Radio România Internațional

Tag: PNL

Korruption: Ermittlungen gegen Spitzenpolitiker der Liberalen

Der Kopräsident der Liberalen, Vasile Blaga, hat am Mittwoch angekündigt, dass er aus dieser Position zurücktritt, auf die Koordinierung der Wahlkampagne verzichtet und nicht mehr für die Legislativwahlen im Dezember kandidiert. Zuvor hatten die Staatsanwälte der Antikorruptionsbehörde angekündigt, dass gegen Blaga unter richterlicher Kontrolle in einer Korruptionsakte ermittelt wird.

Die Taten sollen im Zeitraum 2009-2012 begangen worden sein, als Blaga, damaliger Innenminister und danach Senatspräsident in Bukarest, für die vorzügliche Vergabe einiger Aufträge eingegriffen hätte. Als Gegenleistung für diese Einflussnahme habe er Provisionen von 10%, in Höhe von mehreren hunderttausend Euro von dem ehemaligen Bürgermeister der nordöstlichen Stadt Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, selbst Hauptdarsteller in mehreren Korruptionsakten, und von einem Geschäftsmann erhalten.

Die Mitteilung der Antikorruptionsstaatsanwälte gibt bekannt, dass Blaga das Geld für sich, aber auch für die Partei, deren Sekretär er damals war und die sich an der Regierung befand, genommen hätte. Die Rede ist aber nicht von der National-Liberalen Partei, sondern von der ehemaligen Liberal-Demokratischen Partei. Diese galt in der Epoche als Lieblingspartei und Sprechrohr des Ex-Präsidenten Traian Băsescu. Die Partei ging dann au‎ßeinander und die Mehrheit ihrer Mitglieder entschied sich unter der Führung Blagas, für den Zusammenschluss mit den National-Liberalen. Die Băsescu-Nostalgiker folgten ihm in die Partei Volksbewegung.

In einer Verlautbarung, die nach dem Rücktritt ihres Kopräsidenten veröffentlicht wurde, beurteilen die Liberalen, dass der Beschluss von Vasile Blaga, sein Parteiamt aufzugeben, der Beweis sei, dass er die Integritätsprinzipien der Partei über seine Politikkarriere gesetzt hätte. Politkommentatoren erwarten ein angespanntes Konklave, denn die PNL ist nicht zu einer homogänen Partei geworden und die Fusion mit den Liberal-Demokraten ist nur formell geblieben. Die alten National-Liberalen werfen ihren neuen Kollegen vor, sie hätten ihre in der PDL angesammelte Straftäter-Passiva in die neue Partei übertragen. Ihrerseits behaupten die ehemaligen Liberal-Demokraten, dass sie berechtigt seien, einschlie‎ßlich aus ihren Reihen, einen neuen Kopräsidenten an die Seite der national-liberalen Alina Gorghiu zu befördern.

Die Sozial-Demokraten hielten ihre Genugtuung bezüglich der Umwälzungen in der PNL nicht zurück. Sie dominieren konfortabel die Linke der rumänischen Politik. Die Rechte, die sich bereits die PNL, PMP und ALDE teilen, kassierte gerade einen Schlag ein. Einige Analytiker erwarten, dass ein Teil der traditionell liberalen Wählerschaft zu neueren politischen Gruppierungen umzieht. Eine davon ist die ehemalige NRO, die in eine Partei umgewandelt wurde, Union Rettet Buakrest. Bei den Lokalwahlen im Sommer ist es ihr gelungen, mit einer harten Botschaft gegen die Korruption, die PNL in der Hauptstadt entschieden zurückzulassen.

29 September 2016
Lider de partid, anchetat pentru corupţie

Vicepreşedintele
liberal Vasile Blaga a anunţat, miercuri, ca demisionează din această funcţie,
că renunţă la coordonarea campaniei electorale şi că nu mai candidează la
legislativele din decembrie.

Anterior, procurorii DNA anunţaseră că Blaga e
cercetat sub control judiciar într-un dosar de corupţie. Faptele ar fi fost
comise între 2009-2012, când Blaga, care a fost în acea perioadă ministru de
Interne şi apoi preşedinte al Senatului, ar fi intervenit pentru acordarea unor
contracte de achiziţie publică în mod preferenţial. În schimbul acestui trafic
de influenţă, el ar fi primit comisioane de 10%, însumând şapte sute de mii de
euro, din partea fostului primar al oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe
Ştefan, deja protagonist al altor dosare penale, şi a unui om de afaceri.

Comunicatul procurorilor anticorupţie afirmă că Blaga a obţinut banii pentru el
personal, dar şi pentru partidul al cărui secretar general era şi care pe
atunci se afla la guvernare. Or, acesta nu e Partidul Naţional Liberal, ci fostul
Partid Democrat Liberal, considerat, în epocă, formaţiunea de suflet şi cutia
de rezonanţă a fostului preşedinte Traian Băsescu. Ulterior, PDL avea să se
scindeze, majoritatea membrilor săi, cu Blaga în frunte, optând pentru fuziunea
cu naţional-liberalii, iar nostalgicii lui Băsescu urmându-l pe acesta din urmă
în Partidul Mişcarea Populară.

Într-un comunicat emis după demisia
copreşedintelui lor, liberalii apreciază că decizia lui Vasile Blaga de a
renunţa demostrează că acesta a pus mai presus de cariera politică principiile
de integritate asumate de partid. La sfârşitul acestei săptămâni, liberalii au
programată o reuniune a Biroului Politic Naţional.

Comentatorii politici se
aşteaptă la un conclav tensionat, fiindcă nici acum PNL n-a devenit un partid omogen,
iar fuziunea cu democrat-liberalii a rămas formală. Vechii naţional-liberali
reproşează noilor colegi că şi-au transferat în noul partid pasivul penal pe
care-l acumulaseră în PDL. La rându-le, foştii pedelişti afirmă că sunt
îndrituiţi să aleagă, exclusiv din rândurile lor, un nou copreşedinte, care s-o
dubleze pe naţional-liberala Alina Gorghiu. Social-democraţii nu şi-au ascuns
satisfacţia faţă de convulsiile din PNL. Ei domină confortabil partea stângă a
spectrului politic, în timp ce dreapta, deja divizată între PNL, PMP şi ALDE,
tocmai a mai încasat o lovitură.

Unii analişti se aşteapta ca o parte a
electoratului tradiţional liberal să migreze acum spre formaţiuni noi, precum
fostul ONG, transformat în partid, Uniunea Salvaţi Bucureştiul. Şi care, la
alegerile locale din vară, cu un virulent discurs anticorupţie, a devansat
categoric PNL în Capitală.

29 September 2016
Jurnal românesc – 1.07.2016

Partidul Naţional Liberal a
lansat, joi, prin intermediul Organizaţiei liberale Diaspora, o campanie de
informare post Brexit pentru românii care trăiesc în Marea Britanie, intitulată
‘Alături de românii din UK’. Liberalii cer Guvernului înfiinţarea unei linii
telefonice prin care cetăţenii să poată cere ‘informaţii cu privire la
drepturile lor’ şi, totodată, să poată sesiza eventuale probleme sau
abuzuri cu care se confrunta. Campania se va derula prin intermediul unei pagini de Facebook. PNL consideră că românii
din Marea Britanie merită respect şi sprijin, pentru ca vieţile lor să nu fie
tulburate de ultimele evenimente. Liberalii susţin, totodată, că ‘pericolul
xenofob este mai vizibil ca oricând, acum, în Regatul Unit, unde cetăţenii
străini stabiliţi se confruntă cu furia naţionaliştilor extremişti’, iar
‘românii nu au fost ocoliţi de aceste
situaţii nedemne pentru un stat care s-a definit întotdeauna ca unul
democratic’. În acest context, PNL este îngrijorat de situaţia celor peste
170.000 de cetateni români care muncesc, potrivit datelor oficiale, în Marea
Britanie şi care aduc beneficii ţării în care locuiesc şi de situaţia celor
aproximativ 9.000 de români angrenaţi în diverse forme educaţionale în Regat.

Institutul pentru Politici Publice de la Bucureşti solicită Ministerului
Afacerilor Externe să precizeze ce demersuri a făcut pe lângă Guvernul britanic
şi pe lângă Home Office pentru a stopa valul manifestărilor xenofobe împotriva
cetăţenilor români din Marea Britanie şi să sporească demersurile în acest
sens. Într-un comunicat, IPP se arată
profund îngrijorat de numeroasele manifestări cu caracter rasist/ xenofob la
adresa românilor care locuiesc în Marea Britanie raportate de presa
internaţională şi pe reţelele de socializare, în
ultimele zile. Totodată,
IPP cere MAE să sporească demersurile şi să comunice de urgenţă măsurile luate
pentru a preveni escaladarea acestor manifestări în episoade violente, cu consecinţe grave
pentru siguranţa românilor. ‘Apreciem că este de datoria statului român ca, pe fondul actualului context socio-politic post-Brexit, să nu se limiteze la simpla
comunicare oficială prin care anunţă pe site lansări de proiecte şi să ia
măsuri suplimentare la nivelul tuturor misiunilor diplomatice şi consulare de
pe teritoriul Marii Britanii pentru a interveni prompt în sprijinul cetăţenilor
români care locuiesc, lucrează, au copii la şcoală în Marea Britanie şi
sunt expuşi riscurilor imediate de a deveni ţintele unor asemenea manifestări
de intoleranţă.

Ministrul Afacerilor Externe,
Lazăr Comănescu, a declarat, joi, că evaluarea activităţii ambasadelor României
va depinde ‘semnificativ mai mult şi mai puternic decât până acum ‘de ceea ce
fac acestea în planul relaţiilor economice externe. El a menţionat că este
vorba, în primul
rând, de o informare ritmică a factorilor de
decizie din România cu privire la politicile economice din ţările în care avem
ambasade’. Un alt aspect menţionat de şeful diplomaţiei române vizează o
informare făcută de ambasade asupra oportunităţilor pentru relaţii consolidate
economice între România şi ţările respective. De asemenea, a arătat Comănescu,
reprezentanţele diplomatice nu vor trebui să facă diferenţe între reprezentanţi
ai unor companii de stat sau private. El a precizat că românii din afara
graniţelor care pot promova schimburi economice pentru România vor fi încurajaţi în
acest sens. ‘Umblăm la resursele umane. Am regândit schema de reprezentare a
României în exterior şi în această privinţă ne propunem să utilizăm şi
potenţialul pe care îl oferă diaspora. În momentul de faţă există mulţi români
din afară care au potenţialul de a deveni promotori ai schimburilor economice
dintre România şi ţările în care se află’, a afirmat ministrul.

1 July 2016
Rezultate finale la alegerile locale

Social-democraţii au câştigat cele mai multe mandate de primari, consilieri locali şi consilieri generali în urma alegerilor locale din România, din 5 iunie, considerate o prefaţă a celor parlamentare din toamnă. Reprezentanţii stângii i-au devansat pe liberali, care s-au declarat relativ mulţumiţi — PSD nu a măturat chiar tot! Au suferit, însă, liberalii, o înfrângere majoră în Bucureşti! Prin tradiţie fief al dreptei, Capitala a fost cucerită, la aceste locale, de candidata PSD, Gabriela Firea, devenită prima femeie care va conduce Primăria Bucureştiului, secondată la toate cele şase Primării de sector de colegi de partid.

O singură breşă ar fi fost posibilă: cetăţean român doar de câteva luni, franţuzoaica Clotilde Armand, candidată a relativ puţin cunoscutei Uniuni Salvaţi Bucureştiul (USB), şi-a jucat şansele pe muchie, dar a pierdut în faţa principalului său adversar social-democrat. La nivel naţional, PSD şi PNL sunt într-un relativ echilibru. Chiar şi aşa, rezultatele neaşteptat de bune ale USB în Bucureşti — unde Nicuşor Dan s-a plasat după Gabriela Firea, devansându-l pe candidatul experimentat al liberalilor — arată o primă breşă majoră în sistemul politic românesc.

Analişti politici cred că PNL e rupt în două: pe de o parte, organizaţiile din ţară cu rezultate bune sau decente iar, pe de alta, organizaţia de la Bucureşti cu rezultate catastrofale. Or, senzaţia de lipsă de vlagă, de apatie şi de dispreţ la adresa votanţilor a dus la victoria istorică a PSD în Capitală şi la apariţia fenomenului USB. Că Uniunea Salvaţi Bucureştiul însăşi simte că ‘este pe val’ o denotă decizia liderilor ei de a o transforma, în perspectiva alegerilor parlamentare, într-o formaţiune naţională – Uniunea Salvaţi România.

USB critică vehement prestaţia actualei clase politice, considerând-o indolentă şi coruptă. În lumina scrutinului din 5 iunie, tânara formaţiune nu e departe de adevăr! Spre uluirea multora, în importante oraşe româneşti au fost aleşi candidaţi penali.

Primarul oraşului Baia Mare, din nordul ţării, Cătălin Cherecheş, a fost reales cu circa 70% din sufragii, deşi se află în arest preventiv pentru luare de mită de ordinul a zeci de mii de euro. Au câştigat alegerile locale candidaţi anchetaţi sau deja condamnaţi şi la Craiova şi Râmnicu Vâlcea (în sud) sau la Braşov (în centru).

Alegerea lor spune multe despre standardele scăzute ale electoratului, dar şi despre oferta foarte slabă a partidelor. O astfel de tendinţă riscă, totodată, să îi încurajeze pe parlamentari să îşi multiplice iniţiativele de limitare a prerogativelor Parchetului anti-corupţie, în ofensivă de ani buni.

13 June 2016
Rezultatele finale ale alegerilor locale din România

Partidul Social Democrat a câştigat Primăria Municipiului Bucureşti prin senatorul Gabriela Firea, ca şi primăriile de sector, conform rezultatelor parţiale furnizate de Biroul Electoral Central. După numărarea şi centralizarea tuturor voturior, PSD a obţinut 34,83% din voturile valabil exprimate pentru alegerea celor 3186 de primari din România, PNL 31,49%, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) 5,73%, candidaţii independenţi 5,71%, Alianţa electorală PSD+UNPR 3,96%. PSD a câştigat în ţară 1.677 de mandate de primar, PNL — 1.081, UDMR – 195, ALDE – 64, candidaţii independenţi – 53. UNPR a câştigat 26 de primării, Alianţa Electorală PSD+UNPR – 19, PMP – 18, Partidul Civic Maghiar – 13, Forumul Democrat al Germanilor – 5.

La consiliile locale PSD a obţinut 33,64%, PNL 29,60%, ALDE 6,52%, UDMR 4,66%, Partidul Mişcarea Populară (PMP) 4,30%. Prezenţa la vot a fost de 48,17%. Ca număr de mandate la consiliile locale, PSD a câştigat 16.648, PNL — 13.193, ALDE — 2.504 mandate, UDMR — 2.284, PMP — 1.315, UNPR — 1.203. De asemenea, au intrat în consiliile locale 316 candidaţi independenţi. Prezenţa la vot a fost de 50,73%.

La votul pentru Consiliile Judeţene PSD a obţinut 37,58% din voturi, PNL 31,93%, ALDE 6,31%, UDMR 5,33%, PMP 4,27%. PSD a câştigat în ţară 579 de mandate de consilier judeţean, PNL — 496, UDMR — 95, ALDE — 76, PMP — 37, Alianţa Electorală PSD+UNPR – 35. Prezenţa la vot pentru CJ a fost de 49,77%.

La Consiliul General al Municipiului Bucureşti clasamentul este, după numărarea voturilor din 90,01% din secţii Alianţa Electorală PSD+UNPR a obţinut 40,42% din voturi, Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB) 25,34%, PNL 13,07%, PMP 7,14%, ALDE 6,42%. La Primăria Generală Gabriela Firea a obţinut 42,97% din voturi, Nicuşor Dan, candidatul USB, 30,52%, iar Cătălin Predoiu, candidatul PNL, 11,18%. Prezenţa la vot la Bucureşti a fost de 33,22%.

Mai multe amănunte la http://www.2016bec.ro/rezultate-finale-10-06-2016/

10 June 2016
La politique roumaine après les élections locales

Vue exclusivement par le biais des résultats nationaux, les élections municipales déroulées dimanche en Roumanie ont été un succès pour le PNL, principal parti politique de la Droite. Avec 32 – 33% des suffrages, les libéraux arrivent juste derrière les sociaux-démocrates qui ont décroché environ 37% des voix exprimés. Cette position permettrait aux libéraux d’attaquer les législatives de cet automne avec une bonne dose de confiance. Et pourtant, la perspective change radicalement quand on analyse le score obtenu à Bucarest.

Dans la capitale, qui était jusqu’ici un fief traditionnel de la droite, le PSD a raflé tout – la marie générale, les six mairies d’arrondissements, les conseils d’arrondissements et le Conseil municipal. Les sociaux-démocrates pourraient faire passer toutes les décisions qu’ils souhaitent, sans aucune opposition de la droite, grâce notamment à l’alliance conclue avec les dissidents libéraux de l’ALDE (Alliance des libéraux et des démocrates).

En plus du résultat, que les commentateurs politiques appellent un désastre, les libéraux s’inquiètent aussi de la possibilité de ne plus constituer une alternative au PSD. A Bucarest, ce statut est revendiqué, après les municipales, par une ex-ONG transformée en parti politique, l’Union Sauvez Bucarest, représentée par son tenace leader Nicusor Dan et par une série de professionnels du secteur non-gouvernemental. Ces gens se sont déclarés capables de répondre aux exigences d’intégrité d’une partie de l’électorat, décidée de ne pas tolérer la politique politicienne, la corruption et l’incompétence des partis traditionnels.

Le message que cet électorat a transmis aux libéraux est clair : soit ils opèrent un changement profond de mentalité et d’approche, soit ils risquent la dérive, le morcellement et finalement l’extinction selon le modèle de l’autre parti historique roumain, le Parti national paysan chrétien démocrate. Après avoir donné des premiers ministres dans les années ’90, les chrétiens-démocrates se sont vus carrément exclus de la vie politique roumaine suite à plusieurs scrutins des années 2000.

Dans le cas des libéraux, les chefs des différentes filiales libérales de Bucarest ont assumé l’échec aux municipales et présenté leurs démissions. Plusieurs voix ont également demandé le départ du secrétaire général Ilie Bolojan, jugé responsable de cet échec par sa fonction de chef de la campagne électorale. Pourtant, celui-ci a été confirmé dans ses fonctions au sein du PNL afin de signaler que toute révolte interne contre les poids-lourds du parti, dont les co-présidents Alina Gorghiu et Vasile Blaga, serait étouffée. Du côté de la gauche, qui exulte après sa victoire aux urnes, la priorité c’est de constituer une alliance au niveau local et départemental avec ses partenaires de l’Union nationale pour le progrès de la Roumanie et avec l’Alliance des libéraux et des démocrates.

Toute semble être réglé pour le PSD à l’exception du remplacement du président de la Chambre des Députés, Valeriu Zgonea. Ce dernier a été débarqué du PSD pour avoir eu le courage de demander au président du parti, Liviu Dragnea, de faire un pas en arrière après sa condamnation avec sursis dans l’affaire du référendum de 2012 sur la destitution du chef de l’Etat de l’époque, Traian Basescu. Les élus sociaux-démocrates ont modifié le règlement de façon à ce qu’il permette le remplacement de Valeriu Zgonea, des modifications que celui-ci conteste, affirmant que les procédures parlementaires n’avaient pas été respectées. (trad. Alex Diaconescu)

9 June 2016
Politica românească după alegerile locale

Văzute exclusiv prin prisma rezultatelor obţinute la nivelul
întregii ţări, alegerile locale desfăşurate, duminică, în România, au fost un
succes pentru PNL, principala formaţiune a Dreptei. Cu 32-33 procente,
liberalii sunt în urma câştigătorului, PSD, cu doar cinci puncte. O poziţie
care le-ar permite să atace parlamentarele de la toamnă cu încredere.

Perspectiva se schimbă radical atunci când este analizat scorul din Bucureşti.
În capitala cândva fief tradiţional al Dreptei liberale, PSD şi-a adjudecat tot
– primăria generală, cele şase primării de sector, consiliile locale sectoriale
şi consiliul general al municipiului. Şi ameninţă să impună toate deciziile pe
care le doreşte, fără ca vreo forţă politică să i se opună, graţie alianţei cu
dizidenţa liberală ALDE. Ceea ce dă frisoane PNL nu este numai rezultatul,
calificat unanim de comentatori drept un dezastru, ci faptul că acest partid
riscă să nu mai reprezinte alternativa la PSD.

La nivelul capitalei, acest
statut este revendicat, după locale, de Uniunea Salvaţi Bucureştiul, fost ONG
transformat în partid. USB, prin tenacele său lider Nicuşor Dan şi
profesioniştii oneşti pe care i-a promovat, se anunţă capabil să răspundă
exigenţelor de integritate ale acelui segment de electorat instruit şi decis să
nu mai tolereze politica de talcioc, corupţia şi incompetenţa partidelor
tradiţionale. Mesajul transmis de acest electorat PNL este limpede: ori se supune unei schimbări profunde de
mentalitate şi abordare, ori intră în vrie cu riscul dezarticulării şi
extincţiei, de facto, aşa cum s-a întâmplat cu PNŢCD, vioara întâi a guvernării
la sfârşitul anilor 90 şi extraparlamentar astăzi.

Şefii filialelor de sector
şi preşedintele pe Bucureşti şi-au asumat eşecul şi au demisionat. Voci critice
din partid au cerut şi plecarea secretarului general, Ilie
Bolojan, considerat responsabil pentru eşec în calitatea sa de şef al campaniei
electorale. Acesta a fost, însă, reconfirmat, un semnal clar că orice revoltă
internă împotriva conducerii PNL, incluzându-i aici pe copreşedinţii Alina
Gorghiu şi Vasile Blaga, va fi
înăbuşită.

În tabăra stângii, care jubilează după scrutinul local, prioritatea
este constituirea de alianţe la nivel local şi judeţean cu partenerii loiali de
până acum, UNPR şi ALDE. Ar mai fi, totuşi, una: eliminarea de la şefia Camerei
Deputaţilor a lui Valeriu Zgonea, înlăturat din partidul la vârful căruia s-a
aflat pentru curajul de a-i cere preşedintelui Liviu Dragnea să facă un pas în
spate după ce a fost condamnat cu suspendare în dosarul privitor la
referendumul din 2012 de demitere a preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Social-democraţii au modificat
regulamentul în aşa fel încât Zgonea să poată fi înlocuit, însă cel vizat
contestă noile reglementări, pe motiv că procedurile
parlamentare nu au fost respectate în acest caz.

9 June 2016
Résultats et alliances après les élections locales

Les élections locales déroulées dimanche en Roumanie n’ont fait que confirmer les tendances qui se faisaient jour ces derniers mois sur la scène politique roumaine. Le Parti Social Démocrate (PSD), de gauche, a remporté environ 40% des mandats sur l’ensemble du pays, devançant de plus de 10% son principal adversaire, le Parti National Libéral (PNL). Celui-ci ne cesse de perdre du terrain depuis un an et demi, après la victoire de son candidat, Klaus Iohannis, aux présidentielles de 2014.

A Bucarest, considérée jusqu’il n’y a pas longtemps comme un bastion traditionnel de la droite, le PSD s’est adjugé le fauteuil de maire général, ainsi que les mandats de maire de tous les 6 arrondissements. La victoire de Gabriela Vrânceanu-Firea, ancienne journaliste qui a connu une ascension rapide dans la vie politique, marque une double première: elle sera la première femme à occuper le poste de maire dans l’histoire de la capitale roumaine et le premier candidat figurant sur les listes du PSD qui réussit à s’adjuger le plus important mandat de l’administration locale roumaine.

Nicuşor Dan, la révélation de ces élections, est arrivé en deuxième position. Membre d’une ONG transformée en parti politique – « L’Union Sauvez Bucarest », il s’est impliqué activement dans la lutte contre les irrégularités commises au sein de la municipalité ces dernières années. Confiant dans le potentiel du parti qu’il a récemment créé et encouragé par ses résultats au scrutin local, Nicuşor Dan souhaite que l’Union « Sauvez Bucarest » (USB) acquière une dimension nationale.

Sa popularité croissante coïncide avec un fort recul du PNL (de centre-droit), le grand perdant de la course à la mairie de la capitale. Victime de ses propres options, ses leaders ayant désigné non moins de 4 candidats, le PNL se trouve dans une situation délicate face aux législatives de cet automne. D’ailleurs son candidat à la mairie de la capitale, Cătălin Predoiu, ancien ministre de la justice, a déjà annoncé sa décision de quitter la direction de la filiale bucarestoise du PNL.

Au Conseil général de la capitale, ce sont le PSD et son allié, l’Union pour le progrès de la Roumanie (UNPR), qui auront la majorité, alors que, de l’avis des observateurs, l’USB et le PNL seront dans l’opposition. Par ailleurs, les élections de dimanche dernier ont été marquées par un absentéisme inquiétant, notamment dans les grandes villes. A Bucarest, par exemple, le taux de participation a été de 33% – le plus bas sur l’ensemble du pays, selon la Commission électorale centrale. Moins de la moitié des inscrits sur les listes électorales se sont présentés aux urnes au niveau national. Ce taux est inférieur à celui enregistré lors du scrutin précédent, de 2012.

Fait tout aussi inquiétant, bien que la lutte contre la corruption jouisse d’un large appui social, certains maires mis en examen pour corruption, ont réussi à s’adjuger un nouveau mandat. C’est ce qui est arrivé à Braşov, avec George Scripcaru, à Craiova (sud), avec Lia Olguţa Vasilescu ou encore à Baia Mare (nord), où Cătălin Cherecheş a été confirmé au poste de maire, bien qu’il se trouve derrière les barreaux. Plusieurs maires ont été réélus : Emil Boc, à Cluj (nord-ouest), Gheorghe Falcă, à Arad (ouest) et Nicolae Robu, à Timişoara (ouest).

Plusieurs villes ont changé d’édile en chef: Constanţa (sud-est), Iaşi (nord-est) et Sibiu (centre). La grande controverse qui a marqué ce scrutin a été l’élection des maires en un seul tour de scrutin, ce qui, selon les analystes, jette le doute sur la légitimité des futurs responsables locaux. Sur l’ensemble du pays, plus de 250 mille candidats ont été en lice pour les mandats de maire et de conseillers locaux dans les 3.200 villes et communes et respectivement dans les 41 conseils départementaux.

7 June 2016
A la Une de la presse roumaine – 07.06.2016

Les
quotidiens roumains continuent à décortiquer les résultats des élections
municipales de ce dimanche. Alors que le président le PSD exulte suite à sa
victoire et que les libéraux cherchent dans les chiffres la moitié pleine du
verre, l’Union Sauvez Bucarest rêve de
devenir un parti national. Entre temps, les oncologues menacent de déclencher
la grève et les hypermarchés risquent des ruptures de stock.

7 June 2016
Elections locales en Roumanie

Les élections locales déroulées dimanche en Roumanie n’ont fait que confirmer les tendances qui se faisaient jour ces derniers mois sur la scène politique roumaine. Le Parti Social Démocrate (PSD), de gauche, a remporté environ 40% des mandats sur l’ensemble du pays, devançant de plus de 10% son principal adversaire, le Parti National Libéral (PNL). Celui-ci ne cesse de perdre du terrain depuis un an et demi, après la victoire de son candidat, Klaus Iohannis, aux présidentielles de 2014.

A Bucarest, considérée jusqu’il n’y a pas longtemps comme un bastion traditionnel de la droite, le PSD s’est adjugé le fauteuil de maire général, ainsi que les mandats de maire de tous les 6 arrondissements. La victoire de Gabriela Vrânceanu-Firea, ancienne journaliste qui a connu une ascension rapide dans la vie politique, marque une double première: elle sera la première femme à occuper le poste de maire dans l’histoire de la capitale roumaine et le premier candidat figurant sur les listes du PSD qui réussit à s’adjuger le plus important mandat de l’administration locale roumaine.

Nicuşor Dan, la révélation de ces élections, est arrivé en deuxième position. Membre d’une ONG transformée en parti politique – « L’Union Sauvez Bucarest », il s’est impliqué activement dans la lutte contre les irrégularités commises au sein de la municipalité ces dernières années. Confiant dans le potentiel du parti qu’il a récemment créé et encouragé par ses résultats au scrutin local, Nicuşor Dan souhaite que l’Union « Sauvez Bucarest » (USB) acquière une dimension nationale.

Sa popularité croissante coïncide avec un fort recul du PNL (de centre-droit), le grand perdant de la course à la mairie de la capitale. Victime de ses propres options, ses leaders ayant désigné non moins de 4 candidats, le PNL se trouve dans une situation délicate face aux législatives de cet automne. D’ailleurs son candidat à la mairie de la capitale, Cătălin Predoiu, ancien ministre de la justice, a déjà annoncé sa décision de quitter la direction de la filiale bucarestoise du PNL. Au Conseil général de la capitale, ce sont le PSD et son allié, l’Union pour le progrès de la Roumanie (UNPR), qui auront la majorité, alors que, de l’avis des observateurs, l’USB et le PNL seront dans l’opposition. Par ailleurs, les élections de dimanche dernier ont été marquées par un absentéisme inquiétant, notamment dans les grandes villes.

A Bucarest, par exemple, le taux de participation a été de 33% – le plus bas sur l’ensemble du pays, selon la Commission électorale centrale. Moins de la moitié des inscrits sur les listes électorales se sont présentés aux urnes au niveau national. Ce taux est inférieur à celui enregistré lors du scrutin précédent, de 2012. Fait tout aussi inquiétant, bien que la lutte contre la corruption jouisse d’un large appui social, certains maires mis en examen pour corruption, ont réussi à s’adjuger un nouveau mandat. C’est ce qui est arrivé à Braşov, avec George Scripcaru, à Craiova (sud), avec Lia Olguţa Vasilescu ou encore à Baia Mare (nord), où Cătălin Cherecheş a été confirmé au poste de maire, bien qu’il se trouve derrière les barreaux.

Plusieurs maires ont été réélus : Emil Boc, à Cluj (nord-ouest), Gheorghe Falcă, à Arad (ouest) et Nicolae Robu, à Timişoara (ouest). Plusieurs villes ont changé d’édile en chef: Constanţa (sud-est), Iaşi (nord-est) et Sibiu (centre). La grande controverse qui a marqué ce scrutin a été l’élection des maires en un seul tour de scrutin, ce qui, selon les analystes, jette le doute sur la légitimité des futurs responsables locaux. Sur l’ensemble du pays, plus de 250 mille candidats ont été en lice pour les mandats de maire et de conseillers locaux dans les 3.200 villes et communes et respectivement dans les 41 conseils départementaux.

7 June 2016
Kommunalwahlen: Sozialdemokraten räumen ab, Liberalen stecken Wahlschlappe ein

Die Kommunalwahlen von Sonntag haben den Trend der letzten Monate bei der rumänischen Wählerschaft bestätigt. Die linksgerichtete Sozialdemokratische Partei (PSD) hat auf nationaler Ebene circa 40% der Sitze erzielt, um über 10% mehr als die Nationalliberale Partei (PNL). Die Nationalliberale Partei hat nach der Wahl ihres Kandidaten zum Staatspräsidenten 2014 Anhänger verloren.

In Bukarest, das eine traditionelle Bastion der bürgerlichen Rechte war, ist diesmal die Sozialdemokratische Partei an die Spitze Bukarests sowie an die Spitze aller sechs Bezirke getreten. Der Sieg der PSD-Kandidatin Gabriela Vrânceanu-Firea im Kampf für das Amt des Oberbürgermeisters bringt eine doppelte Premiere. Gabriela Vrânceanu-Firea, ehemalige Journalistin, hatte eine fulminante politische Karriere, die sich nur auf vier Jahren erstreckt. Firea wird die erste Frau sein, die das Amt des Oberbürgermeisters von Bukarest bekleidet. Gleichzeitig ist sie der erste Kandidat der Sozialdemokratischen Partei, der den bedeutendsten Sitz der rumänischen Kommunalverwaltung gewinnt.

Den zweiten Platz belegt Nicuşor Dan, der in einer Nichtregierungsorganisation tätig ist und sich aktiv in den Kampf gegen die Unregelmä‎ßigkeiten der Bukarester Verwaltung eingebracht hat. Nicuşor Dan traut dem Potential seiner politischen Formation, die er vor kurzem gegründet hat, und sieht sich durch die Wahlergebnisse ermutigt, die Uniunea Salvaţi Bucureştiul“ (USB — Union Rettet Bukarest) künftig landesweit als Union Salvaţi România (Rettet Rumänien) auftreten zu lassen und mit dieser Partei bei den Parlamentswahlen im Herbst anzutreten. Das überraschend gute Abschneiden der USB bei der Bukarester Kommunalwahl geht einher mit der kräftigen Wahlschlappe der mitterechtsgerichteten Nationalliberalen Partei (PNL), des grö‎ßten Wahlverlierers in der rumänischen Hauptstadt. Die PNL bü‎ßt somit für die eigenen Fehler während des Wahlkampfs, insbesondere für die zaghafte Nominierung eines geeigneten Kandidaten für das Amt des Bukarester Oberbürgermeisters — insgesamt viermal tauschten die Liberalen ihren Kandidaten aus. Im Rennen war zuletzt Cătălin Predoiu geblieben, ehemaliger Justizminister und Chef der Bukarester PNL-Filiale. Nach der Wahlniederlage kündigte er seinen Rücktritt von der Spitze der Partei an.

Die meisten Sitze im Bukarester Generalrat (mit Funktion eines Stadtparlaments) gehören der Sozialdemokratischen Partei und seinem Junior-Allierten, der Nationalen Union für den Fortschritt Rumäniens (UNPR), während die Union Salvaţi Bucureştiul (USB) und die Nationalliberale Partei (PNL) die Rolle der Opposition übernehmen werden, so die Beobachter.

Die Wahlbeteiligung bei den Wahlen von Sonntag war besonders in den Gro‎ßstädten sehr niedrig. In Bukarest gingen nur 33% der Wahlberechtigten zu den Urnen, was die niedrigste Wahlbeteiligung im Land ist, so das Zentrale Wahlbüro. Im Land lag die Wahlbeteiligung durchschnittlich unter 50%, also niedriger als im Jahr 2012. Besorgniserregend ist die Tatsache, dass einige Bürgermeister, die wegen Korruption strafrechtlich verfolgt werden, wiedergewählt wurden. So etwa in Braşov (Kronstadt) und in Craiova, wo George Scripcaru bzw. Lia Olguţa Vasilescu wiedergewählt wurden, oder in Baia Mare, wo der bisherige Bürgermeister Cătălin Cherecheş sogar hinter Gittern steht und trotzdem haushoch gewann.

Emil Boc in Cluj (Klausenburg), Gheorghe Falcă in Arad und Nicolae Robu in Timişoara (Temeswar) zählen zu den Bürgermeistern, die wiedergewählt wurden. Neue Bürgermeister sind in Constanţa, Iaşi und Sibiu (Hermannstadt) gewählt worden. Zum ersten Mal fand die Kommunalwahl in einem einzigen Wahlgang ohne Stichwahl statt. Zivilgesellschaft und Journalisten übten scharfe Kritik an der Aufhebung der Stichwahl — eine geringe Anzahl der Stimmen werde in manchem Fall den zukünftigen Bürgermeistern keine Legitimität verleihen. Gut 250.000 Kandidaten waren ins Rennen um die Bürgermeister- und Stadtrat-Ämter in den knapp 3200 Städten und Gemeinden eingestiegen. Ferner waren bei der Wahl die Sitze in den 41 Kreisräten zu belegen.

6 June 2016
Alegerile locale din România

Alegerile locale desfăşurate duminică nu au făcut decât să confirme tendinţele conturate în ultimele luni pe scena politică românească. PSD, de stânga, a obţinut la nivel naţional circa 40% din mandatele puse în joc, la un ecart confortabil, de peste 10 procente, faţă de rivalul său, PNL, în pierdere de turaţie în ultimul an şi jumatate, după ce candidatul său, Klaus Iohannis, s-a impus la prezidenţialele din 2014.

La Bucureşti, considerat, până nu demult, un bastion tradiţional al Dreptei, PSD a luat tot caimacul, după ce a reuşit să pună mâna pe Primăria Generală, precum şi pe toate cele şase de sector. Victoria candidatului său la primăria mare, Gabriela Vrânceanu Firea, fostă jurnalistă, cu o ascensiune rapidă în cariera politică, întinsă pe doar patru ani, aduce o dublă premieră. Ea va fi prima femeie primar din istoria Metropolei şi, totodată, primul candidat de pe listele PSD care reuşeşte să-şi adjudece cel mai important mandat din administraţia locală românească.

Pe locul doi s-a clasat revelaţia acestor alegeri, Nicuşor Dan, un ong-ist cu ştate vechi, implicat activ în lupta cu neregulile comise la Primarie în ultimii ani. Încrezător în potenţialul formaţiunii pe care a creat-o recent şi încurajat de scorul obţinut, Nicuşor Dan a declarat că îşi doreşte ca Uniunea Salvaţi Bucurestiul (USB) să devină relevantă la nivel naţional. Creşterea influenţei sale în rândul electorilor bucureşteni coincide cu reculul puternic al PNL (centru-dreapta), considerat marele perdant la Capitală.

Victimă a propriilor opţiuni, după ce liderii săi au nominalizat nu mai puţin de patru candidaţi, PNL se află într-o situaţie delicată, mai ales în perspectiva legislativelor din toamnă. De altfel, candidatul său la Primărie, Cătălin Predoiu, fost ministru al justiţiei, şi-a anunţat, deja, demisia de la conducerea PNL Bucureşti.

În Consiliul General, cele mai multe voturi disponibile va avea PSD, împreună cu aliatul său junior UNPR, în timp ce USB şi PNL — cred observatorii — îşi vor asuma rolul Opoziţiei.

Pe de altă parte, alegerile de duminică au fost marcate de un absenteism îngrijorător, în special în marile oraşe. La Bucureşti, de exemplu, rata de participare a fost de 33%, cea mai scăzută din ţară, potrivit Biroului Electoral Central. La nivel naţional, şi-au exprimat opţiunea sub 50% dintre cei înscrişi pe listele electorale, o rată de prezenţă mai mică decât la scrutinul precedent, în 2012.

La fel de îngrijorător este şi faptul că, deşi lupta anticorupţie se bucură de un larg sprijin în societate, unii primari cu dosare penale deschise pentru fapte de corupţie au reuşit să câştige un nou mandat. S-a întâmplat la Braşov (centru), cu George Scripcaru, la Craiova (sud), cu Lia Olguţa Vasilescu, sau la Baia Mare (nord), unde Cătălin Cherecheş a fost reconfirmat chiar dacă se află în spatele gratiilor. Emil Boc, la Cluj (nord-vest), Gheorghe Falcă, la Arad (vest) şi Nicolae Robu, la Timişoara (vest), sunt printre edilii care au înnodat mandatele.

În schimb, feţe noi au apărut în oraşe precum Constanţa (sud-est), Iaşi (nord-est) sau Sibiu (centru). Marea controversă în organizarea scrutinului a fost alegerea primarilor într-un singur tur, măsură care — susţin analiştii politici – pune sub semnul intrebării legitimitatea multora dintre viitorii responsabili locali. Peste 250 de mii de candidaţi şi-au disputat funcţiile de primari şi de consilieri locali ai celor aproape 3.200 de oraşe şi comune şi, respectiv, de membri ai celor 41 de consilii judeţene.

6 June 2016
BEC – rezultate provizorii ale alegerilor locale UPDATE 3

Partidul Social Democrat a câştigat Primăria Municipiului Bucureşti prin senatorul Gabriela Firea, ca şi primăriile de sector, conform rezultatelor parţiale furnizate de Biroul Electoral Central. După numărarea voturior din 94,63% dintre secţiile de vot, PSD a obţinut 37,47% din voturile valabil exprimate pentru alegerea celor 3186 de primari din România, PNL 32,98%, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) 5,56%, UDMR 4,61%. Candidaţii independenţi au obţinut 4,05% din voturi. PSD a câştigat în ţară 1.578 de mandate de primar, PNL — 1.030, UDMR – 195, ALDE – 60, candidaţii independenţi – 48. UNPR a câştigat 23 primării, PMP – 18, Alianţa Electorală PSD+UNPR – 11, Partidul Civic Maghiar – 13, Forumul Democrat al Germanilor – 5.

La consiliile locale PSD a obţinut 35,84%, PNL 31,06%, ALDE 6,33%, UDMR 5,80%, Partidul Mişcarea Populară (PMP) 3,89%. Prezenţa la vot a fost de 51,52%. Ca număr de mandate la consiliile locale, PSD a câştigat 15.567, PNL — 12.380, ALDE — 2.300 mandate, iar UDMR — 2.265. Pe următoarele locuri se regăsesc PMP — 1.207, UNPR — 1.104. De asemenea, au intrat în consiliile locale 289 de candidaţi independenţi.

La votul pentru Consiliile Judeţene, după centralizarea voturilor din 91,12% din secţiile de votare, PSD a obţinut 37,55% din voturi, PNL 32,15%, ALDE 5,98%, UDMR 5,84%, PMP 4,13%. PSD a câştigat în ţară 247 de mandate de consilier judeţean, PNL — 197, UDMR — 51, ALDE — 30. Prezenţa la vot pentru CJ a fost de 50,61%.

La Consiliul General al Municipiului Bucureşti clasamentul este, după numărarea voturilor din 62,53% din secţii Alianţa Electorală PSD+UNPR a obţinut 40,94% din voturi, Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB) 24,45%, iar PNL 13,30%. La Primăria Generală Gabriela Firea a obţinut 43,53% din voturi, Nicuşor Dan, candidatul USB, 29,76%, iar Cătălin Predoiu, candidatul PNL, 11,32%. Prezenţa la vot la Bucureşti a fost de 32,15%. Cătălin Predoiu şi-a depus luni mandatul de preşedinte al organizaţiei PNL Bucureşti, ca urmare a rezultatului obţinut în cursa pentru Primăria Capitalei.

6 June 2016
Decizia Curţii Constituţionale privind alegerile locale

Cu două zile înainte de începerea campaniei electorale,
Curtea Constituţională a României a discutat, miercuri, excepţia de
neconstituţionalitate a două articole din Legea alegerilor locale. Unul se
referă la organizarea scrutinului într-un singur tur, iar cel de-al doilea la
numărul necesar de semnături pentru înscrierea în cursa electorală a unui
candidat independent. Excepţia de neconstituţionalitate a celor două articole
de lege a fost ridicată de jurnalistul Liviu Avram, iar Curtea Constituţională
a respins cele două contestaţii, apreciindu-le ca neîntemeiată, respectiv
inadmisibilă.

Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că, din punctul de
vedere al Curţii, alegerile locale se vor desfăşura într-un singur tur şi a
arătat că, deşi mai sunt înregistrate încă dosare pe aceeaşi temă, practica nu
se va schimba de la o zi la alta. Astfel, alegerile locale vor avea loc într-un
singur tur, pe 5 iunie.

Decizia instanţei supreme a stârnit reacţii diverse în
rândul clasei politice, aflată în postura de a participa pentru a treia oară în
perioada post-decembristă la un scrutin organizat de un guvern de tehnocraţi.

Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, rămâne la părerea că sunt necesare două
tururi pentru stabilirea aleşilor locali, aşa cum s-a întâmplat în România
începând cu 1992 până în 2012. Alina Gorghiu speră ca săptămâna viitoare, când
Curtea are obligaţia să se pronunţe pe fond cu privire la un tur sau două de
alegeri, instanţa supremă să decidă în sensul organizării şi celui de-al doilea
tur, în opinia sa acest lucru fiind necesar pentru a respecta un principiu
democratic – majoritatea decide cine este alesul în comunitate.

Decizia Curţii
Constituţionale privind organizarea de alegeri locale într-un singur tur de
scrutin avantajează atât PSD, cât şi PNL, consideră, pe de altă parte,
social-democratul Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera
Deputaţilor. El crede că nu este bine ca regulile să fie schimbate în timpul
jocului şi că din considerentele Curţii vor trebui extrase elemente pentru a
analiza necesitatea şi oportunitatea ca această lege de acum să fie amendată la
un moment dat în Parlamentul următor.

Şi copreşedintele ALDE, Călin Popescu
Tăriceanu, crede că nu este oportun să se schimbe sistemul electoral cu numai o
lună înainte de alegeri şi că viitorul parlament, cel care va rezulta după
alegerile din toamnă, trebuie să rediscute problema alegerii primarilor
deoarece acum legea defavorizează partidele mici.

Decizia CCR este binevenită
deoarece regulile pentru alegeri nu se schimbă în timpul campaniei electorale,
spune şi deputatul UMDR Martin Arpad.

5 May 2016
Alegerile locale, dileme şi decizii

Liberalii au făcut o nouă nominalizare, a patra, pentru candidatura la funcţia de edil şef al capitalei României – actualul lider al Organizaţiei Bucureşti a partidului, Cătălin Predoiu. Porniţi în cursă cu europarlamentarul Cristian Buşoi, liberalii au decis, la scurt timp, să îl înlocuiască pe acesta cu Ludovic Orban, prim-vicepreşedinte al PNL, creditat cu şanse mai mari să câştige alegerile. Chemat, însă, la DNA şi pus sub control judiciar pentru fapte de corupţie, Orban a demisionat din toate funcţiile pe care le deţinea, inclusiv din cea de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi a anunţat că renunţă la candidatură pentru a nu periclita şansele PNL.

Nici noua nominalizare a liberalilor, Marian Munteanu, fostul lider al mişcării studenţeşti în perioada amplelor proteste izbucnite împotriva puterii de extracţie comunistă instalate la Bucureşti după revoluţia din 1989, nu a avut mai mult succes! Munteanu s-a retras, respingând, însă, acuzaţia care i s-a adus că ar fi colaborat cu fosta poliţie politică – Securitatea.

Candidatul de acum, Cătălin Predoiu a anunţat că, în situaţia în care va ajunge primar, îşi propune să rezolve toate problemele mari ale Bucureştiului până în 2019, când România va prelua preşedinţia Uniunii Europene: “Îmi asum această responsabilitate, angajându-mă, în acelaşi timp, că voi concura cu toată energia şi competenţa mea pentru victoria PNL, pentru victoria dreptei în Bucureşti. Să nu uităm, în anul 2019 Bucureştiul va fi capitala unui stat care va prelua preşedinţia UE. Până atunci, vom pune în aplicare o viziune pentru modernizarea şi dezvoltarea oraşului.”

În celălalt mare partid din România, PSD, senatorul Gabriela Firea şi-a depus, miercuri, candidatura la Primăria Capitalei şi a anunţat că se va concentra în campanie asupra problemelor tinerilor şi a soluţiilor pentru o viaţă mai bună în Bucureşti: “Îmi doresc foarte mult o campanie civilizată, o campanie deschisă, voi veni la discuţii, la dezbateri privind problemele Capitalei şi soluţiile pe care le avem. Dacă bucureştenii vor decide şi voi fi primarul lor, rezultatele se vor vedea în câteva luni pentru că unele dintre soluţii se pot lua imediat şi nu trebuie să aşteptăm ani de zile pentru a vedea cum calitatea vieţii bucureştenilor se îmbunătăţeşte.”

Nici în PSD nu este, însă, linişte, vineri fiind aşteptat verdictul final pentru liderul partidului, Liviu Dragnea, acuzat de procurori că ar fi pus la punct un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui de atunci Traian Băsescu.

21 April 2016