Radio România Internațional

Tag: PIB

  • Deficitul bugetar la final de an

    Deficitul bugetar la final de an

    Guvernul de coaliție PSD-PNL de la București face calcule finale pentru 2023: cheltuieli mai mari au generat un deficit de circa 90 de miliarde de lei (18 mld. euro), reprezentând 5,68% din Produsul Intern Brut. Deficitul este uşor mai redus ca procent din PIB faţă de cel înregistrat în 2022, însă este cu peste un punct procentual peste cifra avută în vedere la construcţia bugetului – la începutul anului trecut, Executivul plecase la drum cu o ţintă de 4,4%, adică de 70 de miliarde de lei. Or, în timp ce veniturile s-au încadrat oarecum în grafic, în schimb derapajul bugetar la capitolul ʹcheltuieliʹ a fost de aproximativ 20 de miliarde de lei.


    Conform Ministerului Finanțelor, veniturile au fost de peste 521 de miliarde de lei, în creștere cu peste 13%. Dinamica acestora a fost susținută, în principal, de evoluția încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii și venit și contribuții de asigurări. Ca procent din PIB, veniturile s-au situat la 32,9%. Pe de altă parte, cheltuielile au fost în sumă de peste 611 miliarde de lei, iar ca procent din Produsul Intern Brut și-au menținut ponderea la nivelul de 38,6%, înregistrată şi în 2022.


    Ziarul Financiar remarcă faptul că, potrivit cifrelor pe 11 luni, deficitul bugetar a fost de 4,64% din PIB, ceea ce ar însemna că Guvernul l-a adâncit la final de 2023, în decembrie. Oricum ar fi, primul subiect pe agenda discuţiilor de zilele acestea, de la București, ale autorităților române cu o delegație a Fondului Monetar Internațional este tocmai despre deficitul bugetar. România s-a angajat că îl va reduce treptat până la 3%, limită prevăzută de tratatele europene.

    Deși este departe de această țintă, vestea bună este că deficitul de 5,68% din 2023 este, totuși, sub cel anticipat de Comisia Europeană în prognoza sa de toamnă, adică 6,3 procente, dar şi sub aşteptările multor analişti, care îl vedeau la 6%. Să amintim că România se află în procedură de deficit excesiv din 2020, când și-a propus să revină la mai puțin de 3% în 2024. Au urmat, însă, pandemia şi războiul din Ucraina vecină, în consecință Bucureștiul a fost obligat să negocieze cu Comisia Europeană, pentru 2023, o ţintă cuprinsă între 5,5 şi 5,7% din PIB.


    Pentru 2024, bugetul țării este construit pe un deficit anticipat la 5 procente. Între timp, pentru a-l ține sub control, Guvernul PSD-PNL a luat, deja, o serie de măsuri nepopulare – au intrat in vigoare majorări de taxe sau au fost introduse unele noi, în sectorul bugetar au fost eliminate bonuri valorice, au fost îngheţate sporuri, prime sau angajări etc. Sindicatele au anunţat, încă din toamna trecută, că se aşteaptă la nemulțumiri și proteste sociale. Ceea ce, în prezent, se și întâmplă!


  • Economia sub presiune – impactul inflației

    Economia sub presiune – impactul inflației

    Aflată de câțiva ani în procedură de deficit
    excesiv, din 2020 mai exact, România începe anul cu ambiția de a face ceva
    pentru a redresa situația. Un obiectiv normal, dar care se anunță extrem de
    ambițios, în condițiile în care zbaterile Bucureștiului din ultimii ani nu au
    reușit să rezolve problema. Ecuația este cu atât mai complicată acum, într-un
    an super-electoral. Vor fi alegeri europene, locale, prezidențiale și
    parlamentare, iar România – singura țară din UE, de altfel, aflată în procedură
    de deficit excesiv în 2023 – a terminat anul trecut la parametri departe de rigorile
    Bruxelles-ului. Cifra la care s-a ajuns este chiar superioară țintei asumate de
    4,4% – vorbim de un deficit bugetar undeva în jurul valorii de 6%. În același
    timp, rata anuală a inflației, indicator care a dat României de furcă așa cum
    s-a întâmplat și în celelalte țări ale Uniunii, a ajuns la finele lui 2023 la 6,61%,
    arată cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică.

    Per total,
    întreg tabloul macroeconomic al României se caracterizează mai degrabă prin
    decalaje între calculele făcute de guvern la începutul și sfârșitul lui 2023
    vizavi de inflație, deficit și încasări bugetare, spun analiștii. 2023 a fost un an economic tare complicat pentru
    România. Inflația a mers în jos, în ton cu evoluția din Europa, chiar dacă mai
    lent. Dar economia a încetinit în partea a doua a anului și creșterea reală a
    PIB va fi probabil în jur de 2%, sub cea prognozată, notași raportul România – Zona Euro MONITOR publicat
    în decembrie, sub coordonarea academicianului Daniel Dăianu. Cum vede BNR
    situația? Purtătorul de cuvânt al instituției, Dan Suciu

    Anul 2023 s-a încheiat, până la urmă, mult mai
    bine decât l-am anticipat pe parcursul lui, mai ales la începutul lui, dar şi
    pe parcurs la un moment dat existau multe temeri, legate de faptul că inflaţia
    va fi mai mare. Aveam semne de întrebare legate de creşterea economică pe 2023.
    Adică, obiectivul Băncii Centrale era să reducă inflaţia, dar să nu ducă
    economia în recesiune, cum s-a întâmplat în multe alte state din jur, şi în
    acelaşi timp, să avem grijă ca rezervele valutare să ajungă la acest nivel
    record istoric, aşa încât stabilitatea financiară şi economică a ţării, mai
    ales din perspectiva externă, să nu fie pusă deloc sub semne de întrebare.

    Până
    la urmă, iată că avem rezultate bune, ceea ce ne creează premise pentru un 2024
    rezonabil. N-aş spune că ne aşteptăm la minuni din 2024, există încă un set
    mare de incertitudini. Ştiţi că avem un nou pachet fiscal care a intrat în
    vigoare de la 1 ianuarie. Acesta, dincolo de încercările băncii, va avea un
    anumit impact inflaţionist pentru primul trimestru din acest an, dar încă nu
    putem să-l dimensionăm corect. Adică, sigur, important este că el pleacă de la
    şase şi ceva la sută, cât e inflaţia, şi nu de la şapte sau opt la sută, deci,
    o dată, el nu va avea o dimensiune foarte mare, dar este, şi trebuie să avem
    certitudinea că inflaţia va fi, cel puţin după acest trimestru, pe un trend
    descendent. Ăsta este unul din obiective, să închidem anul pe o inflaţie şi mai
    mică, chiar dacă în trimestrul întâi vom avea uşoară creştere.

    Rezervele
    valutare ale Băncii Naţionale a României amintite de Dan Suciu au ajuns la
    finele lunii decembrie 2023 la 59,77 de miliarde de euro, în creştere faţă de
    46,63 de miliarde de euro, cât erau la 31 decembrie 2022. Aceste rezerve sunt
    importante, a explicat Dan Suciu

    Sunt
    banii pe care Banca Naţională îi deţine şi care reprezintă mai multe surse, vin
    din mai multe surse, dar, una peste alta, în funcţie de capacitatea de a avea
    rezerve valutare crescute, se pot emite bani, se pot elibera bani în economie,
    aşa încât creditarea să funcţioneze la un ritm acceptabil, aşa încât să existe
    disponibilităţi pentru toate plăţile şi pentru toate finanţele ţării şi cursul
    să aibă o anumită stabilitate. Sunt multe funcţii pe care rezerva le poate
    îndeplini, inclusiv împrumuturile pe care le face ţara să fie la un nivel mai
    scăzut, de a permite economiei să funcţioneze într-o turaţie rezonabilă, fără
    să mai existe puseuri inflaţioniste.


    Începutul de an va aduce o creştere a ratei inflaţiei, pe
    fondul majorărilor de accize şi al eliminării unor facilităţi fiscale, este
    părerea pe care o regăsim la toți specialiștii economici. De asemenea, este
    posibil să se reia şi tendinţa de depreciere uşoară a leului faţă de euro, spune
    analistul financiar Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România

    În anii următori, cred că se va relua,
    totuşi, trendul de depreciere lentă a leului faţă de euro, lentă, în sensul că
    două, trei puncte procentuale pe an sau în jur de 10 bani pe an, cum am avut în
    ultimii ani, în contextul în care inflaţia în România este superioară celei din
    zona euro, precum şi în contextul deficitului de cont curent al României, care
    este ridicat. Vom avea o majorare a inflaţiei în ianuarie, în contextul noilor
    taxe în vigoare, adică creşteri de TVA, creşteri de accize, impozit pe cifra de
    afaceri, care, de fapt, e un alt TVA. Deci vom avea acest şoc în ianuarie,
    poate un punct, un punct jumate de inflaţie.

    Iar pe parcursul anului, în
    contextul deficitului bugetar ridicat, politica fiscală reprezintă principalul
    risc asupra inflaţiei, mai adaugă Adrian Codirlașu


  • Starea economiei româneşti la început de an

    Starea economiei româneşti la început de an

    Economia românească a crescut cu 1,8% anul trecut, cu 0,8 puncte procentuale, însă, mai puţin decât se estima – arată un raport al Băncii Mondiale. Totodată, în perioada ianuarie-noiembrie 2023, exporturile românești au însumat aproape 87 de miliarde de euro, iar importurile peste 112 miliarde. Cu alte cuvinte, exporturile au înregistrat o creştere cu 2 procente, în timp ce importurile s-au redus cu peste 3% faţă de perioada similară a anului precedent – după cum relevă datele Institutului Naţional de Statistică. Chiar şi așa, deficitul balanţei comerciale a depășit, anul trecut, 25 miliarde de euro, în ciuda faptului că a scăzut cu mai mult de 5 miliarde.


    Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că reducerea deficitului provine, în principal, din temperarea preţurilor produselor energetice pe care România le importă, dar şi din încetinirea consumului:

    Vestea bună, dacă poate fi o veste bună, este că deficitul de balanţă comercială pe primele 11 luni ale anului trecut a scăzut în comparaţie cu anul precedent. Această scădere vine de la încetinirea consumului, pentru că, să nu uităm, o bună parte din deficitul de balanţă comercială provine din bunurile de consum. Sigur, avem şi o parte de deficit care vine de la bunurile industriale, dar şi bunurile de larg consum contribuie, să spunem, la deficit. Deci am avut o încetinire a consumului şi, evident, şi o scădere a deficitului. Pe de altă parte, am putea să sperăm mai degrabă, pentru că nu avem încă toate datele, că în economia românească încep să se producă mai multe bunuri care sunt folosite pe piaţa internă.


    Analistul Constantin Rudnițchi este de părere că, pentru scăderea, în continuare, a deficitului balanţei comerciale, sunt necesare politici publice axate pe măsuri în sectoare importante, precum cel agroalimentar, al produselor chimice şi auto.


    În perspectivă, pentru 2024 și 2025, Banca Mondială a revizuit în jos estimările privind evoluţia economiei românești, anticipând o creştere a Produsului Intern Brut de 3,3, respectiv de 3,8%. De altfel, potrivit Băncii Mondiale, economia întregii lumi va încetini, pentru al treilea an consecutiv, până la 2,4% – cel mai lent ritm după pandemia de Covid-19.


    Vestea bună ar fi că, în 2025, creșterea economică globală ar urma să fie până la 2,7%, dar şi în acest caz, cifrele au fost revizuite în jos faţă de estimarea de trei procente din iunie anul trecut, mai ales din cauza încetinirilor înregistrate de economiile avansate. În aceste condiţii, obiectivul de eliminare a sărăciei extreme, până în anul 2030, pare a fi imposibil de atins – spune Banca Mondială. În viziunea acesteia, o modalitate pentru stimularea creşterii economice, în special în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, ar fi accelerarea investiţiilor pentru tranziţia la energia curată şi pentru adaptarea la schimbările climatice.



  • 23.12.2023 (mise à jour)

    23.12.2023 (mise à jour)

    PIB – En 2022, la Roumanie a enregistré un PIB de 1400 milliards
    de lei, soit quelque 280 milliards d’euros, de 8,4 milliards de lei de moins
    que les prévisions, informe l’Institut national de la Statistique. Selon les
    nouvelles données, la croissance économique a été en 2022 de seulement 4,1% et
    non pas de 4,7% comme prévu dans un premier temps. Le recul a été déterminé par
    une réduction des activités dans les secteurs de l’Agriculture, des Industries
    et du Batiment. Les données finales sur le PIB seront rendues publiques durant
    les premiers mois de 2024.














    Frontières – Les postes-frontière roumains, notamment ceux de la frontière occidentale, sont pris d’assaut ces jours-ci par des milliers de Roumains dont une partie part en vacances en Europe et une autre rentre au pays pour les fêtes d’hiver. Au poste-frontière de Nadlac 2, les effectifs du personnel douanier ont été renforcés pour fluidifier le trafic et accélérer le contrôle des passeports. La Police roumaine aux frontières recommande aux voyageurs d’utiliser tous les points de passage frontaliers.

    TAROM
    – La compagnie aérienne roumaine TAROM reprend à partir du 1 janvier, ses
    courses régulières à destination de Tel Aviv, apprend-on dans un communiqué qui
    précise que les vols seront deux fois par semaine. TAROM affirme surveiller
    attentivement la situation de sécurité en Israël et rester en contact permanent
    avec les autorités locales et internationales. Le calendrier des vols sera
    adapté à la situation sur le terrain.


















    Pélerinage – Des milliers de fidèles orthodoxes sont attendus ces
    jours-ci au Monastère Pantocrator du département de Teleorman, dans le sud,
    pour vénérer en première, les cadeaux des trois rois mages amenés en Roumanie
    depuis le Mont Athos. Pour la première fois, les femmes auront également le
    droit de prier autour des trois cadeaux divins offerts à l’enfant Jésus et
    préservés par la Vierge Marie. Après avoir été gardés par l’Eglise de
    Jérusalem, les cadeaux ont été confiés au monastère Saint-Paul du Mont Athos.













    Météo – Les météorologues de Roumanie ont placé les
    sommets des Carpates méridionales en vigilance orange au vent très fort. Les
    rafales souffleront à plus de 110 km/heure. Dans le reste du territoire, les
    températures seront légèrement à la hausse. Le vent continuera à souffler à
    60km/heure sur le centre et le sud du pays. Les pluies s’empareront petit à
    petit des régions occidentales de Roumanie, tandis que les neiges tomberont sur
    le nord, le centre et à la montagne. Les températures iront dimanche de 1 à 15
    degrés.



  • 23/12/2023

    23/12/2023

    PIB – En 2022, la Roumanie a enregistré un PIB de 1400 milliards
    de lei, soit quelque 280 milliards d’euros, de 8,4 milliards de lei de moins
    que les prévisions, informe l’Institut national de la Statistique. Selon les
    nouvelles données, la croissance économique a été en 2022 de seulement 4,1% et
    non pas de 4,7% comme prévu dans un premier temps. Le recul a été déterminé par
    une réduction des activités dans les secteurs de l’Agriculture, des Industries
    et du Batiment. Les données finales sur le PIB seront rendues publiques durant
    les premiers mois de 2024.














    Frontières – Les Roumains de l’étranger rentrent chez eux pour les
    fêtes d’hiver. Rien que vendredi, la Police aux frontières a annoncé que plus
    de 200.000 personnes sont arrivées en Roumanie, soit en franchissant la
    frontière avec la Hongrie, soit en avion. Samedi matin, le nombre de personnes
    arrivées en Roumanie se montait à 205383 dont 9518 citoyens ukrainiens. Depuis
    le 10 février 2022, soit deux semaines avant le début de l’offensive russe en Ukraine
    et jusqu’à présent, 6 millions 932 milles 896 réfugiés ukrainiens sont entrés
    en Roumanie dont la plupart ont transité le pays pour rejoindre l’Europe
    occidentale. Une centaine de milliers d’Ukrainiens ont choisi d’y rester.


    TAROM
    – La compagnie aérienne roumaine TAROM reprend à partir du 1 janvier, ses
    courses régulières à destination de Tel Aviv, apprend-on dans un communiqué qui
    précise que les vols seront deux fois par semaine. TAROM affirme surveiller
    attentivement la situation de sécurité en Israël et rester en contact permanent
    avec les autorités locales et internationales. Le calendrier des vols sera
    adapté à la situation sur le terrain.


















    Etats-Unis– Les
    courses aériennes directes entre Bucarest et New York reprendront en juin
    prochain après 20 ans de pause. Les Roumains qui souhaitent voyager aux
    Etats-Unis pourront le faire, enfin, directement, sans escales. Les billets ont
    été déjà mis en vente. Les courses au départ de l’aéroport Henri Coanda de
    Bucarest à destination de l’aéroport John. F. Kennedy de New York auront lieu
    quatre fois par semaine et auront une durée d’un peu plus de dix heures.


    Contrat- La Roumanie a conclu un contrat de 328 millions d’euros
    avec le fabriquant allemand d’armement Rheinmetall pour faire la révision de
    ses systèmes d’artillerie, a fait savoir la société allemande dans un
    communiqué de presse. Rheinmetall livrera à la Roumanie quatre nouveaux
    systèmes, des pièces en échange et d’autres services. Deux des systèmes seront
    livrés dans les prochaines années et les deux autres dans les trois ans à
    venir. Le fabriquant allemand détient déjà un centre de maintenance pour les
    véhicules militaires à Satu Mare, dans le nord-ouest de la Roumanie, près des
    frontières ukrainienne et hongroise.
















    Pélerinage – Des milliers de fidèles orthodoxes sont attendus ces
    jours-ci au Monastère Pantocrator du département de Teleorman, dans le sud,
    pour vénérer en première, les cadeaux des trois rois mages amenés en Roumanie
    depuis le Mont Athos. Pour la première fois, les femmes auront également le
    droit de prier autour des trois cadeaux divins offerts à l’enfant Jésus et
    préservés par la Vierge Marie. Après avoir été gardés par l’Eglise de
    Jérusalem, les cadeaux ont été confiés au monastère Saint-Paul du Mont Athos.


    Météo – Les météorologues annoncent de fortes rafales et
    des précipitations mixtes dans toute la Roumanie où samedi, les températures
    iront de -2 à 10 degrés. De la pluie et 8 degrés samedi, dans la capitale.





















  • Parlamentul ali Românie vulusi bugetulu ti anlu 2024

    Parlamentul ali Românie vulusi bugetulu ti anlu 2024



    Suţata suţialu-liberală ţi easti la guvernari apufusitã şi spusi a llei minduitã , a deapoa proiectul di bugetu ţi-lu-pripusi fu vulusitu di legislativu. Eara trei dzãli di debatu tru plenu, multi ori apreşi em şi nitiñîsiţ. Responsabili cu ţircul eara şi aestã aradã, reprezentanţãlli di la Alianţa trã Unia-a Românilor (AUR), formaţiune radicalu-naţionalistă, populistã-suveranistă, lugursitã cvasiunanim, di presa nipartizană şi di alanti partii, exponent-a curentlui/ minduitãllei extremistã. Tru bitisitãfinal, Alianţa trã Unia-a Românilor (AUR) nu ş-deadi votlu, niifharistusitãã că nu-lli si aprukearã amendamentili la proiectul di bugetu.


    Uidisitu cu iniţiatorlu, executivlu PSD-PNL, bugetlu easti minduitu ti unã crişteari icunomică di 3,4%, unu dificitu di 5 proţenti, avãndalui tu prota thesi investiţiili şi ari la thimelliu un planu concretu di ordonari ti hãtgili bugetari şi unã pachetã di misuri ta s’creascã lucrlu cu adunarea a pãradzloru şi s’curmã hãirlãtivu evaziunea fiscalã.


    Easti un bugetu ti româñi, declarã premierlu social-dimocratu Marcel Ciolacu, după vuluseari:


    “Nu easti un bugetu trã politicieni, easti un bugetu pi dizvultari. Anvãlimu investiţiile, idyea cata cumu anlu aestu, suntu ma mãri andi cumu easti consumlu, a nu dip tu soni, tu yiniotorlu anu taxili nu-ari s’creascã“.


    Protlu-ministru nu apruke idheea că bugetlu poati s’hibã supraestimatu. Elu taxi cã va s’aibãcama di 80.000 di nãi locuri di lucru şi cişteri cu tiñiili di cafi mesu di 5 % tru sectorlu publicu.


    Ma multu, executivlu va s’bagã tu lucru tut ţipripusi, nica ş digitalizarea Agenţillei Naţionalã di Administrari Fiscală, deadi asiguripseri capalu a guvernului.


    Ditu opoziţie, Unia Salvaţ România cutugursi susto bugetulu, pi cari lugurseaşti nirealistu, şi votã contra. Prezidentulu USR, Cătălin Drulă: “Easti doilu an arada cându adraţ un bugetu cu venituri supraestimatie şi hãrgi sumuestimati. Unâ guvã di nai pţãnu 40 di miliardi di lei (8 miliardi di euro-n.red.), un dificitu bugetuaru di 130 di miliardi di lei – aestea suntu coordonatili a bugetlui ţi-lu-pripusitu a Parlamentului”.


    Liberalu, deputatu Florin Roman ãlli deadi aestã apandasi: “Easti unã altă minciună. Sã spusi că nu ari pãradz, duri trã investiţii şi avem cama di 7,1-7,2 proţenti ditu PIB trã investiţii. Avem Programlu Naţional Liberal “Anghel Saligny”. Sturlu doi di pensii ( administrati privat – n.red.) creaşti şi vãrnu n ava nimeni nu s’alokeaşti di elu“.


    Furã vulusitue şi ndauã ñilli di amendamenti dipusi, ţi eara viniti emu di la puteari, emu di la opoziţie, cari va s’hibã finanţate pritu redistribuirea di fonduri. Tru forma pripusă di guvernu tricu di Parlamentu şi bugetulu ti asigurărli suţiali. Aestea pruvedu, anamisa di alti, criştearea-a pensiilor di la 1 di Yinaru cu rata ali inflaţie, respectiv 13,8%, şi nãi crişteri la pensii, cu diferiti proţenti, tru yismãciuni, după isãkili ţi va s’hibã adrati tu simfunie cu nãulu nomu a pensiilor.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armãnipsearea: Taşcu Lala




  • Parlamentul României a adoptat bugetul pe 2024

    Parlamentul României a adoptat bugetul pe 2024

    Coaliţia
    social-liberală aflată la guvernare şi-a impus punctul de vedere, iar proiectul
    de buget pe care l-a propus a fost adoptat de legislativ. Au fost trei zile de
    dezbateri intense în plen, care au depăşit adesea limita decenţei. Responsabili
    cu circul au fost, şi acum, reprezentanţii Alianţei pentru Unirea Românilor,
    formaţiune radical-naţionalistă, populist-suveranistă, considerată cvasiunanim,
    de presa nepartizană şi de celelalte partide, exponenta curentului extremist.
    În final, AUR nu a participat la vot, nemulţumită că nu i s-au acceptat
    amendamentele la proiectul de buget.


    Potrivit iniţiatorului, executivul PSD -
    PNL, bugetul este construit pe o creştere economică de 3,4%, un deficit de 5
    procente, e orientat spre investiţii şi are la bază un plan concret de ordonare
    a cheltuielilor bugetare şi un pachet de măsuri de creştere a colectării şi
    combatere eficientă a evaziunii fiscale.

    Este un buget pentru români, a declarat
    premierul social-democrat Marcel Ciolacu, după adoptare:

    Nu este un buget pentru
    politicieni, e un buget pe dezvoltare. Acoperim investiţiile, ca şi anul
    acesta, sunt mai mari decât consumul, şi nu în ultimul rând, taxele anul viitor
    nu se vor mări.


    Prim-ministrul a respins ideea că bugetul ar fi
    supraestimat. El a promis peste 80.000 de noi locuri de muncă şi majorări
    salariale de 5 % în sectorul public.


    În plus, executivul va realiza tot ce şi-a
    asumat, inclusiv digitalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a
    dat asigurări şeful guvernului.


    Din opoziţie, Ununea Salvaţi România a criticat
    vehement bugetul, pe care îl consideră nerealist, şi a votat împotrivă.
    Preşedintele USR, Cătălin Drulă: Este al doilea an la rând când construiţi
    un buget cu venituri supraestimate şi cheltuieli subestimate. O gaură de cel
    puţin 40 de miliarde de lei (8 miliarde de euro-n.red.), un deficit bugetar de
    130 de miliarde de lei – acestea sunt coordonatele bugetului pe care l-aţi
    propus parlamentului    .

    I-a dat replica un liberal, deputatul Florin
    Roman: E o altă minciună. S-a spus că nu sunt bani pentru investiţii şi avem
    peste 7,1-7,2 procente din PIB pentru investiţii. Avem Programul Naţional
    Liberal Anghel Saligny. Pilonul doi de pensii ( administrate privat
    – n.red.) creşte şi nimeni nu se va atinge de el.


    Au fost adoptate şi
    câteva din miile de amendamente depuse, provenind atât de la putere, cât şi de
    la opoziţie, care vor fi finanţate prin redistribuiri de fonduri. În forma
    propusă de guvern a trecut de Parlament şi bugetul asigurărilor sociale. Acesta
    prevede, între altele, majorarea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflaţiei, respectiv
    13,8%, şi noi majorări ale pensiilor, cu diferite procente, în septembrie, după
    recalculările ce vor fi făcute în conformitate cu noua lege a pensiilor.



  • Cum va arăta bugetul pentru 2024?

    Cum va arăta bugetul pentru 2024?

    Proiectul
    de buget al României pentru 2024 este unul modern, structurat pe
    priorităţile şi nevoile actuale, susţine ministrul finaţelor publice, Marcel
    Boloş, care subliniază în acelaşi timp obligaţia guvernului de a conduce
    politica fiscal-bugetară într-un mod prudent.


    Proiecţia bugetară include
    majorările de salarii anunţate deja de ceva timp de Executiv – o creştere de 5%
    pentru angajaţii din sistemul public, cu excepţia celor din Educaţie, pentru
    care este prevăzută o majorare de 20% în două etape, la 1 ianuarie și 1 iunie. De
    asemenea, este prevăzută și o majorare de 13,8% pentru pensionari şi
    perspectiva recalculării tuturor pensiilor conform noii legi. De asemenea,
    câștigul salarial mediu net lunar este de 4.733 de lei (cca. 950 euro).     Tot în sectorul
    bugetar este suspendată ocuparea prin concurs a posturilor vacante, munca
    suplimentară va fi compensată în zile libere.


    Proiectul de buget
    este construit pe o creştere economică de 3,4% anul viitor, un deficit de 5%
    din PIB şi o inflaţie medie anuală de şase procente. Veniturile bugetului
    general consolidat ar urma să se ridice la peste 586 de miliarde de lei (cca.
    118 miliarde euro), reprezentând 33,8% din PIB, iar cheltuielile bugetului
    general consolidat s-ar situa la peste 672,7 miliarde de lei (cca. 135 miliarde
    euro), adică la 38,8% din PIB.


    Legea bugetului cuprinde majoritatea
    măsurilor din pachetul fiscal asumat de către Executiv în faţa Parlamentului.
    Printre acestea se numără impozitul minim pe cifra de afaceri, impozitul
    suplimentar pentru instituţiile de credit şi cel pentru operatorii din
    sectoarele petrol şi gaze, limitarea facilităţilor fiscale din IT, construcţii,
    sectorul agricol şi industria alimentară, creşterea TVA de la 5 la 19% în cazul
    alimentelor cu conţinut ridicat de zahăr şi al transportului de persoane în
    scop turistic şi de agrement, de exemplu. Sunt prevăzute şi măsurile legate de
    diminuarea funcţiilor de conducere, desfiinţarea funcţiilor vacante, dar şi
    acordarea voucherelor de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană numai pentru
    funcţionarii publici cu un venit sub nivelul unui plafon de 8.000 lei (cca. 1600
    euro) net lunar. Creşte însă valoarea voucherului de vacanţă de la 1.450v lei
    (290 euro) la 1.600 lei (320 euro) pe an, pentru a nu     fi
    afectaţi beneficiarii de introducerea CASS de 10% pentru aceste tichete.


    Opoziţia
    critică proiectul bugetului. Reprezentanţii AUR şi cei ai USR spun că deficitul
    bugetar va fi mai mare de 5%, cât estimează guvernul. Prim-vicepreşedintele
    AUR, Marius Lulea, afirmă că documentul prezintă cheltuieli mult prea mari, iar
    veniturile sunt estimate în mod nerealist. El atrage atenţia că specialiştii din
    partidul său estimează un deficit de 6% – 7%. La rândul său, fostul ministru
    USR al finanţelor Anca Dragu crede că deficitul bugetar va fi de 7,2% din PIB
    în 2024.


  • Previziuni economice ale Comisiei Europene

    Previziuni economice ale Comisiei Europene

    La Bucureşti,
    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere la 2%
    estimarea de creştere economică pentru acest an, de la 2,8% anterior, invocând
    scăderile din industrie şi rezultatele neaşteptat de slabe din agricultură. Şi
    la Bruxelles, Comisia Europeană a revizuit, în jos, prognoza privind creşterea
    economiei româneşti în acest an, de la 3,2% cât anticipa în luna mai, la 2,2%.
    Cauzele frânării economice sunt – precizează executivul comunitar în
    previziunile de toamnă – inflaţia ridicată, care limitează veniturile reale
    disponibile, înăsprirea condiţiilor financiare şi cererea externă. După un
    avans de 2,2 procente anul acesta, economia românească ar urma să înregistreze
    o creştere de 3,1% în 2024, mai puţin decât avansul prognozat în primăvară, de
    3,5%. Şi în 2025 economia va creşte, cu 3,4%.

    Potrivit Comisiei, accelerarea
    economiei în următorii doi ani va fi susţinută de creşterile solide ale
    veniturilor disponibile, de diminuarea impactului de pe urma majorării
    dobânzilor şi de rezistenţa consumului şi a investiţiilor publice. În timp ce
    consumul privat este aşteptat să încetinească, investiţiile vor rămâne
    principalul contributor la creşterea PIB pe parcursul intervalului de prognoză,
    se arată în raportul executivului comunitar. În ceea ce priveşte deficitul
    guvernamental, prognoza de toamnă a Comisiei Europene estimează că acesta este
    posibil să ajungă la 6,3% din PIB în 2023, adică la nivelul celui de anul
    trecut. În acest caz, este vorba de o revizuire semnificativă, în sus, faţă de
    deficitul de 4,7% din PIB prevăzut în prognoza de primăvară. Executivul
    comunitar se aşteaptă ca deficitul guvernamental să se reducă la 5,3% în 2024
    şi 5,1% în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmează să fie
    implementare în luna ianuarie. Totuşi, reducerea deficitului ca rezultat al
    pachetului de consolidare fiscală ar urma să fie contracarată parţial de o
    creştere a cheltuielilor cu personalul.

    Totodată, Comisia Europeană precizează
    că prognoza nu include şi potenţialul cost pe termen scurt al reformei
    pensiilor care este pregătită în acest moment. Aceasta va presupune
    recalcularea pensiilor şi majorarea semnificativă a unei bune părţi din ele. România
    este deja în procedură de deficit excesiv şi, dacă nu reuşeşte să reducă
    diferenţa dintre cheltuielile publice şi venituri, riscă să piardă fonduri
    europene de zeci de miliarde. Cu privire la inflaţie, executivul comunitar
    estimează că tendinţa de scădere a inflaţiei totale se va observa abia anul
    viitor şi peste doi ani, când ar putea să reintre în intervalul ţintă al BNR.
    Pentru acest an, Comisia Europeană se aşteaptă la scădere modestă o inflaţiei
    până la 9,8%, de la o medie de 12% în 2022, urmând ca inflaţia să se reducă până
    la 5,9% în 2024 şi 3,4% în 2025


  • Noua Lege a pensiilor, în dezbatere

    Noua Lege a pensiilor, în dezbatere

    Având girul coaliției PSD-PNL
    aflată la guvernare în România, proiectul noii legi a pensiilor a fost lansat
    în această săptămână în dezbatere publică, iar executivul spune că ar vrea să
    fie adoptat în procedură de urgenţă până pe 20 noiembrie.


    Principiile care stau
    la baza actului normativ sunt contributivitatea, stabilitatea în câmpul muncii,
    echitatea şi solidaritatea, spun guvernanții, care au precizat că pensiile vor
    crește anul viitor de două ori pentru mare parte dintre persoanele care și-au
    încheiat activitatea. Astfel, de la 1 ianuarie toate pensiile vor fi majorate
    cu 13,8%, conform ratei medii anuale a inflației, o a doua majorare urmând să aibă loc cel mai
    probabil la 1 septembrie. Atunci, creşterea va fi diferenţiată pentru a fi
    înlăturate inechităţile, a subliniat şeful guvernului, Marcel Ciolacu.


    În
    același timp, în următoarele șase luni toate pensiile vor fi recalculate
    conform unei noi formule bazate pe numărul de puncte realizat de fiecare
    beneficiar, potrivit principiului contributivităţii, unui mecanism de indexare
    a pensiilor clar şi corelat cu realităţile economice. În urma recalculării, o
    mare parte dintre pensionari vor beneficia de sume mai mari şi cu siguranţă
    nicio pensie nu va scădea, dau asigurări guvernanții. Toată proiecţia este
    pentru viitor, este exclus ca cineva să piardă vreun ban după recalculare,
    spune premierul.


    Conform noii legi a pensiilor, vechimea minimă de
    cotizare va fi de 15 ani iar cea maximă de 35 de ani. Stabilitatea în muncă va
    fi răsplătită suplimentar, adică stagiul de cotizare realizat peste 25 de ani
    va fi ajustat cu puncte suplimentare pentru vechime, iar sporurile nepermanente
    contributive vor fi calculate la pensie. De asemenea, femeile cu mai mulţi
    copii vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare până la trei
    ani şi şase luni.


    Din 2035, vârsta standard de pensionare va fi de 65 de
    ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, iar atingerea acesteia se va
    realiza prin creşterea eşalonată a vârstelor standard de pensionare. Pensia anticipată poate fi
    solicitată, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de
    pensionare, de către persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare
    contributiv. În același timp, persoanele asigurate în sistemul public de pensii
    care îndeplinesc condiţiile de înscriere la pensie pot opta pentru menţinerea
    în activitate, anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de
    70 de ani.


    Cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe menţinerea ca pondere
    în valoarea totală a PIB-ului, mai spun guvernanții, astfel încât indicatorul
    de sustenabilitate pe termen mediu şi lung să nu indice un risc ridicat.
    Coaliţia de guvernare vrea ca noua lege a pensiilor să intre în vigoare de la 1
    ianuarie 2024, astfel că proiectul de lege ar putea să fie aprobat săptămâna
    viitoare de executiv şi transmis apoi parlamentului pentru dezbatere şi
    adoptare.


  • Planul de acțiune pentru energia eoliană europeană

    Planul de acțiune pentru energia eoliană europeană

    Uniunea
    Europeană și-a propus să atingă un nivel de cel puțin 42,5% de energie
    regenerabilă până în 2030. În acest sens, capacitatea energiei eoliene va crește
    de la 204 GW în 2022 la mai mult de 500 de GW în 2030.


    Comisia Europeană a
    prezentat planul de acțiune pentru energia eoliană europeană pentru a se
    asigura că tranziția către o energie curată va merge mână în mână cu
    competitivitatea industrială. Planul de acțiune caută să mențină un lanț
    sănătos și competitiv de producere a energiei.


    Executivul comunitar încurajează
    statele membre ca împreună cu instituțiile europene și producătorii să treacă
    la acțiune prin punerea în aplicare a politicilor actuale și a legislației.
    Șase principale arii de acține au fost stabilite: accelerarea dezvoltării
    printr-o creștere a predictibilității, achiziționarea de echipamente, acces la
    finanțare, un mediu internațional corect și competitiv, încurajarea
    parteneriatelor pentru energie regenerabilă, angajarea industriei eoliene și a
    statelor membre.


    Maroš
    Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene, a remarcat câștigurile aduse
    până acum de sectorul energiei eoliene din Uniunea Europeană.

    Vrem ca puterea eoliană să
    continue să fie o poveste europeană de succes, atât din punctul de vedere al
    energiei, cât și al industriei de profil. Aceasta pentru că este, într-adevăr,
    o poveste europeană de succes.

    Permiteți-mi să vă ofer câteva cifre. În 2022,
    puterea eoliană a furnizat, în medie, 16% din electricitatea consumată în Uniunea
    Europeană și, în multe zile, mai mult de o treime, deci mai mult de 30%.
    Ecosistemul nostru competitiv integrat de aproape 250 de fabrici, construit ca un
    lanț de valoare în aproape toate statele membre, are o capacitate suficientă să
    acopere cea mai mare parte a cererii curente.

    Principalii producători europeni
    contează pentru aproape 85% din piața europeană de energie eoliană. Sectorul
    eolian a cunoscut o importantă creștere și a devenit creator important de
    slujbe pentru Europa. El contribuie cu 36 până la 42 miliarde euro la PIB-ul
    european și a creat 300.000 de slujbe de bună calitate.



  • Muncind în România

    Muncind în România


    Cetăţenii ucraineni refugiaţi în România vor beneficia de asistenţă umanitară din partea statului român până în martie 2024, a stabilit guvernul de la Bucureşti printr-o ordonanţă de urgenţă. Proiectul de ordonanţă aprobat de Executiv prevede prelungirea perioadei de acordare a acestui ajutor de la sfârşitul anului 2023 până la 31 martie 2024. Cuantumul, condiţiile şi mecanismul de acordare a sumelor forfetare au rămas nemodificate, iar finanţarea se va face din fonduri europene.



    Potrivit administraţiei de la Bucureşti, Comisia Europeană a lansat în luna iunie un apel de proiecte pentru România, Bulgaria, Cehia, Polonia şi Slovacia, cu o finanţare din Facilitatea tematică a Fondului Azil, Migraţie şi Integrare 2021-2027. Bugetul total alocat de Bruxelles acestui apel este de 50 de milioane de euro, iar data limită este 13 octombrie.


    Totodată, Comisia condiţionează depunerea apelurilor de existenţa unui cadru legislativ naţional clar definit, referitor la modalitatea de acordare a sumelor forfetare şi pentru anul 2024. În aceste condiţii, transmite guvernul român, era necesar ca România să aibă creat cadrul normativ, la nivel primar, care să permită acordarea de sprijin sub forma sumelor forfetare pentru acoperirea costurilor de cazare, pentru cetăţenii străini şi apatrizi proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.




    Numărul cererilor de prelungire a dreptului de şedere a cetăţenilor străini pe teritoriul României s-a majorat ca urmare a creşterii solicitării de forţă de muncă, a declarat inspectorul principal de poliţie Marian State, de la Serviciul Imigrări al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Timiş. Principalele domenii în care lucrează solicitanţii sunt în hoteluri şi restaurante, curierat şi construcţii. De la începutul anului au fost înregistrate 640 de astfel de solicitări de la cetăţeni ai Uniunii Europene, majoritatea din Italia, Germania şi Franţa.



    Marian State a arătat că majoritatea celor care vin din spaţiul intracomunitar european sunt pensionari care au plecat la un moment dat din ţară şi au renunţat la cetăţenia română, iar acum vor să şi-o redobândească sau în urma căsătoriilor. Pe lângă aceştia sunt şi circa 2.000 de studenţi. În primele nouă luni ale acestui an, la Serviciul de Imigrări Timiş, în vestul României, au fost emise circa 4.500 de permise de şedere pentru diferite scopuri şi 1.280 de avize de angajare în muncă.



    Cei mai mulţi solicitanţi de permise de şedere provin din Nepal (915), Sri Lanka (595), Serbia (391), Republica Moldova (373) şi India (235). 529 de cereri au fost însă respinse şi în 96 de cazuri au fost emise decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de pe teritoriul României în 15 sau 30 de zile pentru cazuri de şedere şi refuzarea prelungirii dreptului de şedere ca urmare a anulării acestuia sau la cerere.



    Totodată, 80 de străini au fost depistaţi în situaţii ilegale şi le-au fost aplicate amenzi de peste 89.000 de lei. Nu în ultimul rând, au fost emise 484 decizii de returnare sub escortă ca urmare a finalizării procedurii de azil şi a riscului sustragerii.



    Deficitul de forţă de muncă în România ar putea ajunge la 224.000 de persoane în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, comparativ cu un nivel estimat de 145.000 de persoane în 2022, a afirmat Alex Milcev, membru al Consiliului Director al Camerei de Comerţ Americane în România. Milcev a spus că acesta o cifră extrem de conservatoare şi că se poate ajunge uşor la 500.000 sau chiar 600.000 persoane lipsă în piaţa muncii.


    “Deficitul de forţă de muncă în România este mare şi afectează în mod semnificativ capacitatea economiei naţionale de a creşte pe viitor”, a apreciat oficialul AmCham. El a prezentat datele unei analize privind impactul economic al deficitului de forţă de muncă în România, realizate de PwC.



    Conform raportului, impactul economic al deficitului de forţă de muncă, pentru anul 2022, definit precum pierderea de productivitate, este estimat la 4,4 miliarde euro sau echivalentul a 10% din creşterea PIB-ului de anul trecut. Această sumă, spune Alex Milcev, se va dubla până în 2026 şi va ajunge la 9,5 miliarde euro, în lipsa unor măsuri. El a subliniat, însă, că un remediu rapid ar fi acela de atrage mai multă forţă de muncă din străinătate, în special din afara Uniunii Europene.






  • Retrospectiva săptămânii 24.09 – 30.09.2023

    Retrospectiva săptămânii 24.09 – 30.09.2023

    Noile măsuri fiscale, asumate de
    Executiv, în parlament


    Guvernul
    de coaliție PSD-PNL de la București şi-a asumat, marţi, răspunderea în
    Parlament pentru o reformă fiscal-bugetară profundă, una din cele mai ample din
    ultimii ani. Pachetul de măsuri include, între altele, păstrarea unei taxe mici
    pe valoare adăugată la alimente, medicamente şi lemne de foc sau creşterea salariului
    minim brut de la 3000 lei (600 euro) la 3.300 lei (660 euro), în paralel cu o
    taxare suplimentară a profitului băncilor sau a companiilor mari. Totodată, vor
    fi confiscate bunurile provenite din activităţi ilicite, iar sumele care nu pot
    fi justificate vor fi impozitate cu 70%. Conform noilor măsuri, cei care lucreaza în IT şi au salarii
    mai mari de 10.000 de lei (cca. 2000 euro) vor plăti impozit, iar bugetarii care au salarii mai mari de 8.000 de
    lei (cca.1600 euro) net nu vor mai primi vouchere de vacanţă şi nici
    indemnizaţie pentru hrană. O taxă specială vor plăti persoanele care deţin case
    mai scumpe de 500.000 de euro, dar cu condiţia să nu plătească rate la bancă. Reforma
    mai prevede un impozit minim pe cifra de afaceri, diminuarea funcţiilor de
    conducere din sistemul bugetar sau plafonarea unor sporuri. Consiliul Economic şi Social, organism independent, a avertizat că acoperirea
    deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul
    economic privat ar putea avea efecte contrare.Din opoziție, nemulțumite, USR
    și Forța Dreptei, o disidență liberală, au decis să reclame măsurile la Curtea
    Constituțională.



    Șeful Senatului de la București,
    Nicolae Ciucă, în Irlanda


    Preşedintele Senatului de la București, Nicolae Ciucă, a declarat, în cadrul Conferinţei Europene a preşedinţilor de parlamente din statele membre ale Consiliului Europei, care a avut loc la Dublin, că populismul afectează democraţia şi pune în pericol drepturile civile ale tuturor. În opinia sa, în contextul războiului la graniţă, rolul parlamentelor naţionale în reconstrucţia Ucrainei şi provocările la adresa democraţiei reprezentative în vremuri instabile sunt subiecte de mare interes pentru România, ca ţară membră UE şi NATO. România va continua să fie alături de Ucraina în procesul de reconstrucţie a ţării, proces care trebuie să meargă în acelaşi pas cu reformele de consolidare a drepturilor şi libertăţilor civile, a mai spus Nicolae Ciucă. Printre temele discutate s-au numărat consecinţele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi rolul Parlamentelor naţionale în reconstrucţia acestei țări, provocările la adresa democraţiei în vremuri instabile sau egalitatea şi diversitatea în reprezentarea publică.


    Coordonare
    pe fondul atacurilor ruseşti la Dunăre


    România, care împarte cu
    Ucraina circa 650 de kilometri de frontieră, se consultă permanent cu aliaţii din NATO asupra
    evoluţiilor de la graniţă, după descoperirea mai multor fragmente de drone,
    foarte probabil ruseşti, pe teritoriul românesc, în Delta Dunării. Un
    astfel de incident a avut loc la începutul acestei săptămâni, pe malul
    ucrainean al Dunării, în zona localităţii Orlovka, unde drone au căzut în
    apropierea unui bac cu români ce pleca spre Isaccea.

    După acest nou episod, Statul Major al Apărării a organizat, în
    sistem videoconferinţă, o întâlnire cu reprezentanţi ai autorităţilor publice
    locale din judeţele Brăila, Constanţa, Galaţi şi Tulcea, toate de la Dunăre.
    Agenda a cuprins prezentarea situaţiei de securitate, a procesului de
    comunicare publică a armatei, subiecte din tematica pregătirii populaţiei, economiei
    şi teritoriului pentru apărare, respectiv responsabilităţile legale ce revin
    diferitelor instituţii din sistemul naţional de Apărare.

    Pe de altă parte,
    Ministerul Apărării a cerut, oficial, aprobarea Parlamentului pentru
    începerea în acest an a programului de cumpărare a 32 de avioane militare F-35
    din Statele Unite, care să contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unor
    capabilităţi de apărare robuste şi reziliente. Suma care trebuie plătită este
    una record pentru Armata română – 6,5
    miliarde de dolari și va fi folosită pentru achiziţia de aeronave, motoare,
    suport logistic, servicii de instruire a piloţilor şi a personalului şi
    simulatoare de zbor. Anul trecut, România a decis să achiziţioneze 32 de
    avioane de luptă de tip F-16, second-hand, din Norvegia, pentru a le adăuga la
    cele 17 aeronave cumpărate din Portugalia în 2016. România şi-a majorat
    cheltuielile pentru apărare de la 2 la 2,5% din PIB anul acesta.



    Experții
    FMI, din nou în România


    O echipă a FMI se află la Bucureşti pentru
    analiza anuală a economiei româneşti. Experţii internaţionali vor discuta, până
    pe 4 octombrie, despre politicile economice şi ultimele evoluţii în
    domeniu, cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Băncii Naţionale şi ai
    altor agenţii guvernamentale. Echipa FMI se va întâlni şi cu reprezentanţi ai
    sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale. Pe de altă parte, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
    Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti,
    potrivit ultimului raport. Astfel, PIB-ul României ar urma să
    înregistreze un avans de 1,8% în acest an, după ce prognoza din mai indica o
    expansiune de 2,5% în 2023. Creşterea ar urma să accelereze la 3,2% anul
    viitor. Deficitul fiscal ar putea ajunge la 7%
    din PIB în 2023, mai ridicat decât nivelul prevăzut de 4,4%, se mai arată în
    raport.


  • La Roumanie fait de nouveaux pas pour se doter d’avions F35

    La Roumanie fait de nouveaux pas pour se doter d’avions F35

    Le programme d’achat de 32 avions militaires
    américains F35 de dernière génération devrait commencer cette année, aux termes
    de la demande que le ministère de la Défense a soumise au Parlement roumain. Le
    document souligne que pour réaliser les objectifs de la politique sécuritaire
    de la Roumanie, le ministère de la Défense poursuit les démarches en vue
    d’acheter de nouveaux équipements militaires censés contribuer au développement
    et au maintien de capacités défensives robustes et résilientes. Cet achat
    s’inscrit dans un programme de dotation qui bénéficie d’une enveloppe record
    pour l’armée roumaine : 6 milliards
    et demi d’euros. Ce montant servira à l’achat de tout un paquet : avions,
    moteurs, support logistique, services d’instruction des pilotes et du
    personnel, simulateurs de vol. Les premiers avions devraient être délivrés par
    les producteurs américains vers 2030. La décision d’acheter des avions
    américains de dernière génération F35 a été adoptée durant une réunion du
    Conseil suprême de défense de la Roumanie en avril dernier, mais la législation
    en vigueur actuellement oblige le ministère de la défense de demander l’aval du
    Parlement pour tout achat d’une valeur de plus de 100 millions d’euros.
    Mentionnons aussi que dans le contexte de l’invasion russe en Ukraine voisine,
    la Roumanie, en tant qu’Etat membre de l’UE et de l’OTAN a majoré cette année
    le budget qu’elle alloue à la défense de 2 à 2,5% de son PIB.

    La Roumanie
    partage une frontière de 650 kilomètres avec l’Ukraine et a vu la guerre
    s’approcher de ses frontières suite aux attaques répétées de la Russie contre
    les ports ukrainiens sur le Danube. L’année dernière, la Roumanie a décidé
    d’acheter 32 avions de combat F16 d’occasion de Norvège pour s’ajouter aux 17
    que le pays avait achetées au Portugal en 2016. Qui plus est, au mois de
    juillet, les autorités de Bucarest ont annoncé la création d’un centre régional de formation
    des pilotes d’avions F16, qui sera disponible aussi aux alliés de l’OTAN et aux
    partenaires de l’Alliance, dont notamment l’Ukraine. Ce fut une décision
    issue également d’une réunion du Conseil suprême de défense de la Roumanie qui
    regroupe le président, le premier ministre et les chefs des principales
    institutions en charge de la sécurité nationale. « Notre intérêt majeur
    est d’avoir au plus vite des pilotes bien instruits pour opérer les avions F16
    dont disposent les Forces aériennes roumaines. Nous savons tous combien
    complexes sont les efforts d’assurer la sécurité de l’espace aérien dans la
    région de la mer Noire, à la frontière de l’OTAN » déclarait à l’époque le
    ministre de la défense, Angel
    Tîlvăr. D’ailleurs, durant la réunion informelle des ministres de la défense du
    Conseil de l’Atlantique nord et de la Suède, en juillet à Vilnius, en marge du
    Sommet de l’OTAN, le responsable roumain a transmis aux alliés que la situation
    sécuritaire dans la région de la mer Noire devrait toujours figurer parmi les
    préoccupations constantes de l’Alliance de l’Atlantique nord. Dans ce contexte,
    il a souligné les engagements assumés par la Roumanie dans le cadre des trois
    piliers de partage équitable des responsabilités – assurer les ressources
    financières, implémenter les capacités assumées et contribuer aux opérations,
    missions et engagements de l’OTAN.

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13 – 19.08.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13 – 19.08.2023

    Forţele navale române, rol important pi flancul estic al NATO


    Forţele Navale Române contribuie cabaia ti fătearea ma bună securitatea reghională, europeană şi euroatlantică, iar misiunile disvărtiti di aliaţii şi partenerii ditu NATO şi Uniunea Europeană atea turlie ca apile teritoriale şi aţeali a lumillei s’hibă ma sigura spunu acutotalui aestu lucru. Easti aţea ţi declară prezidentulu Klaus Iohannis, marţă, la sărbătoarea marinarilor militari. Tră doilu an arada, Ziua Marinei fu nsimnată tru contextul a conflictului ruso-ucrainean. Prezidentulu spusi că securitatea ali Românie fu anvărtuşită şi că eforturile di anvărtuşeari a structurlor Alianţăllei di pi teritoriul a văsiliillei, maxus a grupului di alumtă NATO thimiliusitu tru 2022, va s’hibă dusi ma largu. Tu arada a lui, premierul Marcel Ţiolacu taxi că executivul va u ţănă tu idyea scară ahărdzita bugetară di 2,5% ditu PIB tră forţele armate şi va s’asiguripsească resursele anănghisiti ti armătusearea şi modernizarea a Forţelor Navale. Fost şef a Statului Major, Nicolae Ţiucă, tora prezidentu a Senatlui, spusi că zona ali Âmarea Lae agiumsi ună zonă di mare relevanţă strateghică tră partenerlli nord-atlantiţ. Securitatea aluştoru api asiguripsescu stabilitatea ti tută regiunea şi transformă România tru un furnizor important di securitate, lugurseaşti Nicolae Ţiucă. Tru minduita a ministrului ali Apărari, Angel Tîlvăr, polimlu ditu Ucraina spuni cât di importantu easti ca România, văsilie cu işeari la Amarea Lae, s’aibă capaţităţi tră sa-şi veaglle apile teritoriale şi zona economică exclusivă. Iara ministrul di Interne, Cătălin Predoiu, spusi că, ditu postura di văsilie di sinuru a Uniunillei Europeane şi a Alianţăllei Nord-Atlantică, România tiñiseaşti cu băgarea tu practico borgili ţi ălli si cadu tru calitate di membru al aluştoru organizaţii-clleaie tră prucukia şi siguranţa a văsiliillei.



    Obiective ţivile ucrainene aproapea di România, ţinti a atacurlor aruseşti


    Structurile a Ministerului ali Apărari cari asigură monitorizarea a spaţiului aerian nu aflară fuvirseri di turlie militară la adresa a teritoriului naţional ică a apilor teritoriale ale României. Informarea ministerului di la Bucureşti avu scupolu s’isihăsească populaţia după atacurli cu drone executate tu giumitatea aliştei stămână di armata rusă tu infrastructura ditu porturile dunărene ucrainene Ismail şi Reni, ţi suntu aproapa di sinurli ali României. Exploziile s-avdzără şi tru portul fluvial românesc Galaţi. Ministerlu dimăndă că anvărtuşi miăsurile di vigilenţă apufusiti simfunu cu planurli naţionale şi aliate şi monitorizeadză niacumtinatu spaţiul naţional terestru, maritim şi aerian tru cooperare cu structurli NATO, cilăstăsinda ti anvărtuşearea ali apărari pi tutu Flanculu estic şi discurajarea iţi fuvirseri contra a teritoriului aliat. Tutunăoară, ministerlu ali Apărari condamnă sertu atacurli fapti ma multi ori arada di Rusia contra a zonilor bănati di populaţia ţivilă şi a elementelor ditu infrastructura critică ali Ucraina şi năpoi u spuni că polimlu di agresiune nkisitu di Moscova easti ună călcari flagrantă a ndreptului internaţional. Şi ministrul di Externe, Luminiţa Odobescu, cutugursi cu zboară serti atacurile repetate ale Rusiei contra a oamenilor ţi nu au căbati şi tu infrastructura ţivilă, inclusiv a silozurilor di yipturi ditu porturli ucrainene Reni şi Ismail. Pritu aesti călcări flagrante ali legislaţiei internaţională, Rusia ma largu bagă tu piriclliu securitatea alimentară globală şi siguranţa navigaţiei tru Amarea Laeyipturloru, angrăpsi, pi Twitter, Luminiţa Odobescu. Porturile Ismail şi Reni agiumsiră prinţipala rută di işeare a yipturloru ucrainene, după ţi Rusia s-trapsi ditu acordul ndrupătu di ONU cari asigura un transport sigura pi Amarea Lae.



    Date şi previziuni economiţi, nica şi un avertismentu


    Institutul Naţional di Statistică dimăndă că Produsul intern brut ali României criscu cu 0,9% tru trimestrul II, comparativ cu trimestrul di ma ninti, iara tru primlu semestru criscu cu 1,7% comparativ cu primul semestru a anlui tricut. Comisia Naţională di Strategie şi Prognoză u ţăni aşi, previziunea di creaştire economică tră anlu 2023 la 2,8%, cât estima şi tru varianta di primveară, ama tră 2024 u ñîcură di la 4,8% la 4,2%. Revizuirea tru anghiosu a dinamicăllei PIB avu ca fundament procesul di redresare lentă a sectorlui industrial tru condiţiile di ţăneari incertitudinea mutrinda evoluţia conflictului di la sinurlu ali Românie. Banca Mondială li ţănu, tora ayoñea, la 2,6% estimările mutrinda creastirea economiei româneşti tru aest an, kiro tu cari Fondul Monetar Internaţional spusi un avans al PIB di 2,4%. Comisia Europiană u feaţi cama bună isapea di primveara mutrinda creastirea PIB-ului ali Românie tru aestu an şi anlu yinitoru, iara uidisitu cu năili prognoze economia va s’nreghistreadză ună creastire di 3,2% tru 2023 şi di 3,5% tru 2024. Di altă parte, Consiliul Fiscal u revizui tru creaştere proiecţia di defiţitu bugetar tră anlu aestu, estimânda că aestu va năstreacă, vahi, 6% ditu PIB, tru absenţa a niscăntoru misuri di corecţie a dearapajlui bugetar. Simfunu cu Raportului anual ali instituţie, procesul di anvărtuşeari fiscal-bugetară reclamă ună creastire semnificativă a veniturilor fiscale, cari suntu la un nivel inadmisibil di nghiosu tru raportu cu anănghiserli ali României şi cu alanti state membre ale UE. Suntu anănghisiti, spune Consiliul Fiscal, eliminarea exceptărilor ditu legislaţia actuală şi creastirea efiţienţăllei ti colectari prin discurajarea optimizărilor fiscale şi ñicurarea a evaziunillei.



    Două echipi româneşti di fotbal, tru play-off-ul Europa Conference League


    Campioana României la fotbal, Farul Constanţa, şi diţinătoarea Cupăllei, Sepsi Sfântul Gheorghe, s-calificară tru play-off-ul Europa Conference League. Farul amintă tu giumitatea a stămănăllei, şi returul ditu deplasare cu echipa Flora Tallin, ditu Estonia, iara covăsneañilli azvimsiră pi Aktobe tru Kazahstan, după ţi avea faptă isa la Sfântu Gheorghe. Dauă echipi nordiţi va s’hibă adversarele a românilor tru play-off: HJK Helsinki (Finlanda), tră Farul şi FK Bodoe/Glimt (Norvegia) tră Sepsi. Tut ună formaţie nordică, FC Nordsjaelland, ditu Danemarca, u curmă calea a vicecampioanăllei FCSB ti play-off-ul Europa Conference League.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala