Radio România Internațional

Tag: PIB

Retrospectiva săptămânii 13 – 19.08.2023

Forţele navale
române, rol important pe flancul estic al NATO

Forţele Navale
Române contribuie semnificativ la îmbunătăţirea securităţii regionale, europene
şi euroatlantice, iar misiunile desfăşurate de aliaţii şi partenerii din NATO
şi Uniunea Europeană pentru ca apele teritoriale şi cele ale lumii să fie mai
sigure dovedesc pe deplin acest fapt. Este ceea ce a declarat preşedintele
Klaus Iohannis, marţi, la sărbătoarea marinarilor militari. Pentru al doilea an
consecutiv, Ziua Marinei a fost marcată în contextul conflictului
ruso-ucrainean. Preşedintele a afirmat că securitatea României a fost
consolidată şi că eforturile de întărire a structurilor Alianţei de pe
teritoriul ţării, în special a grupului de luptă NATO înfiinţat în 2022, vor fi
continuate. La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a promis că executivul va
menţine alocarea bugetară de 2,5% din PIB pentru forţele armate şi va asigura
resursele necesare înzestrării şi modernizării Forţelor Navale. Fost
şef al Statului Major, Nicolae Ciucă, acum preşedinte al Senatului, a apreciat
că zona Mării Negre a devenit o zonă de mare relevanţă strategică pentru
partenerii nord-atlantici. Securitatea acestor ape asigură stabilitatea
întregii regiuni şi transformă România într-un furnizor important de
securitate, consideră Nicolae Ciucă. În opinia ministrului Apărării, Angel
Tîlvăr, războiul din Ucraina arată cât de important este ca România, ţară cu
ieşire la Marea Neagră, să dispună de capacităţi pentru a-şi proteja apele teritoriale
şi zona economică exclusivă. Iar ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a
afirmat că, din postura de ţară de frontieră a Uniunii Europene şi a Alianţei
Nord-Atlantice, România se achită de responsabilităţile care îi revin în
calitate de membru al acestor organizaţii-cheie pentru prosperitatea şi
siguranţa ţării.

Obiective civile
ucrainene din apropierea României, ţinte ale atacurilor ruseşti

Structurile
Ministerului Apărării care asigură monitorizarea spaţiului aerian nu au
identificat ameninţări de natură militară la adresa teritoriului naţional sau a
apelor teritoriale ale României. Informarea ministerului de la Bucureşti a fost
de natură să liniştească populaţia după atacurile cu drone executate la
mijlocul acestei săptămâni de armata rusă asupra infrastructurii din porturile dunărene
ucrainene Ismail şi Reni, situate în apropierea graniţelor României. Exploziile
s-au auzit şi în portul fluvial românesc Galaţi. Ministerul anunţă că
a întărit măsurile de vigilenţă stabilite conform planurilor naţionale şi
aliate şi monitorizează în permanenţă spaţiul naţional terestru, maritim şi
aerian în cooperare cu structurile NATO, acţionând pentru consolidarea apărării
pe întregul Flanc estic şi descurajarea oricăror agresiuni împotriva teritoriului
aliat. Totodată, ministerul Apărării condamnă cu fermitate atacurile executate
în mod repetat de Rusia împotriva zonelor locuite de populaţia civilă şi a elementelor
din infrastructura critică ale Ucrainei şi reafirmă că războiul de agresiune
declanşat de Moscova reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului
internaţional. Şi ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a condamnat în
termeni fermi atacurile repetate ale Rusiei asupra oamenilor nevinovaţi şi
infrastructurii civile, inclusiv a silozurilor de cereale din porturile
ucrainene Reni şi Ismail. Prin aceste încălcări flagrante ale legislaţiei
internaţionale, Rusia continuă să pună în pericol securitatea alimentară
globală şi siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, a scris, pe Twitter, Luminiţa
Odobescu. Porturile Ismail şi Reni au devenit principala rută de ieşire a
cerealelor ucrainene, după ce Rusia s-a retras din acordul susţinut de ONU care
asigura un transport sigur pe Marea Neagră.

Date şi
previziuni economice, plus un avertisment

Institutul
Naţional de Statistică a anunţat că Produsul intern brut al României a crescut
cu 0,9% în trimestrul II, comparativ cu trimestrul anterior, iar în primul
semestru s-a majorat cu 1,7% comparativ cu primul semestru al anului trecut. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză
menţine, de altfel, previziunea de creştere economică pentru anul 2023 la 2,8%,
cât estima şi în varianta de primăvară, dar pentru 2024 a redus-o de la 4,8% la
4,2%. Revizuirea în jos a dinamicii PIB a avut ca fundament procesul de
redresare lentă a sectorului industrial în condiţiile menţinerii incertitudinii
privind evoluţia conflictului de la graniţa României. Banca Mondială a
menţinut, recent, la 2,6% estimările privind creşterea economiei româneşti în
acest an, în timp ce Fondul Monetar Internaţional a indicat un avans al PIB de
2,4%. Comisia Europeană a îmbunătăţit în primăvară estimările privind creşterea
PIB-ului României în acest an şi anul viitor, iar potrivit noilor prognoze
economia ar urma să înregistreze o creştere de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024.
Pe de altă parte, Consiliul Fiscal a revizuit în creştere proiecţia de deficit
bugetar pentru anul în curs, estimând că acesta va depăşi, probabil, 6% din
PIB, în absenţa unor măsuri de corecţie a derapajului bugetar. Conform Raportului
anual al instituţiei, procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o
creştere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel inadmisibil
de jos în raport cu nevoile României şi cu celelalte state membre ale UE. Sunt
necesare, spune Consiliul Fiscal, eliminarea exceptărilor din legislaţia
actuală şi creşterea eficienţei colectării prin descurajarea optimizărilor
fiscale şi reducerea evaziunii.

Două echipe
româneşti de fotbal, în play-off-ul Europa
Conference League

Campioana
României la fotbal, Farul Constanţa, şi deţinătoarea Cupei, Sepsi
Sfântul Gheorghe, s-au
calificat în play-off-ul Europa Conference League. Farul a câştigat, la
mijlocul săptămânii, şi returul din deplasare cu echipa Flora Tallin, din
Estonia, iar covăsnenii au învins pe Aktobe în Kazahstan, după ce
terminaseră egal la Sfântu Gheorghe. Două echipe nordice vor fi adversarele
românilor în play-off: HJK Helsinki
(Finlanda), pentru Farul şi FK Bodoe/Glimt (Norvegia) pentru Sepsi. Tot o
formaţie nordică, FC Nordsjaelland, din Danemarca, a barat drumul
vicecampioanei FCSB spre play-off-ul Europa Conference League.

RadioRomaniaInternational · EVENIMENT TOP 19.08.2023

19 August 2023
Măsuri pentru reducerea deficitului bugetar

Pentru că deficitul bugetar a depășit ținta propusă,
autoritățile de la București urmează să ia măsuri pentru reducerea acestuia.

Ministrul
Finațelor, Marcel Boloș, a precizat, joi, că acest set de măsuri fiscale trebuie adoptat în luna septembrie, un prim
obiectiv fiind evitarea riscului de suspendare a fondurilor europene.

Să nu le
aplicăm sau să le aplicăm prea târziu ne-ar conduce la un deficit bugetar în
jur de 7% din Produsul Intern Brutˮ, a spus Marcel Boloș, care a avertizat că este
un moment de răscruce pentru România.

Printre măsurile anunţate de ministrul
Finanţelor se numără prinderea corporaţiile multinaţionale în planul de măsuri
fiscale și combaterea evaziunii fiscale prin amenzi de cel puţin 10 ori mai
mari. Acestora li se adaugă pedepse dublate pentru evaziunea fiscală, redevenţe
mărite chiar şi de o mie de ori pentru exploatarea resurselor minerale şi a
hidrocarburilor și un proces de reorganizare profundă a Agenției Naționale de
Administrare Fiscală, în vederea îmbunătăţirii colectării.

Marcel Boloş: Nu este corect să aibă cifre de afaceri de ordinul miliardelor de lei cei
care exploatează bogăţiile solului, profituri uriaşe şi redevenţele la bugetul
de stat să fie infime, unele chiar batjocoritoare. Vor fi reaşezate, fiind redevenţe
care vor creşte şi de 1.000 de ori. E un lucru de bun-simţ. Sunt redevenţe
rezultate din exploatarea resurselor minerale şi a hidrocarburilor, ca să nu
spun de ceea ce înseamnă terenul statului român, de pe 300.000 de hectare să
încasezi la bugetul de stat 2,5 milioane de lei, este penibilo-absurdˮ.

În
ceea ce priveşte măsurile care privesc sectorul bugetar, Marcel Boloş a vorbit
despre o descentralizare şi o regionalizare a serviciilor publice, astfel încât
să nu mai existe ceea ce a numit el dezmăţˮ pe bani publici.

Sunt şefi pe
banii publici care trebuie să fie mult mai puţini, să avem mult mai puţină
birocraţie, să avem o mult mai bună chibzuinţă a utilizării banului publicˮ, a
punctat Marcel Boloș.

Potrivit acestuia, se aşteaptă ca aceste măsuri să aibă
un impact cumulat de 2% din Produsul Intern Brut.

În același timp, veștile din
partea Consiliului Fiscal nu
sunt bune. Acesta a revizuit în creştere proiecţia de deficit bugetar, care ar
urma să depăşească 6% din Produsul Intern Brut în absenţa unor măsuri de
corecţie. Raportul anual al instituţiei arată că deficitul bugetar de 2,3% din
PIB, după primele şase luni, este cu circa 0,63 puncte procentuale mai ridicat
faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cauza ar fi legată de dinamica mai
lentă a unor categorii de venituri şi de creşterea peste aşteptări a unor
cheltuieli în raport cu ţintele din proiectul de buget. Consiliul a reiterat
importanţa adoptării rapide a măsurilor de corecţie a derapajului bugetar şi a
creşterii semnificative a veniturilor fiscale.

RadioRomaniaInternational · Măsuri pentru reducerea deficitului bugetar – 18.08.2023

18 August 2023
Nivelul de trai în UE pe baza consumului individual efectiv

România a urcat anul trecut pe a paisprezecea poziție în rândul statelor membre ale UE la consumului individual efectiv (AIC, după abrevierea în engleză), potrivit datelor publicate de Eurostat. Anul trecut, România a avut un consum individual efectiv de 88% din media europeană.

Dacă Produsul Intern Brut per cap de locuitor are la bază bunurile şi serviciile achiziționate şi plătite de o gospodărie, indicele AIC este determinat pe baza bunurilor şi serviciilor consumate de cetățeni, fără a se mai lua în considerare că acestea au fost contractate şi plătite în mod real de către gospodării, guvern sau organizații non-profit. Astfel, menționează Eurostat, consumul individual efectiv reflectă mai fidel bunăstarea unui cetățean decât PIB-ul per capita.

Datele transmise de Eurostat arată diferențe majore între cele 27 de state membre. Consumul individual efectiv varia de la 67% din media UE în Bulgaria până la 138% din aceeași medie în Luxemburg. De altfel, nouă state membre au avut anul trecut un consum per capita peste media blocului comunitar. Pe această listă, alături de Luxemburg se situează Germania (119%), Austria (118%), Ţările de Jos (116%), Belgia (115%), Danemarca (111%), Franţa şi Finlanda (ambele cu 109%) şi Suedia (108%).

Celelalte 18 țări din UE s-au situat sub media europeană, cu cel mai scăzut nivel al consumului individual efectiv înregistrat în Bulgaria (cu 33 de puncte procentuale sub media UE), Ungaria (-28%) şi Slovacia (-27%).

Comparativ cu anul 2022, România a înregistrat anul trecut un avans de 7 puncte procentuale a indicelui AIC, ceea ce reprezintă a doua cea mai mare creștere din UE după Slovenia (8%). De cealaltă parte Danemarca a avut cea mai mare scădere a aceluiași, de la 120% din media UE în 2020 la 111% în 2022.

Consumul individual efectiv în Europa (2022) / Sursa: Eurostat

Datele Eurostat mai arată că și PIB-ul per capita (valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard – PPS) a înregistrat variații semnificative în 2022. Aceste diferențe s-au situat între 59% din media Uniunii Europene în Bulgaria şi 261% în Luxemburg, cu numai puțin de 11 țări UE care au avut valori ale PIB-ului per capita peste media din blocul comunitar.

Cel mai ridicat nivel a fost în Luxemburg (161% peste media din UE), Irlanda (133%) şi Danemarca (37%) iar cel mai scăzut în Bulgaria (41% sub media UE), Slovacia şi Grecia (ambele 32%). România s-a situat la 77% din media Uniunii Europene, pe aceeași poziție cu Portugalia şi Ungaria. Astel, România aavut un PIB per capita mai mare cel al Letoniei (74% din media din UE) sau al Croaţiei (73%).

PIB per capita (galben) vs indicele AIC (albastru) în statele europene (2022) / Sursa: Eurostat

23 June 2023
09.06.2023

Grèves – Mécontents de l’offre faite par le gouvernement pour résoudre leurs revendications, les syndicats de l’Education Nationale ont organisé aujourd’hui une nouvelle marche de protestation à Bucarest. Des protestations se déroulent aussi dans d’autres villes. Entre temps, l’Exécutif de Bucarest a adopté jeudi un mémorandum selon lequel les majorations salariales accordées au personnel de l’Education nationale seront accordées par le biais de la prochaine loi de la grille unique des salaires. C’est par ce document que le gouvernement de Bucarest garantit que ce domaine serait prioritaire. Le premier ministre Nicolae Ciuca a assuré que le salaire de base d’un professeur débutant serait établi au niveau du salaire moyen brut, tel que demandé par les syndicalistes. Et c’est toujours ce mémorandum qui accorde aussi au personnel de l’Education une indemnité de congé calculée en fonction du salaire de base mais aussi d’autres bonus. Pourtant, le personnel de l’Education nationale affirme que la déclaration politique de ce jeudi n’a aucune valeur juridique et annonce la poursuite de la grève déclenchée le 22 mai. Ils affirment ne plus faire confiance à la classe politique de Roumanie puisque depuis 2010, à nombre d’occasions, les politiciens n’ont pas respecté les lois qu’ils avaient initiées. La ministre de tutelle, Ligia Deca, a annoncé que les inscriptions pour le baccalauréat et l’évaluation nationale – soit le brevet, se prolongeront jusqu’au 13 juin et les épreuves de compétences du Baccalauréat se tiendront du 14 au 23 juin.

Diplomatie – Le ministère russe des Affaires Etrangères a critiqué la décision des autorités roumaines de réduire la présence diplomatique russe en Roumanie, affirmant être « un acte hostile qui ne restera pas hors réponse ». Des mesures spécifiques seront annoncées prochainement a commenté la porte parole du Ministère russe des AE, Maria Zaharova. Le ministère roumain des AE a annoncé que l’ambassadeur de la Fédération de Russie à Bucarest avait été informé jeudi sur la décision des autorités roumaines de réduire le personnel diplomatique et technique – administratif de la Fédération de Russie en Roumanie par la réduction de son nombre à un niveau similaire à celui de la représentation diplomatique et technique-administrative de Roumanie en Fédération de Russie. En 30 jours tout au plus, les postes de diplomates devraient baisser de 21 alors que ceux du personnel technique-administratif d’une autre trentaine. Si la mission diplomatique russe n’opère pas ces changements, les autorités de Bucarest pourraient retirer les lettres d’accréditation pour ces postes. La mesure a été adoptée aux termes de la convention de Vienne de 1961, relative aux relations diplomatiques et illustre le niveau actuel des relations bilatérales drastiquement réduites par la Roumanie après le déclenchement par la Fédération de Russie de la guerre d’agression contre l’Ukraine, a précisé le ministère des AE de Bucarest.

Schengen – La levée des contrôles à la frontières avec la Bulgarie et la Roumanie dans le cadre de l’espace Schengen est un des domaines qui devraient bénéficier d’une attention particulière dans le cycle 2023 – 2024 du Conseil Schengen, ont décidé les ministres des Affaires Etrangères réunis dans le cadre du conseil Justice et Affaires intérieures à Luxembourg. Le vote du plénum du Parlement européen sur la résolution reposant sur la pétition déposée par la société civile de Roumanie qui conteste la légalité du véto de l’Autriche contre l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen de libre circulation européenne aura lieu sans nul doute dans le cadre de la session de juillet de Strasbourg, a annoncé jeudi sur un réseau de partage l’eurodéputé roumain Vlad Gheorghe. Rappelons-le, la Roumanie qui fait partie d’un tandem avec la Bulgarie dans le processus d’adhésion à Schengen, remplit les conditions techniques à l’adhésion, mais à cause de l’opposition exprimée par les autorités de Vienne à la fin de l’année dernière, elle ne fait pas encore partie de l’espace de libre circulation européenne.

Croissance – L’économie de l’Union européenne a enregistré une croissance de 0,1% durant le premier trimestre de cette année par rapport à la période similaire de 2022, selon les chiffres publiés par l’Office européen des statistiques, Eurostat. L’avancée annuelle la plus significative a été enregistrée en Espagne, à Chypre et à Malte, avec plus de 3%, mais aussi en Roumanie avec 2,8%. Même si l’UE semble avoir réussi à éviter la récession de justesse, la zone Euro qui réunit une vingtaine d’Etats, a enregistré deux trimestres consécutifs de contraction économique avec une croissance de 0,1%, étant pratiquement en récession technique.

TIFF – La ville de Cluj dans le centre-ouest de la Roumanie est le long des dix prochains jours la capitale du cinéma international. Ce vendredi c’est le coup d’envoi d’une nouvelle édition du Festival du Film Transilvania. Au total, quelque 200 films seront projetés au festival de Cluj et 12 sont inscrits dans la compétition officielle. Des acteurs et des cinéastes célèbres roumains et étrangers ont annoncé leur présence, parmi lesquels Oliver Stone. Reposant sur des faits réels, déroulées à Sibiu en décembre 1989, « Libertate », le film le plus récent réalisé par Tudor Giurgiu sera projeté pour la première fois au monde au TIFF. Le comédien Horaţiu Mălăele, qui doit se produire dans le cadre d’un spectacle à Cluj doit recevoir un prix d’excellence.

Météo – En Roumanie, les météorologues ont émis une alerte code orange aux pluies torrentielles, valable aujourd’hui sur le territoire de 12 départements, ainsi qu’une alerte code jaune à l’instabilité temporaire accentuée, valable jusqu’à samedi matin dans huit départements. Les météorologues précisent qu’au cours des prochains jours, la météo sera instable surtout sur l’ouest, le nord, le centre et en montagne, avec quelques nuages, des orages et de la grêle. Les maxima iront aujourd’hui de 21 à 30 degrés. Il fait beau actuellement à Bucarest, avec 29 degrés sous le soleil.

9 June 2023
08.06.2023

Education nationale – Le gouvernement de Bucarest se réunit aujourd’hui pour adopter un mémorandum visant la majoration des salaires du personnel de l’Education nationale par le biais de la future grille unique des salaires. C’est par ce document que l’Exécutif garantit que ce domaine serait prioritaire à l’avenir. La décision a été adoptée sur le fond de négociations avec les syndicats et de grève générale dans les écoles et lycées de tout le pays, déclenchée le 22 mai. Le premier ministre libéral Nicolae Ciuca a assuré que le salaire de base d’un professeur débutant sera majoré jusqu’au niveau du salaire moyen brut, comme le demandent les syndicalistes. Le mémorandum accorde aussi au personnel de l’Education une indemnité de congé calculée en fonction du salaire de base mais aussi d’autres bonus. Entre temps, les enseignants poursuivent la grève, mécontents de l’offre proposée par le gouvernement.

Santé – Les syndicalistes de la Fédération « La Solidarité sanitaire » protestent aujourd’hui à Bucarest contre les salaires des infirmiers, des aides-soignants et des brancardiers, restés en dessous de la grille salariale de 2022. Par ailleurs, les policiers des pénitentiaires et les militaires en réserve se réunissent également devant le siège de la Représentation de la Commission européenne en Roumanie pour protester. La fédération des Syndicats de l’Administration nationale des Pénitentiaires dénonce l’ingérence de Bruxelles dans les affaires intérieures de la Roumanie. Elle accuse l’Exécutif européen de forcer le Parlement roumain à modifier la loi sur la retraite des soldats. Au cas contraire, Bruxelles menace Bucarest de supprimer l’octroi d’une enveloppe de 1,4 milliards d’euros, provenant des fonds européens.

UNITER – Le gala des Prix UNITER aura lieu le 12 juin, à Timisoara, capitale de la culture européenne en 2023. L’événement sera ouvert au public qui assistera donc, en direct, aux côtés des vedettes du théâtre roumain à la remise du trophée du meilleur spectacle de Roumanie. Le gala de cette année sera sous la forme d’un spectacle inspiré de la mode des années 1930. Parmi les artistes nominés figurent les comédiens Victor Rebengiuc et Claudiu Bleonţ, ou encore les metteurs en scène Silviu Purcărete et Radu Afrim.

Immobilier – Les Roumains s’avèrent parmi les citoyens étrangers les plus actifs sur le marché de l’immobilier espagnol, indique un rapport de l’Union des notaires d’Espagne. 10% des ressortissants roumains de ce pays détiennent un logement, selon la source citée. Durant le deuxième semestre de l’année dernière, l’Espagne a enregistré un nombre record de transactions immobilières. 50% des acheteurs roumains vivent en Espagne où ils ont acheté un logement pour ne plus payer des frais de location. Le reste de 50% des Roumains résident dans d’autres pays du monde, notamment en Roumanie et ils ont voulu investir dans l’immobilier. Les Roumains ont payé en moyenne, 1064 euros par mètre carré, tandis que les Marocains d’Espagne n’ont payé que 630 euros.

Croissance – La Roumanie a enregistré une croissance économique de 2,3% au premier trimestre de l’année courante, par rapport à la même période de 2022, selon des données rendues publiques jeudi par l’Institut national de la Statistique. Le PIB estimé a dépassé les 312 milliards de lei, soit 62 milliards d’euros. La hausse du PIB a été provoquée entre autres, par le commerce en détail, la réparation et la maintenance des autos et des motos, le transport et le dépôt des produits et les travaux dans le Bâtiment. Selon les estimations de la Banque Mondiale, le PIB de la Roumanie devrait enregistrer une avancée de 2,6%. Le FMI a révisé à la baisse les prévisions de la croissance de l’économie roumaine en 2023, de 3,1 à 2,4%.

Défense – Le chef du commandement de l’armée des Etats Unis en Europe, le général Christopher G. Cavoli et le chef de l’Etat major de la défense de Roumanie, le général Daniel Petrescu sont les organisateurs de la Conférence des chefs de la défense d’Europe centrale ces jeudi et vendredi à Bucarest. Y participent les chefs de la Défense de Bulgarie, République Tchèque, Croatie, Pologne, Slovaquie, Slovénie et Hongrie. Y participent également neuf commandants des structures de la Garde nationale des Etats Unis, précise le ministère de la Défense de Bucarest. A l’ordre du jour de la Conférence figurent des thèmes relatifs aux défis sécuritaires. Elle vise à intensifier les relations de coopération militaire pour assurer la stabilité dans la région.

Etude – Le plus grand danger pour les enfants de Roumain serait l’utilisation excessive de la technologie et d’Internet, affirment les parents roumains, selon une étude réalisée par la compagnie Reveal Marketing Research. Selon la même recherche, l’excès d’écrans et la violence dans les médias comptent également parmi les dangers auxquels se confrontent les petits. La sécurité physique, accidents et autres blessures figure également parmi les dangers potentiels identifiés par les parents. Côte mesures de protection visant à mettre les enfants à l’abri des dangers, les parents de Roumanie ont mentionné les conversations et l’éducation sur la sécurité en ligne ainsi que la réduction du temps passé sur internet. Enfin, les parents affirment que les petits devraient passer plus de temps en plein air, ils devraient être constamment surveillés et que des filtres de contenu devraient être appliqués à leur accès Internet. L’étude a été réalisée en ligne, du 22 au 26 mai sur un échantillon de 1007 personnes de plus de 18 ans, dont 837 parents.

Météo – Ciel couvert aujourd’hui sur le centre, le nord et l’ouest de la Roumanie, ainsi que sur le relief, où des pluies et des orages sont attendues. Les quantités d’eau dépassent les 15 à 20 litres par mètre carré et des orages accompagnés de grêle sont également possibles. Le ciel est variable, plutôt bleu sur le reste du territoire et des pluies à verses isolées sont possibles sur le sud et l’est. Les maxima vont de 21 à 29 degrés. 24 degrés en ce moment à Bucarest.

8 June 2023
Les avertissements de la Commission européenne

La Commission européenne tire à nouveau la sonnette d’alarme au sujet de la situation économique de la Roumanie, actuellement l’unique Etat de l’UE visé par une procédure de déficit excessif, à cause des évolutions d’avant la pandémie. Ces propos figurent dans les recommandations générales fiscales, financières et économiques pour chaque Etat membre récemment publiées par l’Exécutif communautaire. Pourtant, celui-ci ne souhaite pas déclencher de nouvelles procédures de déficit excessif pour la période à venir, a annoncé le vice-président de l’exécutif européen, Valdis Dombrovskis. Il a quand même précisé que les critères d’encadrement dans les limites d’endettement et de déficit seraient réévaluées cet automne et au printemps prochain.

La Commission vérifie surtout si les Etats-membres respectent les recommandations du semestre européen, a-t-il encore précisé, ajoutant que les investissements devraient absolument être doublés par un contrôle rigoureux des dépenses courantes. Pour ce qui est de la Roumanie, le responsable européen a rappelé que son déficit pour l’année dernière était conforme aux recommandations du Conseil et, par conséquent, la procédure serait mise en attente. Mais étant donné que les risques pour l’année prochaine sont substantiellement plus élevés, il faut redoubler d’efforts pour atteindre les objectifs, a dit Valdis Dombrovskis. Aux dires des responsables de Bruxelles, la Roumanie dépense plus d’argent qu’elle ne possède et l’année prochaine elle devrait faire baisser son déficit en-dessous de la barre des 3 % du PIB.

L’exécutif communautaire recommande au gouvernement roumain de réviser à la baisse les mesures de soutien économique en vigueur jusqu’à la fin 2023 et d’utiliser les économies qui en résultent pour réduire le déficit public. Une autre recommandation faite par la Commission vise à assurer une gouvernance efficace et à consolider la capacité administrative afin de permettre la mise en place constante et rapide du Plan national de relance et de résilience. La Roumanie dispose donc de six mois pour résoudre plusieurs aspects identifiés par la Commission européenne concertant les jalons du Plan national de relance et de résilience, qu’elle n’a pas réalisés correctement jusqu’ici. A Bucarest, la secrétaire d’Etat du ministère des investissements et des projets européens, Carmen Moraru, a expliqué qu’il s’agit de bloquer uniquement l’argent destiné à certains projets et non pas l’ensemble du montant de 2,8 milliards d’euros de la deuxième tranche de financement alloué dans le cadre du Plan national de relance et de résilience.

Pour ce qui est de l’état actuel de la mise en œuvre du programme, Carmen Moraru a dit qu’à présent les contrats de financement s’élevaient à quelque 26 millions d’euros, ayant pour bénéficiaires les ministères du Développement et des Transports, mais aussi ceux de l’Education nationale et de l’Environnement. Tous ces ministères ont déjà lancé des projets importants. (Trad. Alex Diaconescu)

25 May 2023
Retrospectiva săptămânii 09.04 – 15.04 2023

Reuniune CSAT la București

România va cumpăra avioane de luptă de ultimă
generaţie, F-35. Decizia a fost luată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării,
care a analizat riscurile de securitate din regiunea Mării Negre. Aceste
avioane americane de ultimă generaţie sunt dotate cu o gamă largă de senzori
avansaţi, pot schimba informaţii criptate în timp real, atât cu platforme
aeriene, cât şi cu sisteme de apărare cu baza la sol. Intenţia achiziţionării
avioanelor de vânătoare F-35 fusese anunţată de anul trecut de către
preşedintele Klaus Iohannis, ca parte a procesului de modernizare a forţelor
armate aeriene. Agenda reuniunii CSAT s-a concentrat şi pe situaţia de securitate
din regiunea Mării Negre, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Membrii Consiliului au
stabilit că reperul fundamental de acţiune rămâne cel al asigurării securităţii
naţionale. Ei au decis că România trebuie să asigure, în continuare, sprijinul
necesar pentru partenerii vulnerabili din regiune. Este vorba, în primul rând,
despre Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). După Ucraina, acest
stat este cel mai expus agresiunilor şi presiunilor ruseşti, fiind ţinta unor
acţiuni hibride de destabilizare de o intensitate şi o complexitate fără
precedent.

Securitatea în zona Mării Negre, în atenție la
București

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că Bucureştiul devine, din nou,
capitala internaţională a diplomaţiei prin organizarea primei Conferinţe
privind securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea şi
a unei noi reuniuni a Trilateralei România – Republica Moldova – Ucraina. Totodată,
șeful diplomaţiei române a reiterat condamnarea războiului dus de Federaţia
Rusă în Ucraina. Organizată de Ministerul de Externe şi cel al Apărării din
România, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării din
Ucraina, în parteneriat cu Centrul pentru Strategii de Apărare al Ucrainei,
conferinţa este primul eveniment de asemenea amploare dedicat Mării Negre
co-organizat de cele două ţări, sub egida Platformei Internaţionale Crimeea. În
ceea ce privește agenda Trilateralei România – Ucraina – Republica Moldova,
dezbaterile au vizat situaţia de securitate din regiune, presiunile exercitate
de Rusia împotriva Republicii Moldova, sprijinul NATO şi al UE pentru Ucraina
şi Republica Moldova. Tot pentru convorbiri consacrate situaţiei de
securitate din regiunea Mării Negre s-a aflat în România, de luni până vineri,
și preşedintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer. El a discutat cu ministrul
de externe, Bogdan Aurescu, despre pregătirea summit-ului de la Vilnius din
luna iulie şi implementarea deciziilor reuniunii aliate de la Madrid, iar la
sediul MApN a avut convorbiri cu ministrul apărării, Angel Tîlvăr, şi cu şeful
Statului Major, generalul Daniel Petrescu. În programul din România al
preşedintelui Comitetului Militar al NATO au fost incluse vizite la comandamentele
aliate dislocate în Bucureşti şi Sibiu (centru), la grupul de luptă NATO dispus în zona Cincu (centru) şi în Baza
Aeriană Mihail Kogălniceanu (sud-est).

Comisarul european pentru Piaţa Internă,
Thierry Breton, în România

Comisarul european pentru Piaţa Internă,
Thierry Breton, a făcut, în
această săptămână, o vizită în România. El s-a întâlnit cu premierul Nicolae
Ciucă, cu care a discutat despre rolul României în consolidarea capacităţii de
apărare europene şi despre sprijinul pentru Ucraina şi Republica Moldova. Comisarul
Thierry Breton a salutat
alocarea de către România a 2,5% din PIB pentru apărare, mai ales în actualul
context de securitate. De asemenea, oficialul european a vizitat, împreună
cu ministrul Economiei, Florin Spătaru, două fabrici de echipamente militare.
România se numără printre cele 11 ţări identificate de Comisia Europeană în
care există companii din industria de apărare ce şi-ar putea majora capacitatea
de producţie pentru a sprijini Ucrainaˮ, a declarat comisarul european pentru Piaţa
Internă, Thierry Breton. La
rândul său, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a afirmat că s-a vorbit despre
sprijinul european pe care industria românească îl poate obţine, în aşa fel
încât să poată contribui la efortul de reconstrucţie a Ucrainei.

FMI a redus prognoza de creştere a economiei
româneşti

Fondul Monetar Internaţional a redus prognoza de
creştere a economiei româneşti, în acest an, de la puţin peste trei procente,
cât estima în toamnă, la 2,4%. Conform noilor calcule ale instituției
financiare, date publicităţii marți, la anul, creşterea ar urma să fie de 3,7%.
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI se aşteaptă ca România să înregistreze, în
acest an, un nivel de 10,5%, după 13,8 anul trecut. Ritmul de creştere a
preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când ar urma să se situeze
sub pragul de 6%.

Ultimele pregătiri de Paște

Pentru creștinii ortodocși, majoritari în România,
și cei greco-catolici, luni, a început Săptămâna Patimilor, care este și ultima
săptămână a Postului Paștelui. În biserici, s-au ținut slujbe prin care s-a făcut
pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe pământ, înainte de Răstignirea și
Învierea Lui, iar pelerini şi grupuri organizate din România au ajuns la locurile
sfinte din Ierusalim, Nazareth şi Betleem pentru slujba din Noaptea de Înviere.
Pe de altă parte, un studiu realizat de Reveal Marketing Research şi-a propus
să afle mai multe detalii despre cum se pregătesc românii în aşteptarea
sărbătorilor de Paşte. 71% dintre aceștia urmează să îşi petreacă Paştele în
familie, cu partenera sau partenerul de viaţă. Petrecerea sărbătorii împreună
cu grupul de prieteni este menţionată într-o mai mare măsură de tineri cu
vârste cuprinse între 18-24 ani. În ceea ce priveşte interesul pentru tradiţii
şi obiceiuri de Paşte, 78% dintre respondenți intenţionează să meargă la slujba
de Înviere, iar 45% obişnuiesc să postească. În toiul pregătirilor de Paşte,
64% dintre români intenţionează să cumpere cadouri celor dragi,
înregistrându-se o descreştere semnificativă faţă de anul 2019, când 8 din 10
şi-au manifestat această dorinţă.

15 April 2023
Piața Unică Europeană aniversează 30 de ani

Piața unică este motorul societății și economiei Uniunii Europene. Reducerea în continuare a barierelor și integrarea, în special, în ce privește serviciile, sunt esențiale pentru ca piața unică să se mențină principalul motor al competitivității Uniunii. În contextul geopolitic actual, blocul comunitar se află într-un moment decisiv pentru reușita dublei sale tranziții verzi și digitale și pentru menținerea atractivității sale pentru întreprinderi.

Confruntându-se cu un război în apropierea sa imediată, cu prețuri volatile la energie și ținând cont de investițiile masive în tehnologii curate la nivel mondial, Europa trebuie să își intensifice eforturile, a îndemnat președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Aceasta a adăugat că piața unică a fost principalul nostru atu pentru a aduce prosperitate cetățenilor și întreprinderilor, dar și pentru a ne ajuta să facem față crizelor precum pandemia, schimbările climatice sau consecințele economice ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Putem fi mândri de acest lucru și trebuie să facem tot posibilul ca piața unică să-și păstreze și să-și consolideze forța.

De asemenea – a mai spus Ursula von der Leyen -, trebuie să ne asigurăm că avem cadre administrative și de reglementare care răspund nevoilor întreprinderilor. În viitor, vom fi ghidați de o serie de indicatori-cheie de performanță, care ne vor putea spune dacă economia Europei devine cu adevărat mai productivă și mai competitivă. Pentru că doar ce se măsoară se și realizează, a conchis şefa Executivului European.

Piața unică este mult mai mult decât un simplu cadru juridic sau o piață. Este un spațiu al libertății, progresului, oportunității, creșterii, prosperității comune, rezilienței și totodată un mijloc de proiecție geopolitică. Cu 440 de milioane de cetățeni, 23 de milioane de întreprinderi și reprezentând 15 % din PIB-ul mondial, este cel mai mare spațiu de piață unică integrată din lume, deși rămâne una dintre cele mai orientate spre exterior. Piața unică este principalul atu al Uniunii Europene și vectorul competitivității sale. De peste 30 de ani, a contribuit la îmbunătățirea vieții cetățenilor, a facilitat activitatea întreprinderilor și a adus beneficii economice substanțiale prin creșterea PIB-ului european cu 9% și reprezintă totodată vehiculul care însoțește și asigură tranziția verde și digitală a Europei.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 24,03,2023

24 March 2023
11.03.2023

Visite en Bulgarie – Le président roumain Klaus Iohannis se rendra la semaine prochaine en Bulgarie pour des pourparlers avec son homologue de Sofia, Rumen Radev au sujet de l’adhésion à l’espace Schengen de libre circulation européenne. Klaus Iohannis a assuré à plusieurs reprises que la Roumanie n’était pas une source de migration ni un pays de transit. Entre temps, la Bulgarie redouble d’efforts pour sécuriser la frontière avec la Turquie, en coopération non seulement avec les autorités européenne mais aussi avec celles d’Ankara. Le ministre bulgare de l’Intérieur, Ivan Demergiev a expliqué que les participants à la réunion du Conseil européen n’avaient pas accepté l’idée de la construction d’un mur de protection, mais que l’Europe pourrait fournir des équipements tels des drones et des radars et renforcer la présence Frontex sur le terrain. Rappelons-le, le 8 décembre 2022, lors du Conseil JAI à Bruxelles la Roumanie s’est vue refuser l’admission à l’Espace Schengen de libre circulation européenne, à cause de l’opposition de l’Autriche et des Pays-Bas. Alors que les responsables autrichiens ont voté contre, ceux des Pays-Bas ont décidé d’accepter une éventuelle adhésion de la Roumanie, mais non pas de la Bulgarie. Les deux pays sont pourtant candidates à Schengen dans le cadre du même dossier. A présent, la Roumanie et la Bulgarie remplissent toutes les conditions d’adhérer à Schengen.

Investissements – Les investissements nets dans l’économie roumaine se sont élevées en 2022 à plus de 30 millions d’euros, en hausse de 8,5% par rapport à l’année précédente, affirme le premier ministre Nicolae Ciucă. Selon lui, cette situation prouve l’impact positif dans l’économie réelle des mesures entreprises par l’actuel gouvernement. Les investissements dans le développement, écrit sur Facebook, le chef de l’Exécutif de Bucarest contribueront à la conservation des emplois tout en générant de nouveaux, alors que sur le long terme ils contribueront à la majoration des revenus. D’autres chiffres publiés par l’Institut national de la statistique qui de l’avis du chef du gouvernement roumain illustrent le succès de l’économie roumaine en 2022 sont la progression du PIB de 4,8%, les investissements étrangers directs de 11, 3 milliards d’euros, une absorption des fonds européens de 73% et des exportations de 85 milliards d’euros. Par ailleurs, la dette publique de la Roumanie a baissé à 47,2% du PIB au mois de décembre 2022. Les investissements publics devraient s’élever en 2023 à 7,2% du PIB.

Japon – Le gouvernement roumain a approuvé la création d’un Institut culturel roumain à Tokyo. Le porte parole du gouvernement, Dan Carbunaru, a expliqué pourtant que d’autres postes dans les instituts culturels roumains du monde n’ont pas été approuvés. L’inauguration d’un ICR à Tokyo, dans le sillage de la signature du partenariat stratégique bilatéral contribuera au renforcement de la visibilité de la Roumanie dans l’espace Nippon et à la dynamisation des échanges culturels et scientifiques, par la promotion des informations relatives à la vie culturelle et académique de la Roumanie, lit-on dans un document gouvernemental. A présent l’unique représentation de l’Institut culturel roumain en Asie du sud-est est à Pékin en Chine, entité inauguré en 2015.

Moldova – L’administration du président américain Joe Biden offrira à la République de Moldova 300 millions de dollars d’assistance dans le secteur énergétique et partagera des informations avec ce pays, que la Russie tente de destabiliser, a annoncé la Maison Blanche. Le porte parole en charge de la sécurité nationale, John Kirby, a déclaré que même si aucune menace réelle à l’adresse de la République de Moldova n’était observé, les Etats Unis soupçonnent que la Russie cherche à affaiblir ce petit pays et d’y orchestrer une insurrection avec pour but d’y installer un gouvernement favorable à Moscou. Washington fait confiance aux institutions de Chisinau et dans leur capacité de répondre à ces menaces, a déclaré le responsable américain. Et à lui d’ajouter « Nous continuerons à leur fournir un soutien important ». Des protestes antigouvernementaux et contre la présidente Maia Sandu, organisées notamment par le parti pro-russe Şor, se déroulent périodiquement dans la capitale moldave depuis plusieurs semaines.

Météo – Le vent est au rendez-vous presque partout en Roumanie, alors que les températures sont à la baisse sur l’ouest, le nord-ouest et partiellement sur le centre. Le temps demeure doux pourtant sur le reste du territoire. Il pleut pourtant sur la majorité des régions et des précipitations mixtes : pluie/neige sont signalées en montagne. Les maxima vont généralement de 8 à 18 degrés. 14 degrés sous un ciel de plomb actuellement à Bucarest.

11 March 2023
Creaștiri cabaia mari PIB

Tru 2022, un an multu complicat la nivel global ditu perspectivă economică şi socială, ama şi di securitate și stabilitate, România nregistră ună creaştiri record a Produsului Intern Brut. Easti zborlu di 49 di miliardi di euro andicra di 2021, di la aproapea 240 la aproapea 290 di miliardi di euro, uidisitu cu Comisia Naţională di Strategie şi Prognoză. Instituția estimează tră aestu an ună ayăliseari a creastirillei economiillei la 2,8%, di la 4,9 procente tru anlu precedentu și ună scădare semnificativă a ratei inflaţiillei la 8% până la inşita-a anlui, di la 16,4 procente tru 2022. Di asemenea, tru prognoza di iarnă, publicată joi, Comisia anticipează că expansiunea consumului ar urma să trucetinească la 2,4% di la 4,6 procente. Nica s’lugurseaşti, tră 2024, un avans a PIB di 4,8% şi ună inflaţie tru scădere semnificativă la 3,7%. Pritu aestă creaştiri a PIB tru 2022 – cari easti ma mari andicra di atea ditu atelli ditu soni doi ani ninti di anul 2022 cumulaţi – România alăxi turlia di motor economic, mea tricu di unu ayălisitu ditu perioada pandemiillei di COVID-19, la unu sustenabil, thimilliusitu pi stimuli economiţ, spuni ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. El exighisi că, tru añilli precedenţă, gaeretea guvernamentală eara anvărliga di 2% ditu PIB, kiro tru cari tru 2022 efortul direct fu di 6% ditu PIB, la cari s’adavgă creditlu fiscal di 4,7%. Adrian Câciu cundille că tru modelu di creaştiri economică tru aesti ditu soni dauă trimestre “s’inversează niscănti zone di direcţie economică – creaştirea ahurheaşti tra s’anvărtuşeadză pi formarea brută di capital fix, aţea ţi easti primlu semnu că ahuhrimu s’intrămu tru dizvoltari sustenabilă, tru noima tru cari dezvoltarea s’faţi pi partea di investiţii ahâtu publiţi, câtu şi privati”.

Ti rolu prioritar a investițiilor zbură și premierul Nicolae Ciucă, sumliniinda că avea ună activitate niacumtinată pi livelu a cafi unlui minister, pi livelu ali economie româneşti. “Şi, ia, spuni premierlu, avem aestă creaştiri di 49 di miliardi di euro cari nă asiguripseaşti că avem căbilea s’mutrimu cu pistipseari cătră mediul antreprenorial ditu România, să-lli dămu tut ţi easti ananghi aţea turlie tra s’poată si s’profileadză cât ma ghini emu tru văsilie, emu pi păzarea europeană, pi păzarea externă”. Pi ningă investitiili xeani, un rol important tră economia românească lu avu hairlatica ti amintari a fondurilor europene, cundille Nicolae Ciucă, anda adusi aminti că zburămu di 11,3 miliardi di euro intrate tru văsilie tru 2022 pritu aestu mecanism comunitar. Tră 2023 datele di la Comisia Naţională di Prognoză suntu, tut aşi, pozitivi nica spusi premierul. “Ma ştimu contextul economic tru cari analiştii şi specialiştii ditu domeniu zburăscu ti ună decelearari, ti ună scădeare a creastirii economice şi, nu di puţăne ori, să zbură ti intrarea tru recesiune tru anlu 2023, cu tuti aestea economia a Româniillei ari ună prognoză favorabilă, tru cari s’estimează că va s’avemu ună creastire di 2,8%”, adusi aminti Nicolae Ciucă.

Autoru: Corina Cristea

Armânipsearia: Taşcu Lala

27 January 2023
27.01.2023

Ministres – Le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, s’est
entretenu ce vendredi à Sibiu (centre) avec son homologue néerlandais, Wopke
Bastiaan Hoekstra. Les discussions ont porté en priorité sur l’adhésion de la
Roumanie à l’espace Schengen et sur les démarches en cours pour faire avancer
ce dossier important. L’occasion pour Bogdan Aurescu de réaffirmer que
l’adhésion de la Roumanie « contribuera au renforcement de la sécurité de
l’ensemble de l’UE et rendra l’UE encore plus crédible ». A son tour, son
homologue néerlandais a réitéré l’engagement des Pays-Bas face au renforcement
de la posture alliée de dissuasion et de défense sur le Flanc est de l’OTAN,
dans le contexte de l’agression russe en Ukraine, en déployant des troupes au
Groupement tactique de l’Alliance basé en Roumanie. Les relations bilatérales
roumano-néerlandaises ont également figuré à l’agenda des pourparlers de Sibiu.
Cette rencontre a eu lieu dans le contexte de la visite du ministre néerlandais
en Roumanie pour des consultations politiques, à Bucarest, en format trilatéral
Roumanie – Pays-Bas – France, cette dernière étant représentée par la cheffe de
la diplomatie française Catherine Colonna. Avant les pourparlers, les trois
ministres ont visité les troupes de leurs pays respectifs stationnées à la base
militaire de Cincu (centre). A Bucarest Mme Colonna doit être également reçue
par le président roumain Klaus Iohannis et par le premier ministre Nicoale
Ciuca.

PIB – En 2022, le PIB de la Roumanie a augmenté de
49 milliards d’euros par rapport à 2021, en passant de 240 à près de 290
milliards d’euros, selon la Commission Nationale de la Stratégie et de la
Prospective. Pour cette année, on
s’attend à ce que l’économie roumaine avance de 2,8 %, à comparer avec les 4,9
% de l’année dernière. On table également sur la baisse du taux d’inflation de
16,4 % en 2022 à 8 % en 2023 et sur un ralentissement de la consommation. Ces
données publiées jeudi dans le rapport d’hiver de la Commission mentionnée, ne
sont pas trop différentes par rapport à celles d’automne denier.

Viroses – Le
nombre des infections respiratoires est à la baisse en Roumanie, fait savoir
l’Institut national de santé publique. Par rapport à la semaine dernière, cette
semaine il y a eu un quart de moins d’infections rapportées, soit quelque 103
000, dont environ 5 000 cas de grippe.

Ukraine – Jeudi,
l’Ukraine a été cible de nouveaux bombardements des forces russes, qui ont fait
au moins 11 morts et 11 blessés, causant aussi des coupures de courant. C’était
le lendemain de la décision des Etats Unis et de l’Allemagne d’envoyer des
chars modernes de combat à Kiev. Pour sa part, le président ukrainien Volodymyr
Zelensky a demandé de nouvelles sanctions contre la Russie et davantage d’armes
pour Kiev, après ces attaques. Washington
livrera à l’Ukraine la version moderne et « plus létale » du char Abrams,
alors que plusieurs Etats européens y enverront des chars allemands Léopard. Pour
rappel, après une série d’échecs militaires au sol à la fin de l’été et au
début de l’automne dernier, Moscou a commencé en octobre dernier à attaquer
régulièrement les transformateurs et les centrales électriques de l’Ukraine,
laissant à chaque fois des millions de civils dans le noir et dans le froid.

Holocauste -
La Journée internationale de la commémoration des victimes de l’Holocauste est
marquée chaque année le 27 janvier, aux termes de la résolution adoptée par
l’ONU en 2005. Pour rappel, le 27 janvier 1945 les forces alliées avaient
libéré le plus grand camp de concentration nazi, celui d’Auschwitz-Birkenau
en Pologne. Selon les historiens, par l’Holocauste, le régime de l’Allemagne
naziea causé la mort de 6 millions de
Juifs européens et de millions de personnes d’autres nationalités. A l’occasion
de la Journée internationale de la commémoration des victimes de l’Holocauste,
des événements sont organisées chaque année au siège de l’ONU de New York et
aux bureaux de l’organisation du monde entier. Pour rappel, en 2022,
l’Assemblée générale des Nations Unies a adopté une résolution proposée par
Israël, appelant tous les pays du monde à lutter contre la négation de
l’Holocauste et contre l’antisémitisme, notamment sur les réseaux sociaux.

Météo – L’hiver
s’est finalement installé en Roumanie. Le temps est morose et des précipitations
sont signalées sur la plupart du territoire. Des alertes jaunes à la neige, à
la pluie et au gel concernent plusieurs régions. Les montagnes sont sous la
neige et le vent y souffle avec 70 km/h par endroits. Sur le reste des régions
les précipitations sont plutôt sous forme de giboulée et de neige. La météo ne
changera pas jusqu’à la fin de la semaine. Les maxima de ce vendredi vont de -1
à 7 degrés. Temps morose à Bucarest aussi, qui était sous la neige ce matin. Au
cours de la journée les précipitations se sont transformées en pluie et
giboulée et le vent est assez fort aussi. 0 degrés à midi dans la capitale.

Tennis – A Melbourne, le duo roumano-ukrainien Gabriela
Ruse/Marta Kostiuk s’est incliné devant les Tchèques Barbora Krejcikova et
Katerina Siniakova, dans les demi-finales de l’épreuve de double dames de
l’Open d’Australie, le premier tournoi du Grand Chelem de l’année. Toutefois,
pour Gabriela Ruse/Marta Kostiuk il s’agit de la meilleure performance dans un
tournoi du Grand Chelem.

27 January 2023
Creștere semnificativă a PIB

În 2022, un an foarte complicat la nivel global din perspectivă economică şi socială, dar şi de securitate și stabilitate, România a înregistrat o creştere record a Produsului Intern Brut. Este vorba de 49 de miliarde de euro faţă de 2021, de la aproximativ 240 la aproape 290 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Instituția estimează pentru acest an o încetinire a creşterii economiei la 2,8%, de la 4,9 procente în anul precedent și o scădere semnificativă a ratei inflaţiei la 8% până la sfârşitul anului, de la 16,4 procente în 2022. De asemenea, în prognoza de iarnă, publicată joi, Comisia anticipează că expansiunea consumului ar urma să încetinească la 2,4% de la 4,6 procente. Se mai estimează apoi, pentru 2024, un avans al PIB de 4,8% şi o inflaţie în scădere semnificativă la 3,7%. Prin această creştere a PIB în 2022 – care este mai mare decât cea din ultimii doi ani înainte de anul 2022 cumulaţi – România a schimbat tipul de motor economic, trecând de la unul ‘lent’ din perioada pandemiei de COVID-19, la unul sustenabil, bazat pe stimuli economici, spune ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. El a explicat că, în anii precedenţi, efortul guvernamental era în jur de 2% din PIB, în timp ce în 2022 efortul direct a fost de 6% din PIB, la care se adaugă creditul fiscal de 4,7%. Adrian Câciu a menţionat că în modelul de creştere economică din ultimele două trimestre se inversează nişte zone de direcţie economică – creşterea începe să se consolideze pe formarea brută de capital fix, ceea ce este primul semnal că începem să intrăm în dezvoltare sustenabilă, în sensul în care dezvoltarea se face pe parte de investiţii atât publice, cât şi private.

La rolul prioritar al investițiilor s-a referit și premierul Nicolae Ciucă, subliniind că a existat o activitate susţinută la nivelul fiecărui minister, la nivelul economiei româneşti. Şi, iată, spune premierul, avem această creştere de 49 de miliarde de euro care ne asigură că avem posibilitatea să privim cu încredere către mediul antreprenorial din România, să îi acordăm tot ceea ce este necesar astfel încât să poată să se profileze cât mai bine atât în ţară, cât şi pe piaţa europeană, pe piaţa externă. Alături de investițiile străine, un rol important pentru economia românească l-a avut eficiența absorbției fondurilor europene, a mai punctat Nicolae Ciucă, amintind că vorbim de 11,3 miliarde de euro intrate în țară în 2022 prin acest mecanism comunitar. Pentru 2023 datele de la Comisia Naţională de Prognoză sunt, de asemenea, pozitive, a mai spus premierul. Ținând cont de contextul economic în care analiştii şi specialiştii din domeniu discută de o decelerare, de o scădere a creşterii economice şi, nu de puţine ori, s-a vorbit despre intrarea în recesiune în anul 2023, totuşi economia României are o prognoză favorabilă, în care se estimează că vom avea o creştere de 2,8%, a amintit Nicolae Ciucă.

RadioRomaniaInternational · Creștere semnificativă a PIB – 27.01.2023

27 January 2023
13.12.2022

Schengen – Le Parlement européen doit débattre aujourd’hui de la situation créée par le véto à l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen exprimé par l’Autriche dans le cadre du Conseil des Affaires Intérieures, sujet présent à l’ordre du jour suite au vote des plus grands groupes politiques du législatif communautaire. Hier, le chef de la diplomatie de Bucarest, Bogdan Aurescu, a rencontré à Bruxelles le ministre fédéral en charge des Affaires européennes et internationales de l’Autriche, Alexander Schallenberg, à la demande du côté autrichien. A cette occasion, Bogdan Aurescu a précisé que Bucarest utiliserait tout les moyens disponibles pour débloquer la situation et a ajouté qu’il était nécessaire d’identifier une solution constructive. Le ministre roumain a démontré à nouveau que les informations du côté autrichien visant une possible implication de la Roumanie dans le flux migratoire illégale vers l’Autriche ne correspondent en aucune manière aux les statistiques réalisées par les agences européennes en charge des frontières. Les autorités autrichiennes ont mentionné ne pas agréer la feuille de route proposée par la Commission européenne relative à la gestion de la migration, puisqu’elle ne serait qu’un premier pas. A Bucarest, le président Klaus Iohannis a déclaré lundi dans la soirée dans le cadre de ses premières déclarations publiques après le rejet de l’adhésion que le véto exprimé par l’Autriche était injustifié et incompréhensible.

Autriche – Les entreprises appartenant au ministère roumain des Transports ont annoncé leur intention de transférer leurs fonds des comptes ouverts à la banque BCR, détenu par le groupe autrichien Erste. Le ministre des transports Sorin Grindeanu affirme que de nombreuses entreprises subordonnées à l’institution qu’il dirige ont trouvé des conditions meilleures à la banque roumaine CEC. Le coup d’envoi de ce processus a été donné par la Commission nationale d’administration routière qui doit rouler par le biais de la Banque centrale roumaine au moins 2,5 milliards d’euros par an. D’autres entreprises, telles les Chemins de fer, le port de Constanta ou la Compagnie des aéroports de Bucarest feront le même. « A mon avis c’est une bonne décision, vu que les conditions sont meilleures », affirme encore M Grindeanu. Après l’opposition de l’Autriche à l’adhésion de la Roumanie à l’espace Schengen de libre circulation européenne et la Fédération nationale des syndicats de l’Industrie alimentaire, Sindalimenta, a décidé de fermer ses comptes à la banque BCR. Fermiers, syndicats et hommes d’affaires ont annoncé boycotter les entreprises autrichiennes, y compris les stations d’essence OMV Petrom.

Inflation – En Roumanie, le taux annuel d’inflation a grimpé au mois de nombre de 15,3% à 16,8%. Selon les chiffres publiés aujourd’hui par l’Institut national de la statistique les produits alimentaires ont connu la hausse des prix la plus importante, de 22%, suivis par les marchandises non-alimentaires (16%) et par les services (près de 10%). Ces chiffres dépassent les prévisions sur l’inflation pour la fin de l’année, de 16,3% tel qu’énoncées le mois dernier par le gouverneur de la Banque centrale roumaine.

Budget – Les Commissions spécialisées du Parlement de Bucarest analysent le budget d’Etat et des assurances d’Etat pour 2023. Hier, à l’issue d’une journée de débats marathon, une grande partie des allocations budgétaires proposées par le gouvernement ont été approuvées. La défense bénéficiera d’une enveloppe sans précédent de 2,5% du PIB, censée permettre la poursuite des programmes de dotation de l’armée, et l’achat de systèmes de missiles sol-air Patriot et sol-sol Himars. Selon le gouvernement, le PIB devrait augmenter l’année prochaine de près de 3 % malgré un ralentissement de la croissance économique. Le cabinet table pourtant sur une meilleure collecte des taxes, sur la baisse de l’inflation et du chômage. C’est pourquoi le déficit devrait également baisser à 4,4% du PIB.

Etude – Les Roumains ont à l’heure actuelle trois grandes raisons d’inquiétude : l’inflation, l’invasion en Ukraine et le cout des services médicaux – selon une étude réalisée le mois dernier par une compagnie de consulte en management. La plupart des Roumains s’attendent à ce que les prix des produits de base augmentent le long de l’année prochaine. Par rapport aux autres Etats d’Europe, seuls les britanniques sont plus inquiets que les Roumains par la hausse des prix. Les Italiens, les Espagnols, les Français et les Allemands sont moins concernés par cet aspect.

Météo – Températures à la baisse en Roumanie, avec des maxima allant de -4 à 6 degrés. Le ciel est variable, couvert sur les Carpates orientales où il y a quelques chutes de neige. Des précipitations mixtes sont possibles sur l’extrême sud-est du pays. – Les Commissions spécialisées du Parlement de Bucarest analysent le budget d’Etat et des assurances sociales d’Etat pour 2023.

Suisse – Le président de la Confédération suisse, Ignazio Cassis, a declaré, à Bucarest que la Roumain devait faire partie de l’espace Schengen de libre circulation européenne, mais a mentionné aussi que l’Autriche était soumise à de grandes pressions migratoires, chose qui touche les ressortissants de ce pays. Cette pression migratoire, n’est pas due à la Roumanie, a précisé le responsable suisse dans le cadre d’une conférence de presse en compagnie du président roumain, Klaus Iohannis. L’évolution de la guerre en Ukraine, les mesures d’aide humanitaire à la population ukrainienne et les réfugiés, les implications du conflit sur le plan énergétique, ainsi que sur le plan de la sécurité amimentaire mondiale à figure à l’ordre du jour des pourparlers entre les deux responsables. La Suisse appèle au respect stricte de la Convention de Genève et soutient les efforts de la communauté internationale de documenter et de sanctionner les crimes de guerre, a souligné à cette occasion Ignazio Cassis.

13 December 2022
O nouă rectificare bugetară

Guvernul
de la București a aprobat, joi, a doua și ultima rectificare bugetară din acest
an. Banii acoperă cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionarea tuturor instituţiilor statului până la
finalul acestui an, cheltuielile de asistenţă socială, precum și plata
drepturilor salariale.

De asemenea, au fost redistribuite fonduri pentru
programele derulate la nivelul ordonatorilor principali de credite, cu impact
în economie şi în sprijinirea populaţiei şi a companiilor. Totodată, se asigură
finanţare pentru acordarea unui ajutor de stat producătorilor agricoli care au
înfiinţat culturi în toamna anului 2021, dar care au fost afectate de seceta
pedologică. Nu au fost uitate nici fondurile necesare pentru derularea
proiectelor europene. Cei mai mulţi bani primesc ministerele Finanţelor,
Muncii, Agriculturii şi Economiei. Mai puține fonduri merg, în schimb, la
ministerele Energiei, de Interne, Sănătăţii şi al Transporturilor.

Conform
prognozei macroeconomice de toamnă care stă la baza rectificării, veniturile
statului au crescut cu 500 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 100
de milioane de euro), la fel, însă, şi cheltuielile. Deficitul bugetar se
menține la 80,1 miliarde de lei (circa 16 miliarde de euro), diminuându-se
ușor, ca procent în PIB, de la 5,84 la 5,74%.

Ministrul Finanțelor, Adrian
Câciu, a mai precizat: ʺAcolo unde a fost necesar să suplimentăm
sume de bani am suplimentat, acolo unde nu s-au realizat angajamentele pe care
ordonatorii de credite şi le-au luat prin anumite capitole bugetare a trebuit
să facem restructurări de cheltuieli. Nu s-a ţinut cont de criteriul politic în
niciun caz.ʺ

Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă spune că
instituțiile de evaluare europene arată că România a înregistrat creștere
economică și pe cel de-al treilea trimestru al acestui an și că nu există
premize pentru intrarea într-o recesiune economică:

ʺSigur, suntem foarte
realiști, depindem foarte mult de tot ceea ce înseamnă contextul economic și
partenerii noștri economici. O parte dintre aceste probleme vor afecta și
economia românească. De aceea, avem nevoie în continuare de măsuri și decizii
prin care să continuăm să sprijinim investițiile, de prudență, de echilibru.ʺ

Nu vor fi uitați, însă, nici românii vulnerabili. În vizită în țară, premierul
Ciucă a anunţat că Guvernul va aloca între 800 şi 900 de milioane de euro, din
fonduri europene, acestor persoane, pentru a le ajuta să treacă cu bine peste
această iarnă, dar şi peste iarna viitoare. Banii vor fi acordați ca sprijin pentru plata energiei, a agentului
termic și a lemnelor de foc.

RadioRomaniaInternational · O nouă rectificare bugetară 18.11.2022

18 November 2022
Previzunile economice de toamnă

Economia României va încetini semnificativ anul următor potrivit previziunilor economice de toamnă ale Comisiei Europene care mai indică o creștere a PIB-ului de 5,8% în anul curent. În 2023, avansul va fi de numai 1,8%, iar pentru 2024 se estimează o creștere de 2,2%.

Creșterea galopantă a inflației, înăsprirea condițiilor financiare și urmările invaziei rusești din Ucrainei sunt principalii factori care duc la slăbirea economiei. Potrivit Executivului comunitar, inflația va atinge un nivel maxim abia la sfârșitul anului 2022 și că va rămâne la un nivel ridicat și pe parcursul anului următor, înainte de a scădea în 2024. Estimările mai indică un deficit public care va coborî până la 4,8 % în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creșteri semnificative a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei în PIB va rămâne constantă în următorii doi ani, în jur de 47,5%.

Documentul Comisiei Europene mai atrage atenția asupra indicatorilor macroeconomici care înclină către o evoluție negativă, principala cauză fiind întârzierile în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României ar putea reduce investițiile și creșterea economică.

La nivel Uniunii Europene, raportul Comisiei amintește că PIB-ul real a înregistrat un avans surprinzător în primul semestru prin creșterea cheltuielilor populației, în urma relaxării restricțiilor impuse în pandemie. Însă, previziunile nu sunt cele mai bune în ceea ce privește ultimele trei luni ale anului.

“Pe fondul incertitudinii ridicate, al presiunilor ridicate asupra prețurilor la energie, al erodării puterii de cumpărare a gospodăriilor, al unui mediu extern mai slab și al unor condiții de finanțare mai stricte, se preconizează că UE, zona euro și majoritatea statelor membre vor intra în recesiune în ultimul trimestru al anului, mai transmite Comisia Europeană. Chiar și cu un final de an mai slab, economia UE va avea în 2022 o creștere a PIB-ului real de 3,3 % , respectiv 3,2 % în zona euro.

Estimări privind evoluția PIB-ului în statele UE 2022-2024

Trendul descendent va continua și în 2023, iar estimările Executivului arată o stagnare a economiei UE, cu o creștere a PIB-ului de numai 0,3%, cu o revenire în 2024 când cele 27 de state membre ar acumula o creștere economică de cel puțin 1,5%. În privința inflației, se preconizează o pondere încă ridicată pentru 2023 (7,0 % în UE și la 6,1 % în zona euro), urmată de o scădere semnificativă în 2024 (3,0 % în UE 2,6 % în zona euro).

Există un grad mare de incertitudine pentru previziunile economice, mai subliniază Comisia Europeană, creat în cea mai mare parte de efectele războiului din Ucraina. Evouluția prețulurilor pe piața gazelor și riscul de penurie în sezonul rece reprezintă cele mai mari amenințări pentru economiile europene. În același timp, UE rămâne expusă în mod direct și indirect la noi șocuri asupra altor piețe de mărfuri care reacționează la tensiunile geopolitice.

Previziuni economice de toamnă – video subtitrat în limba română / Sursa: Comisia Europeană

14 November 2022