Radio România Internațional

Tag: PNRR

  • De l’argent de l’UE par le PNRR

    De l’argent de l’UE par le PNRR

    A la
    fin de la semaine dernière, la Commission européenne a transféré 2,76 milliards
    d’euros à la Roumanie, en réponse à la deuxième demande de paiement dans le cadre du
    Mécanisme de Relance et de Résilience – soit le PNRR. L’Exécutif communautaire
    a indiqué que le paiement était possible puisque la Roumanie a atteint 49
    jalons et objectifs liés à cette deuxième tranche.


    « Ceux-ci portent sur les réformes clés dans des
    domaines tels que la transition verte et numérique – l’adoption de la loi sur
    la décarbonation et l’entrée en vigueur de la loi sur les services de « cloud »
    utilisés dans le secteur public », ont déclaré les représentants de Bruxelles.
    En même temps, la Roumanie a présenté aussi des réformes visant à améliorer l’application
    des politiques publiques, la promotion du tourisme et de la culture, le
    développement des ressources humaines dans le secteur de la santé, une
    meilleure collecte des impôts et la soutenabilité des retraites, la
    modernisation des infrastructures du système éducatif, ainsi que le
    renforcement de l’indépendance du système judiciaire et la lutte contre la
    corruption.


    Le chef du gouvernement de Bucarest, le social-démocrate
    Marcel Ciolacu, a salué l’annonce de la Commission européenne. Il a souligné
    que l’Exécutif roumain avait le devoir de gérer « de manière
    efficace » et « transparente » ce montant destiné aux réformes
    clés pour la transition verte et numérique du pays. Monsieur Ciolacu a ajouté
    que le gouvernement de la Roumanie œuvrait pour finaliser tous les jalons et
    objectifs liés à la troisième demande de paiement afin de l’envoyer à la
    Commission européenne le plus rapidement possible et ainsi faire croître les
    chances de recevoir le troisième versement dans les plus brefs délais.


    Pour sa part, le président du Sénat roumain, Nicolae
    Ciucă, président du Parti national-libéral, membre de la coalition à la
    gouvernance, a déclaré que l’utilisation judicieuse de l’argent versé par Bruxelles
    se refléterait dans la stabilité du budget et aurait un effet multiplicateur
    qui conduirait à l’amélioration de la qualité de vie de chaque Roumain.


    Selon le chef du PNL, le Plan National de Relance et de
    Résilience conclu par la Roumanie est complexe si bien que rien que pour cette
    deuxième demande de paiement, plus de 3 000 documents ont été soumis. Les
    paiements du Mécanisme pour la Relance et la Résilience, un instrument clé au
    cœur du programme européen NextGenerationEU, sont basés sur la performance et
    dépendent de la mise en œuvre par la Roumanie des investissements et des
    réformes prévus dans son document.



    Pour rappel, la Roumanie a envoyé une deuxième demande
    de paiement à la Commission européenne en décembre 2022. En juin 2023,
    Bruxelles a approuvé une évaluation préliminaire partiellement positive, mais a
    constaté que deux critères liés aux investissements énergétiques n’étaient pas
    remplis de manière satisfaisante. La Commission a toutefois reconnu que la Roumanie avait déjà
    pris des mesures concernant ces critères. Somme toute, le PNRR de la Roumanie
    porte sur un financement plus de 29 milliards d’euros, qui lui seront accordés
    sous forme de subventions et de prêts. Jusqu’à présent, a valeur cumulée des
    fonds attirés par le pays à travers le PNRR a atteint près de 10 milliards d’euros.

  • Bani de la UE prin PNRR

    Bani de la UE prin PNRR

    Comisia Europeană a virat României, la finele săptămânii trecute, 2,76 de miliarde euro, a doua cerere de plată din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă – PNRR. Executivul Comunitar a transmis că plata a fost posibilă în urma îndeplinirii de către România a celor 49 de jaloane şi obiective legate de a doua tranşă.


    Ele acoperă reforme cheie în domenii precum tranziţia verde şi digitală – adoptarea legii privind decarbonizarea şi intrarea în vigoare a legii privind serviciile de cloud utilizate în sectorul public, a arătat Bruxelles-ul.


    Totodată, România a prezentat şi reformele pentru îmbunătăţirea aplicării politicilor publice, a promovării turismului şi culturii, a dezvoltării resurselor umane în sectorul sănătăţii, a îmbunătăţirii colectării taxelor şi sustenabilităţii pensiilor, a modernizării infrastructurii sistemului de educaţie, precum şi a întăririi independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.


    Şeful guvernului de la Bucureşti, social-democratul Marcel Ciolacu, a salutat anunţul Comisiei. El a spus că Executivul român are datoria de a gestiona eficient şi transparent aceşti bani, care sunt destinaţi unor reforme-cheie pentru tranziţia verde şi digitală a ţării. Ciolacu a adăugat că Guvernul României se concentrează acum şi pe finalizarea tuturor jaloanelor şi ţintelor aferente celei de-a treia cereri de plată pentru a o transmite cât mai curând Comisiei Europene şi a creşte astfel şansele de a primi mai rapid a treia tranşă de bani.


    La rândul său, şeful Senatului României, Nicolae Ciucă, preşedintele Partidului Naţional Liberal, în coaliţie cu PSD la guvernare, a declarat că folosirea chibzuită a banilor de la Bruxelles se va vedea în stabilitatea bugetului şi ar urma să aibă un efect multiplicator, care va duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii fiecărui român.

    Liderul PNL a precizat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă contractat de România este unul complex şi că doar pentru această a doua cerere de plată au fost depuse, în total, peste 3.000 de documente.


    Plăţile din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, instrument cheie aflat în centrul programului european NextGenerationEU, se bazează pe performanţă şi depind de implementarea de către România a investiţiilor şi reformelor stabilite în propriul plan.


    România a prezentat Comisiei Europene a doua cerere de plată în decembrie 2022, iar în iunie 2023 Bruxelles-ul a aprobat o evaluare preliminară parţial pozitivă a acesteia, dar a găsit că două jaloane legate de investiţiile în energie nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Comisia a recunoscut însă că România a luat deja măsuri în vederea îndeplinirii acestora. PNRR-ul României va fi finanţat cu peste 29 miliarde de euro, în granturi şi împrumuturi. Valoarea cumulată a fondurilor intrate în ţară, până în prezent, prin PNRR se ridică la aproape 10 miliarde euro.


  • 29.09.2023 (mise à jour)

    29.09.2023 (mise à jour)

    Cour Constitutionnelle – L’Union sauvez la Roumanie et la Force de la
    droite, deux partis d’opposition membres du Parlement de Bucarest ont dénoncé vendredi, à la Cour Constitutionnelle le paquet de
    mesures fiscales et budgétaires pour lequel le gouvernement a engagé
    dernièrement sa responsabilité. Les deux partis affirment que le document comporte
    des articles qui contreviennent à la Loi fondamentale et que leur démarche
    bloquera, ne serait-ce que temporairement, cette loi qui entraînerait la hausse
    des taxes pour tous les Roumains. La
    saisine déposée à la Cour Constitutionnelle porte aussi la signature de deux
    représentants du Parti national libéral, a déclaré le leader du groupe des
    députés de l’USR, Ionuţ Moşteanu. Selon lui, la réforme du Gouvernement
    s’applique d’une manière non-unitaire et transgresse le principe de la sécurité
    juridique, à cause de son manque de clarté et de prédictibilité. La décision de
    l’USR a suscité les critiques des élus de l’AUR, également en opposition qui
    avaient commencé en début de semaine à ramasser des signatures pour déposer une
    motion de censure. Le leader AUR, George Simion a dit que les élus nationaux de
    l’USR auraient pu tout simplement signer la motion, indépendamment de l’action
    auprès de la Cour Constitutionnelle et les a accusés de faire le jeu du
    Pouvoir. Par ailleurs, le ministre des Finances, Marcel Bolos a déclaré que le
    paquet de mesures fiscales adopté par le gouvernement était nécessaire dans le
    cadre du processus de modernisation de la Roumanie. Ne pas résoudre le problème
    de déficit budgétaire compromettrait l’accès aux 75 milliards d’euros de fonds
    européens destinés aux projets de développement. La CC examinera la saisine le 18 octobre.


    PNRR – La Commission européenne a
    versé à la Roumanie un financement de 2,7 milliards d’euros, comme réponse à la
    demande de paiement de la deuxième tranche du PNRR, formulée en décembre
    dernier. Le ministre des Finances, Marcel Bolos, affirme que la Roumanie figure
    parmi les premiers pays européens à avoir entrepris toutes les démarches
    nécessaires à l’octroi de cette enveloppe. Dans un article sur les réseaux de
    socialisation, le responsable roumain a rappelé que le pays a reçu jusqu’à
    présent, 10 des 29 milliards d’euros attribués via le PNRR.









    Défense – La Roumanie se munira de
    tous les équipements militaires nécessaires au renforcement du niveau de
    sécurité dans la région de la mer Noire. C’est ce qu’à affirmé le ministre
    roumain de la Défense, Angel Talvar, lors d’une visite à une fabrique
    d’équipements militaires de Timisoara. La Roumanie est un pays sûr et elle
    n’est en conflit avec personne, a déclaré le ministre, tout en rappelant qu’il
    est toujours possible que des incidents militaires se produisent sur le
    territoire nationale, comme par exemple la chute de drones russes. On fait de
    notre mieux et on a déjà adopté des mesures supplémentaires après que des débris
    de drones russes ont été trouvés en Roumanie. On essaie de faire en sorte pour
    maintenit le climat de normalité a ajouté Angel Talvar. Et lui de préciser que
    l’armée espère pouvoir recruter des jeunes notamment après les départs à la
    retraite du dernier temps.

    Avion – Un nouvel avion Hercule de transport militaire a été offert par
    les Etats-Unis aux Forces aériennes roumaines. Depuis la mi-septembre quand il
    a été livré, l’avion a servi de manœuvres communes sur la base 90 de transport
    aérien censées permettre aux militaires roumains de se familiariser avec les
    nouveaux équipements. Un deuxième avion Hercule sera donné à la Roumanie avant la fin de l’année.



    Energie – En Roumanie,
    les tarifs du gaz et de l’électricité seront subventionnés jusqu’à la fin du
    mois de mars 2025, a fait savoir l’Autorité nationale pour la règlementation
    dans l’Energie (ANRE). Par conséquent, pour une consommation de moins de 100
    kW, les Roumains paieront 68 bani (13 centimes d’euro) pour un kilowatt, pour
    une consommation allant de 100 à 255 kW, le tarif d’un kW sera de 80 bani (soit
    16 centimes d’euro) et pour une consommation entre 255 et 300 kW, le tarif d’un
    kW sera d’1,3 lei (26 centimes d’euro). Enfin, si la consommation dépasse les
    300 kilowatts, il y a un tarif unique de 1,3 lei. Pour le gaz, le prix d’un kW/heure
    ne dépassera pas les 31 bani (6 centimes d’euro). Selon le représentant de
    l’Autorité, Valeriu Steriu, cette mesure apporte de la prédictibilité et
    rassure la population et les consommateurs industriels. La semaine dernière, la
    somme totale remboursée par l’Etat roumain aux compagnies énergétiques se
    chiffrait à 21 milliards de lei (4,2 milliards d’euros). Entre temps, la
    Compagnie nationale Transgaz a annoncé avoir déjà stocké des réserves de gaz qui
    couvrent 96 % de la capacité de stockage du pays.




    Autoroute – Le
    Ministère roumain du Développement a approuvé un investissement de 6 milliards
    d’euros dans la construction d’un tronçon d’autoroute entre Miercurea Nirajului
    et Leghin, sur l’autoroute A8 dite de l’Union. Le tronçon d’une longueur de 160
    kilomètres aura 47 tunnels et plus de 250 passages. Une fois approuvé l’investissement en séance
    gouvernementale, un appel d’offre sera lancé. La durée des travaux sera de 54
    mois. Sur les 300 km que la future autoroute A8 entre Targu Mures-Iasi et
    Ungheni devrait avoir, seuls 30 font l’objet d’un contrat déjà signé.






    Brancusi -
    L’Exposition « Brancusi : des sources roumaines et des perspectives
    universelles » s’ouvre samedi, au Musée national des Beaux-arts de
    Timisoara. C’est pour la première fois ces 50 dernières années que la Roumanie
    consacre une exposition à cet artiste d’origine roumaine. L’événement fait
    partie du programme Timisoara – capitale européenne de la culture en 2023. Une
    occasion d’admirer des sculptures célèbres telles Mademoiselle Pogany, Tête
    d’enfant, le Baiser ou la Prière. Les œuvre de Brancusi proviennent de
    collections publiques et privées de Roumanie et de l’étranger, de galeries
    célèbres telles le Centre Pompidou de Paris ou Tate Gallery de Londres.
    L’exposition reste en place jusqu’au 28 janvier 2024. La dernière
    exposition Brancusi de Roumanie date de 1970.




    Rugby – La sélection nationale de rugby de la Roumanie affronte
    samedi à Lille la sélection écossaise, dans son 3e match de la Coupe
    du monde de rugby qui se tient en France. Ces deux premiers matchs au sein de
    la poule B, la Roumanie les a perdus, d’abord devant l’Irlande et après devant
    l’Afrique du Sud. Le dernier match des tricolores roumains est prévu le 8
    octobre prochain, toujours à Lille, contre Les Tonga.

    Météo – Il fait beau en Roumanie, et plus chaud que la normale
    saisonnière. Les maxima vont de 24 à 29 degrés. Samedi, à midi, nous aurons 29
    degrés.

  • Raportul anual privind punerea în aplicare a a Mecanismului de Redresare și Reziliență

    Raportul anual privind punerea în aplicare a a Mecanismului de Redresare și Reziliență

    Mecanismul de redresare și reziliență, instrumentul de reformă și investiții, are o valoare de 800 de miliarde EUR la nivelul Uniunii Europene și ocupă un loc central în cadrul NextGenerationEU.

    Până în prezent, Comisia a primit 34 de cereri de plată din partea a 21 de state membre și a plătit 153,4 miliarde EUR pentru realizarea investițiilor și a reformelor convenite.

    Finanțarea prin Mecanismul de redresare și reziliență la nivelul UE a contribuit la realizarea de reforme și investiții, în domenii precum tranziția climatică și cea digitală, acțiunile sociale, asistența medicală și reziliența socio-economică și instituțională.

    În cifre, peste 6 milioane de persoane au participat la activități de educație și formare finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență, 1,4 milioane de întreprinderi au primit sprijin, 5,8 milioane de persoane au beneficiat de măsuri de protecție împotriva dezastrelor, cum ar fi inundațiile și incendiile forestiere și s-au economisit 22 de milioane de megawați/oră (MWh) în ceea ce privește consumul de energie, datorită punerii în aplicare a planurilor PNRR ale statelor membre.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declară că redresareaîn urma consecințelor economice ale pandemiei este în plină desfășurare. Am finanțat spitale și școli noi și modernizate, am sprijinit întreprinderile și familiile și am consolidat reziliența Uniunii noastre, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă, a menționat von der Leyen.

    În ceea ce privește România, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cuprinde o agendă ambițioasă de reforme și investiții, iar costul total al planului se ridică la 29,18 miliarde EUR, împărțiți în granturi și împrumuturi.

    Din acești bani, 41% sunt alocați pentru investițiile și reformele privind mediul și tranziția verde, iar 21% pentru digitalizarea României.

    Banii se acordă în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.


  • Lucărli di amprotusa tru sesiunea parlamentară

    Lucărli di amprotusa tru sesiunea parlamentară



    Senatlu şi Camera-a Deputaţloru di București ahurhiră luni a daua sesiuni parlamentară ordinară a anlui. Ditu arada-a lucărloru di amprotusa s’arădăpsescu, pi ninga borgea ţi prindi s-u llia/ angagimentulu a Guvernului tră ună pachetă legislativă cari mutreaşti alăxeri fiscale şi reforma ali administraţie, un nău nom a pensiilor ică pideapsi cama serti tră şoferlli ţi suntu la volanu şi au biută alcoolu ică cu drogurli:


    Premierlu Marcel Ciolacu, liderlu a PSD: “Ştim că ari multe inechităţ tru veclliulu nomu a pensiilor. Tu aestu kiro, nica avem pensii di 1.500 lei (n.r. 300 euro), ama şi di 30-40.000 lei (n.r. 6 – 8.000 di euro). Amu faptă muabeti cu soţlli a melli şi ti pacheta cari va s’hibă parti ditu nomu, s’clleamă tru nomlu di asumari răspundirea, emu ti combătiarea-a evaziunille, cu reformili ditu administraţia locală, emu cu meatrili ţi voru loari ta s’himu tu mărdziñili a unlui dificitu ma ñicu andicra di atelu di anlu ţi tricu”.



    Di altă parti, primlu ministru eara cabaia cu cilăstăseari, dzălili di ma ninti, anda eara dusu Bruxelles, ta s’căndăsească Comisia Europeană di axia-a executivlui di Bucureşti ta s’tiñisească ună nauă ţintă/ un nău scupo di deficitu bugetaru anlu aestu, cu un procentu ma mari andicra di aţelu ţi ş-lu lo borgi România, di 4,4%, tră s’anvălească agiutorlu pi cari Bucureştiul lu-ari data ali Ucraină şi ali Ripublica Moldova, viţini craturi. Deapoa PNRR și pensiili speţiali eara şi eali tu amprotusa-a muabeţloru ditu păzărăpserli fapti nu di multu kiro.


    Nica şi partenerlli di guvernari a suţialu-democrațloru, liberallii, dimăndară că un nău nomu a pensiilor, cari s’ndreagă inechităţli ditu sistemu, easti lucărlu di amprotusa. Toradioară ama, documentul mutrindalui reforma-a pensiilor speţiali fu declaratu parţial niconstituţionalu di giudicătorlli a Curtillei Constituțională ali Românie, acă alăxerli fapti tu pensiili speţiali suntu ună căftari ditu PNRR.


    Deapoa, opoziția hăbăriseaşti că va s’nkisească cu ună moţiune di cenzură macă pacheta di misuri fiscalu-bugetari va s’hibă adoptată printu angajari, neise aţea-a Guvernului. Liderlu USR, Cătălin Drulă, lugurseaşti că ună creaştiri a taxilor şi a impozitiloru nu easti ună cearei viabilă.



    Cătălin Drulă: “Ciolacu s’ndreadzi s’aangroapă iconomia ali Românie! U ari faptă cu ayălisearea ali creaştiri iconomică, nu alină, ni dipuni, deapoa business-urile s’plângu, numata ari cumendză, scadu vinderli şi vor s’crească taxili şi s’lli-avină investitorlli ditu România. Ca ţi turlie? Tra s’păltească nota di pălteari ti hărgiuerli fără minti, făru di noimă la buget”.


    Marcel Ciolacu deadi, ama, asiguripseri Bruxelles că România easti un parteneru di pistipseari şi responsabilu şi maxus corectu, emu ti Consiliu, emu Comisie, emu ti Parlamentulu Ivrupeanu.


    Experţăllii guvernamentali români ma largu facu muabeti cu ufiţialli europeañi ti păzărăpseari diznău PNRR-lu, cu acăţari tu isapi prinţipiili apufusiti di premieru tu andamasili ţi li avu avu Bruxelles. După ţi Comisia Europeană va s’veadă ţi reformi va s’adară guvernul, ea va s’pripună a Consiliului Europan ună xanapăzărăpseari ti valoarea-a deficitlui bugetar, lucru ţi da izini a Bucureştiului s’aibă, s’amintă un deficitu ma mari. Ună apofasi mutrindalui năulu proţentu poati s’hibă loată pănu tu işita-a anlui.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • The priorities of the second parliamentary session

    The priorities of the second parliamentary session

    The Romanian Senate and Chamber of Deputies on Monday began the second ordinary parliamentary session of the year. According to the Prime Minister Marcel Ciolacu, the leader of the Social Democratic Party, the priorities include, besides the government’s taking responsibility before Parliament for a legislative package aimed at fiscal changes and administrative reform, a new pension law and tougher punishments for drivers under the influence of alcohol or drugs:



    Marcel Ciolacu: “We know that there are many inequities in the old pension law. We continue to have in Romania pensions of 1,500 lei (almost 300 Euros), and also of 30-40,000 lei (that is 6 – 8,000 Euros). I have also discussed with my colleagues about the package that will be included in a single law, the law on assuming responsibility, which includes measures for combating evasion, for reforms in the local administration, as well as measures to accommodate a smaller deficit than last year”.



    Moreover, the Prime Minister tried, the other day, in Brussels, to convince the European Commission of the capacity of the Romanian government to respect a new budget deficit target this year, higher as compared to the one assumed by Romania, of 4.4%, to cover the aid that Bucharest granted to neighboring Ukraine and the Republic of Moldova. The National Recovery and Resilience Plan – PNNRand special pensions were also at the center of recent negotiations. The governing partners of the Social Democrats, the Liberals, announced that a new pension law, which would solve the inequities in the system, represents a priority. For the moment, however, the document regarding the reform of special pensions has been declared partially unconstitutional by the judges of the Constitutional Court of Romania, even if the changes made to special pensions represent a requirement under the PNRR.



    On the other hand, the opposition announces a censure motion if the package of fiscal-budgetary measures is adopted by the government’s taking responsibility for it before Parliament. The Save Romania Union leader, Cătălin Drulă, believes that an increase in fees and taxes is not a viable solution.



    Cătălin Drulă: “Ciolacu is preparing to bury Romanias economy! He has already slowed economic growth, businesses are complaining, there are no more orders, sales are decreasing and they want to increase taxes and drive investors away from Romania. Why? To pay the bill for the budget fraud”.



    However, Marcel Ciolacu gave assurances in Brussels that Romania is a credible and responsible and above all a fair partner, both of the Council, the Commission and the European Parliament. The Romanian government experts continue to discuss with European officials about the renegotiation of the PNRR, taking into account the principles established by the prime minister at the meetings he had in Brussels. After the European Commission sees the reforms that the government is making, it will propose to the European Council a renegotiation of the value of the budget deficit, which will allow Bucharest to obtain a higher deficit. A decision on the new percentage could be made by the end of the year. (LS)

  • Priorităţile sesiunii parlamentare

    Priorităţile sesiunii parlamentare

    Senatul şi Camera Deputaţilor de la București au început luni a doua sesiune parlamentară ordinară a anului. Printre priorități se numără, alături de angajarea răspunderii Guvernului pentru un pachet legislativ care vizează modificări fiscale şi reforma administraţiei, o nouă lege a pensiilor sau pedepse mai dure pentru şoferii aflaţi la volan sub influenţa alcoolului sau a drogurilor,

    Premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD: Ştim că sunt foarte multe inechităţi în vechea lege a pensiilor. În continuare avem pensii de 1.500 lei (n.r. 300 euro), dar şi de 30-40.000 lei (n.r. 6 – 8.000 de euro). Am vorbit cu colegii şi despre pachetul care o să fie cuprins într-o singură lege, în legea de asumare a răspunderii, atât cu combaterea evaziunii, cu reformele din administraţia locală, cât şi cu măsurile pentru a ne încadra cu un deficit mai mic decât anul trecut.

    De altfel, primul ministru a încercat, zilele trecute, la Bruxelles, să convingă Comisia Europeană de capacitatea executivului de la Bucureşti de a respecta o nouă ţintă de deficit bugetar anul acesta, cu un procent mai mare față de cel asumat de România, de 4,4%, pentru a acoperi ajutorul pe care Bucureştiul l-a acordat Ucrainei şi Republicii Moldova, vecine. Iar PNRR și pensiile speciale au fost și ele în centrul recentelor negocieri.

    Şi partenerii de guvernare ai social – democraților, liberalii, au anunțat că o nouă lege a pensiilor, care să rezolve inechităţile din sistem, este o prioritate. Deocamdată însă, documentul privind reforma pensiilor speciale a fost declarat parţial neconstituţional de judecătorii Curții Constituționale a României, chiar dacă modificările aduse pensiilor speciale reprezintă o cerinţă din PNRR.

    Pe de altă parte, opoziția anunţă o moţiune de cenzură dacă pachetul de măsuri fiscal-bugetare va fi adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului. Liderul USR, Cătălin Drulă, consideră că o creştere a taxelor şi a impozitelor nu este o soluţie viabilă.

    Cătălin Drulă: Ciolacu se pregăteşte să îngroape economia României! Deja a frânat creşterea economică, e plată, business-urile se plâng, nu mai există comenzi, scad vânzările şi vor să crească taxele şi să alunge investitorii din România. De ce? Pentru a plăti nota de plată a dezmăţului de la buget.

    Marcel Ciolacu a dat, însă, asigurări la Bruxelles că România este un partener credibil şi responsabil şi mai ales corect, atât al Consiliului, al Comisiei, cât şi al Parlamentului European.

    Experţii guvernamentali români continuă să discute cu oficialii europeni despre renegocierea PNRR, ținând cont de principiile stabilite de premier la întâlnirile pe care le-a avut la Bruxelles. După ce Comisia Europeană va vedea reformele pe care le face guvernul, ea va propune Consiliului European o renegociere a valorii deficitului bugetar, ceea ce va permite Bucureştiului să obţină un deficit mai mare. O decizie privind noul procent ar putea să fie luată până la sfârşitul anului.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 25.06. – 01.07.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 25.06. – 01.07.2023

    Nomuri pi teme sensibile adoptate di Parlament


    Parlamentul ali Românie ahărdzi tru stămăna ditu soni kiro ti ună sesiuni ordinară tu ligătură cu născănti proiecte di nomu ligati, tru ună turlie ică altă, di pensii. Luni, senatorllii şi deputaţllii eliminară pensiile speţiali ţi eara dati a parlamentarilor, di trapsiră mănă aestă turlie, di la un privileghiu luguristu nitiñisitu di presă şi opinia publică. Miercuri fură adoptate alti dauă nomuri sensibile. Una curmă cumulul pensie-tiñie di cafi mesu tru sistemlu public, ama excepteadză di la aestă interdicţie tamam pi alepţălli locali şi pi parlamentari, aţea ţi u faţi criticabilă. Alti categorii profesionale exceptate di la regulă suntu cadrili didactiţi şi ateali medicale di speţialitate, asistenţăllii maternali, catacum şi lucrătorlli ditu Academia Română, Banca Naţională şi născănti agenţii naţionale. Lo vot final favorabil şi nomlu cari ş’pripune s’reformeadză pensiile di lucru, aţeali caru la thimelliu maş parţial contribuţia ditu perioada activă şi di cari s’hărsescu magistraţllii, militarllii, diplomaţllii, funcţionarllii parlamentari, personal a Curtillei di Conturi ică aeronautic. Proiectul avu, ama alăxeri cabaia mări. Practic, fu amânată aplicarea-a reformăllei cu ţinţi ani, aşi că, până tru 2028, procurorllii, giudicătorllii şi militarllii pot s’iasă la pensie tru idyili condiţii ca până tora. Va s’crească etapizat ilikia di pensionare, iara a magistraţlor va lă si caftă, tru videalamutrinda işearea la pensie, ună vicllimi di minimum 25 di ani tru spicialitate. Pensiile cari năstrecu venitul mediu net pi economie va s’hibă impozitate cu 15%. USR, di opoziţie, adepta ti eliminarea acutotalui a pensiilor di serviciu, votă contra a proiectului, spunănda că, după adoptarea-a lui, tru România va s’aibă tut 210.000 di pensionari speţiali idyea cum eara ma ninti. Analta Curte di Casaţie şi Justiţie contestă constituţionalitatea a nomlui ti pensiili speţiali şi a aţilui mutrinda cumulu pensie-tiñie di cafi mesu la stat. Reforma-a pensiilor di serviciu easti jalon tru cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă.



    PNRR, evaluare pozitivă


    Cu 49 di jaloane şi ţinte tiñisiti ditu un total di 51, România tricu ghini examenul a Comisillei Europeane tu ligătură cu a daua căftari di plată transmisă ditu cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă, tru valoare di 3,22 miliardi euro. Ateali dauă restanţe suntu ligate di investiţiile tru energie, iara di itia a lor Bucureştiul va s’llia cu aproximativ 53 di milioane euro ma puţănu. Ici ţiva, ama nu easti ireparabil, tră atea că România ari kiro nica 6 meşi tra s’toarnă cu dovedz că şi tră aeşţă păradz jaloanili fură tiñisiti haristusitoru. Premierlu Marcel Ciolacu lugurseaşti că evaluarea pozitivă a Comisillei da curayiu a guvernului s’lucreadză ta sbagă tu lucru scupadzlli şi tăxeaşti că va s’hibă amintati ntrăoară aţeali dauă jaloane amănati ditu domeniul ali energie. România ari ună alocari di pisti 29 di miliardi di euro tră implementarea PNRR şi ari loată pănă tora dauă tranşe di prefinanţare tru valoare cumulată di aproapea 3,8 miliardi euro.



    Nău agiutoru european tră fermieri


    România va s’llia 30 di milioane di euro ditu partea Comisiei Europeane ca agiutoru tră fermierii zñiipsiţ di importurli cabaia mări dfi yipturi ieftine ditu Ucraina. Easti daua pachetă di agiutoru, iara păradzlli yinu di la Fondul di Rezervă ali Uniuni. Ditu ateali ţinţi state membre ali UE cari au sinuru cu Ucraina ică suntu tru proximitatea a llei, Polonia şi România s’hărsiră di nai ma consistente pachete di agiutoru: Polonia, aproapea 40 di milioane di euro iara România 30 di milioane di euro. Cumulat, pachetili ună şi a daua aduc agricultorilor români un agiutoru di 40 di milioane di euro, iar Guvernul di la Bucureşti ari acordul Comisiei tră s’lu facă diplo.



    Ndridzeri tră summitul NATO di la Vilnius


    Lideri ditu stati ali NATO şi secretarlu gheneral Jens Stoltenberg s-andămusiră, Haga, la ună andamasi ahărdzită ti Summitlu aliat di la Vilnius, di la gimitatea-a meslui alunaru. Loară parti şi prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, cari năpoi spusi, tru Olanda, că Rusia easti şi ma largu va s’hibă fuvirsearea imediată şi nai ma directă la adresa securităţii euroatlantice. Neise, cundille liderlu di la Bucureşti, aliaţllii lipseaşti s’hibă axi şi pregătiţ tra ş-anvărtuşeadză nica ma multu postura şi s’ducă ninti s’asiguripsească agiutorlu ţi easti ananghi tră Ucraina şi tră partenerlli nai ma vulnerabili, maxus Republica Moldova. Cunuscută hiinda poziţionarea a llei strategică, România easti sinfirisit maxus ti anvărtuşearea suplimentară a Flancului Estic, pritu ună abordare coerentă şi unitară, nica spusi Klaus Iohannis. S-clleamă, cundille năsu, asigurarea a forţelor, structurilor, capabilităţilor şi echipamentelor anănghisiti, cata cumu şi aranjamentele uidisiti di comandă şi control. Tru ţi mutreaşti Ucraina, cara la Bucureşti, tru 2008, Aliaţllii apufusiră că ea va s’hibă membru NATO, la Vilnius aestu angajamentu lipseaşti s’hibă dus ma latgu, lugurseaşti preziccentulu român.



    Cultură şi sport


    Monopolu cultural a stămânăllii, unu nicontestat di vărnu, easti a Festivalului Internaţional di Teatru di la Sibiu, agiumtu la a 30-a ediţie. Tu kirolu a festivalului, căsăbălu transilvan ţi poartă marca a clirunumiillei saxone nu doarme. Haristusită a sălilor teatrului Radu Stanca, spaţiilor niconvenţionale, băseriţlor, păzărloru şi geadeiloru a lui medievale, Sibiulu fu, disnău, nicukirlu filotimu a artilor spectacolui. Milli di artişti şi suti di evenimente adusiră harauă tru arada a Festivalui, disvărtitu sum semnulu a “Miracolului”, tema aleaptă tră actuala ediţie. Tru sportu, evenimentul a săptămânălleii fu audierea a giucătoarei române di tenis Simona Halep di către instanţa ţi giudică acuzaţia di dopaj ţi ălli si adusi tru sumedru anlu ţi tricu. Fură meşi mulţă şi di mari hargi ti cariera-a sportivăllei cari va s’umplă tru yismăciuni, 32 di ani şi cari işi ditu Top 50 tră atea că numata putu s’llia parti la turnee. Fostu numiru ună mondial şi diplo amintătoari di Grand Şlem, Halep va s’aibă tru meslu alunaru un prim verdictu.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • La semaine du 26 juin au 2 juillet 2023

    La semaine du 26 juin au 2 juillet 2023

    Des votes au Parlement

    Le Parlement roumain a consacré
    la dernière semaine de la session parlementaire avant les grandes vacances aux
    projets de loi des régimes spéciaux de retraite. Lundi, le Législatif a voté en
    faveur de la suppression de ces régimes de retraite au bénéfice des
    parlementaires. Mercredi, deux autres votes ont eu lieu. L’un par lequel le
    Parlement interdit le cumul de la pension de retraite et du salaire dans la
    fonction publique. Y feront exception les élus du peuple, ce qui rend la loi
    facilement criticable. Parmi les autres catégories professionnelles faisant exception
    on retrouve aussi les professeurs, les médecins, les assistants maternels et
    les salariés de l’Académie roumaine, de la Banque centrale de Roumanie et
    d’autres institutions nationales.


    Par ailleurs, le Législatif a voté en faveur de la
    réforme des régimes spéciaux de retraite dont bénéficient les magistrats, les
    diplomates, les militaires, les fonctionnaires parlementaires et le personnel
    aéronautique et de la Cour des compte. Pourtant, le projet a été approuvé sous
    une forme modifiée au point où la réforme n’entrera en vigueur qu’à partir de
    2028. L’âge du départ à la retraite sera repoussé progressivement de 60 à 65
    ans, et les magistrats seront obligés d’avoir une ancienneté d’au moins 25 ans.


    Un impôt de 15% sera mis en place dans le cas des
    pensions de retraite dont le montant dépasse le salaire moyen net. L’USR, parti
    de l’opposition, a critiqué le vote du Parlement, en affirmant que tant que les
    régimes spéciaux de retraite ne sont pas entièrement supprimés, la Roumanie
    continuera à recenser 210.000 retraités bénéficiaires d’une retraite spéciale.
    La Haute Cour de Justice et de Cassation a contesté le caractère
    constitutionnel des régimes spéciaux de retraite et du cumul de la pension et
    du salaire. La réforme de la retraite s’inscrit parmi les jalons du Plan
    national de relance et de résilience.


    Le PNRR, un retour positif


    Avec 49 objectifs
    et jalons accomplis parmi les 51 intégrés dans le Plan national de relance et
    de résilience, la Roumanie a remporté haut la main l’examen de la Commission
    européenne et attend donc le versement d’une deuxième tranche de 3,22 milliards
    d’euros. Avec deux objectifs manqués dans le domaine des investissements
    énergétiques, le pays sera pénalisé de 53 millions d’euros. Cependant, ce
    retard peut encore être rattrapé, puisque la Roumanie dispose de six mois pour
    prouver avoir réussi à atteindre ces deux derniers jalons. Selon les dires du Premier
    ministre roumain, Marcel Ciolacu, l’évaluation positive de l’Exécutif européen
    est un signal encourageant pour son gouvernement qui fait de son mieux pour
    rattraper son retard et remplir tous les objectifs. La Roumanie bénéficie d’une
    enveloppe de plus de 29 milliards d’euros accordée par Bruxxelles pour mettre
    en place le PNRR. A l’heure actuelle, le pays a déjà reçu deux tranches de
    préfinancement d’un total de 3,3 milliards d’euros.




    Une nouvelle aide financière versée aux agriculteurs
    roumains


    La Roumanie se verra
    accorder 30 millions d’euros de la part de la Commission européenne pour
    soutenir les agriculteurs impactés par les importations de céréales
    ukrainiennes. C’est le deuxième paquet de soutien financier de la réserve
    agricole européenne que Bucarest reçoit de la part de Bruxelles. Parmi les cinq
    pays limitrophes de l’Ukraine censés se partager l’aide européenne, la Pologne
    et la Roumanie touchent la partie la plus consistante : respectivement 40 et 30
    millions d’euros. Ainsi, la Roumanie obtient une aide totale de 40 millions
    d’euros que le gouvernement multipliera par deux, suite à un accord avec la CE.


    Des préparatifs pour le sommet de
    Vilnius


    Des leaders des
    pays alliés se sont retrouvés à la Haye, en présence du secrétaire général de
    l’OTAN, dans le cadre d’une réunion consacrée au sommet de Vilnius, prévu à la
    mi-juillet. Présent aux débats, le président roumain, Klaus Iohannis a
    réaffirmé que la Russie est et continuera d’être une menace imminente pour la sécurité euroatlantique. Par conséquent, il
    a plaidé en faveur d’un renforcement de la posture dissuassive des alliées,
    parallèlement à la poursuite de l’aide accordée à Kiev et aux autres
    partenaires vulnérables de la région, notamment à la République de Moldova. En
    vertue de sa position stratégique, la Roumanie est directement concernée par la
    consolidation supplémentaire du Flanc oriental de l’Alliance, à travers une
    approche cohérente et unitaire de la part des pays alliés. Cela veut dire, a
    précisé Iohannis, qu’il faut se doter des forces armées et des capacités et
    équipements militaires nécessaires. En ce qui concerne l’Ukraine, puisque en
    2008, à Bucarest, les Alliés ont décidé de l’intégrer à un moment donné à
    l’OTAN, cet engagement doit être accompli, a conclu le président roumain.


    De la culture et du sport


    Le
    coup de coeur culturel de cette semaine est, sans nul doute, la 30ème édition
    du Festival international de théâtre de Sibiu. Plusieurs jours durant, la ville
    transylvaine, ancienne capitale de la culture européenne, a accueilli les bras
    grands ouverts des milliers d’artistes et des centaines d’événements à l’agenda
    d’un festival placé sous le signe du Miracle. Passons maintenant au sport où la
    joueuse de tennis, Simona Halep, accusée de dopage, en octobre dernier, a
    comparu devant le tribunal. L’ancienne numéro un mondiale et double championne
    à Roland Garos recevra un premier verdict en juillet. Rappelons qu’elle a
    quitté le classement des 50 meilleures joueuses mondiales après qu’elle s’est
    vu interdire la participation aux tournois.



  • The Week in Review 26.06 – 02.07.2023

    The Week in Review 26.06 – 02.07.2023

    Laws on sensitive topics adopted by Parliament



    The Romanian Parliament dedicated this past week of the ordinary session to some bills related, in one form or another, to pensions. On Monday, senators and deputies eliminated the special pensions granted to MPs, thus renouncing a privilege considered immoral by the press and public opinion. Two other sensitive laws were passed on Wednesday. One puts a ban on cumulating pensions with salaries in the public system but exempts from this ban exactly the local elected officials and parliamentarians, which makes the bill controversial. Other professional categories exempted from the rule are the teaching staff and the specialized medical staff, foster carers, as well as employees of the Romanian Academy, the National Bank of Romania and some national agencies. The law that aims to reform the special pensions, which are only partially based on the contribution from the active period and which benefit magistrates, the military, diplomats, parliamentary staff, the Court of Accounts staff or the aeronautics staff, also received a favorable final vote. However, the bill underwent major changes. Actually, the application of the reform was postponed by five years, so that, until 2028, prosecutors, judges and the military can retire under the same conditions as before. The retirement age will increase in stages, and magistrates will be required, in order to retire, to have at least 25 years of experience in the specialty. Pensions that exceed the average net income will be taxed by 15%. The opposition Save Romania Union – USR, which favors the total elimination of special pensions, voted against the bill, claiming that, after its adoption, there will be 210,000 special pensioners in Romania as before. The High Court of Cassation and Justice contested the constitutionality of the law on special pensions and the one on cumulating pensions and salaries in the public system. The reform of the special pensions is a milestone in the National Recovery and Resilience Plan.



    The National Recovery and Resilience Plan – PNRR, positive assessment



    With 49 milestones and targets met, out of a total of 51, Romania successfully passed the European Commission’s test regarding the second payment request submitted under the National Recovery and Resilience Plan, worth 3.22 billion Euros. The two milestones that were not met are related to energy investments, and because of failing to meet these two targets, Bucharest will lose approximately 53 million Euros. However, nothing is irreparable, because Romania still has 6 months to prove that the two pending milestones have been met. Prime Minister Marcel Ciolacu says that the Commission’s positive assessment encourages the government to work to meet the targets, and he promises that the two delayed milestones in the energy field will be quickly recovered. Romania benefits from an allocation of over 29 billion Euros for the implementation of the National Recovery and Resilience Plan and has already collected two pre-financing installments with a cumulative value of approximately 3.8 billion Euros.



    New European aid for farmers



    Romania will receive 30 million Euros from the European Commission as support for farmers affected by massive imports of cheap grains from Ukraine. It is the second aid package, and the money comes from the Union Reserve Fund. Of the five EU member states that have a border with Ukraine or are in its vicinity, Poland and Romania benefited from the largest aid packages: Poland, almost 40 million Euros and Romania 30 million Euros. Cumulatively, packages one and two bring Romanian farmers a support of 40 million Euros, and the Romanian Government has the Commission’s agreement to double it.



    Preparations ahead of the NATO summit in Vilnius



    Leaders of NATO member states and the NATO Secretary General Jens Stoltenberg convened in the Hague for a meeting focusing on the preparation of the upcoming allied Summit, to be held in Vilnius in mid-July. Romanias president Klaus Iohannis also participated in the event. In the Netherlands, Iohannis reiterated that Russia is and will still be the immediate and the most direct threat to Euro-Atlantic security. Consequently, he insisted that the allies will have to be capable and ready to strengthen their position even further and continue to give the required support to Ukraine and to the most vulnerable partners, the Republic of Moldova, in particular. Given its strategic position, Romania is especially interested in further strengthening the Alliances Eastern Flank, through a coherent and unitary approach, Klaus Iohannis also stated. This means, according to him, providing the required forces, structures, capabilities and equipment, as well as the appropriate command and control arrangements. As regards Ukraine, if, in Bucharest, in 2008, the Allies decided that it should become a NATO member state, in Vilnius that commitment will have to be carried further, Klaus Iohannis said.



    Culture and sport


    The headline-grabbing event of the week is the International Theatre Festival in Sibiu, which has now reached its 30th edition. Throughout the festival, the central Transylvanian town, still bearing the hallmark if its Saxon heritage, is literally sizzling. Thanks to the Radu Stanca theatre halls, the unconventional spaces, the churches, squares and medieval streets, Sibiu has yet again been the generous host of performing arts. Thousands of artists and hundreds of events literally galvanized the festival, held under the sign of the ‘Miracle, the theme picked for the recently-held edition.


    In sport, the headline-grabbing event this week has been the hearing of the Romanian tennis player Simona Halep by the court judging the doping charges pressed against Halep in October 2022. The past months have been long and costly for the career of the athlete who will be 32 in September. Halep no longer has a place among the worlds top 50 tennis players since she could no longer take part in tournaments. Halep, the former WTA number 1 and two-time winner of a Grand Slam tournament, will receive a final court ruling in July. (LS, EN)

  • Retrospectiva săptămânii 25.06. – 01.07.2023

    Retrospectiva săptămânii 25.06. – 01.07.2023


    Legi pe teme sensibile adoptate de Parlament


    Parlamentul României a dedicat ultima săptămână a sesiunii ordinare unor proiecte de lege legate, într-o formă sau alta, de pensii. Luni, senatorii şi deputaţii au eliminat pensiile speciale acordate parlamentarilor, renunţând, astfel, la un privilegiu considerat imoral de presă şi opinia publică. Miercuri au fost adoptate alte două legi sensibile. Una interzice cumulul pensie-salariu în sistemul public, dar exceptează de la această interdicţie tocmai pe aleşii locali şi pe parlamentari, ceea ce o face criticabilă. Alte categorii profesionale exceptate de la regulă sunt cadrele didactice şi cele medicale de specialitate, asistenţii maternali, precum şi angajaţii din Academia Română, Banca Naţională şi unele agenţii naţionale. A primit vot final favorabil şi legea care îşi propune să reformeze pensiile de serviciu, acelea care se bazează doar parţial pe contribuţia din perioada activă şi de care beneficiază magistraţii, militarii, diplomaţii, funcţionarii parlamentari, personalul Curţii de Conturi sau aeronautic. Proiectul a suferit, însă, modificări majore. Practic, a fost amânată aplicarea reformei cu cinci ani, astfel că, până în 2028, procurorii, judecătorii şi militarii se pot pensiona în aceleaşi condiţii ca până acum. Va creşte etapizat vârsta de pensionare, iar magistraţilor li se va cere, în vederea retragerii la pensie, o vechime de minimum 25 de ani în specialitate. Pensiile care depăşesc venitul mediu net pe economie vor fi impozitate cu 15%. USR, de opoziţie, adepta eliminării cu totul a pensiilor de serviciu, a votat împotriva proiectului, susţinând că, după adoptatea lui, în România vor exista tot 210.000 de pensionari speciali ca şi înainte. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a contestat constituţionalitatea legii pensiilor speciale şi a celei privind cumulul pensie-salariu la stat. Reforma pensiilor de serviciu este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.



    PNRR, evaluare pozitivă


    Cu 49 de jaloane şi ţinte îndeplinite dintr-un total de 51, România a trecut cu bine examenul Comisiei Europene cu privire la a doua cerere de plată transmisă din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 3,22 miliarde euro. Cele două restanţe sunt legate de investiţiile în energie, iar din cauza lor Bucureştiul va încasa cu aproximativ 53 de milioane euro mai puţin. Nimic nu este însă ireparabil, pentru că România are la dispoziţie încă 6 luni pentru a reveni cu dovezi că şi pentru această sumă jaloanele au fost îndeplinite satisfăcător. Premierul Marcel Ciolacu apreciază că evaluarea pozitivă a Comisiei încurajează guvernul să lucreze pentru atingerea obiectivelor şi promite că vor fi recuperate rapid cele două jaloane întârziate din domeniul energiei. România beneficiază de o alocare de peste 29 de miliarde de euro pentru implementarea PNRR şi a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,8 miliarde euro.



    Nou ajutor european pentru fermieri


    România va primi 30 de milioane de euro din partea Comisiei Europene ca sprijin pentru fermierii afectaţi de importurile masive de cereale ieftine din Ucraina. Este cel de-al doilea pachet de ajutor, iar banii provin din Fondul de Rezervă al Uniunii. Dintre cele cinci state membre ale UE care au graniţă cu Ucraina sau se află în proximitatea ei, Polonia şi România au beneficiat de cele mai consistente pachete de ajutor: Polonia, aproape 40 de milioane de euro iar România 30 de milioane de euro. Cumulat, pachetele unu şi doi aduc agricultorilor români un sprijin de 40 de milioane de euro, iar Guvernul de la Bucureşti are acordul Comisiei pentru a-l dubla.



    Pregătiri pentru summitul NATO de la Vilnius


    Lideri din state ale NATO şi secretarul general Jens Stoltenberg s-au întâlnit, la Haga, la o reuniune dedicată pregătirii Summitului aliat de la Vilnius, de la jumătatea lunii iulie. A participat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care a reafirmat, în Olanda, că Rusia este şi va continua să fie ameninţarea imediată şi cea mai directă la adresa securităţii euroatlantice. Prin urmare, a insistat liderul de la Bucureşti, aliaţii trebuie să fie capabili şi pregătiţi pentru a-şi consolida şi mai mult postura şi să continue să asigure sprijinul necesar pentru Ucraina şi pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova. Dată fiind poziţionarea ei strategică, România este interesată în mod deosebit de consolidarea suplimentară a Flancului Estic, printr-o abordare coerentă şi unitară, a mai spus Klaus Iohannis. Aceasta înseamnă, a precizat el, asigurarea forţelor, structurilor, capabilităţilor şi echipamentelor necesare, precum şi aranjamentele adecvate de comandă şi control. În ce priveşte Ucraina, dacă la Bucureşti, în 2008, Aliaţii au decis că ea va deveni membru NATO, la Vilnius acest angajament trebuie dus mai departe, consideră preşedintele român.



    Cultură şi sport


    Monopolul cultural al săptămânii, unul necontestat de nimeni, aparţine Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, ajuns la a 30-a ediţie. Pe perioada festivalului, oraşul transilvan ce poartă marca moştenirii saxone nu doarme. Graţie sălilor teatrului Radu Stanca, spaţiilor neconvenţionale, bisericilor, pieţelor şi străzilor sale medievale, Sibiul a fost, din nou, gazda generoasă a artelor spectacolului. Mii de artişti şi sute de evenimente au animat Festivalul, desfăşurat sub semnul “Miracolului”, tema aleasă pentru actuala ediţie. În sport, evenimentul săptămânii a fost audierea jucătoarei române de tenis Simona Halep de către instanţa ce judecă acuzaţia de dopaj ce i s-a adus în octombrie anul trecut. Au fost luni foarte lungi si costisitoare pentru cariera sportivei care va împlini, în septembrie, 32 de ani şi care a ieşit din Top 50 pentru că nu a mai putut participa la turnee. Fost număr unu mondial şi dublă câştigătoare de Grand Şlem, Halep va primi în iulie un prim verdict.




  • Continuă reforma pensiilor speciale

    Continuă reforma pensiilor speciale

    Ultima săptămână a sesiunii parlamentare ordinare a fost
    dedicată unor proiecte de lege care vizează teme sensibile şi care, tocmai din
    acest motiv, au aşteptat mult o rezolvare legislativă. Luni, într-un efort de
    voinţă politică aproape fără precedent, senatorii şi deputaţii au eliminat
    pensiile speciale acordate parlamentarilor. Actul normativ prin care legiutorii
    români renunţă, în sfârşit, la un privilegiu considerat de presă şi opinia
    publică drept imoral a fost, deja, promulgat de preşedintele ţării.

    Miercuri a
    fost ziua în care s-au adoptat alte două legi sensibile restante, cea privind interzicerea
    cumulului pensie-salariu
    în sistemul public şi legea care îşi propune să reformeze pensiile speciale,
    acelea care se bazează doar parţial pe contribuţia din perioada activă şi de
    care beneficiază magistraţii, militarii, diplomaţii, funcţionarii parlamentari,
    personalul Curţii de Conturi sau aeronautic. În cazul primeia, excepţiile de la
    interdicţia de a cumula pensia cu salariul au generat critici vehemente în
    principal pentru că îi includ pe aleşii locali şi pe parlamentari. Alte
    categorii profesionale exceptate de la regulă sunt cadrele didactice şi cele
    medicale de specialitate, asistenţii maternali, precum şi angajaţii din
    Academia Română, Banca Naţională, Autoritatea de Reglementare în Energie şi
    Autoritatea de reglementare din comunicaţii.

    A primit vot final favorabil şi
    reforma pensiilor speciale.     Proiectul propus de Executiv a suferit, însă,
    modificări majore faţă de varianta iniţială. În forma adoptată, majoritatea
    social-liberală amână, de facto, aplicarea reformei cu cinci ani şi o
    prelungeşte până în 2043. Astfel, până în 2028, procurorii, judecătorii şi
    militarii se pot pensiona în aceleaşi condiţii ca până acum. Va creşte etapizat
    vârsta de pensionare de la 60 la 65 de ani, iar magistraţilor li se va cere, în
    vederea retragerii la pensie, o vechime de minimum 25 de ani în specialitate. Pensiile
    care depăşesc venitul mediu net pe economie vor fi impozitate, dar nu cu 30 de
    procente aşa cum se prevedea în primă fază, ci doar cu 15%.

    Toate aceste
    prevederi au fost convenite cu experţii europeni, a dat asigurări premierul social-democrat
    Marcel Ciolacu. Amintim că reglementarea sistemului de pensii speciale este
    jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Din opoziţie,
    USR, care şi-ar fi dorit eliminarea cu totul a pensiilor de serviciu, a votat
    împotriva proiectului, susţinând că, după adoptatea lui, în România vor exista
    tot 210.000 de pensionari speciali ca şi înainte. UDMR, care nu şi-a mai găsit
    loc în coaliţie după rocada PNL – PSD la conducerea guvernului, a afirmat că va
    mai trece mult timp până când sistemul se va baza pe contributivitate. Chiar şi
    această variantă, căreia i-au fost amputate, potrivit analiştilor, cele mai
    radicale prevederi, nu este pe placul Consiliului Superior al Magistraturii.
    Acesta dezaprobă modificările aduse şi afirmă că Parlamentul a ignorat
    principii constituţionale şi a adoptat măsuri cu consecinţe iremediabile asupra
    independenţei Justiţiei şi a statutului magistratului.


  • România, evaluată parțial pozitiv pentru a doua cerere de plată în cadrul PNRR

    România, evaluată parțial pozitiv pentru a doua cerere de plată în cadrul PNRR

    România a atins 47 de jaloane din cele 49 și toate cele două ținte, pentru a beneficia de plățile din PNRR.

    Jaloanele îndeplinite se referă la reformele în domeniul tranziției verzi și digitale, o bună coordonare guvernamentală pentru aplicarea politicilor publice, îmbunătățirea gestionării apei, sprijinirea turismului și promovarea culturii.

    Alte reforme și investiții vizează gestionarea resurselor umane în sectorul asistenței medicale, consolidarea administrației fiscale și a sustenabilității sistemului de pensii, precum si modernizarea infrastructurii în domeniul educației, asigurarea independenței sistemului judiciar și intensificarea luptei împotriva corupției.

    Cererea de plată din PNRR acoperă, de asemenea, reforme menite să îmbunătățească siguranța rutieră și investiții pentru sprijinirea financiară a sectorului privat.

    România a progresat bine în ceea ce privește punerea în aplicare a planului său de redresare și reziliență, de exemplu prin realizarea de reforme privind siguranța rutieră, energia din surse regenerabile și serviciile de cloud din sectorul public. De asemenea, România a luat măsuri importante pentru a combate munca nedeclarată și pentru a investi în rețelele 5G, spune președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

    Cele două jaloane pe care România nu le-a îndeplinit sunt legate de investiţiile în energie. Drept urmare a fost activată procedura de suspendare a plăţilor legate de acestea, se arată într-un comunicat de la Bruxelles.

    Comisia Europeană recunoaște primele măsuri luate deja de România pentru a atinge aceste jaloane restante, deși consideră că mai sunt încă multe de făcut.

    România are acum dreptul de a-i prezenta Comisiei observațiile sale în termen de o lună de la primirea comunicării şi are la dispoziţie șase luni pentru a îndeplini în mod satisfăcător jaloanele restante. Dacă acestea vor fi atinse, Comisia va ridica suspendarea plăţii şi va trimite o evaluare Comitetului Economic şi Financiar.

    În prezent, încurajăm România să își accelereze eforturile în următoarele șase luni cu privire la cele două etape legate de investițiile în energie care nu sunt încă realizate, transmite președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.


  • Evaluare europeană mutrinda România

    Evaluare europeană mutrinda România


    Comisia Europeană evaluă pozitiv a doua căftari di plată pitricută di România tru cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă, tru valoare di 3,22 miliardi euro, după ţi vidzu tiñisearea a 49 ditu aţeali 51 di jaloane şi ţinte asumate. Tră aţeali dauă jaloane restante, ţi mutrescu investiţiile tru energie, România kică, toradioară, examenul, lucru ţi feaţi că Comisia s’activeadză procedura di curmari a pălterloru ligati di aestea. Di itia că nu tiñisi 2 jaloane, România va s’llia cu 53,36 milioane euro ma pţănu tru contul a componentăllei di agiutoru sum turlie di împărmut a PNRR, ama ari kiro nica 6 meşi tra s’yină cu dovedz că şi tră aeşţă păradz jaloanili fură tiñisiti haristusitoru.


    Tru simfunie cu reglementărli mutrinda implementarea a Mecanismului di redresare şi rezilienţă, a statilor membre lă si toarnă fondurile aferente ţintilor şi jaloanilor tiñisiti acătaţi tru ună căftari di plată şi au la dispoziţie kiro suplimentar tră s’ndreagă hopili restante.


    Năulu premier, Marcel Ciolacu, lugurseaşti că aestă evaluari da curayiu a guvernului s’continueadză ta s’bagă tu practico scupadzlli pripuşi. El tăxeaşti că va s’hibă recupearate iruşi aţeali dauă jaloane amanati ditu domeniul ali energie, tră s’llia tuţ păradzllii alocaţ. Predecesorlu al Ciolacu tru caplu a executivului, Nicolae Ciucă spuni că păradzllii europeni va s’agiută cabaia ti modernizarea ali Românie tru tuti domeniile clleaie, maxus infrastructură, sistemul sanitar şi aţelu educaţional.


    Tru ună evaluare ghenearală, şefa ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, spusi că România feaţi progrese tru aţea ţi mutreaşti băgarea tru lucru a Planului a llei di Redresare şi Rezilienţă, di exemplu pritu realizarea di reforme mutrinda siguranţa rutieră, energia ditu izvuri regenearabile şi serviţiile di cloud ditu sectorlu public.


    Ditu aţeali 3,22 miliardi euro aproximativ dauă cirecuri reprezintă agiutoru financiar nearambursabil, iara un cirecu agiutoru sum turlie di mpărmutu. Comisia va s’pitreacă evaluarea c4ftarillei di pălteari numirlu 2 a Comitetului Economic şi Financiar, tră s’hibă vulusită, simfunu cu procedura. Prota căftari di plată ditu cadrul PNRR fu rambursată ali României tru sumedrue 2022, suma plătită hiinda di 2,6 miliardi euro, ditu cari 1,8 miliardi sum turlie di granturi şi 0,8 miliardi euro sum turlie di mpărmuturi.


    România ari hăiri di ună alocari di pisti 29 miliardi di euro tră implementarea a PNRR, giumitati hiinda granturi şi giumitate împărmuturi. Tră implementarea a Planului Naţional di Redresare şi Rezilienţă, România ari loată pănă tora dauaă tranşe di prefinanţare tru valoare cumulată di aproximativ 3,79 miliardi euro.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • June 28, 2023 UPDATE

    June 28, 2023 UPDATE

    European Council — The Romanian President, Klaus Iohannis, is participating, on Thursday and Friday, in Brussels, in the summer European Council meeting. According to the Presidential Administration, the meeting will begin with a working lunch with the NATO Secretary General, Jens Stoltenberg, an opportunity to discuss the challenges and common approaches at the level of the two organizations in the context of Russias aggression against Ukraine. Later, during the working sessions, European leaders will debate, among other things, the situation in Ukraine, the need to maintain strong European support for this state at all levels, as well as the implementation of sanctions and the continuation of efforts to hold Moscow accountable for the crimes committed. Previously, President Klaus Iohannis was in The Hague at a small-scale meeting dedicated to the preparation of the NATO summit in Vilnius next month, attended by representatives of seven allied states from the eastern and northern flanks.



    Special pensions – The Romanian Senate adopted, on Wednesday, the draft law on the reform of the special pension system in the form previously approved by the Chamber of Deputies. The document refers to the pensions of magistrates, soldiers, diplomats, parliamentary officials, Court of Accounts or aeronautical personnel. The bill provides, among other things, for a gradual increase in the retirement age from 60 to 65 years, a minimum of 25 years of experience in the specialty so that magistrates can benefit from a special pension and the taxation by 15% of the sums that exceed the level of the average net salary. The reform of special pensions is not only an obligation assumed by Romania through the National Recovery and Resilience Plan – PNRR, but also an outstanding debt to the Romanians – said the representatives of the coalition made up of the PSD-PNL, who argued that the imbalances in society must be eliminated, and the rules must be the same for everyone. From the opposition, Save Romania Union – USR criticized the bill, for the lack of real reform, and the Democratic Union of Ethnic Hungarians on Romania – UDMR appreciated that the parliamentarians failed to be braver and eliminate special pensions, but that the adopted law represents an important step to create a fair and equitable system. We remind you that, on Monday, the Romanian Parliament also adopted a bill regarding the elimination of the special pensions of senators and deputies. The reform of the special pension system is a milestone in the PNRR.



    Deficit – Romania’s budget deficit went up to 2.32% of the GDP after the first five months of the year, from 1.72% at the end of April, the finance ministry said on Wednesday. Budget revenues stood at over 197 billion lei, up by 10.4%, while expenses amounted to 234 billion lei, up by 17.3%. This years budget is based on a budget deficit level of 4.4% of the GDP.



    Moldova — The pro-Western President Maia Sandu remains the most popular political figure in the Republic of Moldova (an ex-Soviet state with a majority Romanian-speaking population), and her party, Action and Solidarity (PAS), would get the most votes in the event of early parliamentary elections — according to a study quoted by Radio Chisinau. If presidential elections were held next Sunday, almost 38% of the respondents would vote for Maia Sandu. The former pro-Russian president, the socialist Igor Dodon, would be voted by only 14.2% of the voters, and the current mayor of the capital, Chisinau, the ex-socialist Ion Ceban, would get 6.2% of the votes. The criminal fugitive Ilan Şor, who is in Israel and considered the main vector of Moscows interests in the Republic of Moldova, would get 2.5% of the votes. About 43.5% of the respondents said that they do not trust any political figure. In the case of the parliamentary elections, PAS would obtain 44.3% of the votes, the pro-Moscow Bloc of Socialists and Communists 21.5%, and the recently dissolved populist party of Ilan Şor – 13.6%. Almost 60% of the respondents were in favor of joining the European Union, while 37% would vote to join the Russian-controlled Eurasian Union. Joining NATO is supported by 33.4% of the respondents.



    Court — The Constitutional Court of Romania rejected, on Wednesday, the notification of the Save Romania Union – USR (in opposition) and Forța Dreptei — the Force of the Right (Liberal opposition) in relation to the law amending the Criminal Code regarding the sanctioning of protests and established that the law, adopted by the PSD-PNL government majority, is constitutional. According to a press release, the Court says that increasing the special limits of criminal penalties and regulating some aggravated forms of crimes is the exclusive competence of the legislator, a responsibility that it exercises in accordance with the states criminal policy. The MPs of USR and Forţa Dreptei notified the judges of the Court, on the law amending the Criminal Code, after the sanctions regarding the disturbance of public order and became harsher.



    Anti-corruption – In Romania, in the months of April and May 2023, in the corruption files dealt with by the National Anticorruption Directorate (DNA), 57 defendants were convicted, through 39 final court decisions, for crimes of taking and giving bribe, influence peddling, abuse of office or embezzling European funds. According to a press release issued by the DNA, the sentences ordered by the judges against the 57 defendants vary between 7 years and 4 months in prison and one year with the postponement of the punishment. Among those definitively convicted are: a minister, a secretary of state, a prosecutor, a public notary, a police officer, three city mayors, a director from the National Citizenship Authority, a director from the Mures Water Basin Administration (center), a manager of a Bucharest hospital and nine other civil servants. (LS)