
    poziţii – Chief Trade Enforcement Officer, adică Ofiţer Şef însărcinat cu
    Supravegherea Respectării Acordurilor Comerciale la care Uniunea este parte – a
    fost făcută la două zile după ce Statele Unite au blocat noile numiri de
    judecători în organul de arbitraj al Organizaţiei Mondiale a Comerţului,
    aşa-numitul Appellate Body, o Curte de Apel care are rolul de a
    reglementa, în ultimă instanţă, disputele comerciale la nivelul OMC.



    În argumentarea propunerii sale, Comisia arată
    faptul că de mai bine de doi ani, la nivelul OMC există dificultăţi în
    completarea posturilor vacante din Appelate Body şi că, din cauza acestei
    situaţii, cu începere de la 11 decembrie, acest organism nu mai este în măsură
    să judece apelurile, iar membrii OMC vor putea să evite aplicarea legislaţiei internaţionale
    şi să se sustragă astfel de la îndeplinirea obligaţiilor asumate prin
    acordurile comerciale.


    Preşedinta noii Comisii, doamna Ursula von der
    Leyen, a arătat că a dorit să îşi înceapă mandatul cu o măsură rapidă, care să permită
    forului comunitar să îşi apere interesele în aceste timpuri foarte dificile
    pentru comerţul internaţional.


    Iar comisarul european pentru Comerţ, Phil Hogan,
    a subliniat că, odată cu incapacitarea organului de arbitraj al OMC, s-a
    pierdut, practic, un mijloc eficient de soluţionare a disputelor, iar crearea
    noii poziţii în aparatul Uniunii va genera mecanismul necesar pentru protecţia companiilor,
    muncitorilor şi consumatorilor europeni în orice situaţie.






    Asigurarea respectării acordurilor comerciale la
    nivel multilateral, regional sau bilateral rămâne o prioritate cheie pentru
    noua Comisie Europeană. De aceea, executivul comunitar se va concentra din ce
    în ce mai puternic asupra acţiunilor care să determine partenerii Europei să-şi
    respecte obligaţiile.


    Numele persoanei care va ocupa această poziţie va
    fi anunţat la începutul anului 2020.


    Numirea Reprezentantului Special al Uniunii Europene
    pentru respectarea Acordurilor Comerciale va trebui validată de Parlamentul
    European şi apoi aprobată de statele membre în Consiliu.





  • Sfârşitul unei crize pe piața europeană a produselor lactate

    Sfârşitul unei crize pe piața europeană a produselor lactate

    Sfârşitul unei crize pe piața europeană a produselor lactate: stocurile publice de lapte praf degresat sunt în prezent goale. La cea mai recentă licitație, cele 162 de tone rămase de lapte praf degresat dintr-un total inițial de 380 de mii de tone de stocuri publice au fost vândute, fapt care a dus la golirea completă a stocurilor totale achiziționate și gestionate de către Comisia Europeană.

    În urma crizei pieței de produse lactate, care a confruntat producătorii din Uniunea Europeană cu prețuri mai mici în perioada 2015-2016, Comisia a cumpărat prin intervenții publice, între 2015 și 2017, un total de 380 de mii de tone de lapte praf degresat. Obiectivul a fost stabilizarea pieței și sprijinirea veniturilor fermierilor.

    La sfârșitul anului 2016, Comisia a lansat un proces bazat pe licitații publice organizate o dată pe lună și apoi de două ori pe lună, în scopul vânzării precaute a produselor înapoi pe piață fără a o perturba.

    Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a subliniat că vânzarea ultimelor stocuri publice de lapte praf degresat au închis acest capitol. Eliminarea stocului, fără perturbarea prețului laptelui praf degresat, este rezultatul gestionării cu răbdare și prudență a întregului proces de către Comisie începând cu 2015. Acțiunile Comisiei au avut ca rezultat prețuri mai mari și o piață stabilă – a mai spus comisarul Phil Hogan.

    În perioadele de criză fluxul de numerar este important – este unul dintre motivele pentru care sunt frustrat eu însumi, ca şi un număr mare de state membre ale Uniunii Europene. Dintotdeauna, obiectivul meu a fost de a folosi intervenția publică drept măsură de protejare a veniturilor fermierilor și, în acest scop, ne-am opus, în ultimii trei ani, îndemnurilor de a reduce stocurile prin diverse metode, chiar și prin simpla lor distrugere. Niciuna dintre aceste opțiuni nu ar fi dus la rezultatul pe care l-am obținut acum. Din contră, dând dovadă de răbdare, am garantat protejarea nu doar a veniturilor fermierilor din sectorul european al lactatelor, ci și a intereselor contribuabililor europeni.


    Încă o dată, Comisia Europeană și-a demonstrat angajamentul, sprijinul și solidaritatea față de agricultorii europeni în perioade de criză. Aceasta ilustrează, de asemenea, necesitatea și eficiența instrumentelor politicii agricole comune. Instrumentele adecvate au acționat ca o plasă de siguranță într-o perioadă de perturbare semnificativă a pieței, iar desfășurarea corespunzătoare și la timp a acestora a contribuit la asigurarea viabilității a sute de mii de fermieri producători de lactate.

    La doi ani și jumătate de la prima licitație publică, stocurile publice sunt în prezent goale, iar prețul laptelui a crescut în mod semnificativ de la 26 de cenți pe kg în vara anului 2016, la 34 de cenți pe kg în mai 2019.


  • Apelul de la Tartu pentru un stil de viață sănătos

    Apelul de la Tartu pentru un stil de viață sănătos

    La doi ani de la lansarea Apelului de la Tartu – oraş din Estonia -, Comisia Europeană constată că s-au făcut progrese importante în îndeplinirea obiectivului de promovare a unui stil de viață sănătos în întreaga Uniune.

    Apelul de la Tartu pentru un stil de viață sănătos a fost lansat în cadrul unui seminar pe această temă, organizat cu ocazia sesiunii de deschidere a Săptămânii Europene a Sportului din 2017, în oraşul din Estonia. Apelul de la Tartu transmitea un avertisment cu privire la pericolele reprezentate de obezitatea infantilă, alimentația nesănătoasă sau lipsa activității fizice. Mai precis, în documentul semnat acum doi ani, Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Vytenis Andriukaitis – comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, și Phil Hogan – comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală și-au asumat 15 angajamente de promovare a unui stil de viață sănătos prin sport, alimentație, sănătate, inovare și cercetare.

    Primele rezultate arată în mod clar că, de la lansarea Apelului de la Tartu, Comisia utilizează mai multe fonduri, organizează mai multe acțiuni de sensibilizare, adună şi distribuie tot mai multe informaţii pentru a combate alimentația nesănătoasă, obezitatea sau lipsa activității fizice.

    Ziele trecute, cei trei comisari cu competențe în domeniu au fost gazdele unui eveniment organizat la Bruxelles, cu scopul de a face bilanțul rezultatelor și de a explora următoarele etape.

    Comisarul Tibor Navracsics: Avansul tehnologic ne-a adus multe beneficii, dar şi un stil de viaţă sedentar. Societatea modernă este fundamental diferită de ceea ce era odinioară. Activitatea fizică nu mai este parte a rutinei zilnice în cazul multor copii. Iar aceasta este o problemă. Tot mai multe studii arată că activitatea fizică este asociată cu îmbunătăţirea funcţionării creierului şi cu performanţele cognitive atât în copilărie, cât şi în perioada adultă. Copiii care sunt dezvoltaţi armonios din punct de vedere fizic au rezultate mai bune la şcoală. Şi poate că şi mai important este faptul că sportul are un rol esenţial în aducerea laolaltă a oamenilor de toate vârstele, dându-le posibilitatea să se împrietenească şi să formeze comunităţi. Astăzi, mai mult decât oricând, trebuie să profităm la maximum de această putere unică a sportului, care ne ajută să construim societăţi stabile, rezistente şi cu un simţ al apartenenţei.

    La rândul său, comisarul pentru agricultură Phil Hogan a subliniat că mai sunt multe de făcut în numeroase domenii, de la promovarea unei alimentații echilibrate la practicarea constantă a unei activități fizice, în timp ce responsabilul pentru sănătate Vytenis Andriukaitis a evidenţiat că atunci când promovăm sănătatea, facem o investiție în viitorul nostru. Apelul de la Tartu este un bun exemplu al modului în care putem face acest lucru, în cadrul tuturor politicilor, abordând în contextul aceleiași inițiative preocupările legate de sănătate, cercetare și mediu.

    La finalul evenimentului de la Bruxelles, cei trei comisari au transmis următorului Executiv european un mesaj prin care îl invită să continue acţiunile cuprinse în Apelul de la Tartu.


  • Le Conseil informel des ministres de l’Agriculture et de la Pêche

    Le Conseil informel des ministres de l’Agriculture et de la Pêche

    Présents en Roumanie, pays qui détient la présidence tournante de l’UE, plusieurs responsables européens ont entrepris début juin une série de visites sur le terrain afin d’observer les effets des investissements dans l’agriculture. Leur tournée a débouché sur une réunion informelle des ministres de l’Agriculture et de la Pêche. Organisé le 4 juin, sur Bucarest, le conseil a porté principalement sur la recherche dans l’agriculture et l’agriculture verte.
    Susceptible de répondre aux défis auxquels se heurte actuellement l’agriculture européenne, la PAC se donne pour but d’encourager la coopération dans le domaine de la recherche et de l’innovation pour une agriculture durable. Il est essentiel que les décideurs politiques se munissent d’instruments efficaces afin de permettre une collaboration encore plus serrée aussi bien au sein de l’UE, qu’au-delà de ses frontières, avec un accent particulier sur le domaine de la recherche.

    Pour une mise à profit du potentiel européen en matière d’agriculture biologique, il faudrait que les pays de l’Union développent de nouveaux modèles d’affaires qui précédent la ferme, tout en allant au delà du consommateur. La présidence roumaine du Conseil de l’Europe a fait de l’agriculture verte un de ses principaux objectifs. Dans ce sens, la Roumanie a organisé le 5 avril dernier, un sommet ayant comme principaux thèmes la recherche et l’innovation comme point de départ pour l’essor de l’agriculture européenne, des zones rurales et de la bio-économie. Car, il convient de préciser que la bio-économie aura un rôle essentiel non seulement pour booster la croissance économique et l’occupation de la main d’œuvre, mais aussi pour contribuer à la création de nouvelles opportunités de développement rural en Europe. C’est la raison pour laquelle, les responsables européens encouragent tous les pays communautaires à s’inscrire sur la voie d’une agriculture biologique à long terme.

    La future Politique agricole commune se donne pour but, entre autres, de renforcer la mise en place d’une économie verte qui s’associe de différents instruments de politique agricole et de développement rural. Présents sur Bucarest, le 4 juin dernier, les ministres européens de l’Agriculture et de la Pêche se sont réunis au Palais du Parlement pour un conseil présidé par le ministre roumain de tutelle, Petre Daea. La réunion s’est déroulée en présence du commissaire européen à l’Agriculture et au Développement rural, Phil Hogan.

    La recherche et la bio-économie sont des priorités-clé dans le domaine de l’agriculture, car elles permettent aux fermiers des Etats membres de l’Union de s’aligner sur les standards toujours plus hauts imposés par la Politique Agricole Commune (PAC), notamment en matière d’environnement et de climat, a déclaré le ministre roumain, Petre Daea, lors d’une conférence de presse tenue à l’issue du conseil. Selon Phil Hogan, la nouvelle PAC offrira davantage d’argent aux petits et moyens fermiers de l’espace communautaire. De même, l’adoption d’une stratégie dans le domaine de la bio-économie permettra de créer environ un million d’emplois dans l’UE d’ici 10 à 12 ans. La Commission européenne a alloué 10 milliards d’euros à la bio-économie et au développement des ressources naturelles pour la période 2021-2027 a encore ajouté le commissaire européen.

  • Se caută încă o poziţie comună în privinţa viitoarei politici agricole comune

    Se caută încă o poziţie comună în privinţa viitoarei politici agricole comune

    Țările membre ale Uniunii Europene sunt în continuare în căutarea unei poziții comune cu privire la viitoarea politică agricolă comună. Reformele au fost propuse în urmă cu un an, dar au fost primite încă de la început cu prudență. Unul din motive – nu se știe deocamdată câți bani va primi agricultura în viitorul buget multianual al Uniunii.

    Dacă vorbim în termeni de tactică și strategie, statele membre ale Uniunii Europene consideră că ar trebui să știe cum va arăta viitorul buget comunitar multianual înainte de a ajunge la vreo concluzie referitoare la viitoarea politică agricolă comună, cu aceste cuvinte a sintetizat comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, stadiul negocierilor purtate între statele membre la un an de când Comisia Europeană și-a făcut publice planurile privind reforma politicii agricole comune.

    Propunerile au fost primite încă de la început cu prudență de miniștrii europeni ai agriculturii, iar nemulțumirile au fost legate în primul rând de intenția executivului comunitar de a aloca mai puțini bani. Ar fi vorba, potrivit planurilor făcute publice de Comisia Europeană, de 365 miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027.

    La un calcul simplu, înseamnă cu peste 5 la sută mai puțini bani pentru agricultură în viitorul buget multianual al Uniunii față de actualul cadru financiar multianual, valabil până în 2020. De vină ar fi ieșirea din Uniunea Europeană a Marii Britanii, unul din marii contributori la bugetul comunitar, dar și dorința Bruxelles-ului de a finanța noi priorități, precum apărarea, securitatea internă sau migrația. Comisia promitea în schimb mai multă flexibilitate și o atenție sporită acordată schimbărilor climatice.

    Sunt încă rezerve și se poartă în continuare negocierii și în privința ideii Comisiei Europene de a intoduce un nou sistem în care obiectivele generale să fie stabilite la Bruxelles. Potrivit planurilor, statele membre ar urma să fie responsabile pentru alegerea modului și a domeniilor în care să investească banii care le revin, ținând însă cont de strategia stabilită la nivel european. Cum ar funcționa acest sistem, explica anul trecut Phil Hogan:

    Fiecare stat membru își va stabili propriul plan strategic în domeniul agricol. În fiecare an va prezenta Bruxelles-ului un raport de activitate și dacă se constată că nu au fost făcute suficiente progrese, Comisia poate interveni, cerând, de exemplu, un alt plan de acțiune. Se poate ajunge însă și la suspendarea plăților. Totul depinde de progresele realizate!

    Se poartă așadar în continuare discuții între statele membre. Phil Hogan a ținut să precizeze că pe timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene au fost înregistrate progrese considerabile. Revine acum Finlandei, care preia președinția de la 1 iulie, să ducă la bun sfârșit negocierile, a mai spus comisarul european pentru agricultură.

    În paralel, propunerile sunt studiate și de Parlamentul european. Documentul a trecut de comisia pentru agricultură, însă nu a existat un vot în plen înainte de încheierea actualei legislaturi. Și cum luna trecută au fost alegeri și a fost desemnat un nou Parlament European este de așteptat ca și aici discuțiile să mai dureze ceva timp.


  • Cercetarea în agricultură şi bioeconomie

    Cercetarea în agricultură şi bioeconomie

    Comisia Europeană a alocat 10 miliarde de euro pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale pentru perioada 2021-2027.

    La Bucureşti s-a desfăşurat, în această săptămână, o reuniune informală a miniştrilor agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene pe tema Cercetarea în Agricultură şi Bioeconomie – Crearea de sinergii, prezidată de ministrul român al agriculturii, Petre Daea.

    La lucrări, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, a anunţat că forul european a alocat 10 miliarde de euro în propunerea cadrului financiar multianual pe agricultură pentru perioada 2021 – 2027 pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale. Oficialul european a subliniat că ar dori ca Politica Agricolă Comună să îşi joace pe deplin rolul în dezvoltarea bioeconomiei.

    Inovarea este esenţială pentru pregătirea agriculturii pentru viitor, dar şi pentru a asigura oportunităţile în acest sens. Avem mari oportunităţi pentru creşterea şi ocuparea forţei de muncă în mediul rural pentru exploatarea potenţialului bioeconomiei. Estimăm că până în 2030, putem crea un milion de locuri de muncă în agricultură, însă fermierii trebuie să fie în centrul politicilor noastre. Aceştia trebuie să joace un rol important în crearea şi menţinerea în mediul rural a locurilor de muncă şi în ultimii ani am subliniat acest lucru începând cu declaraţia din 2016 în care am stabilit principiile temei pe care o discutăm acum. Fundaţia este acum turnată, iar preşedinţia finlandeză va continua acest demers, continuând să clădească peste munca preşedinţiei române şi să vină cu următoarele măsuri practice, cu programele care să permită implementarea politicilor elaborate până acum.

    Comisarul european a susţinut că îi este recunoscător preşedinţiei României şi ministrului Agriculturii personal pentru atenţia pe care o acordă bioeconomiei şi pentru modul în care România poate contribui la dezvoltarea agriculturii în Europa.

    Bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice. Acesta este unul dintre cele mai mari şi mai importante sectoare ale Uniunii, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ două miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane. De asemenea, acesta este un domeniu esenţial pentru stimularea creşterii în zonele rurale şi de coastă.

    Uniunea Europeană finanţează deja cercetarea, demonstrarea şi punerea în aplicare a unor soluţii durabile, bazate pe incluziune, şi circulare, inclusiv cu 3,85 miliarde de euro alocate în cadrul actualului program de finanţare – Orizont 2020.


  • Reuniunea informală a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană

    Reuniunea informală a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană

    La evenimentul desfășurat la București, la Palatul Parlamentului, prezidat de ministrul agriculturii, Petre Daea, au participat miniștri pentru agricultură și pescuit din statele membre UE, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, precum și alte oficialități europene.

    Tema principală discutată în cadrul Consiliului informal de Agricultură și Pescuit a fost Cercetarea în Agricultură și Bioeconomie – Crearea de sinergii.

    Complexitatea provocărilor cu care trebuie să se confrunte agricultura UE pentru a răspunde obiectivelor de dezvoltare durabilă necesită o cooperare consolidată în domeniul cercetării și inovării. Factorii de decizie politică trebuie să ia în considerare instrumente eficiente pentru a răspunde provocărilor care permit colaborarea și promovarea unor astfel de priorități în domeniul cercetării.

    Ministrul agriculturii, Petre Daea, a declarat: ,,Am reiterat, astăzi, necesitatea de a readuce în atenție cercetarea agricolă și bioeconomia, elemente catalizatoare pentru agricultură, luând în considerare viitoarea reformă a PAC. În domeniul agriculturii, cercetarea și bioeconomia reprezintă priorități-cheie menite să permită fermierilor din țările UE alinierea la standardele tot mai înalte impuse de Politica Agricolă Comună, mai ales de cele de mediu și climă.
    Vreau să subliniez, de asemenea, demersurile Uniunii Europene pentru susținerea cercetării și inovării, concretizate în: programul-cadru de cercetare actual al UE – Orizont 2020, politica de dezvoltare rurală și strategia pe termen lung intitulată «O abordare strategică a cercetării și inovării în domeniul agriculturii în UE».

    Președinția română consideră bioeconomiadrept una dintre prioritățile sale și a identificat următoarele obiective:
    – găsirea soluțiilor care să permită o integrare largă a agriculturii în bioeconomie, stabilirea priorităților cercetării agronomice pentru a satisface noile cerințe privind economia și economia circulară, găsirea de soluții pentru participarea mai largă a țărilor din Europa de Est la programul UE pentru cercetare și inovare Orizont 2020, identificarea provocărilor și dezbaterea modalităților și a mijloacelor de punere în aplicare a Strategiei de bioeconomie, actualizată la nivel european, cu participarea largă a tuturor statelor membre.


  • Reuniunea miniștrilor Agriculturii din UE la București

    Reuniunea miniștrilor Agriculturii din UE la București


    Palatul Parlamentului din București a găzduit, marți, Consiliul informal al miniștrilor Agriculturii și Pescuitului din statele membre UE, eveniment organizat în marja Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Pe agenda reuniunii s-au regăsit subiecte deosebit de relevante și de actualitate pentru statele membre, în contextul noii Politici Agricole Comune (PAC): cercetarea agricolă, inovarea și bioeconomia — crearea de sinergii și instrument principal în dezvoltarea rurală.



    10 mld. euro pentru bioeconomie în viitorul buget UE



    Prezent la București, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, a anunțat că vor fi alocate 10 miliarde de euro pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale pentru perioada 2021 — 2027:


    “Comisia Europeană a alocat 10 miliarde de euro în propunerea cadrului financiar multianual pe agricultură pentru perioada 2021 – 2027 pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale. Deci, e normal să ne punem banii în sprijinul a ceea ce spunem că vrem să facem, tocmai ca să putem să aplicăm această strategie a bioeconomiei. (…) Aş vrea ca Politica Agricolă Comună (PAC) să îşi joace pe deplin rolul în dezvoltarea bioeconomiei. Acum s-au pus bazele, iar noul Parlament şi noua Comisie vor putea să facă alţi paşi pe această cale. Urmează preşedinţia finlandeză, care va prelua ceea ce s-a făcut în timpul preşedinţiei române şi vor veni cu următoarele măsuri practice, cu programele care să permită implementarea politicilor pe care le-am elaborat”, a spus oficialul european, marţi, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii.



    “Agricultura are nevoie de instrumente pentru a gestiona schimbarea climatică”



    Invitat la reuniunea din capitala României, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, Paolo de Castro a subliniat sprijinul forului legislativ pentru propunerea Comisiei Europene:


    “Susţinem ferm propunerea comisarului Hogan de a se creşte şi bugetul pentru cercetare. Nu putem face faţă provocărilor viitorului decât cu mai multă inovare. În intervenţia mea din Consiliu am vorbit despre un alt aspect al cercetării: noile tehnici de cultivare şi de creştere a animalelor, respectiv aspectul genetic. În acest sector, agricultura trebuie să dispună de mai multe instrumente pentru a gestiona schimbarea climatică şi pentru a gestiona alte riscuri, de aceea inovarea este foarte importantă.”



    Bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice. Acesta este unul dintre cele mai mari şi mai importante sectoare ale UE, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ două miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane, precizează Agerpres.



    Despăgubiri pentru culturile distruse de precipitații



    Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cel care a prezidat reuniunea informală a miniştrilor Agriculturii de la București, a anunț că fermierii români afectați de precipitațiile abundente din ultimele săptămâni ar putea primi despăgubiri din partea Uniunii Europene: “Am discutat şi cu comisarul Hogan despre alocarea de bani europeni (pe despăgubiri n.r.), dar nu vreau să vă spun prea devreme despre ce perspective sunt, dar sunt bune. Putem obţine fonduri europene la timp.”



    Conferința de presă susținută la finalul reuniunii de la București:



    Press conference held by Petre Daea and Phil Hogan from ro2019eu on Vimeo.

  • Nachrichten 03.06,2019

    Nachrichten 03.06,2019

    Der rumänische Staatspräsident
    Klaus Iohannis hat am Montag seine Grüße
    an alle, die Papst Franziskus in Rumänien empfangen haben, gesandt und erklärte, dass sie ein Beispiel für
    Verständnis und Solidarität gaben. Der Staatschef dankte den Behörden, die zum
    Erfolg der apostolischen Reise der Papstes beigetragen haben. Klaus Iohannis
    unterstrich in einer Mitteilung, Rumänien sei drei Tage lang der Gastgeber von Papst Franziskus gewesen, der eine offene und vielfältige
    Gesellschaft, ein traditionsreiches Land und eine Nation kennenlernte, die der
    Zukunft vertraut, eine Zukunft, die sie durch die gemeinsame Arbeit aller Bürger unabhängig von Sprache oder Glauben aufbaut.

    Möge die Jungfrau Maria ihren mütterlichen Schutz auf alle Bürger Rumäniens ausdehnen, die im Laufe der Geschichte immer auf ihre Fürsprache vertraut haben. Ich vertraue euch alle der Muttergottes an und ich bitte darum, dass sie euch auf dem Weg des Glaubens führt“, schrieb Papst Franziskus auf Rumänisch am Sonntagabend auf seinem Twitter-Konto nach seinem Besuch in Rumänien. Der dreitägige apostolische, staatliche und ökumenische Besuch stand unter dem Motto Gehen wir gemeinsam!“. Hunderttausend Menschen nahmen an den öffentlichen Veranstaltungen in Bukarest, Sumuleu Ciuc, Iasi und Blaj teil.

    Die Regierung von Bukarest hat am Montag eine Eilverordnung
    verabschiedet, die die Wahl des Präsidenten des Kreisrates durch direkte
    Abstimmung der Bürger und nicht wie heute durch die Mitglieder der Kreisräte
    vorsieht. Dadurch findet die Wahl wie im Zeitraum 2008-2016 statt. Die Sprecherin des Präsidenten Mădălina
    Dobrovolschi sagte am Montag, dass die Änderung des Wahlgesetzes durch Eilverordnung
    im Sinne der Einführung der uninominalen Abstimmung für die Wahl der Präsidenten
    der Kreisräte in der Tat ein Zugeständnis sei, das die Ministerpräsidentin die Unterstützung der Lokalbaronen gewinnen will. Die Sprecherin fügte hinzu, dass die amtierenden Vorsitzenden dadurch
    mehrere Vorteile haben.


    Die Eröffnungsfeier der multinationalen NATO-Übung Saber Guardian 2019 hat am Montag in Rumänien stattgefunden. Ziel der Übung ist es, Zusammenhalt, Einheit und Solidarität der Verbündeten und Partnerstaaten bei der Verteidigung gegen jede Bedrohung zu zeigen, insbesondere durch eine schnelle Mobilisierung und Stationierung Überall in Europa. Die gemeinsamen Trainingseinheiten in Rumänien umfassen taktische Übungen des Generalstabs mit Kampf-Feuerübungen, Flussüberquerungen, taktischen Bewegungen und medizinischer Ausbildung. Bis zu 7.600 rumänische Truppen nehmen daran teil.



    US-Präsident Donald Trump hat am Montag einen Staatsbesuch in Großbritannien angetreten. Auf dem Programm stehen Treffen mit Mitgliedern der königlichen Familie und ein privates Mittagessen mit Königin Elisabeth II. im Buckingham Palace. Der Besuch markiert den 75. Jahrestag der Landungen am D-Day und findet im Zusammenhang mit der Brexit-Krise und dem bevorstehenden Rücktritt von PM Theresa May statt. Am Dienstag wird der US-Präsident mit der scheidenden Premierministerin Theresa May und mit Wirtschaftsführern zusammentreffen und am Mittwoch wird er an einer Zeremonie in Portsmouth teilnehmen, um den 6. Juni 1944 zu feiern, als 160.000 britische, amerikanische, französische und andere alliierte Truppen im Zweiten Weltkrieg in der von den Nazis besetzten Normandie landeten. Donald Trump wird anschließend weiter nach Irland und Frankreich reisen.



    In Bukarest findet am Montag und Dienstag ein informelles Treffen der EU-Agrarminister statt, als Teil der Veranstaltungen, die unter der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft organisiert werden. Auch der für Landwirtschaft und ländliche Entwicklung zuständige EU-Kommissar Phil Hogan nimmt an der Sitzung teil. Die Forschung in der Landwirtschaft und der Bioökonomie wird eines der Hauptthemen der Diskussion sein. Im Rahmen der Verhandlungen über den mehrjährigen Haushalt der Union ist Rumänien als rotierender EU-Ratsvorsitz der Ansicht, dass die strategische Planung der Gemeinsamen Agrarpolitik das Potenzial hat, die Umsetzung der Bioökonomie zu konsolidieren und Synergien mit der Agrarpolitik und den Instrumenten zur ländlichen Entwicklung zu schaffen. Phil Hogan ist in Bukarest auch mit der Premierministerin Viorica Dancila zusammengekommen.



    Am Montag hat in Bukarest die 7. Ausgabe des vom Radio Rumänien organisierten Internationalen Hörspielfestivals Grand Prix Nova“ begonnen. Die Veranstaltung, die sich der Innovation im Radio verschrieben hat, bringt Fachleute aus mehreren Ländern zusammen. Auf dem diesjährigen Festival konkurrieren 41 Hörspielproduktionen um den Großen Preis, in eines der 3 Sektionen. Die teilnehmenden Arbeiten geben einen Überblick über die globalen kulturellen Trends und Stile im Bereich der Radioarbeit.

  • Sprijin financiar pentru tinerii fermieri

    Sprijin financiar pentru tinerii fermieri

    Comisia Europeană şi Banca Europeană de
    Investiţii (BEI) au lansat un program comun pentru finanţarea de împrumuturi
    pentru tineri agricultori, în valoare de 1 miliard de euro. Decizia survine în
    condiţiile în care accesul la finanțare este esențial și,
    subliniază Comisia, de prea multe ori, reprezintă un obstacol pentru tinerii
    care doresc să activeze în acest domeniu.

    În 2017, de exemplu, 27% dintre cererile depuse la bănci de către tineri
    din Uniunea Europeană au fost respinse, comparativ cu doar 9% în cazul altor
    fermieri.În condițiile în care 11 %
    dintre fermierii europeni au vârsta sub 40 de ani, sprijinirea fermierilor
    tineri în acest sector este o prioritate pentru Comisia Europeană și pentru
    politica agricolă comună în perioada de după anul 2020, a declarat comisarul pentru agricultură,
    Phil Hogan:

    Tinerii
    fermieri se află în centrul modelului nostru european de fermă familială și vor
    juca un rol crucial în susținerea acestui model pentru viitor. Dar statisticile
    actuale sunt îngrijorătoare – ponderea administratorilor de ferme sub 35 de ani
    reprezintă doar aproximativ 5% din toate fermele din UE. Atragerea de noi
    fermieri tineri și facilitarea dezvoltării afacerilor acestora este imperativă
    pentru viitorul sectorului nostru agricol. Trebuie să finanțăm nevoile de
    afaceri ale tinerilor agricultori și să reiterăm importanța pentru agricultura
    UE și pentru viitorul politicii agricole comune, trebuie să abordăm
    volatilitatea prețurilor și nevoia de sprijin pe termen scurt pentru capitalul
    de lucru, pentru a depăși dificultățile temporare de lichiditate ale
    întreprinderilor viabile. Având în vedere acest lucru și în
    fața presiunii permanente asupra bugetului PAC, dorim să transmitem un semnal
    clar agricultorilor noștri anunțând o nouă inițiativă comună care oferă noi
    posibilități de finanțare pentru a putea face față cu siguranță în viitor.

    Programul va fi gestionat la nivel de
    stat membru de către băncile și societățile de leasing care își desfășoară
    activitatea în Uniune. Băncile participante ar trebui să contribuie cu sume
    corespunzătoare celor angajate de Banca Europeană pentru Investiţii, ridicând
    astfel valoarea totală la un nivel potențial de 2 miliarde EURO. Iar fermierii
    tineri ar trebui să aibă prioritate.

    Programul urmăreşte să rezolve mai multe
    dintre lacunele actuale cu care se confruntă fermierii, iniţiativa urmărind să
    aducă pentru aceştia rate mai mici ale dobânzilor, perioade mai lungi, de până
    la 5 ani, după care să înceapă rambursarea creditelor, respectiv mai multă
    flexibilitate, în funcție de condiții, pentru a răspunde volatilității
    prețurilor din sectorul agricol, iar fermierii să aibă, astfel, posibilitatea
    de a plăti creditele în perioade dificile.


  • Alianţa Africa-Europa pentru investiţii durabile şi locuri de muncă

    Alianţa Africa-Europa pentru investiţii durabile şi locuri de muncă

    Grupul operativ pentru Africa Rurală a emis recent raportul său final – o agendă agroalimentară şi rurală
    pentru noua Alianţă Africa-Europa pentru investiţii durabile şi locuri de
    muncă    , prezentată de preşedintele Jean-Claude Juncker în Starea Uniunii din
    2018.

    În conformitate cu recomandările acestui grup de experți africani
    și europeni, Africa și UE ar trebui să dezvolte un parteneriat care să funcționeze
    la trei niveluri: între cetățeni, între întreprinderi și între guverne    . Acesta
    ar institui un dialog multilateral la toate nivelurile, începând cu nivelul
    local, și ar permite o legătură mai strânsă între societățile, comunitățile de
    afaceri și guvernele din Africa și Europa.

    Politica de agricultură și dezvoltare rurală se află pe primul loc în
    domeniul cooperării politice dintre UE și Africa. Iar Grupul operativ pentru
    Africa Rurală se află în centrul acestei activități – recomandările sale
    explorează modalități de a stimula investițiile publice și private, de a face
    schimb de bune practici și cunoștințe și de a aprofunda cooperarea politică pe
    toate planurile    , a apreciat comisarul pentru agricultură și dezvoltare
    rurală, Phil Hogan:

    Recomandările conturează o serie de
    domenii în care suntem gata să facem acest lucru acum. Comisia Europeană este
    pregătită să susțină o serie de inițiative timpurii, cu sprijin politic real și
    finanțare reală. Vreau să vă dau câteva exemple – în primul rând, în planul de
    investiții externe, vor exista în curând 85 de milioane de euro în garanții și
    8,5 milioane de euro în asistența tehnică, iar acest lucru va fi disponibil
    pentru accelerarea împrumuturilor și a investițiilor responsabile din sectorul
    privat în agroafaceri. În al doilea rând, vom sprijini programul Africii de a
    crea locuri de muncă și de a dezvolta structuri în zonele rurale, planificate
    și gestionate de actorii locali din Africa și inspirați de propriul nostru
    model de dezvoltare rurală și de lider aici în UE.

    Lansat în mai 2018 de Comisia Europeană, grupul operativ a
    fost înființat pentru a oferi consiliere cu privire la consolidarea
    parteneriatului Africa-Europa în sectorul alimentar și agricol. Pe baza unor
    recomandări pe termen scurt ale grupului operativ, Comisia Europeană va începe
    să implementeze programe de înfrăţire şi de schimb între organismele agricole
    africane şi europene, platforma agroalimentară Uniunea Africană-Uniunea
    Europeană    , respectiv centre de inovare, menite să sprijine agroantreprenorii şi
    sectorul agroalimentar african.


  • Comisia majorează sprijinul național acordat fermierilor până la 25.000 de euro

    Comisia majorează sprijinul național acordat fermierilor până la 25.000 de euro

    Practic, Comisia Europeană majorează, printr-o serie de modificări aduse normelor în vigoare, cuantumul maxim pe care autoritățile din statele membre îl pot utiliza pentru a-i pe sprijini pe fermieri fără a fi necesară aprobarea prealabilă a Bruxelles-ului. Astfel, cuantumul maxim al ajutoarelor care poate fi distribuit unei ferme pe o perioadă de trei ani va creşte de la 15 mii la 20 de mii de euro. Pentru a nu pune în pericol concurenţa, esențială într-o economie de piață, fiecare ţară dispune de un cuantum naţional maxim pe care nu îl poate depăşi și care este stabilit la 1,25 la sută din producţia agricolă anuală a ţării pe aceeaşi perioadă de trei ani. Dacă o ţară nu cheltuieşte mai mult de 50 la sută din pachetul naţional total destinat ajutoarelor pentru un anumit sector agricol, poate majora şi mai mult ajutoarele de minimis pe fermă, până la 25 de mii euro, iar plafonul naţional la 1,5 la sută din producţia anuală. Va fi nevoie însă de crearea unor registre centrale obligatorii la nivel naţional pentru a putea ține o evidenţă a ajutoarelor acordate.

    Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, crede că prin majorarea cuantumului maxim al ajutoarelor acordate fermierilor, autorităţile naţionale vor dispune de o mai mare flexibilitate şi vor putea reacţiona mai rapid şi mai eficient pentru a-i sprijini pe fermierii vulnerabili. Plafoanele majorate intră în vigoare pe 14 martie şi se pot aplica retroactiv pentru ajutoarele care îndeplinesc toate condiţiile. Trebuie spus că modificările apar într-un moment în care se poartă negocieri legate de viitorul buget multianual al Uniunii pentru perioada 2021 – 2027. Pentru politica agricolă comună, Comisia Europeană propune în viitorul cadru financiar fonduri de 365 miliarde de euro. La un calcul simplu, vor fi cu peste 5 la sută mai puțini bani pentru agricultură.

    Phil Hogan atrage însă atenția asupra contextului în care se poartă negocierile: Considerați că orice reducere a bugetului pentru Politica Agricolă Comună este inacceptabilă. Propunerile sunt făcute însă într-un context financiar deosebit, având în vedere că vom pierde după Brexit un contributor important la bugetul Uniunii. Există de asemenea și alte provocări legate de securitate și migrație. De aceea cred că propunerea Comisiei Europene este rezonabilă și că bugetul destinat agriculturii rămâne solid. Vorbim de 365 de miliarde de euro, iar acest lucru înseamnă că dintr-un euro pe care îl primește acum un fermier, în actualul cadru financiar 2014 – 2020, vom putea păstra, până în 2027, 96 de cenți.

    Vor fi, așadar, mai puțini bani, dar comisarul european pentru agricultură promite mai multă flexibilitate în acordarea fondurilor. Statele membre vor fi responsabile pentru alegerea modului și a domeniilor în care să vor să investească banii care le revin, ținând însă cont de strategia stabilită la nivel european. Totodată, ar urma să crească fondurile alocate fermelor mici și mijlocii.


  • Dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană – oportunități și provocări

    Dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană – oportunități și provocări

    Conferința privind dezvoltarea proteinelor vegetale din Uniunea
    Europeană, care se desfășoară la Viena, începând de astăzi și până mâine, este
    găzduită de ministrul austriac pentru dezvoltare durabilă și turism, Elisabeth
    Köstinger, și comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil
    Hogan.




    Sunt așteptați să participe aproximativ 200 de experți invitați
    din lanțurile de aprovizionare agricolă pentru producția de hrană, rețelele de
    cercetare și consultanță, precum și din administrațiile naționale și regionale.
    Aceștia vor discuta principalele concluzii ale raportului Comisiei Europene privind
    dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană, privind producția
    actuală de proteine vegetale în UE și potențialul său de dezvoltare ulterioară.


    Expertul în producția de proteină vegetală dr. ing. Dragoș Dima,
    responsabil pentru România, Moldova și Bulgaria, Asociația Donau Soya, ne-a
    declarat: Bazată pe declarația «Europe soya» semnată anul trecut de 18
    țări membre printre care și România, inițiată de Asociația Donau Soya și
    președinția austriacă a Consiliului European, s-a pus în atenția statelor
    membre dezvoltarea unor surse de proteină vegetală din leguminoase pentru
    boabe, dincolo de soia fiind incluse și alte culturi proteice. Drept urmare,
    Comisia Europeană a derulat anul acesta o anchetă pe internet în ceea ce
    privește provocările, barierele și necesitățile de a dezvolta aceste culturi,
    precum și un număr de seminarii, unul dintre ele fiind la București, organizat
    împreună cu Ministerul Agriculturii, pentru elaborarea strategiei sau a
    viziunii pentru următorul exercițiu bugetar al UE. Astăzi la Viena are loc
    ultima întâlnire în care se vor prezenta concluziile și direcțiile de acțiune
    pentru următorii ani. Sigur că va fi elaborat un raport al acestor anchete,
    discuții, seminarii. Acest raport poate fi descărcat de pe site-ul Uniunii Europene
    în jurul prânzului.





    Prima zi a conferinței constă în discuții privind cercetarea și
    inovarea, practicile agronomice, avantajele pentru mediul înconjurător,
    dezvoltarea lanțului de aprovizionare și potențialul pieței în diferite
    segmente ale producției de hrană și furnizarea de alimente.


    În cea de-a doua zi a conferinței, comisarul Köstinger și
    comisarul Hogan, împreună cu reprezentanții la nivel înalt din Parlamentul
    European și părțile interesate principale, vor dezbate modul în care cadrul
    politic actual și viitor ar putea sprijini deblocarea potențialului de
    producție de proteine vegetale în Uniunea Europeană.