Radio România Internațional

Tag: PIB

CE propune mai multă flexibilitate privind cotele de TVA

Comisia
Europeană a propus un pachet legislativ care să le ofere statelor membre o mai
mare flexibilitate în stabilirea cotelor de taxă pe valoare adaugată. Noile
norme vor crea un mediu fiscal îmbunătăţit, care să ajute la
dezvoltarea firmelor mici şi mijlocii din Uniunea Europeană. Executivul european
vine cu aceste propuneri deoarece normele comune ale UE în materie de
TVA, convenite de toate statele membre în 1992, nu mai sunt de actualitate şi
sunt prea restrictive. In prezent, statele membre aplică cote reduse de TVA numai unui număr limitat de sectoare şi de produse, însă noile norme aduc
statelor membre o mai mare autonomie în materie de cote de TVA şi se
va ajunge la o mai mare egalitate între ţări în ceea ce priveşte unele dintre
excepţiile existente de la norme, cunoscute ca derogari cu privire la TVA.

Comisia Europeană abordează şi problema firmelor mai
mici care sunt afectate de costurile disproporţionate de asigurare a
conformităţii cu normele privind TVA. Întreprinderile
care efectuează tranzacţii comerciale transfrontaliere se confruntă cu costuri
de conformitate cu 11% mai mari faţă de cele care efectuează numai tranzacţii
comerciale la nivel naţional, firmele mai mici fiind cele mai afectate. Prin
urmare, Comisia propune să se permită mai multor firme să beneficieze de norme
mai simple în materie de TVA.

Iată ce a declarat Pierre Moscovici, comisarul
pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă: IMM-urile
reprezintă coloana vertebrală a economiei europene; acestea reprezintă peste
98% din toate întreprinderile din UE. Ele joacă un rol important în asigurarea
creşterii economice, a inovării, a creării de locuri de muncă şi a integrării
sociale în UE. Este prioritatea noastră să facem totul pentru ca acestea să se
dezvolte. Toate întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mică de 2
milioane euro pe an vor beneficia de facturi simplificate, obligaţii de
raportare simplificate şi obligaţii simplificate de contabilitate. Statele
membre îşi vor menţine flexibilitatea în stabilirea pragurilor
naţionale de scutire adaptându-şi sistemele în funcţie de propriile
nevoi.

Propunerile
legislative vor fi transmise Parlmentului European şi
Comitetului Economic şi Social European pentru consultare, iar apoi Consiliului
Uniunii Europene pentru adoptare.

Sistemul
comun privind taxa pe valoare adaugată are un important rol în cadrul pieţei
unice europene, generând peste o mie de miliarde de euro în 2015, adică 7% din
PIB-ul Uniunii Europene.

24 January 2018
Ratele de impozitare în ţările din UE

Sistemul de taxare în ţările
membre UE este stabilit de fiecare stat în parte, însă UE supravegheaza modul
în care se aplica legislaţia şi face recomandări acolo unde consideră că este
cazul. Danemarca este pe primul loc la colectarea de taxe – aprope 50% din PIB,
majoritatea din taxe indirecte. Bulgaria este pe ultimul loc, cu o pondere de
27,9% a taxelor in PIB, urmata de România şi Slovacia, la egalitate cu 28,3%

Uniunea Europeană nu are un rol
direct în colectarea impozitelor sau în stabilirea cotelor de impozitare, are
însă rolul de a monitoriza normele naționale în materie de impozitare pentru a
se asigura că sunt în concordanță cu anumite obiective ale politicilor europene, obiective cum ar fi promovarea creșterii economice, combaterea discriminării
în domeniul consumului, crearea de noi locuri de muncă, investiții. Nu toate
țările UE au o cotă unică de impozitare, mai mult, am putea spune că foarte
puține dintre ele au apelat la o cotă unică de impozitare .

De ce aceste
discrepanțe și care dintre modalitățile de impozitare este mai cota unică sau o
cotă progresivă?

Adrian Bența-consultant fiscal: Cotele de impozitare depind
foarte mult de obiectivle naționale și de modul în care poți să administrezi
taxele și impozitele. În statele de vest de obicei, cotele de impozitare sunt
progresive, în sensul că veniturile mici au foarte multe deduceri iar
veniturile mari sunt impozitate cu cote foarte mari ce pot atinge și 50%. Din
punctul de vedere al asigurărilor sociale atât vestul Europei cât și partea de
est a Europei se lovește de îmbătrânirea populației și de reducerea numărului
de salariații fapt pentru care asigurările sociale sunt relativ ridicate atât în
estul Europei cât și în vestul Europei. Din punctul de vedere al impozitării
profiturilor companiei într-adevăr în zzona aceasta de est România, Bulgaria,
Rusia, cunoaștem că există cote unice de impozitare iar în partea de vest de
exemplu Italia, Franța, Germania există cote progresive de impozitare. Avantajul
unei cote unice este că se colectează mai rapid taxele și impozitele iar zona
de evaziune fiscală iese la suprafață mai ușor pentru că de obicei se adoptă
cote reduse de taxare. Cotele unice cu rate reduse de taxare aduc mai puțini
bani la buget, sunt folosite în țările în care există o disciplină financiară
generalizată sau în zonele unde există evaziune fiscală. Cota unică combate
evaziunea fiscală și se aplică unde administrarea taxelor este greu de realizat. Cotele
progresive se aplică în statele de vest unde există o disciplină financiară și
unde administrarea fiscală este deja implementată cu succes de mai multe
decenii. Aici, cotele progresive fiind mai mari se strâng mai mulți bani la
buget și există cel puțin premise teoretice ca aceste țări să se dezvolte mai
bine decât țările în care există cotele unice.

15 January 2018
12.01.2018

Défense – Le gouvernement de Bucarest et la société américaine Général Dynamics viennent de signer ce vendredi un contrat d’achat de 227 transporteurs blindés Piranha pour l’armée roumaine. Aux termes du contrat, les 30 premiers véhicules seront produits par la société suisse Mowag, membre du groupe américain en Suisse, alors que le reste des véhicules seront produits en Roumanie. Le coût total de ce programme d’acquisitions s’élève à 895 millions d’euros. Les transporteurs Piranha sont destinés à l’infanterie, mais ils peuvent également servir dans des missions d’évacuation médicale, étant compatibles avec différents types d’armement. Cette année encore, le ministère de la Défense achètera 173 camions destinés au transport des militaires et du matériel. Ces deux contrats visent à remplacer une partie des véhicules blindés et des camions de l’armée roumaine vieux de plus de 3 décennies. L’achat de ces véhicules s’inscrit dans les démarches de moderniser les forces armées roumaines, démarches rendues possibles par un engagement de toutes les forces politiques d’allouer un budget de 2% du PIB à la défense pendant une décennie.

Statistiques – Durant le troisième trimestre de l’année 2017 le PIB de la Roumanie a augmenté de 8,8% par rapport à la même période de l’année 2016, selon les chiffres de l’Institut national de la statistique. Par rapport au 2e semestre de l’année 2017, le PIB a été de 2,6% supérieur au cours du troisième trimestre de l’année dernière. La Banque Mondiale a annoncé il y a deux jours qu’elle s’attendait à ce que la Roumanie rapporte en 2017 une croissance du PIB de 6,4%, face à 4,4% comme elle avait estimé en juin. En novembre 2017, la Commission nationale de la prévision a révisé à la hausse ses estimations sur la croissance économique de la Roumanie en 2017, à savoir de 5,6% à 6,1%. Le FMI a lui aussi révisé de 4,2% à 5,5% ses estimations relatives à l’évolution de l’économie roumaine en 2017. Ces résultats sont dus notamment aux politiques gouvernementales visant à encourager la consommation, politiques assez critiquées par les économistes.

Japonais – Le Premier ministre Shinzo Abe a quitté vendredi Tokyo pour une première visite d’un dirigeant japonais dans les trois pays baltes ainsi qu’en Bulgarie, Serbie et Roumanie, alors qu’il s’efforce de multiplier les soutiens à sa politique de fermeté envers la Corée du Nord, selon l’AFP. M. Abe, qui doit rencontrer les dirigeants de ces six pays, a également souligné qu’il serait accompagné de représentants de plus de 30 entreprises nippones. Le Japon cherche à renforcer sa présence dans cette région où la Chine développe rapidement des contacts. Les six pays visités font tous partie d’un groupe de 16 Etats d’Europe Centrale et Orientale et des Balkans qui tiennent avec Pékin un sommet annuel.

Handball – La sélection nationale masculine de handball de Roumanie rencontre aujourd’hui à Bolzano, en Italie, la sélection des Iles Féroé, dans le troisième groupe des préliminaires du Championnat du monde 2019, compétition accueillie par l’Allemagne et par le Danemark. Jeudi, la sélection de Roumanie, entraînée par l’Espagnol Xavier Pascual, a vaincu l’Italie, score 34-24. Samedi, les Roumains affronteront l’Ukraine. 13 équipes européennes participent au Championnat du monde. Trois y sont déjà qualifiées : la France (la championne en titre), et les pays hôtes – l’Allemagne et le Danemark.

Tennis – La joueuse de tennis roumaine Mihaela Buzarnescu a vaincu aujourd’hui l’Ukrainienne Lesia Ţurenko (43 WTA) sur le score de 6-1, 6-2, dans les demi-finales du tournoi WTA de Hobart, en Australie. Lundi, la Roumaine, qui entrera pour la première fois dans sa carrière dans le Top 50 WTA, affrontera en finale la Belge Elise Mertens (36 WTA). Lundi, c’est également le coup d’envoi de l’Open d’Australie, premier tournoi du Grand Chelem de l’année ; la Roumaine Simona Halep, n° 1 mondiale, en est la principale favorite. Elle jouera au premier tour contre une représentante du pays hôte, Destanee Aiava. Outre Simona Halep, la Roumanie aura cinq joueuses au tableau principal : Sorana Cîrstea (37e WTA), Irina Begu (40e WTA), Mihaela Buzărnescu (57e WTA), Monica Niculescu (85e WTA), Ana Bogdan (107e WTA), mais aussi un représentant dans la compétition de simple messieurs – Marius Copil (93e ATP).

12 January 2018
Retrospectiva săptămânii 17.12.2017 – 23.12.2017

28
de ani de la Revoluţia anticomunistă
din România

În România,
se desfăşoară, în aceste zile, manifestări comemorative în cinstea martirilor revoluţiei
anticomuniste din decembrie 1989, simpozioane, expoziţii, mese rotunde şi
concerte. La cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din
decembrie 1989 au fost oficiate slujbe de pomenire a celor care şi-au jertfit
viaţa pentru libertate. Şi Timişoara, primul oraş liber de comunism, îşi
cinsteşte eroii martiri. Acum 28 de ani, ei porneau revolta care a cuprins
toată ţara şi a dus la căderea regimului lui Nicolae Ceauşescu. Martori ai
acelor momente şi oameni simpli au mers în pelerinaj în câteva dintre locurile
importante ale Revoluţiei, iar sirenele au sunat în centrul oraşului pentru a
marca ziua victoriei. La Bucureşti, Senatul şi Camera Deputaţilor au organizat,
joi, o şedinţă solemnă dedicată împlinirii a 28 de ani de la Revoluţie. Într-un
mesaj, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că investigaţiile din Dosarul
Revoluţiei trebuie finalizate, iar crimele şi abuzurile din decembrie 1989 -
pedepsite, pentru ca victimelor să li se facă, în sfârşit, dreptate. Şeful
statului a mai spus că apărarea idealurilor Revoluţiei Române înseamnă apărarea
instituţiilor statului de drept şi a valorilor libertăţii şi democraţiei,
precum şi respectul pentru cetăţean.După patru zile de proteste, începute la Timişoara
în 16 decembrie 1989 şi soldate cu zeci de morţi şi răniţi, armata s-a alăturat
populaţiei, iar revoluţionarii au pus bazele primei platforme politice
democratice. Peste
1.000 de oameni au murit şi aproape 3.400 au fost răniţi între 16 şi 25
decembrie 1989 în România, singura ţară din Blocul Estic unde schimbarea
regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii comunişti au fost
executaţi.

Modificări pentru Legile Justiţiei

Contestate
vehement de opoziţia politică de dreapta de la Bucureşti şi de o parte a
opiniei publice, controversatele modificări pe care coaliţia la putere PSD-ALDE
a vrut să le aducă legilor Justiţiei au intrat în linie dreaptă, odată cu
adoptarea lor, în această săptămână, de către Senat, în calitate de cameră
decizională. Sute de magistraţi au ieşit în faţa instanţelor din Bucureşti şi
din mai multe oraşe ale României, în semn de protest faţă de acest proces, pe
care ei îl consideră netransparent. La fel cred şi românii care ies în stradă
în fiecare seară, de aproape un an, în faţa sediului guvernului, pentru a
protesta. Este vorba despre un pachet de trei legi – statutul magistraţilor, organizarea
judiciară şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Partidele de
guvernământ argumentează accelerarea discuţiilor din Parlament şi a adoptării celor
trei proiecte de acte normative prin faptul că ele nu au mai fost revizuite de
13 ani, au dat naştere la unele anomalii legate de cariera magistraţilor sau au
permis abuzuri din partea unor procurori şi judecători, care, la adăpostul
impunităţii, au dat verdicte infirmate, ulterior, la CEDO, ceea ce pus Statul
român în situaţia de a plăti despăgubiri uriaşe. Opozanţii reproşează, însă,
graba cu care s-a dorit adoptarea lor, lipsa de transparenţă din procesul de
elaborare a respectivelor acte normative, precum şi lipsa unei dezbateri temeinice,
pe măsura importanţei acestor legi. Preşedintele Klaus Iohannis a atenţionat
asupra consecinţelor pe care le vor genera modificările aduse în relaţia
României cu UE. Într-un
comunicat comun, ambasadele a şapte ţări – Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa,
Germania, Olanda şi Suedia afirmă că România a făcut, în ultimul deceniu,
progrese semnificative în ceea ce priveşte construirea unui parcurs şi
aplicarea unor reforme credibile în domeniul justiţiei. Cu toate acestea, se
spune în document, convingerea noastră este că legile adoptate recent privind
reforma justiţiei, în forma lor actuală, precum şi recentele amendamente
propuse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, riscă să pună în pericol
aceste progrese.

Bugetul anului 2018

După ce fuseseră adoptate, joi, pe articole, Proiectul bugetului de stat
şi cel al asigurărilor sociale de stat pe 2018 au ajuns, vineri,în plenul comun
al Parlamentului, unde au obţinut votul final. Bugetul pe 2018 este construit
pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1 procente, curs
mediu de 4,55 de lei pentru un euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614
lei (circa 565 euro). Deficitul bugetar este estimat la 2,97% din PIB, cu încadrare în ţinta
de deficit bugetar de sub 3%. Majoritatea bugetelor alocate instituţiilor
publice şi principalilor ordonatori de credite au trecut în forma propusă de
guvern, fiind acceptate puţine modificări de sume. Ministerele Culturii,
Transporturilor, Agriculturii şi Energiei sunt printre ordonatorii de credite
care au primit bani în plus. Guvernul susţine că 2018 are un buget generos,
centrat pe sănătate, educaţie şi infrastructură, în timp ce opoziţia îl
consideră unul de austeritate. Peste 4.000 de amendamente a depus opoziţia,
majoritatea vizând proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere şi
feroviare, costrucţia de creşe, grădiniţe şi spitale, dar şi pentru susţinerea
educaţiei, însă eforturile de a obţine sprijin pentru acestea a rămas fără succes.

23 December 2017
Bugetul 2018, în dezbatere

Proiectele bugetului de stat şi
al asigurărilor sociale au intrat, pe articole, în dezbaterea comisiilor
reunite de buget finanţe din Parlamentul de la Bucureşti, iar votul final este
programat pe 21 decembrie. Autorităţile se bazează pe venituri suplimentare de
aproape 31 de miliarde de lei (cca.6,6 miliarde euro), bani care ar urma să fie
împărţiţi între Sănătate, Educaţie şi Investiţii.

Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a precizat că bugetul
pentru 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie de 3,1%,
curs de schimb mediu de 4,55 lei pentru 1 euro şi o creştere a numărului mediu
de salariaţi cu 4,2%. În opinia sa, veniturile luate în calcul la construcţia
bugetului sunt realiste. Ionuţ Mişa: În
cursul anului 2017, pe zece luni de zile, comparativ cu anul 2016, avem o
creştere de venituri de 12,85 de miliarde. Deci, dacă vă raportaţi la această
creştere de venituri comparabilă cu anul anterior, nu cred că o să mai puteţi
spune că veniturile nu sunt sustenabile pentru viitor.

De cealaltă parte, reprezentanţii opoziţiei
susţin că bugetul este supraestimat pe partea de venituri. Florin Cîţu, senator
PNL: Propria mea estimare arată
că veniturile sunt supraestimate cam cu 8,6 miliarde de lei, 5 miliarde din
supraestimarea colectării la TVA, dar mai este o componentă în buget, care
supraestimează veniturile: contribuţiile sociale.

Ministrul finanţelor susţine că, pe lângă unele măsuri care conduc
la mărirea cheltuielilor, cum ar fi creşterile salariale, acordarea voucherelor
de vacanţă, creşterea salariului minim, a punctului de pensie şi a
indemnizaţiei sociale pentru pensionari, în buget sunt prevăzute şi decizii de
plafonare a cheltuielilor.

Opoziţia a depus aproape 4000 de amendamente, însă
cea mai mare parte a bugetelor ministerelor şi a ordonatorilor principali de
credite au plecat din comisiile de specialitate în forma propusă de Executiv.

Ministerului
Apărării Naţionale îi sunt alocaţi 2% din PIB, potrivit angajamentului asumat în
cadrul NATO de România. Ministerul Sănătăţii va avea anul viitor un buget mărit
cu 4,6% faţă de 2017, cea mai mare creştere fiind destinată cheltuielilor
salariale pentru personalul medical. La rândul său, bugetul Ministerului
Educaţiei va ajunge anul viitor la 3 procente din PIB, faţă de 2,9%, cât este
în prezent. Nu a fost uitat nici SRI, care în 2018 va primi sume mai mari cu 13
procente. Şi bugetul Ministerului de Interne a fost avizat favorabil, la fel
cel al Ministerului Dezvoltării Regionale, ultimul însă cu amendamente. UDMR a
propus majorarea cotei din impozitul pe venit, care este virat autorităţilor
locale, în condiţiile în care acesta se va diminua de la 16 la 10 procente,
începând cu 1 ianuarie 2018.

13 December 2017
Guvernul a adoptat proiectul de buget pe 2018

Sănătatea, Educaţia şi investiţiile
sunt priorităţile Executivului de la Bucureşti, reflectate în fondurile
care le vor fi alocate prin proiectul de buget pe 2018, aprobat miercuri. La
baza calculelor Guvernului stau o creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 3,1%, un deficit
bugetar de sub 3 procente din Produsul Intern Brut şi un câştig salarial mediu
net lunar de 2.614 lei, echivalentul a aproximativ 570 de euro.

Pentru prima dată, PIB-ul României depăşeşte 200 de miliarde de euro

Proiectul
bugetar pentru anul viitor este unul bun, bazat pe cifre nicidecum optimiste,
aprecia, la începutul şedinţei de Guvern, premierul Mihai Tudose. Potrivit
acestuia, pentru prima dată, PIB-ul României depăşeşte 200 de miliarde de euro.
Mihai Tudose: Suntem consecvenţi în privinţa priorităţilor – Sănătate, Educaţie,
infrastructură. La Agricultură am alocat în plus 23,6%, agricultura fiind unul
dintre principalele motoare de creştere de anul acesta.

Mai multe detalii privitoarela ministerele
care vor beneficia, în 2018, de majorări bugetare a dat ministrul Finanţelor,
Ionuţ Mişa: Ministerul Apărării Naţionale, majorare cu
11,3% faţă de anul 2017; s-a asigurat astfel alocarea a 2% din Produsul Intern
Brut pentru acest minister, asigurându-se astfel respectarea angajamentului
asumat de România în relaţia cu NATO. Ministerul Educaţiei Naţionale, majorare
cu 240,9%; aici vreau să menţionez că, începând cu anul 2018, din bugetul
Ministerului Educaţiei Naţionale se vor plăti şi drepturile salariale ale
personalului din învăţământul preuniversitar de stat. Ministerul Sănătăţii,
majorare cu 4,6% faţă de anul 2017.

Ministrul de Finanţe a precizat, în
egală măsură, că bugetele Camerei Deputaţilor şi Administraţiei Prezidenţiale
vor fi majorate cu peste 29, respectiv 20%.

Pe de altă parte, proiectul de
buget pe 2018 ţine cont de creşterea cu 9% a salariului minim şi mediu net, de majorarea,
de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% şi a pensiei minime cu 23%. Bugetul mai prevede
şi creşterea cu 30 de procente,de la 1 ianuarie, a indemnizaţiei persoanelor
cu dizabilităţi. În acelaşi proiect bugetar sunt prevăzute şi resursele necesare
pentru acordarea de vouchere de vacanţă pentru toţi salariaţii din sistemul
public.

Un alt obiectiv al Guvernului pentru anul viitor îl reprezintă
reducerea ratei şomajului sub 4% şi creşterea numărului de salariaţi cu normă
întreagă cu peste 200 de mii de persoane. În ceea ce priveşte absorbţia
fondurilor europene, Cabinetul condus de Mihai Tudose şi-a propus să atragă,
anul viitor, cu 32% mai multe faţă de anul acesta. Mihai Tudose: 28,4 miliarde de lei va fi ţinta de fonduri europene atrase pentru
2018. Aşa o ţintă realistă eu cred că o să o depăşim la anul, dat fiind faptul
că ajunge la maturitate tot ceea ce s-a lucrat anul acesta, proiectele pe care
le-am implementat.

Proiectul de buget trebuie să treacă, acum, de
Parlament şi să fie promulgat de preşedintele ţării.

7 December 2017
Economia României, văzută de la Bruxelles

Comisia Europeană a atenţionat România că nu a luat măsuri pentru
reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, aşa cum i se recomandase în luna
iunie.

Comisarul pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a reamintit că
deficitul public în România ar urma să ajungă la 3% în acest an, pentru ca în
2018 să crească până la 3,9% din PIB şi să ajungă la 4,1% în 2019. În opinia
sa, Consiliul ar trebui să trimită României o nouă recomandare în care să fie
solicitată o corecţie de cel puţin 0,8% din PIB, adică să fie reduse masiv
cheltuielile. Pierre Moscovici consideră că acest obiectiv este absolut
rezonabil şi realizabil, ţinând cont de creşterea economică foarte puternică
aşteptată în România. Forul comunitar recomandă Bucureştiului să utilizeze
toate câştigurile pentru reducerea deficitului bugetar, în timp ce măsurile de
consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătăţire de durată a structurii
balanţei guvernamentale într-o manieră care să susţină creşterea economică.
România trebuie să raporteze Consiliului European, în luna aprilie 2018,
acţiunile adoptate de autorităţi ca răspuns la noile recomandări ale Comisiei. Comisarul
a prezentat analiza Semestrului European şi pentru ţările zonei euro, unde şase
state (Franţa, Italia, Belgia, Portugalia, Austria şi Slovenia) au fost
atenţionate că previziunile lor bugetare pentru 2018 riscă să fie neconforme cu
reglementările europene.

La Bucureşti, economistul Aurelian Dochia consideră că
România a pornit pe o tendinţă de creştere accelerată a deficitului, iar în
2018, inevitabil va depăşi 3% din PIB. Potrivit lui, creşterea accentuată a
deficitului care vine într-un moment în care economia creşte cu o rată foarte
înaltă, de 7%, este foarte periculoasă pentru economie. El a explicat că ‘va fi
foarte dificil ca anul viitor să se meargă pe o reducere a deficitului bugetar
pentru că majoritatea cheltuielilor bugetare sunt deja obligatorii. Nu poţi să
mai faci reduceri de cheltuieli bugetare când toate sunt legate de salarii,
pensii, ajutoare sociale şi aşa mai departe. Cele de investiţii, care de obicei
sunt sacrificate, au fost deja reduse încă de anul acesta. Prea mult în plus nu
se mai poate tăia la anul şi atunci cred ca va fi o problemă să se înscrie
Guvernul în ţinta de 3%.‘, a mai afirmat
Aurelian Dochia.

23 November 2017
Comisia Europeană: documentele pentru ciclul Semestrului european 2018

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, aceasta a publicat miercuri, 22 noiembrie, pachetul de documente ce lansează ciclul Semestrului european 2018, de coordonare a politicilor economice, bugetare și sociale — pachet bazat pe previziunile economice ale Comisiei din toamna acestui an.

Semestrul european 2018 începe pe fundalul unei activități economice robuste în zona euro și în UE, al unor niveluri record de ocupare a forței de muncă și al scăderii ratelor șomajului până aproape de cele de dinaintea crizei. Întrucât toate statele membre contribuie la acest impuls puternic dat creșterii, în prezent prioritatea este de a se asigura că această situație va dura și va aduce beneficii tuturor membrilor societății. În paralel cu implementarea unor politici bugetare responsabile, aplicarea unor reforme structurale ar trebui să se concentreze asupra creării condițiilor necesare pentru stimularea în continuare a investițiilor și pentru accentuarea creșterii salariilor reale, în vederea sprijinirii cererii interne.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, a declarat:

“În pofida tuturor reformelor întreprinse în anii trecuți, Uniunea economică și monetară a Europei (UEM) rămâne nefinalizată. De aceea, trebuie să profităm de actualul context favorabil pentru a ne consolida în continuare UEM și pentru a ne face economiile mai reziliente și mai favorabile incluziunii. Luna viitoare, vom prezenta noi propuneri privind consolidarea UEM. Cu toate acestea, consolidarea arhitecturii UEM nu înlocuiește nevoia de a institui politici bugetare, economice și sociale solide la nivel național. Acesta este principalul obiectiv al semestrului european. Publicăm avizele cu privire la proiectele de planuri bugetare și invităm statele membre care prezintă un risc de neconformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere să ia măsurile necesare pentru a-și ajusta traiectoria bugetară.

Măsuri pentru Marea Britanie și România

Comisia a adoptat, de asemenea, o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere, ce au în vedere Marea Britanie și România. În cazul României, Comisia a stabilit că nu au fost luate măsuri eficace ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie și propune Consiliului să adopte o versiune revizuită a recomandării adresate deja, de a-și corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu.

În iunie 2017, Consiliul a adresat României o recomandare privind o ajustare structurală anuală de 0,5 % din PIB, în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative (SDP – Significant Deviation Procedure). În prezent, ca urmare a evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a-și corecta abaterea semnificativă, Comisia propune o ajustare structurală anuală revizuită de cel puțin 0,8% din PIB în 2018 — se precizează în comunicat.

23 November 2017
Previziuni economice de toamnă ale Comisiei Europene

Economia Uniunii Europene funcţionează bine. Creşterea economică şi crearea de locuri de muncă sunt solide, investiţiile se relansează iar deficiul şi datoria publică sunt în scădere. Acestea sunt concluziile previziunilor economice din toamna acestui an comunicate de executivului european. Iată ce a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă:

“Începând din primăvară asistăm la o creştere economică accelerată atât în ţările Uniunii Euroepne, cât şi în zona euro. Toate statele membre au contribuit la aceast progres. În Uniunea Europeană se estimează o creştere a produsului intern brut cu 2,3% în acest an, iar în zona euro, aproape la fel, cu 2,2%. Este cea mai mare rată a creşterii economice din ultimii 10 ani. Creşterea produsului intern brut în zona euro este prognozată la 2,1% în 2018 şi la 1,9% în 2019. Şi ocuparea forţei de muncă este în continuă creştere. Numărul persoanelor angajate în zona euro a atins în prezent cel mai înalt nivel înregistrat vreodată şi a adus rata şomajului la cel mai scăzut nivel de la începutul anului 2008, în timp ce cifra UE, de 7,5% în septembrie, a fost cea mai scăzută din noiembrie 2008.”

Deşi redresarea economică a depăşit aşteptările, încă se mai înregistrează o încetinire semnificativă a pieţei forţei de muncă şi o creştere salarială moderată. Deci, creşterea PIB-ului şi inflaţia sunt încă dependente de sprijin din partea politicilor, se mai arată în raportul Comisiei Europe. De asemenea, este de aşteptat ca inflaţia să atingă o valoare medie de 1,5% în zona euro în acest an şi să scadă la 1,4% în 2018, înainte de a se ridica la 1,6% in 2019. Datorită relansării creşterii economice, se preconizează că finanţele publice din zona euro se vor îmbunatăţi mai mult decât era de aşteptat în primăvară, iar soldul bugetar global este de aşteptat să se îmbunătăţească în aproape toate statele membre.

Pe de altă parte, economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 5,7% în 2017, peste estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%, se mai arată în documentul executivului comunitar. De asemenea, şi pentru 2018, Comisia Europeană şi-a revizuit, în sus, estimările privind avansul economiei româneşti până la 4,4%, de la 3,7% cât prognoza în primăvară.

Previziunile Comisiei Europene s-au bazat pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, ratele dobânzilor şi preţurile produselor de bază la data de 23 octombrie 2017.

22 November 2017
Ultima rectificare bugetară a anului

Guvernul de la
Bucureşti a adoptat a doua rectificare bugetară pozitivă, cu încadrarea în
deficitul bugetar de 2,96% din PIB şi având în vedere datele ce argumentează
posibilitatea unei creşteri economice de 6,1% faţă de 5,6% cât s-a estimat la
elaborarea primei rectificări. Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la
837,2 miliarde lei (180,8 miliarde euro) la 842,5 miliarde lei (181,9 miliarde
euro). Rectificarea are loc la scurt timp după
ce Eurostat a anunţat că România a înregistrat în trimestrul al
treilea al acestui an cel mai mare avans al PIB-ului dintre cele 28 de state
membre ale UE, de 8,6%, comparativ cu perioada similară din 2016.

Ministrul
finanţelor, Ionuţ Mişa, afirmă că România este prima ţară din Europa în ceea ce
priveşte dezvoltarea economică, şi acest fapt va permite încasări mai bune la
buget şi finanţarea unor proiecte importante cum sunt construirea de autostrăzi
şi de spitale regionale. El a amintit că autorităţile locale vor primi bani în
plus. Ionuţ Mişa: S-au asigurat fonduri suplimentare la
bugetele locale şi aici vorbim de plata sumelor prevăzute prin hotărâri
judecătoreşti, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială
stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de
astat. De asemenea, pentru finanţarea sistemului de protecţie al copilului,
pentru finanţarea învăţământului particular sau confesional acreditat sunt sume
suplimentare, acordate şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale,
Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Transporturilor, Ministerului
Sănătăţii. Avem un plus de 281 milioane lei per sold, asigurându-se suplimentar
287 milioane de lei în special pentru acţiunile şi programele de sănătate şi de
asemenea pentru plata medicilor rezidenţi şi a personalului medical din
structurile de primiri-urgenţe.

Ionuţ Mişa a precizat că diminuări de
fonduri au fost făcute la Ministerul pentru IMM-uri, la Cultură, Mediu,
Dezvoltarea Regională, Fonduri Europene şi la Finanţe. Pe de altă parte,
Executivul a aprobat unele măsuri de protecţie socială pentru salariaţii
disponibilizaţi şi plăţi pentru ajutoare în agricultură destinate sectorului
zootehnic. Sunt, totuşi, economişti care critică această rectificare.

Evoluțiile bugetului de stat nu sunt fericite, afirmă
Ionuț Dumitru, președinte al Consiliului Fiscal, organism independent
însărcinat cu monitorizarea politicilor economice guvernamentale. În
opinia sa, colectarea veniturilor este sub
așteptări, cheltuielile sociale au crescut, iar investițiile publice au fost
ajustate masiv. Ionuţ Dumitru a reamintit că România are cea mai mică pondere a
veniturilor bugetare din taxe și impozite, la nivel european, după Irlanda.

16 November 2017
La Roumanie – croissance économique record

Selon Eurostat, la Roumanie a enregistré au 3e trimestre de l’année en cours l’avancée la plus significative du PIB de tous les 28 Etats de l’UE, de 8,6% par rapport à la période similaire de 2016. En même temps, le PIB de la Roumanie a progressé de 2,6% durant le troisième trimestre de 2017 par rapport au trimestre précédent, soit là encore la plus forte augmentation. Le premier ministre Mihai Tudose assure que cette avancée économique spectaculaire est durable.

Le chef du cabinet de Bucarest écrivait sur un des réseaux sociaux que même si la Roumanie dispose actuellement d’un nombre de salariés quasiment égal à celui de 2008, le PIB nominal est de 71 milliards d’euros plus grand que celui de 2008. Pourtant, les experts en économie ne sont pas du tout convaincus que ce rythme de croissance sera maintenu. L’analyste Aurelian Dochia a parlé du danger de la hausse de l’inflation et des taux d’intérêt, qui pourrait fortement ralentir la croissance. Aurelian Dochia: « Il est peu probable que le rythme de croissance puisse être maintenu à ce niveau aussi en 2018 ; certains des aspects qui semblent ne pas susciter d’inquiétude pourraient changer l’année prochaine. Pour moi, une des principales inquiétudes a trait au déficit budgétaire. Il convient de tenir compte aussi du fait que nous avons des indicateurs tels que le taux d’intérêt qui a commencé à croître très rapidement, et l’inflation a déjà dépassé les seuils auxquels la Banque nationale s’attendait. Cela engendre aussi certaines pressions inquiétantes sur le taux de change. »

La croissance économique au-dessus des attentes est bienvenue, parce que les Roumains peuvent ainsi espérer réduire les décalages historiques par rapport aux Etats plus industrialisés d’Europe Occidentale, estime le consultant en stratégie de la Banque centrale, Adrian Vasilescu. Il a toutefois mis en garde sur le niveau élevé des importations. Adrian Vasilescu: « Ceux qui critiquent la croissance économique affirment qu’elle repose sur la consommation, mais toute croissance se fonde sur la consommation. Le problème, c’est que cette croissance-là repose sur une consommation d’importation, c’est là le hic. C’est là qu’il faut remédier les choses, parce que si cette croissance fondée sur une grande consommation de produits d’importation continue, ce n’est pas une bonne chose. »

La croissance de l’économie roumaine est la seule voie pour améliorer le niveau de vie – a déclaré aussi le ministre des Finances, Ionuţ Mişa. Il a précisé que la Roumanie compte maintenant parmi les économies les plus dynamiques de l’UE, et que la direction de développement est appréciée par les investisseurs et les organismes internationaux.

15 November 2017
A la Une de la presse roumaine – 15.11.2017

La Roumanie serait un « tigre » de l’Europe en 2017, mais pour l’année prochaine rien n’est garanti. Entre temps, les autorités roumaines ont déclaré indésirable un citoyen serbe, qui aurait espionné plusieurs bases militaires de Roumanie, notamment américaines. Enfin, pour le bouclier antimissile américain de Deveselu, le pire ennemi est un troupeau de moutons.

15 November 2017
România, creştere economică record

România a înregistrat în trimestrul al treilea
al acestui an cel mai semnificativ avans al Produsului Intern Brut (PIB) dintre
cele 28 de state membre ale UE, de 8,6% comparativ cu perioada similară din
2016, arată datele Eurostat. Totodată,
România a avut cea mai mare creştere, de 2,6%, şi în trimestrul trei din 2017, faţă
de precedentul.

Premierul Mihai Tudose dă asigurări că acest avans economic spectaculos
este sustenabil. Pe o reţea de socializare, şeful Guvernului scrie că, în ciuda
faptului că, în prezent, România are un număr de salariaţi cu normă întreagă
aproximativ egal cu cel din 2008, Produsul Intern Brut nominal este cu 71 de
miliarde de euro mai mare decât cel din anul 2008.

Experţii în economie nu sunt
însă convinşi că acest ritm de creştere economică se va menţine. Analistul
Aurelian Dochia a vorbit despre pericolul creşterii inflaţiei şi dobânzilor,
factori care ar putea încetini puternic creşterea economică: Este puţin probabil ca ritmul de
creştere să se poată menţine la nivelul acesta şi în 2018, fără îndoială că
unele din aspectele care acum par neîngrijorătoare, par în regulă, s-ar putea
să se schimbe anul viitor. Una din îngrijorările principale mi se pare că este
legată de deficitul bugetar. Trebuie să ţinem seama şi de faptul că avem
indicatori cum este rata dobânzii care a început să crească foarte rapid, iar inflaţia
este deja peste nivelurile la care se aştepta şi Banca Naţională. Asta
determină şi unele presiuni pe cursul de schimb care îi îngrijorează pe mulţi.

Creşterea economică peste aşteptări este binevenită, pentru că românii pot
spera astfel că se vor reduce decalajele istorice faţă de statele mai
dezvoltate din vestul Europei, a apreciat consultantul de strategie de la Banca
Centrală, Adrian Vasilescu. El a atras însă atenţia asupra nivelului ridicat al
importurilor. Adrian Vasilescu: Cei
care critică creşterea economică spun că e o creştere bazată pe consum, însă orice
creştere e bazată pe consum. Problema este alta, este o creştere economică
bazată pe consum de importuri în special şi aici este hiba. Aici trebuie să se
îndrepte lucrurile, pentru că dacă continuă această creştere pe consum mare de
importuri nu va fi bine.

Creşterea
economiei româneşti reprezintă singura cale pentru îmbunătățirea nivelului de
trai, afirmă şi Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor Publice. El a precizat că România se situează acum printre
cele mai dinamice economii ale UE, iar direcția de dezvoltare este
apreciată de investitori și de organismele internaționale.

15 November 2017
14.11.2017

Motion – L’opposition libérale démarre aujourd’hui les négociations avec les représentants d’autres partis du Parlement de Bucarest leur demandant d’appuyer la motion de censure qu’elle est en train de déposer contre le gouvernement de la coalition PSD – ALDE. Le président du PNL, Ludovic Orban a annoncé que des campagnes d’information des citoyens seront organisées au niveau national ainsi que des manifs à Bucarest et à travers le pays. Les libéraux déposeront également une saisine auprès de l’Avocat du Peuple, soit le Défenseur des Droits, lui demandant de contester à la Cour Constitutionnelle de la réforme fiscale promue par l’Exécutif. Le premier ministre Mihai Tudose et le leader du PSD, Liviu Dragnea affirment que ces modifications, parmi lesquelles figurent entre autres le transfert de toutes les contributions sociales à la charge de l’employé, ainsi que la réduction de l’impôt sur le revenu de 16 à 10%, apporteront davantage de recette au du budget d’Etat et à la Caisse de pensions de retraites, tout en simplifiant les procédures que les entreprises doivent respecter.

Dobroudja – Aujourd’hui, la Roumanie célèbre les 139 ans écoulés depuis son union avec la Dobroudja, région située dans le sud-est de son territoire actuel et qui avait fait partie jusque-là de l’Empire Ottoman. Après avoir participé du côté de la Russie à la guerre russo-turque de 1878, la Roumanie obtenait, au Congrès de paix de Berlin, tant une reconnaissance de son indépendance que la région de Dobroudja, le delta du Danube et l’île des Serpents en mer Noire, comprises. Le 14 novembre de la même année, les autorités roumaines prenaient en charge l’administration de la région. Les autorités des départements de Tulcea et Constanta organisent donc des cérémonies pour marquer ce deuxième pas, après l’Union des Principautés de Moldavie et de Valachie en 1859, vers la Grande Union de 1918. C’est à ce moment-là que toutes les régions à population majoritairement roumaine, qui faisaient des empires de l’Autriche-Hongrie et des Tsars, ont été réunies sous l’autorité de Bucarest.

Economie – Le PIB de la Roumanie a progressé de 2,6% durant le troisième trimestre de 2017 par rapport au trimestre précédent. Par rapport à la même période de l’année précédente, l’avancée a été de 8,8%, selon les chiffres de l’Institut national de la statistique. De même, durant les neuf premiers mois de cette année, l’économie roumaine a enregistré une croissance de 7%. En début d’année, la Commission nationale des prévisions a révisé à la hausse ses estimations sur la croissance économique de la Roumanie en 2017, à 6,1%, par rapport à 5,6% comme estimé auparavant. Selon la Commission européenne, l’économie roumaine devrait enregistrer une avancée de 5,7% en 2017, soit une progression significative par rapport aux estimations de ce printemps qui faisaient état d’une croissance de 4,3%. Pour sa part, la Banque européenne pour la reconstruction et le développement affirme que l’économie roumaine devrait enregistrer cette année une croissance de 5,3% et que l’avancée économique devrait connaitre une légère baisse en 2018, vers 4,2%. En octobre, le FMI a également révisé à la hausse de 4,2% à 5,5% ses estimations sur l’évolution de l’économie roumaine durant cette année.

Foot – La sélection nationale de foot de Roumanie rencontre aujourd’hui à Bucarest les Pays-Bas dans le cadre d’un match amical. La semaine dernière, également dans un match amical, la Roumanie a battu à domicile, à Cluj, dans le centre-ouest de la Roumanie, la Turquie sur le score de 2 buts à 0. Le match contre les Pays-Bas est le deuxième du nouveau coach de la Roumanie, l’ex footballeur Cosmin Contra, qui a remplacé en septembre l’Allemand Christoph Daum. Avec le premier sélectionneur étranger de son histoire, la Roumanie a raté l’accès à la Coupe du Monde de l’année prochaine en Russie. Egalement aujourd’hui, la sélection nationale des moins de 21 ans de Roumanie affronte le Pays des Galles dans le cadre du 8e groupe préliminaire du Championnat Européen des moins de 21 ans de 2019. Avec trois victoires et deux égalités, la Roumanie occupe la première place dans son groupe, suivie par la Bosnie – Herzégovine, la Suisse, le Pays des Galles, le Portugal et le Lichtenstein.

Tennis – Dans le tennis, le double roumano-néerlandais Horia Tecau – Jean Julien Rojer rencontre aujourd’hui le pair Henri Kontinen (Finlande) / John Peers (Australie) dans le deuxième round du groupe Eltingh / Haarhuis du Tournoi des Champions de Londres. Dimanche, lors du premier match, Tecau et Rojer se sont inclinés devant de double français Pierre-Hugues Herbert / Nicolas Mahut : 1-6, 7-6, 10-8. Pour Horia Tecau, c’est la cinquième participation à l’épreuve de double du tournoi des champions, après celles de 2011, 2012, 2014 et 2015. Au cours de cette dernière, le joueur de tennis roumain a remporté le trophée de la compétition aux côtés de son partenaire néerlandais.

Météo – Températures à la baisse en Roumanie, notamment sur le nord-est du pays. Des pluies sont signalées sur l’ouest, le sud-ouest et sur le centre. Les précipitations sont plutôt isolées sur le reste du pays. Les températures vont de 5 à 18 degrés avec 12 degrés en ce moment à Bucarest.

14 November 2017
La semaine du 6 au 11 novembre 2017

Mesures fiscales et leurs retombées

Malgré les critiques et les protestations, le gouvernement roumain a adopté cette semaine le décret d’urgence portant sur les nouvelles mesures fiscales, qui devraient entrer en vigueur le 1er janvier 2018. Aux termes de la soi-disant révolution fiscale, toutes les contributions sociales seront à la charge du salarié et l’impôt sur les revenus passera de 16 à 10 %. Dans le même temps, les compagnies seront obligées de verser une contribution de 2,25% du fonds total des salaires. D’autres amendements visent à enrayer l’évasion fiscale de certaines multinationales. Par ailleurs, les cotisations au 2e pilier de retraite, géré par des institutions privées, ont été réduites de 5,1 à 3,75 %. Cette mesure est à relier à la majoration de la pension de retraite minimum, à compter du 1er juillet 2018, de 120 lei (soit environ 26 euros) et à la revalorisation du point de retraite, qui devrait augmenter de 100 lei (soit l’équivalent de 22 euros). Ceux qui s’opposent à ces mesures craignent que leur mise en œuvre n’amène la baisse des droits salariaux des employés, voire même la perte d’emplois.

La coalition au pouvoir formée du Parti social-démocrate et de l’Alliance des démocrates et des libéraux soutient que les modifications au Code fiscal amèneront des bénéfices pour les citoyens et pour les entreprises activant en Roumanie. En clair, les employés verraient augmenter leurs salaires nets sans que l’employé ait à verser plus d’argent au budget de l’Etat et puis, grâce à la hausse de la cotisation à la retraite, le montant de la pension à percevoir sera lui aussi plus conséquent. Le premier ministre Mihai Tudose considère que certaines de ces mesures vont renflouer les caisses de l’Etat et par conséquent contribuer à un meilleur financement de l’Education, de la Santé et de l’infrastructure. L’opposition libérale a sévèrement critiqué les amendements au Code fiscal et annoncé qu’elle allait lancer les démarches pour déposer une motion de censure contre le cabinet en place. Les effets sont déjà visibles: taux d’intérêt plus grands, monnaie nationale affaiblie depuis 10 mois, inflation à la hausse. Et les signaux reçus de la part de la Banque centrale ne sont point rassurants, précisent encore les représentants de l’opposition. Les syndicats ont fait savoir que les protestations se poursuivraient à l’échelle nationale et qu’ils allaient avoir recours à l’institution de l’Avocat du peuple pour tenter de bloquer le décret en question par des moyens constitutionnels. A Bucarest et dans d’autres grandes villes à travers le pays, les gens sont descendus dans la rue pour exprimer leur mécontentement.

Données sur l’économie roumaine

La Commission européenne a révisé à la hausse ses estimations sur la croissance économique et sur le déficit de la Roumanie en 2017 et 2018, et a mis en garde en même temps que les incertitudes concernant les politiques gouvernementales pourraient affecter la croissance économique. Selon les prévisions économiques d’automne rendues publiques jeudi par l’Exécutif communautaire, l’économie roumaine devrait connaître une avancée de 5,7% en 2017, à la hausse par rapport aux estimations du printemps dernier qui indiquaient une progression de 4,3%. Pour ce qui est du déficit public, il devrait se chiffrer à 3% du PIB en 2017, s’aggraver jusqu’à 3,9% en 2018 pour arriver à 4,1% en 2019.

Toujours jeudi, le gouverneur de la Banque centrale de Roumanie, Mugur Isărescu, a déclaré que la tendance à la dépréciation de la monnaie nationale, le leu, se poursuivait, précisant qu’elle enregistrait le niveau le plus faible des cinq dernières années. Il a également attiré l’attention sur le fait que l’évolution du taux de change était étroitement liée à la détérioration de la balance commerciale : Nous assistons à une tendance à la dépréciation qui s’étend dans la durée, même si les valeurs ne sont pas trop grandes et cette situation est catégoriquement liée à la situation de la balance des paiements de la Roumanie. Là je me réfère à la détérioration de la balance commerciale. Les chiffres rendus publics aujourd’hui même font état d’un déficit commercial de plus de huit milliards de dollars sur les 8 ou 9 mois de l’année en cours. C’est dire qu’un vrai problème se dessine !.

Le gouverneur de la Banque centrale de Roumanie a également déclaré que l’inflation augmenterait plus vite que prévu au printemps dernier, après quoi elle reviendrait à des valeurs plus basses. La Banque centrale a révisé à la hausse à 2,7% ses prévisions sur l’inflation pour la fin de l’année en cours, par rapport aux précédentes, qui étaient de 1,9%. Pour la fin 2018, elle table sur un taux d’inflation de 3,2%, similaire à ses estimations antérieures.

Projet de modification des lois de la Justice

Le Consei supérieur de la magistrature de Roumanie a donné son avis négatif au projet des lois de la Justice, soumis au Parlement. 11 magistrats se sont prononcés contre cette initiative législative, tandis que 7 autres ont voté favorablement. Antérieurement, la Direction d’investigation des infractions liées au crime organisé et au terrorisme, le Parquet national anti-corruption et le Parquet général s’étaient prononcés contre ce projet. Une position partagée par l’Association des procureurs de Roumanie et par le Forum des juges. Le président Klaus Iohannis a lui aussi critiqué ce projet. Certaines dispositions du document « sont bonnes, opportunes et nécessaires », mais tel n’est pas le cas pour celle prévoyant d’introduire un seuil du préjudice pour la sanction pénale du délit d’abus de fonctions, a-t-il affirmé. L’actuelle variante du projet législatif n’exclut plus le chef de l’Etat de la désignation des chefs des Parquets. En échange, le président n’aurait plus son mot à dire quand il s’agit de les révoquer.

Par ailleurs, le texte stipule la création au sein du Parquet général d’une Direction spécialisée, chargée d’enquêter sur les éventuelles infractions commises par les magistrats, ce qui diminuerait les attributions de la Direction nationale anti-corruption. Quant à l’Inspection judiciaire, elle serait subordonnée au Conseil national pour l’intégrité des juges et des procureurs, une structure qu’il reste à créer. Le projet visant la modification de la législation dans le domaine de la Justice a fait l’objet de maints débats, y compris des discussions menées cette semaine à Bruxelles par le ministre roumain de tutelle, Tudorel Toader, avec le premier vice-président de l’Exécutif communautaire, Frans Timmermans.

11 November 2017