Tag: PNRR

  • European Assessment on Romania

    European Assessment on Romania

    The European Commission has
    positively assessed the second payment request submitted by Romania within the
    National Plan of Recovery and Resilience, PNRR, with a value of 3.22 billion
    Euros, after the country fulfilled 49 out of the 51 milestones and targets in
    the aforementioned plan. As for the two pending objectives, concerning
    investment in energy, Romania has failed the exam, which prompted the European
    Commission to activate the procedure of suspending payment for the related activities.
    For this reason Romania will receive 53.36 million Euros less as part of the
    PNRR assistance component, but still has 6 months left to bring evidence that
    it has properly met the aforementioned objectives.


    This procedure gives Member States
    time to fulfill the outstanding milestones while receiving a partial payment
    linked to the milestones and targets than have been satisfactory fulfilled.


    The country’s new Prime Minister,
    Marcel Ciolacu says the present assessment is encouraging the government to
    carry on the process of meeting all the milestones and targets. He pledges the
    two outstanding milestones will be fulfilled shortly, so that Romania may get
    all the money allotted. Ciolacu’s predecessor, Nicolae Ciuca says the European
    money will essentially contribute to the modernization of Romania in all key
    domains, mainly infrastructure as well as the medical and educational systems.


    The president of the European
    Commission Ursula von der Leyen says that ‘Romania has progressed well in the
    implementation of its recovery and resilience plan, for instance carrying out
    reforms on road safety, renewable energy and public sector cloud services.
    Romania has also been taking important steps to fight undeclared work and
    invest in 5G networks. Now, we encourage Romania to speed up its work within
    the next six months on the two milestones related to energy investments that
    are not yet fulfilled. We encourage all Member States, including Romania, to
    proceed swiftly with the implementation of their recovery and resilience
    plans.’


    Out of the 3.22 billion Euros,
    roughly two thirds are non-reimbursable, while one third is loaned. The first
    payment request was reimbursed to Romania in October 2022, when the country
    received 2.6 billion Euros out of which 1.8 billion in grants and 0.8 in loans.
    Romania benefits from 29 billion Euros allotted to its PNRR, half grants and
    half loans. For this implementation of its National Plan of Recovery and
    Resilience, Romania has already received two-pre-funding installments of
    roughly 3.79 billion Euros.


    (bill)

  • Evaluare europeană privind România

    Evaluare europeană privind România

    Comisia
    Europeană a evaluat pozitiv a doua cerere de plată transmisă de România în
    cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 3,22
    miliarde euro, după ce a constatat îndeplinirea a 49 din cele 51 de jaloane şi
    ţinte asumate. Pentru cele două jaloane restante, ce privesc investiţiile în
    energie, România a picat, deocamdată, examenul, ceea ce a determinat Comisia să
    activeze procedura de suspendare a plăţilor legate de acestea. Ca urmare a
    neîndeplinirii satisfăcătoare a 2 jaloane, România va încasa cu 53,36 milioane
    euro mai puţin în contul componentei de sprijin sub formă de împrumut a PNRR, însă
    are la dispoziţie încă 6 luni pentru a reveni cu dovezi că şi pentru această
    sumă jaloanele au fost îndeplinite satisfăcător.

    În conformitate cu
    reglementările privind implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă,
    statelor membre le sunt rambursate fondurile aferente ţintelor şi jaloanelor
    îndeplinite cuprinse într-o cerere de plată şi au la dispoziţie timp
    suplimentar pentru a realiza etapele restante.

    Noul premier, Marcel Ciolacu,
    apreciază că această evaluare încurajează guvernul să continue spre atingerea
    obiectivelor propuse. El promite că vor fi recuperate rapid cele două jaloane
    întârziate din domeniul energiei, pentru a se încasa toţi banii alocaţi. Predecesorul
    lui Ciolacu în fruntea executivului, Nicolae Ciucă susţine că banii europeni
    vor contribui esenţial la modernizarea României în toate domeniile cheie, în
    special infrastructură, sistemul sanitar şi cel educaţional.

    Într-o evaluare
    generală, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat că România a
    făcut progrese în ceea ce priveşte punerea în aplicare a Planului său de
    Redresare şi Rezilienţă, de exemplu prin realizarea de reforme privind
    siguranţa rutieră, energia din surse regenerabile şi serviciile de cloud din
    sectorul public.

    Din cele 3,22 miliarde euro aproximativ două treimi reprezintă
    sprijin financiar nerambursabil, iar o treime sprijin sub formă de împrumut. Comisia
    va transmite evaluarea cererii de plată numărul 2 Comitetului Economic şi
    Financiar, pentru a fi aprobată, conform procedurii. Prima cerere de plată din
    cadrul PNRR a fost rambursată României în octombrie 2022, suma plătită fiind de
    2,6 miliarde euro, din care 1,8 miliarde sub formă de granturi şi 0,8 miliarde
    euro sub formă de împrumuturi.

    România beneficiază de o alocare de peste 29 de
    miliarde de euro pentru implementarea PNRR, jumătate fiind granturi şi jumătate
    împrumuturi. Pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă,
    România a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ
    3,79 miliarde euro.


  • No more special pensions for the Romanian MPs

    No more special pensions for the Romanian MPs


    This is the last week of the present session of the Legislature in Bucharest, which decided not to go on holiday before finalizing some of the most sensitive bills – that on the elimination of the MPs special pensions and the reform of the public service pensions. The elimination of the special pensions for the MPs was endorsed on Monday with a landslide majority in a joint sitting of the two chambers, a sitting marked by speeches abounding in quotations from classical literature, ironies, cries, booing and bell ringing sounds. The aforementioned voting has a special significance for the entire political class, says the Liberals president, Nicolae Ciuca, while the interim president of the Chamber of Deputies, the Social-Democrat Alfred Simonis has described it as a first step towards the reform of all special pensions, which is also an objective in the countrys National Plan of Recovery and Resilience (PNRR).


    Alfred Simonis: “We begin today with the first serious pension reform, the pensions of the MPs, which we dont tax, we dont cut, but we simply eliminate. We eliminate those, which are presently paid as well as those about to be paid in the absence of such a law. The special pensions, the accumulation of the pension and salary, unmet objectives in the National Plan of Recovery and Resilience, are priorities.”


    Although the oppositions backed the bill, there were voices who cautioned the document could be declared unconstitutional by the Constitutional Court; Parliament had endorsed the same law two years ago, but former MPs notified the Constitutional Court, which ruled it as unconstitutional. Furthermore, USR leader, Cătălin Drulă, has recalled that…


    Catalin Drula: “We are speaking about 700 beneficiaries of special pensions, the other 210 thousand special pensions remain untouched.”


    We recall that Romania has several occupational categories, whose pensions arent exclusively based on the contributions of these employees to the state social insurances before retirement, like the rest of the citizens.


    And for this reason, most of the Romanians believe that MPs, magistrates, servicemen, policemen, diplomats or pilots belong to an intangible privileged cast. For now the draft bill on the reform of the entire special pension system, among other things, provides for a gradual increase in the retirement age, at least 25 years of service for the magistrates, in order to be able to benefit from a public service pension or a 15% tax levied on sums above the medium gross salary.


    The provisions are actually amendments proposed by the ruling MPs after the latest talks with representatives of the European Commission in order to comply with the PNRR commitments so that the country may not lose the related funds. The political groups in the ruling coalition have hailed the amendments, whereas the opposition says they do not actually reform the special pension system.


    (bill)


  • Parlamentarii, fără pensii speciale

    Parlamentarii, fără pensii speciale

    Este ultima săptămână din actuala sesiune a Legislativului de la București, care și-a propus să nu intre în vacanță înainte de a finaliza unele dintre cele mai sensibile proiecte de lege – cel privind eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor şi cel de reformare a pensiilor de serviciu. S-a început cu eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari, votată, luni, cu largă majoritate, într-o şedinţă comună a celor două Camere presărată cu citate din scriitori clasici, ironii, ţipete, fluierături şi sunete de clopoţel.



    Votul are o semnificaţie aparte pentru întreaga clasă politică, spunea preşedintele liberalilor, Nicolae Ciucă. Iar preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, social-democratul Alfred Simonis, arăta că este un prim pas către reforma tuturor pensiilor speciale, jalon în PNRR: “Începem, astăzi, cu prima reformă serioasă a pensiilor, pensiile parlamentarilor, pe care nu le impozităm, nu le diminuăm, pur şi simplu le eliminăm. Le abrogăm şi pe cele care sunt în plată şi pe cele care ar fi putut să intre în plată, dacă nu era această lege. Pensiile speciale, cumulul pensiei cu salariul, restanţele din PNRR sunt priorităţi.



    Opoziţia a susţinut proiectul de lege, dar au existat voci care au avertizat că documentul ar putea fi declarat neconstituţional de Curtea Constituțională: Parlamentul a mai adoptat și acum doi ani eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor, însă foşti parlamentari au sesizat CCR, care a declarat-o neconstituţională. În plus, liderul USR, Cătălin Drulă, a amintit că: “Oricum, vorbim despre 700 de beneficiari de pensii speciale. Celelalte 210.000 de pensii speciale rămân în vigoare.” Căci, în România există câteva categorii ocupaționale a căror pensie nu se bazează exclusiv — ca în cazul tuturor celorlalți pensionari — pe contribuția către asigurările sociale de Stat de-a lungul activității lor profesionale. Ceea ce face că, majoritatea românilor asociază parlamentarii, magistrații, militarii, polițiștii, diplomații sau aviatorii cu membrii unor “caste privilegiate intangibile”.



    Deocamdată, proiectul legislativ privind reforma întregului sistem de pensii speciale prevede, între altele, o creştere eşalonată a vârstei de pensionare, minimum 25 de ani vechime în specialitate pentru magistraţi pentru a beneficia de pensie de serviciu sau impozitarea cu 15% a sumelor care depăşesc nivelul salariului mediu net. Prevederile reprezintă amendamente depuse de parlamentarii Puterii după ultimele consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru a fi respectate angajamentele asumate prin PNRR şi pentru a nu se pierde din finanţarea aferentă. Formaţiunile din arcul guvernamental au salutat modificările aduse legii. În schimb, Opoziţia susţine că ele nu reformează cu adevărat pensiile speciale.





  • June 20, 2023 UPDATE

    June 20, 2023 UPDATE

    Refugee – Romanians have shown unprecedented solidarity, offering a space of safety and peace to the Ukrainian refugees, the Prime Minister Marcel Ciolacu said in his address on the World Refugee Day. “In March 2022, we got the clear picture of terror, on the cratered streets and destroyed buildings in the cities of Bucha and Irpin. We understood the horror lived by the desperate families forced to flee the war. Over 4.6 million Ukrainians, mostly women and children, have chosen our country as their refuge,” Ciolacu wrote on Facebook. According to him, since the beginning of the war in Ukraine, Romanians have proven their ‘support and generosity in the face of terror.



    Visit — Romania is a supporter of the European path of the neighboring Republic of Moldova, and this process will be covered together by the two states – said, on Tuesday, in Chisinau, the Romanian Foreign Minister, Luminiţa Odobescu, during a press conference with her counterpart Nicu Popescu. In his turn, the Moldovan FM recalled the Romanian support offered to Chisinau in the energy, political and financial fields, especially in the context of Russias war in Ukraine. Odobescu also had discussions on Tuesday with the Prime Minister Dorin Recean and with the Parliament President Igor Grosu. She said that the Romanian authorities would continue to provide robust, priority support adapted to the needs of the Republic of Moldova. On Monday evening, Luminiţa Odobescu was received by the President of the Republic of Moldova, Maia Sandu, the discussions focusing on Chisinaus European agenda and the regional security situation. The Romania FM appreciated the substantial progress of the Moldovan authorities regarding the reforms agenda, in particular following the recommendations made by the European Commission in June 2022, when Moldova was granted the status of European integration candidate state. On Wednesday, Romania’s new PM Marcel Ciolacu will pay a working visit to Chisinau.



    Moldova – The Constitutional Court of Moldova, an ex-soviet state with a majority Romanian-speaking population has ruled as unconstitutional the SOR party founded and led by the oligarch Ilan Sor. The party has been accused of actions that run against the rule of law, jeopardizing the sovereignty and independence of the Republic of Moldova, being funded from abroad and backed by the Russian secret services. The party leader fled to Israel after having received a prison sentence for his involvement in the theft of one billion Euros from Moldova’s banking system. From there he initiated jointly with the partys vice-president Marina Tauber a series of anti-government protests.



    Football – Romanias national football team ended in a two-all draw their away game against Switzerland in Group 1 of the Euro 2024 preliminaries. The Romanians were dominated in the match, being led 2-0, but they managed an unexpected comeback and leveled the score towards the end of the match. In the other Group 1 matches, Belarus secured a 2-1 win against Kosovo and Israel also obtained a 2-1 victory against Andorra. Switzerland, the favorite of the group, and Romania, are ranked on the first two positions in the classification, which ensures them qualification for the final tournament in Germany.



    Magistrates – Magistrates from several courts and prosecutors offices in Romania have announced that they are suspending their work as of Wednesday, as they are dissatisfied with the government’s intention to change the conditions for the special pension scheme. Judges and prosecutors argue that changing their special pension schemes violate the independence of the judiciary. The ruling coalition wants, among other things, to gradually increase the retirement age for judges and prosecutors to 65, and to calculate their pensions on the basis of their income from several years, not just from the last year of activity. Currently, judges and prosecutors are retiring after only 25 years of work. The elimination of special pension schemes for several social categories in Romania is a condition for the country to receive the following installments of European money under the National Recovery and Resilience Plan. Special pensions are not based on contributions, they were granted by law, and are often very high compared to normal pensions in Romania. Magistrates say they will only solve urgent cases.



    Museum – The Romanian Chamber of Deputies on Tuesday approved, with a majority of votes, the setting up of the National Museum of History and Culture of the Roma in Romania – a public institution of national importance, subordinated to the National Agency for Roma. The purpose of the museum is, among other things, to present and promote the history, culture and traditions of this national minority, to know, at national and international levels, its contribution to the evolution and modernization of Romanian society over time, as well as to combat racism and discrimination. The initiator of the proposal, a deputy representing the national minorities, Cătălin Manea, declared that the vote in the Chamber of Deputies – decision-making body in this case – is historic. The National Museum of Roma History and Culture will contribute to revealing historical truths.



    Exams – 8th graders had a day off on Tuesday, after taking the written exam in the Romanian language and literature as part of the National Assessment on Monday. On Wednesday, the next test in mathematics is scheduled and on Thursday the students who belong to national minorities will take the exam in their native language and literature. The first results will be published on June 28, and the final ones, after resolving the appeals, on July 4. From this year, high school enrollment will be based only on the mean obtained at the National Assessment, and the mean of the middle school points will no longer be taken into account as before. Students who did not register for the exam can only attend the courses of a professional or dual school. Almost 10% of those who started the eighth grade in the fall are in this situation. (LS)

  • Previziuni în ușoară creștere pentru economie

    Previziuni în ușoară creștere pentru economie


    România ar urma să înregistreze o creștere a economiei de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024, potrivit celor mai recente previziuni economice ale Comisiei Europene. Cifrele sunt mai bune față de prognoza Executivului european din iarnă care estima un avans al PIB-ului de 2,5% pentru anul în curs și de 3% pentru următorul an. Inflația în România pentru 2023 rămâne mare, fiind estimată la același nivel de 9,7%, urmată de o scădere la 4,6% în 2024, cu aproape un punct procentual mai puțin față de previziunile anterioare.



    În același timp, deficitul bugetar al România ar urma să se situeze la 4,7% din PIB în acest an şi să scadă cu 0,3% în 2024. Micșorarea deficitului este datorată creșterii veniturilor prin modificarea Codului fiscal, nivelului robust al PIB-ului nominal, dar și prin diminuarea cheltuielilor ca procent din PIB. Datoria publică va fi la finalul anului de 45,6% din PIB, cu un ușor avans la 46,1% în 2024, mai arată previziunile de primăvară.



    Documentul Comisiei atrage atenția asupra mai multor factori nebenefici pentru economia țării noastre. Astfel, întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar putea reduce investițiile. Nici exporturile nu vor ajuta la avansul economiei românești din cauze cererii mari de piața internă care va menţine balanţa comercială negativă, susține Comisia. Deficitul de cont curent ar urma să se situeze la 7,6% din PIB în 2023 şi la 7,4% din PIB în 2024. Totodată, înăsprirea politicii monetare care menține rată a dobânzii de 7% va afecta fluxul de creditare către economie şi investiţii.



    previzuni-economice-romania-primavara2023-ce.jpg



    La nivelul Uniunii Europene, Comisa notează că o serie de factori au contribuit la o creștere moderată a economiei în primul trimestru al anului. Scăderea prețurilor la energie, reducerea constrângerilor privind oferta și o piață a forței de muncă puternică au ajutat UE să evite intrarea în recesiune. Astfel, specialiștii se așteaptă la o creștere de 1,0% în 2023 peste estimarea din iarnă care indica un avans de 0,8%, urmând ca anul următor să se înregistreze un avans de (1,6% în previziunile anterioare).Aceste revizuiri ascendente sunt similare și pentru zona euro, unde se estimează o creștere a PIB-ului de 1,1% în 2023 și de 1,6% în 2024.



    În același timp, inflația a fost revizuită în sens ascendent în raport cu scenariul din iarnă, din cauza presiunilor persistente asupra prețurilor de bază, fiind estimată acum la 5,8% în 2023 și la 2,8% în 2024 în zona euro. “În luna martie, aceasta a atins un nivel record de 7,6 %, dar se preconizează că va scădea treptat în cursul perioadei previzionate, pe măsură ce marjele de profit vor absorbi presiunile salariale mai mari și se vor înăspri condițiile de finanțare”, se arată în documentul Comisiei Europene.



    Previziuni economice pentru Uniunea Europeană (video subtitrat în limba română – CC)




  • May 11, 2023

    May 11, 2023

    EDUCATION LAWS – The laws reforming the
    education system have been submitted to the Senate, the decision-making body in
    this matter. On Wednesday, the Chamber of Deputies adopted the law package. The
    two bills making key modifications to the pre-university and academic systems
    are meant to help graduates attain international standards of excellence,
    Education Minister Ligia Deca said in her address to Parliament. Representatives
    of ruling coalition parties say the effects of the new laws will become
    transparent in upcoming years. From the opposition, USR voted against the law
    package, arguing it does not respond to the actual problems facing the
    education system.




    GRANTS – European Transport
    Commissioner Adina Vălean on Wednesday distributed two grants worth €60 mln to
    Romanian beneficiaries for the construction of the rail bridge in Ungheni on
    the Romanian border with the Republic of Moldova and for the modernization of
    the Port of Constanța (southeast). The funds are earmarked under the Connecting
    Europe Facility. Regarding the bridge in Ungheni, Commissioner Vălean said the
    project will be an extension of the A8 motorway to the Republic of Moldova,
    adding that Romania has applied for and secured funding for six bridges.




    PNRR – Romania has exceeded the
    deadline whereby it could still operate changes to the National Recovery and Resilience
    Plan (PNRR) and is now negotiating with European Commission representatives
    based on the already agreed measures, Romanian Social-Democrat MEP Victor
    Negrescu said in Strasbourg. Due to changing economic indicators, Bucharest
    wants to introduce new elements in PNRR such as reforming the pension law,
    modifying the law salary law and building the subway line to the Otopeni
    Airport. Romania benefits from total funding worth €29 bln. The Commission
    disburses the funds in installments until August 2026, depending on each
    country fulfilling certain objectives.




    FESTIVAL – The Cinefemina Film Festival
    has kicked off in Bucharest. The festival promotes and supports women working
    in the European film industry by screening features and short films directed by
    talented women filmmakers and producers. Running until May 14, the festival
    will bring to cinema halls 12 European features and 5 short films. Produced by
    film studios from Italy, France, Greece, Romania, Austria, the Netherlands,
    Portugal, Poland, Germany, Spain, Sweden and Hungary, the productions tackle a
    variety of genres, from comedy, drama to romance. This year, apart from film
    screenings, organizers have also prepared meetings with filmmakers as well as
    experts in a number of related fields, representatives of NGOs and journalists.
    These debates are aimed at promoting women in industries traditionally
    dominated by men.




    GAUDEAMUS – The Radio Romania Gaudeamus
    Book Fair continues today in Oradea (northwest). Running until May 14, the fair
    will offer book launches, prize-winning contests and workshops for children.
    This year’s edition is attended by 50 brands, including prestigious publishing
    houses and book distribution networks. Guests will also get to indulge in educational
    games and quality music, and visit a new section called Bookoteca, offering second-hand books.








    EUROVISION – Romania’s representative, Theodor Andrei, is tonight
    performing in the second semi-final of the Eurovision Song Contest. On Tuesday,
    10 countries secured qualification to the big final: Croatia, the Republic of
    Moldova, Switzerland, Finland, the Czech Republic, Israel, Portugal, Sweden,
    Serbia and Norway. Representing Moldova was Pasha Parfeni with the
    Romanian-language song The Sun and Moon. The 2023 edition is hosted by the
    United Kingdom on behalf of last year’s winner, Ukraine. Romania’s
    best-rankings in the Eurovision Song Contest include third place in 2005 and
    2010 (Luminița Anghel & Sistem / Paula Seling & Ovi) and fourth place
    in 2006 (Mihai Trăistariu). (VP)



  • 11.05.2023

    11.05.2023

    Financements – Deux financements en d’une valeur de près de 60 millions euros de la part de la Commission européenne pour la construction d’un pont routier à Ungheni, à la frontière entre la Roumanie et la République de Moldova, la modernisation du port de Constanta, dans le sud-est ont été officiellement accordés aux bénéficiaires par la commissaire européenne Adina Valean, en présence du ministre des Transports, Sorin Grindeanu. Il s’agit de financements dans le cadre du programme Connecting Europe Facility, d’une valeur de quelque 16,5 millions d’euros pour le pont d’Ungheni et de 43,5 millions d’euros pour la modernisation de l’infrastructure ferroviaire du port de Constanta. Au sujet du pont d’Ungheni, Adina Valean a mentionné qu’il complétera l’autoroute A8 vers la République de Moldova. Elle a également dit que la Roumanie avait postulé et obtenu du financement pour pas moins de six ponts.

    Strasbourg – La Roumanie a dépassé la date butoir jusqu’à laquelle elle pouvait modifier son Plan national de relance et de résilience et négocie à l’heure actuelle avec les représentants de la& Commission européenne en marge des mesures déjà décidées. C’est ce qu’a précisé à Strasbourg, l’eurodéputé social-démocrate Victor Negrescu. En raison de la modification des indicateurs économiques, les autorités de Bucarest souhaitent introduire dans le Plan national de relance et de résilience de nouvelles composantes, telles la réforme des retraites, la modification relatives à la nouvelle loi des salaires et la construction d’une ligne de métro vers l’Aéroport d’Otopeni, près de Bucarest. Au total, la Roumane bénéficie d’un financement de plus de 29 milliards d’euros de la par de la Commission européenne. L’argent est versé en tranches jusqu’à août 2026 en fonction de la réalisation de plusieurs objectifs.

    Education – Le paquet de lois visant à réformer le système d’éducation nationale de Roumanie fait l’objet de débats au sein du Sénat après son adoption par la Chambre des Députés. Les deux projets visent des modifications essentielles dans l’enseignement pré-universitaire et académique pour que les diplômés puissent atteindre des standards internationaux de performance a affirmé la ministre de l’Education nationale Ligia Deca durant les débats au sein du Parlement. Les représentants des partis de la coalition gouvernementale ont affirmé que les résultats des nouvelles mesures seraient visibles dans les années à venir. L’USR, d’opposition a pourtant voté contre ces deux projets de loi affirmant qu’ils ne répondaient pas aux problèmes du système éducationnel roumain.

    Eurovision – Le représentant de la Roumanie à l’Eurovision de la Chanson 2023 – Theodor Andrei – avec sa chanson « D.G.T. (Off and on) » se produit ce soir dans la seconde demi-finale de la compétition. Les 10 premières chansons de la Grande finale désignées mardi suite au vote des téléspéctateurs sont la Croatie, la République de Moldova, la Suisse, la Finlande, la République Tchèque, Israël, le Portugal, la Suède, la Serbie et la Norvège. La Moldavie est représentée par Pasha Parfeni, avec la chanson « le Soleil et la lune », en langue roumaine. L’édition 2023 de l’Eurovision de la chanson se déroule au Royaume Uni qui accueille le concours au nom de l’Ukraine, qui a remporté l’édition de l’année dernière. Gaudeamus – La foire du livre Gaudeamus Radio Roumanie se poursuit aujourd’hui à Oradea, dans le nord-ouest. Jusqu’au 14 mai, le salon propose des concours avec des prix alléchants, des ateliers pour enfants et des lancements de livre. Une cinquantaine de participants dont les plus prestigieuses maisons d’éditions et agences de diffusion des livres roumains et étrangers y participent. L’offre éditoriale est complétée par une sélection de jeux éducatifs et musique de qualité, ansi qu’un nouveau rayon appelé Bookoteca réunissant des livres d’occasion.

    Gouvernement – La rocade gouvernementale se fera avant le 1er juin, a déclaré le président du Parti social démocrate, qui mène la coalition gouvernementale, Marcel Ciolacu, qui a assuré que la Roumanie bénéficiera toujours de stabilité politique. Le leader du PSD a également déclaré que des négociations étaient toujours menées à ce sujet au sein de la coalition gouvernementale, mais que la transition sera assez posée. « Nous avons conclu après des consultations avec le premier ministre Nicolae Ciuca qu’il fallait crayonner le futur gouvernement en fonction des personnes et non pas des postes et essayer d’installer les personnes les plus compétentes et le plus efficaces. Je ne suis pas l’adepte des gouvernements technocrates (…) mais je suis fermement convaincu que parmi les politiciens nous pouvons trouver des personnes capables de faire face à ces défis », a déclaré M Ciolacu. Celui-ci devrait assumer les fonctions de premier ministre au lieu du leader du Parti national libéral, Nicolae Ciucă, selon l’accord conclu entre le PSD, le PNL et l’UDMR en 2021.

    Météo – Températures légèrement à la hausse en Roumanie, mais la météo est toujours assez capricieuse pour cette période de l’année presque sur tout le territoire et uniquement sur l’ouest et le nord-ouest les températures tournent autour des normales saisonnières. Le ciel est couvert et il pleut sur l’ouest et sur le sud-ouest et en montagne. Des précipitations mixtes – pluie -giboulée – sont possibles en haute montagne. Les maxima vont aujourd’hui de 12 à 19 degrés. 16 degrés actuellement à Bucarest.

    Film – Le festival de film Cinefemina se déroule actuellement à Bucarest. Cet évènement promeut et soutien les femmes de l’industrie cinématographique en présentant des films réalisé et produits par des femmes talentueuses. Jusqu’au 14 mai, les spectateurs ont l’occasion de voir 11 long-métrages et 5 court-métrages, de différents genres, comédie, drame ou romances, et venus de multiples pays européens, l’Italie, la France, la Grèce, la Roumanie, l’Autriche, la Hollande, le Portugal, la Pologne, l’Allemagne, l’Espagne, la Suède et la Hongrie. En parallèle des projections, sont également organisées des rencontres avec des réalisatrices et des productrices mais aussi d’autres experts comme des membres d’ONG et des journalistes. A travers ces débats, le festival se propose de mettre en valeur des modèles féminins au sein d’une industrie traditionnellement dominée par des hommes.

  • Gesundheitsreform: Krankenhäuser mit EU-Hilfe finanziert

    Gesundheitsreform: Krankenhäuser mit EU-Hilfe finanziert





    Die Gesundheit ist ein Bereich, der für alle Menschen von grö‎ßtem Interesse ist, und wir müssen ihm die gebührende Aufmerksamkeit und unser verantwortungsvolles Engagement widmen, um die Gesundheitsreform umzusetzen“, sagte Premierminister Nicolae Ciucă. Nach Angaben des Regierungssprechers Dan Cărbunaru sieht das Programm der Exekutive den Bau und die Ausstattung von 7 neuen Kreiskrankenhäusern und 20 kommunalen oder städtischen Krankenhäusern vor, die entweder neu gebaut oder saniert und ausgestattet werden sollen.



    Der Gesamtbetrag, mit dem dieses Programm finanziert wird, beläuft sich auf fast 2 Milliarden Euro und wird aus europäischen Mitteln über das Gesundheitsprogramm, aber auch über die Europäische Investitionsbank bereitgestellt. Der Zeitplan ist recht straff und sieht die Veröffentlichung von Leitlinien bis zum 15. Mai und die Veröffentlichung von Ausschreibungen bis zum 10. Juli vor, so dass alle Finanzierungsverträge bis Ende des Jahres unterzeichnet werden können.“




    Laut dem Minister für europäische Investitionen und Projekte, Marcel Boloș, eröffnen die gesetzten Fristen die Aussicht auf den Zugang zu Mitteln aus dem sogenannten operationellen Programm für Gesundheit. Dieses wurde Ende November letzten Jahres von der Europäischen Kommission genehmigt und ist ein mehrfach finanziertes Investitionsprogramm mit einem Gesamtetat von 5,8 Mrd. Euro. Dies ist das erste Mal, dass Rumänien von einem Gesundheitsprogramm profitiert, das massive Investitionen in die Krankenhausinfrastruktur, qualitativ hochwertige medizinische Dienstleistungen und die Ausbildung von medizinischem Personal unterstützt“ — sagte Minister Boloș nach der Genehmigung des Projekts durch die EU-Exekutive. Mit diesem Budget, so der Minister, werde das medizinische System in Rumänien wieder aufgebaut, so dass die Menschen von Bedingungen, Dienstleistungen und Personal auf dem Niveau europäischer Länder mit effizienten öffentlichen Gesundheitssystemen profitieren können.



    Ferner ist erwähnenswert, dass die Investitionen, von der Planung bis zum Bau und der Ausstattung der Krankenhäuser, bis Juni 2026 abgeschlossen sein müssen, um weitere Finanzierungen von der EU zu erhalten. Darüber hinaus warnten Experten der Weltbank in einer kürzlich durchgeführten Analyse vor dem kritischen Risiko“, dass Rumänien die Umsetzung von drei wichtigen Projekten des Nationalen Wiederaufbau- und Resilienzplans (PNRR) aufgrund von Verzögerungen in den verschiedenen Projektphasen (Studien, Ausschreibungen, Beginn der Arbeiten u.a.m.) verfehlen könnte. Dazu gehören auch die Mittel für die 27 Krankenhäuser. Die Opposition und Gesundheitsexperten hatten die Verzögerungen bei der Genehmigung der Liste der in das Programm aufzunehmenden Krankenhäuser mehrfach kritisiert. Letztendlich hatte die Regierung in Bukarest die Liste erst im Februar genehmigt.

  • BNR – rezerve valutare în creştere

    BNR – rezerve valutare în creştere

    Cel mai longeviv în funcţie dintre toate personajele cheie ale
    României post-comuniste e guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Născut
    în 1949, Isărescu este
    şi cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume, el fiind guvernator din
    1990. În 1999, a plecat, pentru an, ca independent, la şefia guvernului de
    coaliţie de centru-dreapta din epocă, iar în anul următor a candidat, fără
    succes, la alegerile prezidenţiale, unde obținut doar 9,54% în primul tur. După
    care a revenit în funcţia de guvernator, cu care se identifică de aproape un
    sfert de secol. Nu e neapărat simpatizat de toată lumea, dar nimeni nu-i
    contestă competenţa şi devotamentul, mai ales că el continuă să acumuleze
    performanţe în fotoliul de guvernator. Banca
    Naţională a României a acumulat o rezervă record de valută, care a depăşit 53
    de miliarde de euro la sfârşitul lunii trecute. Faţă de luna martie, creşterea
    este de 112 milioane de euro. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6
    tone, astfel, rezervele internaţionale ale României – valută plus aur – se
    apropie tot mai mult de valoarea de 60 de miliarde de euro, sumă fără precedent
    în istoria ţării.

    Analistul economic Constantin Rudniţchi a declarat, pentru
    Radio România, că o rezervă valutară mare dă încredere investitorilor.
    Creşterea rezervelor valutare este datorată în mare parte intrărilor de fonduri
    europene, afirmă Rudniţchi, care se declară, totuşi, surprins că banii nu se
    îndreaptă în ritmul în care ar trebui către realizarea proiectelor, în special
    a celor din PNRR. Constantin Rudniţchi

    Problema este, însă, următoarea:
    că această consolidare a rezervei valutare ne arată că banii europeni nu se
    consumă în economie, adică ei rămân în conturile Băncii Naţionale, pentru că
    acesta este traseul, consolidează rezerva, o cresc, dar nu ajung în economie
    din motive pe care le vedem şi anume nu sunt derulate proiecte, în special de
    PNRR, într-un mod mai dinamic, mai rapid. Ca o concluzie, cred că putem spune
    că rezerva valutară este un activ, dacă îl putem numi aşa, care oferă mai multă
    încredere în economia românească. Atunci când ieşim pe pieţe şi ne împrumutăm,
    de exemplu, ea poate fi un atu, poate unul dintre puţinele atuuri, pentru că,
    dacă ne uităm, repet, la deficitul de balanţă comercială, la deficitul bugetar,
    la nivelul de îndatorare care creşte destul de rapid, acestea sunt, mai
    degrabă, semne de întrebare pentru cei care doresc să cumpere titluri de stat
    româneşti sau obligaţiuni româneşti, dar rezerva valutară este o ancoră pe care
    oricine se poate baza în caz de nevoie.

    Pe de altă
    parte, tot dintr-un comunicat al BNR reiese că plăţile scadente în luna mai 2023
    în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de
    ministerul Finanţelor, însumează circa 272 de milioane de euro.


  • Dialog despre interconectivitate

    Dialog despre interconectivitate

    Institutul European din România a găzduit în data
    de 9 martie 2023, un nou eveniment în cadrul seriei Dialoguri@IER, cu titlul: Interconectivitatea
    în Uniunea Europeană – provocări pentru
    viitorul politicilor de transport în 2030. Printre participanți s-au numărat: Daniela
    Staicu, cadru didactic asociat dr., Academia de Studii Economice, Facultatea de
    Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine, coordonator studiu
    omonim SPOS 2022, Eugenia Gușilov, director fondator Romania Energy Center -
    ROEC, co-autor studiu omonim SPOS 2022 și Silviu-Laurențiu Tiron, specialist
    E-mobility, E.ON România. În deschiderea
    evenimentului, doamna Oana-Mihaela
    Mocanu, director general al IER, a adresat un cuvânt de bun-venit
    participanților. Evenimentul a fost moderat de Mihaela Pădureanu, expert în
    cadrul Serviciului Studii Europene (IER).


    Întâlnirea
    a fost structurată în două părți: o parte introductivă în care au fost prezentate
    elemente de fond ale studiului Interconectivitatea în Uniunea Europeană – provocări pentru viitorul politicilor de
    transport în 2030 realizat în cadrul programului de Studii de Strategie și
    Politici (SPOS) 2022 și o parte dedicată întrebărilor și comentariilor celor
    prezenți.


    Dezbaterile au evidențiat importanța asigurării
    transportului sustenabil, în contextul dublei tranziții verde și digitală la
    nivelul Uniunii Europene, prin menționarea obiectivelor care apar în Planului
    Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 – 2030
    (PNIESC) și în Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR).


    Pentru mai multe detalii vă rugăm să accesați
    website-ul IER aici.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert,
    Serviciul Studii Europene)



  • Le plan national de relance et de résilience, une chance extraordinaire pour la Roumanie

    Le plan national de relance et de résilience, une chance extraordinaire pour la Roumanie

    L’exécutif de Bucarest admet qu’il existe un trou dans le budget public de quelque 4 milliards d’euros et le gouvernement est à la recherche de solutions censées le combler. L’objectif est le maintien du déficit à 4,4% du PIB. Le premier ministre Nicolae Ciuca a assuré que les salaires et d’autres types de revenus ne seraient pas réduits. Parmi les solutions envisagées figurent l’inclusion des bonus dans le salaire et la réduction de certaines indemnités, parallèlement avec la réduction de l’évasion fiscale. De l’avis des experts qui ont suivi l’adoption du budget, certaines recettes budgétaires ont été surestimées alors que plusieurs dépenses ont été sous-estimées et cette superposition, une fois confirmée ne pourrait mener qu’à une progression du déficit.

    Eugen Rădulescu, en charge de la Direction de stabilité financière de la Banque centrale roumaine affirme que la principale cause du déficit extérieur est le déficit public. Dans le cadre d’une conférence, le spécialiste de la Banque Nationale de Roumanie a évoqué les risques engendrés par les déficits jumeaux. Celui du compte courant a dépassé les 9% du PIB, étant le plus élevé, y compris par rapport aux pays de la région alors que celui du budget, même si à la baisse, demeure aussi important.

    Ce fut le déficit budgétaire trop élevé qui avait poussé la Roumanie avant la pandémie jusqu’au bord de la procédure d’infraction, rappelle l’expert de la banque centrale. C’est justement pourquoi le plan national de relance et de résilience constitue un ballon d’oxygène, affirme Eugen Rădulescu : « On évoque des montants particulièrement élevés qui pourraient s’inscrire dans le circuit économique national, mais ce plan prévoit aussi des mesures censées rétablir les équilibres macroéconomiques qui ne sont pas des meilleurs actuellement. Mais il nous faut beaucoup de volonté politique puisque les mesures à adopter ne sont ni populaires, ni faciles à appliquer. » a déclaré l’expert de la Banque nationale de Roumanie.

    Et pourtant, la Roumanie bénéficie de deux évolutions meilleures qu’anticipées initialement : la croissance économique et une relative stabilité du taux de change, résultat de l’évolution naturelle du marché et non pas d’interventions de la Banque centrale, a ajouté le responsable de la Direction de stabilité financière de l’institution.

    Côté inflation, même si la réduction du taux annuel devrait s’accélérer dans les mois à venir pour se chiffrer probablement à moins de 10% durant le IIIe trimestre de l’année, le taux directeur ne devrait pas baisser à l’avenir, affirme Cristian Popa, membre du Conseil d’administration de la Banque nationale de Roumanie. Selon lui, plusieurs facteurs contribuent à la pression inflationniste. Parmi eux, la guerre, le protectionnisme, l’économie verte qui est plus chère. L’érosion du libéralisme est également génératrice d’inflation, affirme le responsable de la Banque centrale, étant donné que lorsque les autorités s’impliquent trop dans le fonctionnement des entreprises, dans l’économie privée, elles provoquent des couts de réglementation, des règles et de la bureaucratie qui peuvent pousser les prix à la hausse. (Ştefan Stoica)

  • PNRR, o șansă extraordinară

    PNRR, o șansă extraordinară

    Executivul de la
    Bucureşti recunoaşte existenţa unei găuri la buget de 20 de miliarde de lei,
    echivalentul a 4 miliarde de euro, şi caută soluţii să o acopere. Obiectivul
    este menţinerea deficitului la 4,4% din PIB. Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurari
    că nu vor fi tăiate salariile sau alte tipuri de venituri. Printre soluţiile
    luate în calcul sunt includerea sporurilor în salariu şi reducerea anumitor
    indemnizaţii, în paralel cu măsuri pentru reducerea evaziunii fiscale. La
    adoptarea bugetului, au fost experţi care au avertizat că unele venituri au
    fost supraestimate, iar unele cheltuieli subestimate, iar această suprapunere,
    odată confirmată, nu putea conduce decât la creşterea deficitului. Eugen
    Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din Banca Naţională,
    consideră că principala cauză a deficitului extern o reprezintă deficitul
    public. Prezent la o conferinţă, specialistul BNR a vorbit despre riscurile
    mari date de deficitele gemene. Cel de cont curent a trecut de 9% din PIB şi
    este cel mai înalt, inclusiv comparativ cu ţările din zonă, iar cel bugetar,
    deşi s-a mai redus, rămâne la o valoare ridicată. Deficitul bugetar prea mare împinsese
    România, înainte de pandemie, la un pas de infringement, aminteşte expertul
    BNR.

    Planul Naţional de Represare şi rezilienţă reprezintă, de aceea, o adevărată
    gură de oxigen, este de părere Eugen Rădulescu.: Vorbim despre nişte sume uluitor
    de mari, care ar putea să fie atrase în circuitul economic naţional, dar
    vorbim, în acelaşi timp, despre măsuri care sunt prevăzute în acest program,
    care ar avea în vedere restabilirea echilibrelor macroeconomice care nu stau
    deloc bine. Este nevoie de foarte multă voinţă politică, întrucât măsurile care
    trebuie adoptate nu sunt nici populare şi nici uşor de adoptat
    .

    România
    beneficiază, pe de altă parte, de două evoluţii mai bune decât se anticipa
    iniţial, creşterea economică şi relativa stabilitate a cursului de schimb,
    rezultată din mişcarea naturală a pieţei şi nu în urma unor intervenţii ale
    Băncii Centrale, a mai spus directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din
    BNR. În ce priveşte inflaţia, deşi rata anuală îşi va accelera scăderea în
    următoarele luni şi va coborî, cel mai probabil, sub 10% în trimestrul al
    III-lea al anului, nu trebuie să ne aşteptăm prea curând la reduceri ale
    dobânzii-cheie, afirmă Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al
    BNR. Potrivit acestuia, sunt mulţi factori care pun presiune asupra inflaţiei.
    Între aceştia se numără războiul, protecţionismul, economia verde, care este
    mai scumpă. Eroziunea liberalismului este şi ea inflaţionistă, observă oficialul
    Băncii Centrale, pentru că, atunci când autorităţile se implică prea mult în
    companii, în economia privată, creează costuri de reglementare, reguli şi
    birocraţie, iar acestea pot împinge preţurile în sus.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 26.03 – 01.04.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 26.03 – 01.04.2023

    Pensiile di serviciu, temă ndilicată pi agenda Putearillei


    Niţiun politician român nu poati s’contesta aestu lucru: Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă, pritu cari România llia dzăţ di miliardi di euro ama cu băgarea tu lucru a reformilor esenţiali tru diversi dumenii, easti steaua polară a guvernarillei. Iara reglementarea skinoasăllei chestiuni a pensiilor di serviciu, di cari di cari au parti, prota ş-prota, magistraţlli şi aţelli ditu structurile di forţă, şi cari nu s’ntimilleadză, ca alanti pensi, pi contributivitate, easti jalon tru PNRR. Un proiectu pripus di guvenul PSD-PNL-UDMR pi tema a lor fu votat, ñiercuri, di senatori. Uidisitu cu aestu niţi ună pensie nu va s’năstreacă venitlu amintatu tru activitate şi va s’bagă taxarea suplimentară pi partea di nicontributivitate a pensiilor speţiali. Tutunăoară, pensiile cari trecu di 6.000 lei, echivalintul a 1200 di euro, va s’hibă impozitate cu 15 proţente. Ma multu, nu s’da izini ti cumulul di pensii speţiali, iara tru cazul a pensiilor militare s’elimină ţinţi sporuri di thimelliu di calcul. USR, opoziţia democratică, critică proiectul şi ndrupaşti ună formulă radicală: disfiinţarea a pensiilor speţiali şi triţearea a lor tru sistemul di contributivitate. Di altă parti, reprezentanţăllii a militarilor, poliţiştilor şi angajaţilor ditu hăpsăñi căftară eliminarea a pensiilor militare ditu PNRR, aţea turlie că eali s’nu hibă obiectul a ăscăntoru ajustări cari s’lă hibă defavorabile. Ari, spun elli, riscul ca tinerllii s’nu s’ducă ti ună carieră militară, ma s’nu hibă sinfirisiţ di avantajele aliştei.



    Reglementarea abuzlui tru serviciu, alathusu ică isapi ţinică?


    Senatorlli fură vedetili a săptămânăllei. Reprezentanţăllii coaliţiei votară un proiect di alăxeari a Codlui Penal cari pruveadi un prag valoric tră abuzlu tru serviciu tru cuantum di 250.000 lei, dimi nu ma puţăn di 50.000 di euro. Alăxearea ş-aduţi ti amărtie cu ţelebra ordonanţă di urgenţă 13 ditu 2017, actul inaugural a unui proces pritu cari guvernul controlat tu aţelu kiro di PSD, cumăndusitu autoritar di Liviu Dragnea, vru s’neutralizeadză gaereţli di ma ninti di reformare ali justiţiei. Atumţea, dzăţ di ñilli di oamiñi işiră pi geadei cu mutarea cap, iar ordonanţa fu traptă. Ndauă suti di oamiñi mutară cap, ñiercuri, Bucureşti, după votlu ditu Senat, ti cari spusiră că da curayiu ti aruşfeti şi ilegalităţile tru România. Deapoa, pi fondul critiţlor, coaliţia feaţi ună jgllioată năpoi, iara liderlli a llei dimăndară că ndrupăscu pripunirea a ministerului ali Justiţie ca praglu valoric di la cari alănceaşti culpa penală tră abuzlu şi neglijenţa tru servciu s’hibă dipusu la 9000 di lei. Idyea cum tru tru cazlu a pensiilor speciali, nomlu di alăxari a Codlui penal va s’intra tru debate la Camera a Deputaţlor, cari easti for decizional.



    Năili nomuri ali educaţiei, aprobate di guvern


    Liceele ditu România va s’poată s’organizeadză a loru işiş concursu di admitere, cu probe di profil, tră 60% ditutre locuri, pi lângă Evaluarea Naţională, iara Bacalaureatul va s’aibă ună probă ma multu, di la profilul opus aţilui studiat di elevi. Suntu maş dauă ditu pruviderli a năilor nomuri ali Educaţiei, aprobate tru aestă săptămână di executiv. Eale au la bază proiectul “România educată”, iniţiat di prezidentulu Klaus Iohannis, iara tră băgarea tu lucru a reformelor ditu aesti nomuri va s’hibă ahărdziti cama di 3 miliardi di euro ditu Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Pritu nomlu a nviţămintului superior ari vreari ti combaterea abandonului universitar şi agiutarea a cooperarillei europeane a universităţilor ditu România. Nomlu anvăţământului preuniversitar mutreaşti tu amprotusa, ñîcurarea a abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional, probleme cronice ali educaţie tru România. Ministrul di resort, Ligia Deca, spune că sistemul educaţional va s’hibă tru amprotusea tră elev şi ti stimularea potenţialului alustui.



    Prezidentulu a Consiliului European şi premierlu ali Polonie, la Bucureşti


    Ratarea aderarillei la spaţiul Schengen di liberă circulaţie, di itia a opoziţiillei ali Austrie, adusi frustrare tru România şi, vahi, fu un imboldu dat a eurosepticismului, spusi prezidentulu Klaus Iohannis, după convorbirile pi cari li avu la Bucureşti cu prezidentulu Consiliului European, Charles Michel. Aestu vini cu un mesaj optimist, di ancurajare. El deadi asigurări că ari ndrupari la nivel european tră aţea ca România s’aderă la Schenge cât mai curundu posibil. Escu căndăsitu că Uniunea Europeană va s’hibă ma sigură cara România va s’intră tru spaţiul Schengen şi easti limbidu tră mini că România tiñîsi tuti borgili ti aderari, spusi analtulu oficial europian. Tru aestă săptămână vizită Bucureştiul şi premierul ali Polonie, Mateusz Morawiecki. Părţile ş’propun ca legăturile bilatearali strease pi linie di securitate şi apărare s’hibă dublate di ună cooperare economică vartoasă şi fructuoasă, simfunu cu potenţialului oferit di aţeali doauă economii. Polonia easti unu ditu atelli ma importanţi parteneri comerciali ali României ditu regiune, alăxerli bilatearali anamiusa di aţeali dauă state agiungănda pi un nivel record di aproapi 11 miliardi di euro.



    Nădii la fotbal, certituditui la handbal


    Naţionala di fotbal ali României azvimsi Andorra şi Belarus, la debutul tru preliminariile tră Euro 2024, iara suporterllii au nădii diznău. Grupa a României easti dominată valoric di Elveţia, participantă la aţelu ditu soni Mondial, ama ari nădii ca “tricolorii” s’amintă doilu locu, cari asiguripseaşti prezenţa la Euro, tru disputa cu Kosovo şi Israel. Aţea ditu soni participare a naţionalăllei la un turneu final ali compitiţie continentali fu tru 2016. La handbal, campioanele naţionali di la Rapid năstricură sloveanili di la Krim şi au izini, tru premieră, tru cirecurli a Ligăllei a Campionilor, aclo iu eara calificată vicecampioana CSM Bucureşti. Cu dauă reprezentante tru cirecurli a Ligălleii, handbalul românesc ş’confirmă statutul di forţă la nivelu a echipilor feminine di club.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • 01.04.2023

    01.04.2023

    Bruxelles – Le mandat du roumain Mircea Geoană d’adjoint au secrétaire général de l’OTAN a été prolongé d’une année, jusqu’à octobre 2024. Le patron de l’OTAN Jens Stoltenberg lui a remercié et a souligné que Mircea Geoană a été un secrétaire général adjoint remarquable et un grand soutien personnel, durant une période critique pour la sécurité euro-atlantique. Dans un message sur Facebook, Mircea Geoană a écrit que la décision de prolonger ce mandat, tout comme sa nomination en 2019 ont été un exemple pour tous les Roumains de viser haut et pour la Roumanie d’obtenir l’audace et la sagesse de mettre à profit les opportunités stratégiques offertes par les changements géopolitiques. Par ailleurs, selon la publication The Sun, la présidente de la Commission européenne Ursula von der Leyen, devrait se porter candidate aux fonctions de prochain secrétaire général de l’OTAN, étant donné que Jens Stoltenberg doit absolument achever son mandat cet octobre, après trois prolongations successives. Le premier ministre espagnol, Pedro Sánchez, et le secrétaire britannique à la défense, Ben Wallace, seraient également candidats à ces fonctions.

    Défense – Le ministre roumain de la défense, Angel Tîlvăr, s’est entretenu à Washington, avec les représentants d’instituts américains de recherche et analyse de renom dans la sphère des études de sécurité. Selon un communiqué transmis aujourd’hui par le ministère de la défense de Bucarest, les réunions ont visé la guerre en Ukraine, la manière dont l’OTAN a répondu pour soutenir l’Ukraine, mais aussi les leçons apprises et les moyens de consolider le soutien allié pour ce pays. Ce qui plus est, les participants aux pourparlers ont évoqué les décisions du sommet de Madrid, respectivement les mesures de renforcement de la défense et de la dissuasion sur le flanc est de l’OTAN et la manière d’implémentation de celles-ci. Egalement dans le cadre de sa visite aux Etats Unis, le ministre de la défense Angel Tâlvar a souligné les bénéfices du partenariat stratégique entre la Roumanie et les Etats Unis. Le 30 mars, le ministre roumain a rencontré Cara Abercrombie, qui coordonne la politique de défense et du contrôle des armements dans le cadre du Conseil national de sécurité des Etats Unis et le 31 mars il a rencontré Gina Ortiz Jones, secrétaire adjointe des Forces aériennes des Etats Unis.

    Relance et résilience – La commission européenne a verse jusqu’ici plus de 150 milliards d’euros aux etats membres dans le cadre du mécanisme de relance et de résilience en moins de deux ans depuis sa création, stimulant des réformes et des investissements dans les Etats bénéficiaires. Affin de rendre le fonctionnement du mécanisme plus transparent, la commission a lancé cette semaine, une carte interactive enligne, périodiquement mise à jour qui présente les projets financés par ces fonds. Sur les 350 projets présentés, 10 proviennent de Roumanie. Parmi eux figurent le programme national de reboisement, l’autoroute A17 qui relie les villes de Ploiesti, dans le sud et Pascani, dans l’est ou la modernisation du chemin de fer reliant les villes de Cluj et d’Oradea, dans le nord-ouest.

    Migrants – Le ministère roumain des Affaires Etrangères a fait savoir aujourd’hui que les autorités canadiennes n’avaient pas confirmé le fait qu’il y avait des Roumains parmi les huit personnes décédés à la frontière américano – canadienne. Auparavant, la presse a informé que huit personnes, dont une famille de Roumains, avaient décédé alors qu’ils tentaient de traverser illégalement la frontière entre le Canada et les Etats Unis. Ils sont été découverts dans une zone marécageuse du fleuve qui sépare le Québec de l’Etat de New York. Une autre personne, le propriétaire de l’embarcation utilisée pour le transport des huit est portée disparue. Le président américain Joe Biden et le premier ministre canadien Justin Trudeau ont décidé la semaine dernière d’arrêter les demandeurs d’asile qui arrivent au Canada illégalement. Selon la police, l’accord n’a pas provoqué la tragédie des deux familles.

    Météo – Températures assez douces pour cette période de l’année, mais la météo est morose à travers le pays. Ciel couvert sur le nord, l’ouest et le sud-ouest, ou il pleut. Des précipitations sont attendues presque partout en Roumanie. En montage des chutes de neige sont possibles. Les maximas vont de 11 à 19 degrés. 11 degrés à Bucarest.

    Musée – Plusieurs musées roumains participent à l’exposition internationale Premiers rois d’Europe, du Field Museum of Natural History de Chicago. L’exposition, qui rassemble plus de 700 artefacts archéologiques préhistoriques de première importance provenant des collections d’Albanie, de Bosnie-Herzégovine, de Bulgarie, de Croatie, du Kosovo, de Macédoine du Nord, du Monténégro, de Roumanie, de Serbie, de Slovénie et de Hongrie, sera ouverte jusqu’au 28 janvier 2024. Premiers Rois d’Europe est le résultat d’un projet culturel sans précédent, mené en collaboration avec plus de 25 musées en Europe. L’exposition présente, avec d’autres objets provenant des collections de musées des pays mentionnés, une sélection d’artefacts préhistoriques et protohistoriques datant de la période néolithique, de l’âge du bronze et jusqu’au deuxième âge du fer – de cinq musées roumains.

    Tennis – La joueuse roumaine de tennis, Sorana Cîrstea a raté la qualification en finale du tournoi de Miami aux Etats Unis. Elle a été battue vendredi par la sportive Tchèque Petra Kvitova 7-5, 6-4, dans les demi-finales du tournoi WTA 1 000.