Radio România Internațional

Tag: PIB

  • Parlamentul va rediscuta proiectul de buget de stat

    Parlamentul va rediscuta proiectul de buget de stat

    La aproape
    patru luni de când ar fi trebuit adoptat şi promulgat, bugetul de stat al
    României pentru 2019 se află încă în circuit şi constituie subiect major de
    disensiuni între executivul PSD-ALDE, pe de o parte, respectiv preşedintele
    Klaus Iohannis şi opoziţie, de cealaltă parte. Ajuns târziu în Parlament, abia
    în luna februarie, documentul a fost trimis de şeful statului la Curtea
    Constituţională şi, ulterior, în pofida verdictului de constituţionalitate dat de
    instanţă, preşedintele a decis să retrimită în legislativ bugetul, pe care l-a numit al ruşinii naţionale. Acest buget este
    construit pe un scenariu fantezist, fără garanţii privind punerea în aplicare,
    fapt confirmat de instituţiile europene şi de alte instituţii internaţionale,
    spune Klaus Iohannis, în acord cu opoziţia de dreapta.

    Consilierul
    prezidenţial Cosmin Marinescu, care a prezentat argumentele, a precizat că
    importante economii partenere ale României se confruntă deja cu încetiniri, iar
    evaluările recente ale unor agenţii arată că pot urma prognoze cu perspective
    negative. El a subliniat că veniturile sunt supraevaluate în proiectul de buget
    cu circa 10 miliarde de lei (circa 2,1 miliarde de euro), adică 1% din Produsul
    Intern Brut, ceea ce reprezintă foarte mult, în raport cu deficitul bugetar
    estimat. În acelaşi timp, analiza bugetului arată subestimarea unor capitole de
    cheltuieli sau chiar ajustări negative deliberate, aşa cum stau lucrurile în
    cazul pensiilor. Potrivit administraţiei prezidenţiale, este un buget care pune în discuţie respectarea
    tratatelor internaţionale la care România este parte, precum şi legislaţia în
    domeniu, şi care a fost gândit pentru a servi, în principal, intereselor
    politice ale unui grup restrâns.

    Potrivit PSD, însă, bugetul pe 2019 a
    fost construit foarte bine şi foarte riguros, iar gestul şefului statului
    afectează funcţionarea tuturor instituţiilor. Social-democraţii spun că bugetul
    asigură resursele necesare
    tuturor domeniilor importante din economie, este un proiect de buget revoluţionar, menit să
    sprijine sănătatea şi educaţia, iar demersul preşedintelui de tergiversare este unul politicianist. Prin vicepreşedintele Camerei Deputaţilor,
    Florin Iordache, social-democraţii au anunţat, deja, că vor trimite Legea
    bugetului spre promulgare în aceeaşi formă în care a fost adoptată iniţial de
    Legislativ: Construcţia
    bugetară a fost realizată pe o creştere economică de 5,5% şi un Produs Intern
    Brut de peste o mie de miliarde de lei (echivalentul a peste 200 de miliarde de
    euro).

  • 07.03.2019

    07.03.2019

    Visite – La première ministre roumaine, Viorica Dancila, poursuit ce jeudi la visite de travail à Bruxelles, entamée la veille. Aujourd’hui elle doit s’entretenir avec le négociateur en chef de la Commission pour le Brexit, Michel Barnier, dans le contexte de la date butoir du Brexit qui approche. L’occasion pour Mme Dancila et pour M Barnier de débattre de la protection des droits des citoyens européens. Hier, lors du premier jour de sa visite, la responsable roumaine a rencontré le premier vice-président de la Commission Européenne, Frans Timmermans, pour discuter des récentes modifications opérées dans le paquet des lois visant le domaine de la justice de Roumanie. L’occasion pour M. Timmermans de faire part de son inquiétude quant aux dernières évolutions visant le Mécanisme de coopération et de vérification concernant la Roumanie. Les deux dignitaires ont décidé que des experts roumains et européens se rencontrent la semaine prochaine pour examiner cette question plus en détail.


    JAI – Les ministres des Affaires Intérieures et de la Justice de Bucarest, Mme Carmen Dan et respectivement, M.Tudorel Toader, participent jeudi et vendredi, à Bruxelles, au Conseil Justice et Affaires Intérieures, déroulé sous le mandat roumain à la tête de l’UE. A l’agenda de la journée de jeudi figure, entre autres, des questions visant le règlement du corps européen de garde- frontières et de garde-côte, la réforme du système européen d’asile et la coopération de l’Union avec des pays tiers au sujet de l’immigration. Vendredi, les ministres européens de la Justice se verront informer quant aux avancées enregistrées par l’Union en vue de la mise en place, en 2020, du nouveau Parquet européen. Basé à Luxembourg, cette structure indépendante se donnera pour objectif de lutter contre la fraude, la corruption et la fraude à la TVA transfrontalière.

    DNA – L’ancienne cheffe du Parquet national anticorruption, Laura Codruta Kovesi, est convoquée ce jeudi à la section chargée d’enquêter les magistrats dans un dossier où elle est accusée d’abus de service, corruption et faux témoignage. L’affaire découle d’une plainte contre Kovesi déposée par l’ancien député en fuite, Sebastian Ghita, qui s’était réfugié en Serbie en décembre 2016 pour faire barrage aux enquêtes et accusations de la DNA à son encontre. Laura Codruta Kovesi a toutes les chances de se voir nommer à la tête du Parquet européen, après s’être classée en première position suite au vote des Commissions CONT et LIBE du Parlement européen.

    PIB – Sur l’année 2018, le PIB de la Roumanie a été estimé à quelque 196 milliards d’euros, de 4,1% de plus par rapport à l’année précédente, selon un communiqué de l’Institut National de la Statistique. Ce fut l’industrie qui y a contribué le plus, avec un poids de 24%. En revanche, la formation brute de capital, la croissance du volume des importations des biens et des services et la diminution du volume des activités dans le secteur du Batîment ont freiné la hausse du PIB. Dans ses prévisions pour l’hiver, la Commission européenne a montré que le boum économique déclenché en Roumanie, en 2017, s’est tempéré en 2018. La croissance réelle du PIB a baissé de 7%, en 2017 à 4% en 2018, selon les estimations. Pour sa part, le FMI a révisé à la baisse ses prévisions sur l’économie roumaine, aussi bien pour 2018 que pour 2019.

    Tennis – Plusieurs joueuses roumaines de tennis figurent au tableau principal du tournoi mondial d’Indian Wells, des Etats-Unis. Il s’agit de la numéro 2 mondiale, Simona Halep qui rencontrera la Tchèque, Barbora Strycova et de Mihaela Buzarnescu qui jouera contre l’Australienne, Daria Gavrilova. Vaincue dans un premier temps par la jeune joueuse canadienne d’origine roumaine, Bianca Andreescu, la Roumaine, Irina Begu fera équipe avec sa compatriote, Mihaela Buzarnescu, dans le concours de double dames où elles affronteront le duo chino- canadien, Yifan Xu/Gabriela Dabrowski. Dans le concours de simple messieurs, le Roumain, Marius Copil, jouera contre le Moldave, Radu Albot. Quant au concours de double messieurs, le duo roumano- néerlandais, Horia Tecau/Jean-Julien Roger rencontrera sur le terrain la paire Marton Fucsovics, de Hongrie- Guido Pella, d’Argentine.

    Météo – Le temps est au beau fixe en ce jeudi.Un beau soleil est dans le ciel bucarestois, le vent souffle légèrement sur l’ensemble du pays et plus fort en altitutde et sur le nord, l’ouest et le sud-ouest du territoire. Les températures maximales vont de 8 à 20 degrés, 13 degrés à midi, dans la capitale, Bucarest.

  • Jurnal românesc – 05.02.2019

    Jurnal românesc – 05.02.2019

    Campania de informare privind
    elaborarea de proiecte cu finanțare nerambursabilă din partea Ministerului
    pentru Românii de Pretutindeni, desfăşurată în comunităţile de români din jurul
    graniţelor şi în diaspora, se apropie de final. În ultima perioadă, delegaţiile
    MRP conduse de secretarii de stat ai instituţiei s-au deplasat în comunităţile
    de români din statele vecine Serbia, Ucraina, Republica Moldova, Ungaria şi
    Bulgaria, în state europene care găzduiesc importante comunităţi de români,
    precum Spania, Marea Britanie sau Germania şi chiar peste ocean, în Statele
    Unite ale Americii şi Canada. Discuţiile purtate cu reprezentanţii mediului
    asociativ românesc, ai clerului, ai şcolilor cu predare în limba română şi ai
    mass-mediei româneşti s-au concentrat pe modificările aduse Ghidului
    Beneficiarului şi pe procedurile de urmat pentru elaborarea unor proiecte
    eligibile. Cei interesaţi au fost informaţi cu privire la reducerea
    contribuției pe care solicitanții trebuie să o aducă la depunerea proiectului
    și asupra faptului că avansul pe care îl primesc este acum în cuantum de 50%,
    măsuri care, potrivit Ministerului, sunt menite să crească gradul de
    accesibilitate la depunerea dosarelor. Ultimele sesiuni ale campaniei de
    informare se desfăşoară, până pe 8 februarie, în Albania, la Tirana, în
    Macedonia, la Skopje şi în Italia la Roma şi Torino.




    46% dintre cetățenii Republicii
    Moldova își doresc aderarea la Uniunea Europeană, în vreme ce 39% ar opta
    pentru Uniunea Vamală Euroasiatică, potrivit rezultatelor unui sondaj al
    Institutului Republican Internațional publicate de Radio Chişinău. Potrivit
    cercetării, 65% dintre cetățenii moldoveni susțin că ţara lor are cele mai bune
    relații cu UE, 61% cataloghează drept bune relațiile cu România, 50% – cu Rusia
    și câte 48% – cu Ucraina și Statele Unite ale Americii. Întrebați care este cel
    mai important partener economic al Republicii Moldova, 39% au răspuns Uniunea
    Europeană. Aproape 25% dintre respondenţi văd Rusia drept cea mai mare
    amenințare la adresa securităţii republicii, 16% – SUA şi 7% – Ucraina. Doar
    22% dintre cetăţenii moldoveni se pronunță pentru aderarea Republicii Moldova
    la NATO, în vreme ce 32% se declară împotrivă, iar restul fie nu ar vota, fie
    nu au știut ce să răspundă. Sondajul Institutului Republican Internațional a
    fost efectuat în perioada 5 decembrie 2018 – 19 ianuarie 2019, pe un eșantion
    reprezentativ de 1.226 de persoane și are o marjă de eroare de 2,8%.




    Guvernul de la Bucureşti a făcut
    public proiectul de buget pentru anul 2019. Acesta este construit pe un Produs
    Intern Brut de 1.022 de miliarde de lei, cu 5,5% mai mare decât cel din 2018,
    pe o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la 2,55% din
    PIB. Potrivit Ministerului de Finanţe, rata şomajului va scădea uşor în acest
    an, la 3,2%, de la 3,31% în 2018, ceea ce înseamnă că numărul şomerilor va
    ajunge la 287.000. Câştigul salarial mediu net urcă la 3.085 de lei, în 2019,
    de la 2.685 lei în 2018, iar numărul mediu de salariaţi este estimat în
    creştere la 6,655 milioane persoane. Potrivit estimărilor, cele mai mari
    venituri sunt prevăzute să fie obţinute din contribuţiile de asigurări sociale
    – 11,5%, TVA – 6,8 %, accize – 3%, impozit pe salarii şi pe venit – 2,3% din
    PIB. În ceea ce priveşte cheltuielile previzionate pentru 2019, cea mai mare
    pondere în PIB o vor avea cele cu asistenţa socială – estimate la 109,8
    miliarde lei (10,7% din PIB) şi cele de personal – 102,5 miliarde lei, adică
    10% din PIB. Cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt estimate la 46,5 miliarde
    lei (4,5% din PIB), în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele din 2018.
    Cheltuielile cu investiţiile sunt preconizate la 46,8 miliarde lei (4,57% din
    PIB), în creştere cu 12,5 miliarde lei faţă de 2018. Guvernul afirmă că bugetul
    pe 2019 va fi unul al investiţiilor, iar măsurile pentru salariaţi şi
    pensionari vor continua. Reprezentanţii opoziţiei apreciază însă că
    proiectul este prost, nu răspunde problemelor de dezvoltare şi
    poate împinge România în criză.

  • Proiectul bugetului de stat, în dezbatere

    Proiectul bugetului de stat, în dezbatere


    România a intrat în februarie, dar nu are, încă, buget de stat pentru 2019. Publicat abia joi pe site-ul ministerului de Finanţe, proiectul va fi adoptat, oficial de către Executivul PSD-ALDE, foarte probabil după ce va fi suferit corecţii. Punctul de plecare al bugetului de stat e un Produs Intern Brut care ar urma ar urma să ajungă la 1022 de miliarde de lei (echivalentul a peste 200 de miliarde de euro).



    Proiectul prevede o creştere economică de 5,5%, o inflaţie de 2,8 şi un deficit de 2,5 procente din PIB. Vor fi privilegiate ministerul Sănătăţii, căruia i se alocă 64% mai mult decât anul trecut, Transporturile, cu fonduri suplimentare de peste 54%, şi Educaţia, cu aproape 47%. Mai puţini bani merg la ministerele Mediului de Afaceri, Comunicaţiilor şi Energiei. Cheltuielile bugetare, multe destinate salariilor, pensiilor şi măsurilor de asistenţă socială, vor fi mai mari cu circa 30 de miliarde lei decât veniturile.



    Ministrul social-democrat al Finanţelor, Eugen Teodorovici, afirmă că a redactat un proiect de buget pe care-l numeşte revoluţionar, menit să sprijine sănătatea şi educaţia. Obiecţiile faţă de proiect au apărut, însă, imediat. Propriul şef de partid al lui Teodorovici, Liviu Dragnea, le-a cerut atât acestuia, cât şi premierului Viorica Dăncilă să analizeze posibilitatea ca o parte din sumele alocate în plus serviicilor speciale să fie redirecţionate către domenii importante, precum sănătatea. Un program de acordare gratuită pentru toţi copiii din România a vitaminei D sau unul de prevenire şi combatere a diabetului sunt tot programe de siguranţă naţională – a afirmat liderul PSD.



    Comentatorii avertizează că nu e defel limpede dacă, după ce va suferi modificările legate de sumele pentru serviciile secrete, proiectul de buget nu va avea nevoie şi de un nou aviz al CSAT, obligatoriu când e vorba de banii alocaţi securităţii. Prima voce a opoziţiei de dreapta, PNL critică fără menajamente proiectul de buget pe 2019, despre care spune că se bazează pe premize false în ceea ce priveşte inflaţia şi creştere economică.



    Preşedintele partidului, Ludovic Orban, apreciază că sumele alocate pentru investiţii şi educaţie sunt nerealiste, că Guvernul nu-şi îndeplineşte obligaţiile în privinţa programului de înzestrare a Armatei şi că bugetele locale pierd. Deopotrivă liberali ori social-democraţi, primarii marilor oraşe sunt de aceeaşi părere. Ei acuză faptul că, deşi au fost alocaţi mai mulţi bani pentru administraţia locală, primăriile ar urma să preia de la bugetul central o mare parte din cheltuielile sociale. Rivala cea mai vocală a lui Dragnea în partid, edilul Capitalei, Gabriela Firea, a transmis o scrisoare deschisă către bucureşteni, în care afirmă că oraşul va pierde 180 de milioane de euro, adică aproape un sfert din buget.


  • Buget 2019

    Buget 2019

    Criticat de opoziţia politică de dreapta pentru o
    întârziere în opinia ei nepermisă, Guvernul PSD-ALDE de la Bucureşti a dat, joi, publicităţii
    proiectul Bugetului de stat pe anul în curs. Potrivit Ministerului Finanţelor
    Publice, Bugetul este construit pe un Produs Intern Brut care depăşeşte
    pentru prima dată 1.000 de miliarde de lei (circa 212 miliarde de euro), pe o creştere
    economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar
    estimat la 2,55% din PIB. Veniturile proiectate pentru 2019 sunt estimate la peste
    341 de miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Potrivit estimărilor
    autorităţilor, cele mai mari sunt prevăzute să provină din contribuţiile la
    asigurări sociale, TVA, accize, precum şi din impozitul pe salarii şi venit. Cât
    despre cheltuieli, acestea sunt estimate la peste 367 de miliarde lei, adică
    35,9% din PIB. Cele mai mari ponderi le au cheltuielile cu asistenţa socială,
    de personal şi cu investiţiile.

    Rata şomajului va scădea uşor în acest an, la 3,2%, de la 3,31% în 2018, ceea
    ce înseamnă că, la sfârşitul lui 2019, numărul şomerilor din România va fi de
    287 de mii. Câştigul salarial mediu net urcă la 3.085 de lei (circa 656 euro),
    în 2019, de la 2.685 lei în 2018, iar numărul mediu de salariaţi este estimat
    să crească la puţin peste 6,6 milioane de persoane. Principalele obiective ale
    bugetului pe acest an sunt susţinerea investiţiilor publice, Educaţiei şi Sănătăţii. Cheltuielile cu investiţiile reprezintă
    4,57% din Produsul Intern Brut şi vizează, între altele, Programul Naţional de
    Dezvoltare Locală, investiţii ale operatorilor din industria de apărare, în
    infrastructura de transport sau în domeniul apelor. Suma prevăzută pentru
    Sănătate a fost majorată cu aproximativ 12% faţă de 2018, pentru aparatură în
    spitale, în special pentru achiziţia de incubatoare, ecografe, echipamente de
    screening, RMN şi radioterapie.

    În Educaţie, mărirea cu 47% a bugetului are
    drept scop acoperirea creşterilor salariale. Bani sunt destinaţi şi investiţiilor
    şi proiectelor în vederea modernizării procesului de predare-învăţare cu
    ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării. În Buget mai este
    prevăzută o nouă majorare cu 15% a pensiilor din toamna acestui an. Totodată, Apărarea
    primeşte 2% din Produsul Intern Brut, ca urmare a angajamentelor asumate faţă
    de NATO. Ca de fiecare dată, la publicarea proiectului de buget, există şi
    nemulţumiţi. Deşi au fost alocaţi mai mulţi bani pentru administraţia locală,
    primăriile ar urma să preia de la bugetul central o mare parte din cheltuielile
    sociale. Or, primarii au precizat că aceasta ar genera diminuări semnificative
    ale bugetelor majoritatăţii primăriilor. Ministerele pentru Mediul de Afaceri,
    Comunicaţii şi Energie primesc, şi ele, sume mai mici faţă de 2018.

  • Le rapport sur l’économie, dressé par la Banque centrale de Roumanie

    Le rapport sur l’économie, dressé par la Banque centrale de Roumanie

    La Banque centrale de Roumanie va mener à bonne fin, cette année, ses deux mandats relatifs à la stabilité des prix et à la stabilité financière. C’est ce qu’a déclaré lundi le gouverneur de cette institution financière, Mugur Isărescu, lors de la conférence de présentation du rapport sur la stabilité financière. Il a précisé que l’indice des prix à la consommation allait rentrer, d’ici la fin de l’année, dans la marge de fluctuation de 2,5% estimée par la Banque centrale. Mugur Isărescu a par ailleurs mentionné que l’adoption de la monnaie unique était un objectif important, à même de jouer le rôle de catalyseur des transformations positives du pays. Et lui d’ajouter que les décalages par rapport aux autres pays européens en ce qui concerne le PIB par habitant se sont considérablement réduits. Entre les années 2007et 2018, le PIB par habitant, considéré du point de vue de la parité de pouvoir d’achat, a progressé de 40%, par rapport à la moyenne européenne, à plus de 60%.

    Mugur Isărescu estime pourtant, qu’en dépit des progrès enregistrés, le pays a encore un long chemin à parcourir pour aboutir à l’intégration harmonieuse dans le circuit des valeurs européennes: Au bout des près de 12 ans écoulés depuis son adhésion à l’UE, la société roumaine compte des progrès tout à fait remarquables. La Roumanie connaît le rythme de convergence réelle le plus rapide parmi les nouveaux entrants dans l’UE. Une performance remarquable, comme je l’ai déjà dit, sauf qu’elle doit poursuivre le même rythme soutenu, ce qui suppose, en plus de la rigueur, une meilleure qualité de l’administration publique, en général. Nous avons besoin de plusieurs choses. Il nous faut investir de manière substantielle dans l’infrastructure et nous mettre à niveau par rapport aux standards élevés des autres pays membres en matière de pratiques administratives.

    A son tour, le vice-gouverneur de la Banque nationale de Roumanie, Liviu Voinea, a déclaré que la diminution du risque de surchauffe de l’économie représentait la principale évolution positive. Le taux d’inflation rentrera dans la cible, a-t-il ajouté, estimant qu’il se situera à 3,5% fin 2018 et à 2,9% en 2019. Grâce à la croissance économique robuste, la dette publique a baissé d’un point de pourcentage par rapport à la fin de l’année dernière, s’élevant à 34,1% du PIB, fin juin 2018 et elle se maintient en dessous du seuil critique de la procédure d’évaluation de la Commission européenne, qui est de 60% du PIB. Selon le rapport de la Banque nationale, le taux de chômage a poursuivi sa tendance à la baisse, arrivant à 4,2% au troisième trimestre de 2018. Le taux d’emploi est allé en augmentant, se situant à 70% au deuxième trimestre de l’année en cours et le secteur bancaire se porte bien, précise encore le document, qui souligne aussi les points faibles de l’économie roumaine, dont la décroissance démographique.

  • Bugetul UE după Brexit

    Bugetul UE după Brexit

    În pofida ieșirii Marii Britanii
    din UE, Comisia Europeană propune să nu fie micșorată mărimea planului
    financiar multianual (MFF) a celor 27 de state ale UE în perioada 2021-2027.
    Tăierile bugetare din politica de coeziune, destinată regiunilor mai sărace,
    sunt văzute cu scepticism de ţările din Est, între care Polonia, care se simte
    totodată vizată de îngheţarea fondurilor europene în cazul încălcării statului
    de drept, o măsură propusă pentru prima oară de Comisia Europeană.

    Olanda
    şi Austria refuză la rândul lor să dea mai mulţi bani pentru a compensa
    divorţul de Marea Britanie, care va lăsa, potrivit preşedintelui CE,
    Jean-Claude Juncker, o gaură anuală de 15 miliarde de dolari în bugetul UE
    pentru 2021-2027.


    Europarlamentarul Claudiu CiprianTănăsescu explică:




  • Previziunile economice de toamnă 2018

    Previziunile economice de toamnă 2018

    Comisia Europeană a dat publicităţii previziunile economice de toamnă, pentru statele membre ale blocului comunitar. Se preconizează că în zona euro creșterea economică se va diminua, de la nivelul de 2,4 % atins anul trecut – cel mai ridicat din ultimul deceniu -, la 2,1 % în acest an, urmând ca ulterior să se tempereze și mai mult.

    Situația internațională excepțional de favorabilă de anul trecut a contribuit la susținerea unei activității economice puternice și a investițiilor în Uniunea Europeană și în zona euro. Datele înregistrate arată că toate statele membre vor continua să înregistreze creștere economică, chiar dacă într-un ritm mai lent, datorită forței consumului și investițiilor interne. În absența unor șocuri majore, Europa ar trebui să poată susține o creștere economică peste potențial, crearea susţinută de locuri de muncă și scăderea șomajului. Acest scenariu de referință este însă supus unui număr din ce în ce mai mare de riscuri de deteriorare interconectate – relevă un comunicat al Comisiei Europene.

    Vicepreşedintele Valdis Dombrovskis, comisar responsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a avertizat că incertitudinea și riscurile, atât externe, cât și interne, capătă proporții și încep să se repercuteze asupra ritmului activității economice. Trebuie să rămânem vigilenți și să depunem mai multe eforturi pentru a consolida reziliența economiilor noastre – apreciază Dombrovskis. La nivelul Uniunii Europene, acest lucru înseamnă adoptarea unor decizii concrete cu privire la consolidarea în continuare a uniunii economice și monetare. La nivel național, se impune încă și mai mult consolidarea rezervelor bugetare și reducerea datoriei, luându-se în același timp măsurile necesare pentru ca beneficiile creșterii să fie resimțite și de cei mai vulnerabili membri ai societății – a mai spus comisarul Dombrovskis.

    La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: Economiile europene se mențin în formă, înregistrând o relaxare treptată a creșterii, de la nivelul foarte ridicat de anul trecut. Estimăm că această tendință va continua în următorii doi ani, în timp ce șomajul va continua să scadă și să atingă niveluri fără precedent în perioada de după criză. Datoria publică din zona euro se va reduce în continuare, deficitul rămânând cu mult sub 1 % din PIB. Dar, după cum am mai spus, există multe riscuri atât la nivel internaţional, cât şi european. Şi de aceea este atât de important ca factorii de decizie politică de la Bruxelles și de la nivel național să depună eforturi pentru a se asigura că zona euro este suficient de puternică pentru a răspunde tuturor provocărilor viitorului.

    Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 22 octombrie 2018. Următoarea prognoză a Comisiei Europene va consta într-o actualizare a previziunilor privind PIB-ul și inflația în perioada iernii şi va fi publicată în luna februarie a anului viitor.

    rnii şi va fi publicată în luna februarie a anului viitor.

  • Fonduri europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare ale regiunilor

    Fonduri europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare ale regiunilor

    În urmă
    cu o săptămână, Academia de Studii Economice din Bucureşti a găzduit o
    dezbatere intitulată Forumul democrației europene, care i-a adus împreună pe
    experți ai instituțiilor europene, europarlamentari și tineri interesați de
    actualitatea europeană, dar mai ales de viitorul Uniunii Europene. Sub lupă a
    fost evoluția economiei românești în ultimele aproape trei decenii, de la o un
    sistem etatizat, cu piețe de desfacere în Europa de Est și în Africa, la un
    sistem bazat pe economia de piață, integrat în Uniunea Europeană. Dezvoltarea
    economică a României a fost susținută și de fondurile europene, inițial de
    preaderare, apoi cele destinate anumitor
    sectoare.

    Europarlamentarul Răzvan Popa, din Grupul Alianței Progresiste a
    Socialiștilor și Democraților, a subliniat importanța utilizării fondurilor
    europene, mai precis a fondurilor de coeziune: Unul dintre instrumentele cele
    mai importante de care discutăm la nivelul bugetului Uniunii Europene este
    fondul de coeziune care are o pondere
    importantă în bugetul european și este principalul instrument de a
    reduce diferențele dintre zonele din Uniunea Europeană, fie că vorbim de zonele
    din Europa de Est sau de cele din Europa de Vest.

    Europarlamentarul
    Marian Jean Marinescu, vicepreședinte al Grupului Popularilor Europeni, a
    vorbit despre importanța utilizării fondurilor europene de către România, însă
    a punctat lipsa de eficiență în cheltuirea acestor fonduri: Din păcate, nu am reușit să-i utilizăm așa cum trebuie, adică să ducem acești bani
    spre economie, ca după aceea să existe un efect și la celelalte domenii. Cel mai bun indicator este Produsul intern brut/cap de locuitor în
    regiuni. În 2007, regiunea Oltenia este a șaptea regiune ca
    sărăcie din Europa și să știți că a cincea este Moldova, nordul, nordul
    Moldovei. În 2007, aveam 33% din media europeană, PIB, în Oltenia. Acum avem 42%, în 10 ani, am
    crescut, dar nu suficient. Deci după opinia mea, fondurile europene nu au fost
    dirijate în direcția care ne-ar fi adus cele mai multe beneficii. Europa dă
    foarte mulți bani, însă trebuie
    să știi în primul rând unde să-i dirijezi și în al doilea rând să-i cheltui pentru
    că noi am pierdut foarte mulți bani și
    pierdem și astăzi foarte mulți bani. Regulamentle la care lucrăm noi în Parlamentul European pentru următorul exercițiu financiar dau
    direcțiile generale. Amănuntele sunt cuprinse în programele operaționale sectoriale
    pe care le face statul membru. Șansa noastră să ne dezvoltăm în continuare este
    ca următoarele programe sectoriale să le dirijăm către economie. Vă dau un
    singur exemplu, procesarea produselor agricole, industria alimentară, ca să nu
    mai vindem produsele din agricultură, aproape pe nimic, grâu și toate
    celelalte. Trebuie să adăugăm valoare. Să facem fabrici mici în zona rurală, să
    ridicăm zona rurală, să avem venituri la primărie, să avem locuri de muncă.
    Acest lucru nu s-a făcut.



    În
    primele 6 luni ale acestui an, România a atras fonduri structurale şi de
    coeziune în valoare totală de 188 de milioane de euro    , iar de la începutul
    actualului execiţiu financiar multianual 2014 – 2020 a utilizat 2,8 miliarde de
    euro, ceea ce reprezintă numai 12,5% din totalul sumei alocate, de 22,5
    miliarde de euro. Birocraţia excesivă reprezintă unul dintre motivele gradului
    redus de absorbţie a fondurilor europene de către România.


  • Jurnal românesc – 30.10.2018

    Jurnal românesc – 30.10.2018

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a lansat oficial ediția de iarnă a Programului de Tabere ARC-Centenar, ediția 2018, o premieră de la înființarea acestui proiect. Inițiativa este dedicată elevilor, studenților, profesorilor și tinerilor din comunitățile istorice și va reuni în perioada octombrie – noiembrie aproximativ 300 de participanți din țări precum Ucraina, regiunile Cernăuți și Transcarpatia, Ungaria, Republica Moldova, Serbia sau Bulgaria. 47 de copii și cadre didactice din raioanele Herța, Hliboca, Storojineț, Noua Sulița și din orașul Cernăuți au ajuns deja în Tabăra Săcelu din județul Gorj, unde au posibilitatea să participe la diverse ateliere de conversație în limba română, de creație, de istorie, cultură și civilizație românească, de sport, precum și de alte activități organizate în cadrul taberei.Ediția de iarnă a programuluiARC – 2018 se desfășoară în taberele Căprioara din județul Hunedoara și Săcelu din județul Gorj.



    Românii care lucrează în Austria si cărora le-au fost modificate alocațiile pentru copii în urma schimbărilor legislative adoptate de Parlamentul de la Viena pot cere sprijinul Centrului SOLVIT România în cazul în care consideră că sunt discriminați și li s-au încălcat drepturile. Centrul SOLVIT România, aflat în coordonarea ministrului delegat pentru Afaceri Europene, are rolul de a soluționa, cu celeritate, probleme cauzate de încălcarea dreptului Uniunii Europene. Cetățenii se pot adresa Centrului SOLVIT România prin intermediul adresei de e-mail solvit@mae.ro sau la numerele SOLVIT apelabile din străinătate – 0374300270 sau din România – 0800672507. Parlamentul Austriei a adoptat, pe 24 octombrie, legea privind indexarea alocațiilor pentru copiii din străinătate ai cetățenilor din statele membre ale Uniunii Europene care lucrează pe teritoriul statului austriac. Această măsură afectează cetățenii mai multor state, inclusiv România, ducând la o reducere a sumelor plătite, prin ajustarea la nivelul de trai din țările Uniunii Europene unde trăiesc acești copii. Conform datelor publice disponibile, un număr de peste 14.000 de copii români ar fi afectați de această măsură.



    Cetăţenii Republicii Moldova care muncesc în străinătate au trimis în ţară aproape un miliard de dolari în primele trei trimestre din 2018, a anunţat, recent, Banca Naţională a Moldovei (BNM). Potrivit datelor BNM, transferurile nete de bani ale persoanelor fizice au depăşit echivalentul a 955 de milioane de dolari în perioada ianuarie-septembrie. În 2017, bilanţul a fost de 1,199 miliarde de dolari. Cele mai multe transferuri au fost efectuate în euro, dupa care urmează cele în dolari şi cele în ruble. Banii trimişi din diaspora sunt cea mai importantă sursă de valută a Republicii Moldova, reprezentând peste 20% din PIB în ultimii 15 ani. Estimările arată că o treime din populaţia activă a ţării munceşte în străinătate.



    CFR Călători, în colaborare cu Operatorul Naţional Feroviar de Călători din Ungaria şi cu cel din Austria, au stabilit introducerea în circulaţie a unui nou tren pe ruta Cluj-Napoca-Budapesta-Viena şi retur, începând cu planul de mers 2018-2019. Potrivit unui comunicat difuzat, luni, de CFR Călători, trenurile nu aparţin unui singur operator, compunerea lor fiind asigurată de companiile română şi ungară. Tracţiunea trenurilor pe teritoriile celor trei ţări România, Ungaria şi Austria este asigurată de operatorul naţional al fiecărui stat, se mai precizează în comunicat.


  • CE a respins proiectul de buget al Italiei, o premieră pentru țările din zona euro

    CE a respins proiectul de buget al Italiei, o premieră pentru țările din zona euro

    Comisia Europeană a constatat, în urma analizei proiectului de buget al Italiei pentru 2019, că această țară a încălcat recomandările adoptate – inclusiv cu votul Romei – în cadrul Consiliului Uniunii Europene, pe 13 iulie. Guvernul de la Roma a prevăzut, în buget, un deficit de 2,4% din PIB, cu mult peste ținta recomandată de Bruxelles, în condițiile în care Italia nivelul de îndatorare al Italiei raportat la PIB este, deja, al doilea cel mai mare din cadrul UE, după Grecia. Acest deficit a fost impus de formațiunile care au câștigat alegerile din primăvară pentru a-și putea onora costisitoarele promisiuni făcute în timpul campaniei electorale. Fostul guvern de la Roma promisese că va lua măsuri pentru reducerea deficitului, însă în ciuda recomandărilor Consiliului actualul executiv a majorat deficitul, ceea ce a dus, în premieră, la respingerea proiectului de buget de către Comisia Europeană.

    Valdis Dombrovskis, vice-președinte al Comisiei însărcinat cu Euro și Dialogul social și responsabil cu stabilitatea financiară, servicii financiare și Uniunea Piețelor de capital: Pentru prima oară Comisia este obligată să îi ceară unei țări din zona euro să își revizuiască proiectul de buget. Nu vedem, însă, nicio altă alternativă decât să le cerem autorităților italiene să facă acest lucru. Am adoptat o opinie prin care i-am dat Italiei cel mult 3 săptămâni pentru a furniza un nou proiect de buget. Din păcate, clarificările pe care le-am primit nu au fost convingătoare pentru a schimba concluziile noastre anterioare cu privire la nerespectarea de către Italia a recomandărilor făcute de Consiliu pe 13 iulie. Guvernul Italian își încalcă deschis și conștient angajamentele asumate. Europa este clădită pe cooperare; zona euro este clădită pe legături puternice de încredere. Acestea sunt dublate de reguli care sunt aceleași pentru toată lumea. Dacă încrederea este erodată, toate statele membre au de suferit și Uniunea noastră are de suferit. Încălcarea regulilor poate fi tentantă la prima vedere, poate da iluzia eliberării. Este tentant să încerci să vindeci datoria cu și mai multe datorii, dar la un anumit moment datoria devine prea apăsătoare și, în cele din urmă, ajungi să fii complet lipsit de libertate. De aceea am convenit, împreună, să controlăm datoria.

    Bruxelles-ul are dreptul nu numai să respingă un proiect de buget și să solicite noi propuneri, ci chiar și să impună amenzi statelor care refuză să îi respecte cererile. Cu toate acestea, primele reacții venite de la Roma sugerează că, deocamdată, guvernul Italian nu este dispus să refacă bugetul: vice-premierul Matteo Salvini, considerat a fi omul forte al executivului, a afirmat că decizia Bruxelles-ului nu schimbă nimic.


  • 07.09.2018

    07.09.2018

    Visite – La première ministre roumaine, Viorica Dăncilă, et son homologue espagnol, Pedro Sanchez, ont signé jeudi à Madrid des accords de coopération bilatérale dans les domaines de la Défense et de l’Administration publique. Les deux responsables ont salué la coopération excellente dans le domaine économique entre leurs deux pays, notamment l’évolution positive des échanges commerciaux, chiffrés à 4 milliards d’euros environ et le volume des investissements espagnols en Roumanie. Ils ont également convenu de poursuivre les démarches pour organiser la première séance commune entre leurs gouvernements respectifs. Notons que la Roumanie et l’Espagne ont conclu il y a 5 ans un Partenariat Stratégique et que l’Espagne accueille 870 mille ressortissants roumains, soit la plus grande communauté étrangère de la péninsule ibérique. Précisons aussi que la visite de la première ministre en Espagne n’a pas comporté de rencontre avec les représentants de la communauté roumaine. Une partie d’entre eux ont protesté affichant des slogans anti-gouvernementaux, mécontents des violences survenues lors de la manifestation dite de la diaspora du 10 août dernier à Bucarest.

    Peste porcine – Quelque 830 foyers de peste porcine africaine ont été confirmés en Roumanie depuis le début de l’épidémie, selon les plus récentes données fournies par l’Autorité Sanitaire Vétérinaire. Ces deux derniers mois, 190 localités de 11 départements du nord-ouest et du sud-est du pays ont été concernées et 160.000 cochons ont été scarifiés jusqu’ici. Les éleveurs de cochons qui ont perdu leurs animaux à cause de la peste porcine ont reçu jusqu’ici des dédommagements se chiffrant à 510.000 lei (soit quelque 110.000 euros), mais la valeur totale des pertes évaluées dépasse les 47 millions de lei (soit l’équivalent de 10 millions d’euros environ). Parmi les mesures prises par les autorités figurent entre autres la permission de chasser les sangliers et les chacals au Delta du Danube, considérés comme des facteurs qui ont favorisé la propagation du virus. Cette décision a été prise dans le contexte où l’on estime que ce sont des sangliers malades venus d’Ukraine qui auraient disséminé le virus de la peste porcine africaine en Roumanie, vu que les premières contaminations ont été confirmées chez des sangliers, avant les cochons domestiques.

    Violences – Les violences survenues à Bucarest, lors de la manifestation antigouvernementale du 10 août dernier, ainsi que la situation de la justice et de l’Etat de droit en Roumanie feront l’objet d’un débat au Parlement Européen début octobre. Cette décision a été prise dans le cadre de la Conférence des Présidents, formée des chefs des groupes politiques du Parlement Européen, sur demande du Groupe des Verts/ Alliance libre européenne. Selon le président des Verts, Philippe Lamberts, son groupe croit fortement à la liberté du discours et à l’assemblée pacifique, tout comme à la lutte contre la corruption, estimant que les membres du PE doivent prouver qu’ils défendent les valeurs européennes telles la démocratie et l’Etat de droit.

    Economie – Au 2e trimestre de 2018, le PIB de la Roumanie a augmenté de 1,4% par rapport au premier trimestre de l’année, a fait savoir l’Institut national de la statistique. En même temps, au premièr trimestre de 2018 le PIB a connu une croissance de 4,2% par rapport à la même période de l’année dernière. Presque tous les secteurs de l’économie ont contribué à ce progrès, mais notamment l’industrie, le commerce et certains services.

    DNA – La procureure Adina Florea, proposée par le ministre de la Justice, Tudorel Toader, au poste de procureur en chef de la Direction Natioanle Anticorruption (DNA) sera auditionnée par le Conseil Supérieur de la Magistrature le 27 septembre prochain. L’avis de l’institution est obligatoire, mais consultatif. Par la suite, la proposition sera transmise au président Klaus Iohannis. Mme Adina Florea est procureur de la Cour d’Appel de Constanta (sud-est). Le poste de procureur en chef du Parquet anticorruption est vacant depuis juillet dernier, lorsque sa titulaire, Laura Codruta Kovesi a été révoquée par le chef de l’Etat.

    Football – La sélection roumaine de football affronte ce vendredi le Monténégro dans son premier match au sein de la Ligue des Nations, à Ploiesti, dans le sud de la Roumanie. Lundi, les footballeurs roumains joueront à Belgrade, contre la Serbie voisine avant de rencontrer la Lituanie, en octobre, lors d’un match allé au sein du même groupe 4. Récente création de l’UEFA, la Ligue des Nations sera prise en compte au moment des qualifications pour l’Euro 2020.

    Météo – Nous avons une belle journée ensoleillée en ce vendredi sur la plupart du territoire de la Roumanie. Il pleut toutefois par endroits sur le nord, le centre et le relief. Les températures maximales de la journée iront de 21 à 31 degrés. 26 degrés et du soleil à midi à Bucarest.

  • Decizii la summitul NATO

    Decizii la summitul NATO

    România a obţinut rezultate foarte bune – astfel a rezumat preşedintele
    Klaus Iohannis desfăşurarea summitului NATO de miercuri şi joi, de la
    Bruxelles. El a caracterizat discuţiile drept intense şi a apreciat că s-a
    ajuns la concluzii optimiste, numeroşi aliaţi angajându-se să crească
    cheltuielile pentru apărare cât mai rapid la 2% din Produsul Intern Brut până
    în 2024 şi să sporească măsurile de combatere a terorismului. Parte a demersurilor
    sale consecvente pentru întărirea flancului estic al NATO, Bucureştiul va
    găzdui un centru de comandă operaţional, iar brigada multinaţională aflată,
    deja, pe teritoriul românesc va rămâne aici permanent.

    Klaus Iohannis: Credem
    că vom avea în final, când centrul este complet, în jur de 400 de ofiţeri de
    stat major din toate ţările NATO care vor să fie împreună cu noi, acolo. Am
    obţinut o îmbunătăţire, o upgrade-are se numeşte, a statutului brigăzii
    multinaţionale pe care am înfiinţat-o, care brigadă multinaţională acum a
    căpătat un statut permanent. Vom continua să negociem cu ceilalţi aliaţi pentru
    o prezenţă cât mai solidă în cadrul acestei brigăzi multinaţionale. Iată, deci,
    două rezultate de care putem să fim mândri.

    Nu doar amfitrion, ci şi furnizor
    de trupe pentru teatrele de operaţiuni din străinătate, România a anunţat, la
    summit, că-şi va spori, anul viitor, prezenţa militară în Afganistan de la 700
    la peste 950 de militari. Organizată la iniţiativa Bucureştiului, în marja
    summitului de la Bruxelles a existat şi o sesiune specială, dedicată securităţii
    la Marea Neagră şi la care au fost invitate două state riverane, Georgia şi a
    Ucraina, amândouă partenere ale NATO. De altfel, observă comentatorii, Marea
    Neagră a beneficiat de vizibilitate în cadrul acestui summit, inclusiv prin
    menţionarea sa repetată în documentele şi deciziile aliate, ceea ce îi reconfirmă
    importanţa strategică pentru Alianţă. Astfel, şefii de stat şi de guvern din
    statele membre au cerut Rusiei să-şi retragă trupele din republicile
    ex-sovietice Moldova (majoritar românofonă), Ucraina şi Georgia şi să se
    angajeze constructiv în soluţionarea conflictului din Transnistria. Regiune
    secesionistă pro-rusă din estul Republicii Moldova, aceasta a ieşit, de facto,
    de sub controlul Chişinului în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de
    morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea
    separatiştilor. Numai vara aceasta, atât Adunarea Generală a ONU, cât şi
    Adunarea Parlamentară a OSCE au cerut Rusiei să-şi retragă acele trupe, aşa cum
    a promis oficial încă de acum două decenii. În declaraţia finală a reuniunii de
    la Bruxelles, NATO se mai angajează să sprijine reformele democratice din
    Republica Moldova şi eforturile de consolidare a capacităţilor de apărare ale
    acesteia.

  • 18.05.2018

    18.05.2018

    Visite – Le président roumain Klaus Iohannis s’est entretenu vendredi avec le premier — ministre croate, Andrej Plenkovic. Pendant sa visite à Bucarest, le chef de l’Exécutif de Zagreb a également rencontré son homologue roumain, Mme Viorica Dăncilă. Les deux dignitaires ont signé une déclaration d’intention portant sur le renforcement de la coopération bilatérale dans les domaines de la défense et de la sécurité. Viorica Dăncilă a souligné que l’éducation, l’agriculture et le tourisme resteraient des domaines importants de la coopération bilatérale. A son tour, le premier croate a mentionné les très bonnes relations bilatérales et précisé que le volume des échanges commerciaux s’élevait à plus de 300 millions d’euros. Les deux officiels ont également fait part de l’intérêt de leurs pays pour la stabilité et la sécurité des Balkans occidentaux et réitéré leur ferme appui à la poursuite du processus d’élargissement de l’UE.



    Moldova — La commissaire européenne à la politique régionale, Corina Cretu, qui effectue une visite de cinq jours en République de Moldova, a déclaré que l’UE souhaitait rester un partenaire fort pour le développent de ce pays. Elle a tenu ces propos à l’issue de son entrevue avec le premier ministre Pavel Filip. Corina Cretu a par ailleurs souligné la nécessité pour Chisinau de se pencher davantage sur la mise en œuvre des réformes dans les secteurs clé, tels l’économie, le milieu des affaires, l’énergie et la justice. A son tour, le premier ministre moldave a réaffirmé que l’objectif de son cabinet est celui d’intégrer l’UE. Samedi, Corina Cretu se rendra à Ungheni, localité inscrite au programme Villages européens 2018, dont les habitants seront informés sur l’appui accordé par l’UE à la République de Moldova par le biais des projets déroulés avec des fonds européens.



    Mémorial — Le Mémorial des victimes du communisme de Sighetu Marmatiei, (nord de la Roumanie) s’est vu attribuer le label du patrimoine européen, devenant ainsi la première institution roumaine à recevoir ce statut. Il y a 20 ans, le Conseil de l’Europe a inscrit ce Mémorial sur la liste des principaux endroits de conservation de la mémoire des événements ayant marqué lhistoire du continent, aux côtés du Mémorial d’Auschwitz (Pologne) et de celui de la Paix de Normandie (France). Réduite à l’état de ruines, la prison de Sighetu Marmatiei a été transformée en musée, avec l’aide de la société civile, pour honorer la mémoire de ceux qui ont subi la détention, la déportation ou qui se sont opposés au régime communiste.



    Eurostat — La Roumanie compte parmi les pays de l’UE à avoir consacré à la défense, en 2016, la plus faible part de leur PIB. Selon l’Office statistique de l’UE, Eurostat, les 28 Etats membres de l’Union ont alloué en 2016 au secteur de la défense près de 200 milliards d’euros, soit l’équivalent de 1,3% du PIB. Un montant inférieur à celui destiné à la protection sociale, à la santé ou à l’éducation, mais supérieur aux fonds pour les loisirs, la culture, la religion ou la protection de l’environnement. Les pays ayant octroyé en 2016 au domaine de la défense les plus faibles montants sont l’Irlande, le Luxembourg, Malte, Autriche, République Tchèque, Hongrie, Roumanie et Slovénie. Au pôle opposé on retrouve l’Estonie, la Grèce, le Royaume-Uni et la France. A compter de 2017, la Roumanie alloue 2% du PIB à la défense, conformément à ses obligations en tant que membre de l’OTAN.



    Tennis — La joueuse roumaine de tennis, Simona Halep, nr. 1 mondiale, rencontre ce vendredi Caroline Garcia de France, dans les quarts de finale du tournoi de Rome. C’est grâce au forfait de l’Américaine Madison Keys, ce jeudi, que Simona Halep sest qualifiée sans jouer pour les quarts de finale.



    Météo — Temps généralement instable et ciel couvert sur l’ouest, l’est, le centre et le nord du pays, où l’on signale des pluies à verse. Dans le sud et le sud – est du territoire, il fait beau et chaud et le ciel est variable. Les températures maximales de la journées iront de 17 à 28 degrés. 24 degérs à midi dans la capitale, Bucarest.


  • L’économie mise à mal par les jeux politiques

    L’économie mise à mal par les jeux politiques

    Cette année le gouvernement de Bucarest a pris une série de mesures, dont notamment la majoration des salaires dans le secteur public et la réduction d’une série de taxes, dont l’impôt sur le revenu qui passe ainsi de 16 à 10%. En même temps, on remarque une hausse de l’inflation et une fragilisation de l’équilibre budgétaire. La Commission européenne a déjà tiré la sonnette d’alarme, avertissant le gouvernement de Bucarest quant au déficit public, qui s’approche dangereusement du seuil fatidique de 3% du PIB.

    Le président roumain, Klaus Iohannis, avait à son tour averti sur la baisse significative des rentrées fiscales, en rejetant la responsabilité sur l’équipe gouvernementale dirigée par Mme Viorica Dăncilă. A deux occasions, pendant les deux dernières semaines, le président a sollicité la démission de la première ministre. Les tensions politiques entre le la présidence de l’Etat et le gouvernement ne font que s’aggraver. Mais quel est le risque d’impact économique de ces tensions dans les hautes sphères de la politique de Bucarest ? L’universitaire Mircea Coşea, économiste réputé, ancien membre des cabinets réformistes des années 1990 et un des architectes des réformes implémentées à l’époque, explique : « Le problème c’est qu’on a créé un environnement dommageable pour l’économie. Parce que, selon moi, cette situation politique, que certains appellent « instabilité politique», d’autres « dispute », d’autre « bagarre politique », chacun y va allégrement de sa définition, cette situation donc se mue en une période d’angoisse, d’absence de prédictibilité, d’incertitude. L’on perd confiance dans l’économie roumaine, dans cette économie de marché fonctionnelle, à cause d’un scénario bien connu et prouvé en Roumanie : la période de pré-campagne électorale. Et puis, pendant la campagne, c’est pire, l’économie chute à chaque fois. Et on compte trois rendez-vous électoraux au cours des deux prochaines années. Selon moi donc, la bataille électorale a déjà débuté, mais son niveau est bas, on ne parle pas d’une lutte de projets ou de principes, ce sont des disputes assez primitives. »

    L’économiste Adrian Mitroi détaille les effets des tensions politiques sur le climat économique : « Nous nous sommes habitués à vivre dans une certaine prospérité économique, en faisant fi de ce qui se passait sur la scène politique. Mais si ce différend entre le président et la première ministre continue, on risque de voir les marchés agir à leur manière habituelle, plutôt sans scrupules. Plus précisément, des taux d’intérêt supérieurs et une pression sur le taux de change des devises. C’est leur manière de noter la performance politique. La meilleure manière de contrer cet état de choses reste, comme toujours et jusqu’à un certain point, la loi du marché, qui a ses propres mécanismes d’auto régulation. L’économie de marché, dans le cadre de laquelle nous opérons actuellement et que l’on considère comme le meilleur moteur de la prospérité au bénéfice de tous, détient ces mécanismes d’auto régulation ».

    Toutefois, ce sont les chiffres qui devraient nous avertir, précise encore l’économiste Adrian Mitroi : « Lorsque l’économie se trouve en plein boom, lorsque l’on a une croissance de 7%, il va presque de soi que cela s’accompagne d’une inflation, bien que temporaire, de 5%. Les choses vont probablement se calmer et on va compter un taux d’inflation de 3%. Alors, si vous regardez ces chiffres, ils ont l’air raisonnable, cela dénote un certain équilibre d’une économie un peu surchauffée. Et lorsque tout fonctionne bien, il n’y a que deux types d’actions : la politique monétaire de la banque centrale qui, en augmentant les taux d’intérêt, met un terme à l’exubérance économique prématurée, ou alors, l’autre variante, via la politique fiscale, en stoppant les majorations salariales et en augmentant les impôts. La Roumanie est extrêmement compétitive d’un point de vue fiscal. Elle a une TVA assez basse, des hausses salariales. Il y a beaucoup de choses qui se sont accumulées. Nous avons un taux d’inflation plutôt bas, si on y réfléchit. Il y a un mix de facteurs sur fond de croissance économique. Le consommateur roumain est optimiste, confiant en l’avenir, il économise plus qu’il ne le faisait il y a dix ans. Et je pense que le potentiel d’investissement représente une donnée extrêmement importante. La productivité augmente, et cet apport significatif de productivité trouve son origine dans le secteur des nouvelles technologies. Mais l’agriculture aussi est en plein processus de rattrapage. On voit donc ces deux moteurs économiques exceptionnels qui nous font avancer et dont le progrès repose sur des gains de compétitivité. A mon avis, nous devrions donc oublier nos inquiétudes, car elles me semblent infondées », achevait son intervention l’économiste Adrian Mitroi. (Trad Ionut)