Radio România Internațional

Tag: politica

  • Politica, dupa alegeri

    Politica, dupa alegeri

    Prima între egali în interiorul Uniunii Europene, Germania a devenit, în anii din urmă, statul cu cea mai mare influenţă asupra politicilor comunitare. Ponderea demografică, sănătatea economică robustă în mijlocul unui continent lovit de criză, consecvenţa în politica externă fac ca vocea Berlinului să fie cea care tranşează dosarele grele de pe agenda europeană. În câteva dintre acestea, remarcă presa, deciziile au fost amânate tocmai în aşteptarea alegerilor legislative de la sfârşitul lunii trecute din Germania. Este vorba, între altele, de pârghiile de acţiune ale uniunii bancare, de prelungirea ajutorului pentru Grecia după epuizarea actualului pachet de asistenţă sau de strategia de ieşire a Irlandei din programul de salvare. De aceea, era inevitabil ca rezonanţa scrutinului să depăşească graniţele republicii federale.



    Ceea ce comentatorii numesc uzura inevitabilă după opt ani de exercitare a puterii sau oboseala cetăţenilor faţă de aceeaşi figură dominantă a scenei politice nu au funcţionat. Dimpotrivă, deşi impopulare ţările din sudul continentului, obişnuite să consume mai mult decât produc, prudenţa, cumpătarea şi rigoarea guvernului condus de Angela Merkel au fost validate de electoratul german. Cu 42% din sufragii, creştin-democraţii şi-au surclasat principalii rivali, stânga social-democrată, votată de doar 26 de procente dintre alegători. Triumful coaliţiei guvernamentale nu e, totuşi, deplin, fiindcă partenerul tradiţional în Executiv al d-nei Merkel, Partidul Liberal-Democrat, n-a reuşit să depăşească pragul electoral de 5% şi nu va mai intra în Parlament.



    Pentru analistul politic român Cristian Pârvulescu, rezultatul scrutinului: ,,Nu este o surpriză. Toata lumea se aştepta la un asemenea rezultat, cu atât mai mult cu cât, cu doar o saptamână înaintea alegerilor federale aveseseră loc alegeri de land în Bavaria, unde aliaţii Uniunii Creştin-Democrate, Uniunea Crestin-Socială, câştigaseră, de asemenea, cu un scor istoric, iar Partidul Liber-Democrat suferise o înfrângere istorica, care anticipa ceea ce urma sa se întâmple cu o săptămână mai târziu. Toţi observatorii germani considerau că în acel moment situaţia este tranşată. De fapt, singura necunoscută a alegerilor din Germania era cu cine va face alianţă Angela Merkel, cu liberal-democraţii sau cu social-democraţii. Dacă liberal-democraţii nu intrau în parlament, şi nu au intrat în parlament, atunci o mare coaliţie cu social-democraţii era previzibilă.”



    Profesorul Pârvulescu pronostichează că aşa-numita mare coaliţie dintre cei doi grei ai scenei politice germane va fi, inevitabil, asimetrică. Liderul PSD, Peter Steinbruck, a demisionat imediat după înfrângere, ceea ce creează un vid de autoritate în interiorul formaţiunii. Partener-junior, social-democraţii nu vor putea înrâuri decisiv politicile viitorului cabinet, mai ales că şefa guvernului şi-a apropriat, deja, o parte din temele lor de campanie.



    Cristian Pârvulescu: ”Marja de manevră a Angelei Merkel este suficient de mare. Este mare în măsura în care nu numai că social-democratii nu au reuşit un scor bun, deşi au recuperat faţă de alegerile de acum patru ani, ci pentru că, de fapt, intraţi la guvernare, ei vor fi foarte limitaţi în acţiunile lor şi nu vor putea influenţa politicile guvernamentale. Asta nu înseamnă ca austeritatea va continua în Europa. Angela Merkel oricum anunţase o oarecare schimbare şi lucruri pe care multi germani săraci le aşteaptă de multă vreme se vor întâmpla şi s-ar fi întâmplat şi fără o mare coaliţie, respectiv apariţia salariului minim pe economie, pentru că, paradoxal, Germania, deşi este o ţară foarte dezvoltată, nu a cunoscut şi nu cunoaşte în momentul de faţă, ci urmeaza să cunoască salariul minim pe economie.’’



    Preferaţi de circa o zecime din electorat şi deveniţi a treia forţă politică a Germaniei, verzii şi-au exprimat disponibilitatea de a participa la guvernare alături de creştin-democraţi. Cristian Pârvulescu e sigur, însă, că un cabinet negru-verde e mai improbabil decât unul negru-roşu: ”Această alianţă cu ecologiştii nu are foarte multe lucruri de spus, câtă vreme Angela Merkel a luat deja decizia închiderii centralelor nucleare şi orientarea spre alte resurse după catastrofa de la Fukushima de acum doi ani, care a îngrijorat foarte mult opinia publica din Germania.”



    Pe de altă parte, conform formulei consacrate de două decenii, locomotiva franco-germană a Uniunii Europene se pregăteşte, acum, de un nou start. Potrivit lui Philippe Ricard, comentator al politicilor europene pentru prestigiosul cotidian parizian Le Monde, miza perioadei următoare va fi armonizarea dintre noua coaliţie de guvernare de la Berlin, cu un vechi cancelar conservator relansat prin vot popular, şi administraţia socialistă de la Paris, cu un preşedinte, Francois Hollande, şi un guvern în galopantă pierdere de popularitate. De dialogul franco-german depind atât funcţionarea Uniunii Europene, cât şi capacitatea acesteia de a-şi impune vocea în principalele dezbateri privind mapamondul.

  • Consilierii sovietici în România

    Consilierii sovietici în România

    În apariţia şi dezvoltarea tipului de societate politică sovietică au existat câţiva piloni de bază: armata sovietică, partidul comunist, aparatul de represiune şi consilierii sovietici. Aceştia din urmă au adus de la Moscova în toate ţările Europei Centrale şi de Est maniera de a gândi şi aplica modelul comunist. Şi în România, consilierii sovietici au invadat toate instituţiile statului pentru supravegherea transformării complete a societăţii dintr-una capitalistă într-una socialistă. Formal, a existat o cerere a guvernului român, dar în realitate, trimiterea consilierilor sovietici a fost o decizie a Moscovei.



    În toamna anului 1949, liderul comuniştilor români Gheorghe Gheorghiu-Dej trimitea o scrisoare lui A. A. Gromâko, locţiitor al ministrului de Externe al URSS, prin care se solicita trimiterea unuia sau a doi specialişti care să acorde asistenţă conducerii Partidului Muncitoresc Român pentru analizarea situaţiei unor membri ai partidului cu o activitate neclară şi suspectă”. În şedinţa din 9 noiembrie 1949 a Biroului Politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, solicitarea lui Dej a fost aprobată. Din partea Ministerul Securităţii Statului al URSS au fost trimişi în România numiţii A. M. Saharovski şi V.S. Patrikeev. Acesta era momentul de început. Convenţia dintre România şi URSS semnată pe 5 februarie 1950 consfinţea evidenţa relaţiilor de subordonare dintre cele două ţări.



    Consilierii sovietici au fost trimişi în primul rând în armată şi în Securitate. Durata şederii lor era de 3 ani, iar costurile erau suportate de partea română, atât pentru întreţinerea lor, cât şi pentru cea a familiilor lor. Ei primeau două salarii: unul în lei, pe care îl încasau direct, şi altul în ruble, plătit statului sovietic. În afară de aceasta, consilierii primeau locuinţe gratuite, acces în magazine speciale, cheltuieli de transport.



    Dar nu numai armata şi Securitatea au fost puncte strategice pentru consilierii sovietici, ci şi sectoarele economice. Nicolae Magherescu a fost şef de cabinet al scurtului mandat de ministru pe care l-a avut liberalul Mihail Romniceanu în guvernul Petru Groza dominat de comunişti. În 1996, el povestea Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română despre existenţa unuia dintre consilierii sovietici din Banca Naţională a României: ”În Banca Naţională am fost trimis la sucursala Ploieşti. Dar nu am stat decât doi ani şi după aceea am revenit în centrală. Şi când am revenit în centrală – asta s-a întâmplat pe la sfârşitul lui 1949-50 – era un consilier sovietic pe care îl chema Romaşov, îmi aduc aminte numele perfect. Şi era neglijent îmbrăcat şi pantalonii necălcaţi, după câte ţin eu minte. Şi acesta a venit cu toate instrucţiunile de la Gost Bank, de la Moscova, şi noi am trecut cu toate operaţiunile noastre de bancă pe modelul Gost Bank. Însă norocul nostru a fost că am avut un guvernator, Aurel Vîjoli, care a fost funcţionar al Băncii Naţionale din 1923. Era un tehnician desăvârşit, era foarte bine pregătit şi mai ales a fost un om care a ţinut la tradiţia Băncii Naţionale, adică a păstrat mentalitatea funcţionarului de bancă.”



    Nicolae Magherescu a arătat şi cum s-a schimbat politica economică a băncii centrale a României, politică dictată de cosilierii sovietici: ”Această schimbare am făcut-o pentru că era ordinul să mergem pe un nou sistem. Ce însemna asta? Tot monetarul care era pe piaţă trebuia să stea în conturi la Banca Naţională. Nici o înteprindere nu avea voie să ţină bani în casă decît la un plafon minim stabilit. În funcţie de monetarul care era la Banca Naţională se fixa şi planul de credite al înteprinderii care era centralizat. Banca Naţională era aceea care finanţa toate intreprinderile, după ce Ministerul de Finanţe le dota cu mijloace circulante proprii. Diferenţa care era peste necesarul de mijloace circulante trebuia acoperită prin credite de la bancă să ia credite. Deci cu noi, cu Banca Naţională şi cu băncile de atunci, a început sistemul centralizat al statului.”



    Aparatul de represiune şi sectoarele economice au fost primele vizate de politica de sovietizare. Dar nu mai puţin importantă a fost şi politica culturală. Artistul Ion Sălişteanu, în 2000, îşi aducea aminte de prezenţa consilierului Kovalenko: “Nu avea dialog cu studenţii, şi venea cu escortă. Era rotofei, cu nasul uşor în vânt, nu era mongoloid din punct de vedere fizionomic, ciudat. Avea o vocaţie şi chiar o plăcere a dictatului şi a speriatului. Profesorii vorbeau în şoaptă, exista o timorare. Mai târziu, el a fost foarte prost răsplătit pentru că a făcut scenografie de proastă calitate. A murit pe undeva, prin Siberia, năpăstuit de serviciile pe care nu le făcuse probabil cum trebuie. Venea însoţit de o doamnă corpolentă şi blondă, o translatoare cu accent rusesc, şi avea un tip de impertinenţă în a da exemple negative şi pozitive, sentenţios în tot ce afirma. Sentimentul de ceva sufocant, de corp străin, l-am avut în perioada aia.”



    Pe 14 ianuarie 1957, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice considera că România avea destui specialişti pentru a-şi continua singură drumul spre comunism. Astfel, asistenţa consilierilor sovietici nu mai era necesară. Deşi în 1958 majoritatea consilierilor au fost rechemaţi la Moscova, totuşi până la începutul anilor 1960 consilieri militari sovietici au fost o prezenţă constantă la Bucureşti.

  • Retrospectiva săptămânii 9/06-15/06/2013

    Retrospectiva săptămânii 9/06-15/06/2013

    Relaţiile româno-germane, în prim-plan


    Premierul român, Victor Ponta, a făcut, la începutul săptămânii, o vizită în Germania – poate cea mai importantă deplasare externă de la reconfirmarea sa în funcţie, la finele anului trecut. Discuţia pe care a avut-o cu cancelarul Angela Merkel a fost dominată de componenta economică a relaţiei bilaterale, în condiţiile în care Germania rămâne, de ani buni, primul partener comercial al României. De asemenea, Ponta a evocat dorinţa Bucureştiului de a încheia un parteneriat strategic cu Berlinul, aşa cum Bucureştiul are cu Parisul. La rândul sau, cancelarul Merkel a enumerat care sunt, în opinia sa, criteriile pe care autorităţile de la Bucureşti trebuie să le îndeplinească pentru ca economia românească să devină şi mai atractivă pentru investitorii germani. Respectarea standardelor statului de drept, siguranţa juridică şi combaterea eficientă a corupţiei sunt criteriile după care investitorii germani se ghidează, a precizat cancelarul.



    Spaţiul Schengen, prioritate de politică externă


    România aşteaptă, înainte de finele anului, o decizie favorabilă în privinţa aderării sale la spaţiul Schengen, a declarat ministrul de externe, Titus Corlăţean, după vizita pe care a făcut-o în Franţa. Într-un interviu acordat RFI, Corlăţean a spus că a discutat cu omologul său, Laurent Fabius, despre eforturile pe care România le-a făcut pentru securizarea frontierelor sale la standarde înalte. Dialogul politic al României cu membrele UE care au ridicat semne de întrebare avansează în direcţia cea bună, a mai spus Corlăţean. Prevazută, iniţial, pentru primăvara lui 2011, intrarea României în spaţiul de liberă circulaţie a fost condiţionată in unele state comunitare, cum este Olanda, de reforme profunde în justiţie şi o luptă eficientă împotriva corupţiei. Bucureştiul susţine, în schimb, că respectă toate criteriile tehnice ale aderării, fapt recunoscut, nu o dată, de Comisia Europeană.



    Despre Constituţie şi referendum


    Alianţa de centru – stânga aflată la guvernare în Romania, USL, lucrează de zor la proiectul de revizuire a Constituţiei, care stârneşte polemici aprinse în spaţiul public. Comisia parlamentară care se ocupa modificarea Legii Fundamentale a adoptat, deja, un şir nesfârşit de amendamente, inclusiv pe teme considerate sensibile. Limitarea mandatului prezidenţial, atât ca timp, cât şi ca atribuţii, sancţionarea drastică a aşa-numitului traseism politic — fenomen devenit endemic în rândul politicienilor români – , reducerea pragului de participare pentru validarea unui referendum, garantarea utilizării simbolurilor minorităţilor naţionale şi recunoaşterea rolului pe care Casa Regală şi Biserica Ortodoxă l-au avut în evoluţia Statului Român sunt doar câteva dintre noutăţi. Tot săptămâna aceasta, şeful statului, Traian Băsescu, a început procedurile tehnice ale organizării unui referendum privind legislativul unicameral, cu un număr maxim de 300 de parlamentari. Un demers similar a făcut şi în 2009, cand majoritatea covârşitoare a românilor prezenţi la urne s-au pronunţat în favoarea celor două propuneri ale preşedintelui. Deşi, în principiu, toate formaţiunile politice au salutat rezultatul referendumului de atunci, punerea în practică a acestuia a eşuat.



    România îşi menţine interesul aparte pentru Dunăre


    România şi Bulgaria vecină au deschis circulatia pe noul pod care leaga localitatile Calafat si Vidin, cea mai lungă construcţie de acest fel peste Dunăre. La inaugurare au fost invitati, între alţii, comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, şi premierul român, Victor Ponta. Podul, al doilea peste Dunăre care leagă cele doua state comunitare, este parte a coridorului paneuropean de transport intre oraşul german Dresda si metropola turcă Istanbul. Pe de altă parte, preşedintele României, Traian Băsescu, şi omologul său bulgar, Rosen Plevneliev, au discutat, deja, despre o nouă construcţie de acest tip. Întâlnirea acestora a avut loc în marja summit-ului şefilor de stat din Europa Centrală, organizat la Bratislava, în Slovacia. Cu această ocazie, România şi-a reiterat interesul crescut pe care îl are pentru Strategia Dunării, în contextul pregătirii noului exerciţiu bugetar al UE, din perioada 2014 – 2020. Gazoductul Nabucco, o altă tema aflată în atenţia Bucureştiului, a figurat, şi el, pe agenda reuniunii.



    România, sub ape


    Ploile torenţiale care au lovit, în ultimele zile, teritoriul României au provocat moartea a cel puţin trei persoane. Potrivit unui bilanţ al ministerului de interne, zeci de localităţi au fost afectate de precipitaţiile abundente. Guvernul a decis să sprijine financiar 200 de familii aflate în situaţii extrem de dificile.

  • Retrospectiva săptămânii 14/04-20/04/2013

    Retrospectiva săptămânii 14/04-20/04/2013

    Guvernul Ponta şi-a asumat răspunderea pentru legea retrocedărilor



    Guvernul Romaniei şi-a asumat, în această săptămână, răspunderea pe legea privind retrocedarea imobilelor confiscate de regimul comunist. În faţa legislativului, premierul Victor Ponta a cerut scuze celor care au avut de suferit de pe urma naţionalizărilor. Potrivit legii, toate cererile vor fi soluţionate până în 2017 şi vor avea prioritate cazurile în care este posibilă restituirea în natură. Acolo unde aceasta nu se mai poate face, se vor acorda despăgubiri, iar drepturile litigioase vor fi impozitate. În cazul şcolilor şi spitalelor, proprietarul este obligat să păstreze destinaţia timp de 10 ani. Până acum, statul român a achitat despăgubiri foştilor proprietari în valoare de 5 miliarde de euro şi ar trebui să mai achite alte 8 miliarde. Democrat-liberalii (opoziţie) nu au reuşit să strângă numărul de semnături necesare depunerii unei moţiuni de cenzură, dar au anunţat că vor ataca legea la Curtea Constituţională.


    Noul statut al parlamentarilor români a fost adoptat



    Legislativul României a adoptat, miercuri, noul statut al parlamentarilor, după ce în urmă cu o zi, în comisiile juridice ale celor două camere au fost făcute modificările care se impuneau în urma poziţiei exprimate de Curtea Constituţională. Parlamentarii au adoptat Legea statutului senatorilor şi deputaţilor cu un amendament care prevede o amendă de 10% din indemnizaţie timp de maxim 3 luni pentru parlamentarii care se află în conflicte de interese. Iniţial, pentru aceştia sancţiunea consta în interdicţia de a participa la şedinţele Camerelor din care fac parte timp de 30 zile, dar această prevedere a fost declarată neconstituţională.


    Programul de convergenţă şi date privind şomajul în România



    Guvernul român menţine obiectivul de adoptare a monedei euro, dar nu a menţionat în programul de convergenţă pentru perioada 2013-2016 o dată ţintă. În document, care a fost adoptat de Executiv şi va fi transmis Comisiei Europene, se estimează, totodată, că relansarea creşterii economice va fi determinată de cererea internă şi de export. Programul de convergenţă mizează pe o creştere economică de 1,6% în acest an şi de 2,2% în 2014. Rata inflaţiei va scădea treptat de la 4,3% în 2013, până la 2,3% în 2016. Pe de altă parte, în România, rata de ocupare a populaţiei cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani a fost de 59,5% în 2012, iar rata şomajului de 7%, în scădere faţă de anul precedent când a fost de 7,4%, a anunţat Institutul Naţional de Statistică de la Bucureşti. Potrivit INS, şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut.


    Planuri şi salarii compensatorii pentru Oltchim



    Angajaţii disponibilizaţi de la combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (sud) vor avea un venit lunar de aproximativ 1.800 lei – 2.000 lei (400 euro- 445 euro), timp de doi ani, din şomaj şi plăţi compensatorii, a declarat ministrul roman Economiei, Varujan Vosganian. Guvernul a aprobat, în ianuarie, Memorandumul cu privire la intrarea în insolvenţă a combinatului, a cărui încercare de privatizare a eşuat toamna trecută. Cei circa 1000 de angajaţi de la Oltchim care ar urma să fie disponibilizaţi vor deveni primii benficiari ai unei ordonanţe de urgenţă adoptate de Executivul român, ordonanţă privind măsurile de protecţie socială pentru angajaţii de la companiile de stat restructurate. Oltchim se confruntă de o lungă perioadă cu o situaţie incertă şi a acumulat datorii de aproape 800 de milioane de euro. De ordonanţa adoptată recent vor mai beneficia şi angajaţii de la alte companii de stat grevate de mari datorii şi care urmează a fi restructurate. Printre acestea, se numără CFR Marfă, compania aeriană TAROM, TRANSGAZ şi NuclearElectrica.


    Raport european privind etichetarea frauduloasă a cărnii



    Comisia Europeană a reconfirmat că scandalul cărnii de cal vândută drept carne de vită a fost o chestiune de fraudă şi nu una de securitate alimentară şi a anunţat că va propune măsuri severe pentru evitarea repetării acestei situaţiei şi pentru a recâştiga încrederea populaţiei. În februarie, UE a decis efectuarea de teste ADN asupra unor produse preparate din carne şi verificarea eventualei prezenţe în acestea a fenilbutazonei — o substanţă antiiflamatoare nocivă pentru om. Rezultatele date, acum, publicităţii relevă că, în 4,5% din produsele testate a fost identificată şi carne de cal, deşi acestea ar fi trebuit să conţină doar carne de vită. De asemenea, fenilbutazona a fost găsită în 16 cazuri, adică în mai puţin de 1% dintre produsele testate. În România, doar în 3 dintre cele 100 de mostre verificate s-a găsit carne de cal, iar în niciuna dintre acestea nu s-au descoperit urme de fenilbutazonă.


    Noul ministru român al Justiţiei



    România are un nou ministru al justiţiei. Interimatul a fost asigurat până acum de şeful Executivului, Victor Ponta, după plecarea Monei Pivniceru din funcţie, în favoarea unui post de judecător la Curtea Constituţională. Mandatul fostului procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Robert Cazanciuc, nu va fi unul uşor, a lăsat să se înţeleagă şeful Executivului de la Bucureşti, Victor Ponta, amintind că acesta are de gestionat o relaţie dificilă cu Consiliul Superior al Magistraturii, o situatie importantă cu Comisia Europeana, dar şi implementarea unor coduri – Codul Penal şi Codul de Procedură- alături de o situaţie financiară proastă. Noul titular spune că va încerca să facă sistemul judiciar mai credibil şi va propune soluţii pentru termene mai scurte în instanţe.

  • Retrospectiva săptămânii 24/03-30/03/2013

    Retrospectiva săptămânii 24/03-30/03/2013

    Numiri la Curtea Constitutionala a Romaniei si Ministerul Justitiei



    Curtea Constituţională a României va avea, din iunie, o nouă componenţă. Seful statului, Traian Băsescu, şi cele doua camere ale Parlamentului de la Bucureşti şi-au desemnat, in aceste zile, cei 3 reprezentanţi la CCR, al caror mandat expira. Institutia a devenit, in ultimii ani, un actor important pe scena politica romaneasca, pe fondul deselor sesizări privind legalitatea unor acte normative. Dar interesul pentru Curte şi, implicit, pentru numirea membrilor acesteia a crescut si mai mult după ce instituţia a arbitrat, vara trecută, lupta politică acerbă între Putere, reprezentată de USL, şi Opoziţia democrat-liberală (de dreapta), în tandem cu şeful statului, Traian Băsescu. Cei trei judecători de la CCR care isi vor prelua, la vara, mandatele de 9 ani sunt Daniel Morar, cel care asigura interimatul funcţiei de Procuror general al României şi care, în trecut, a condus Direcţia Natională Anticorupţie (DNA), propus şi numit de şeful statului, Valer Dorneanu şi Mona Pivniceru, ambii nominalizaţi şi validaţi de Legislativ. Noile numiri au determinat o serie de schimbari. Premierul Victor Ponta, co-lider al USL (alianţă de centru-stânga) a preluat, temporar, portofoliul Justiţiei de la Mona Pivniceru, si are la dispozitie, maxim 45 de zile, pentru a face o nouă propunere pentru acest post. Ponta a spus ca priorităţile sale pe perioada interimatului sunt o reforma reala a justitiei, aplicarea noilor Coduri de procedura, dar mai ales numirea şefilor Parchetului General şi al Directiei Nationale Anticoruptie, o chestiune care treneaza de ceva vreme. Numirile sefilor celor doua institutii sunt cerinţe in ultimul raport al Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie (MCV).



    95 de ani de la unirea provinciei istorice romanesti Basarabia cu Romania



    Pe 27 martie, Romania si Rep.Moldova, (ex-sovietica, majoritar romanofona) au aniversat implinirea a 95 de ani de la unirea provinciei istorice romanesti Basarabia (astazi, in Rep. R.Moldova vecina) cu Romania. Ministrul delegat pentru romanii de pretutindeni, Cristian David, a participat, miercuri, la Chisinau, la manifestarile organizate in tara vecina cu aceasta ocazie.. Evocand momentul Unirii, ministrul Cristian David a spus: ”Data de 27 martie poartă, pentru noi, toţi românii de pe ambele maluri ale Prutului, o încărcătură specială, reprezintă un moment cu o semnificaţie de unire, de apropiere, de speranţă şi viitor, şi nu întâmplător am ales ca primul moment al venirii mele aici să fie legat de o dată care sa poarte o astfel de încărcătura”. Oficialul roman s-a intilnit cu presedintele Nicolae Timofti si premierul in exercitiu Vlad Filat, care au multumit Bucurestiului pentru sprijinul constat acordat, in ultimii ani, Rep.Moldova in diverse domenii, dar mai ales in procesul de integrare europeana. Cristian David a subliniat inca o data relatiile privilegiate dintre cele doua tari si a reafirmat dorinta Romaniei de a intensifica şi extinde colaborarea cu Republica Moldodova.



    Romania sub zapada



    Romania, asemenea multor tari din Europa, s-a confruntat, in aceasta saptamina, cu un nou episod de iarna autentica — ninsori abundente, viscol si temperaturi scazute – desi martie este, calendaristic, o luna de primavara.. Daca saptamina trecuta, intemperiile au lovit estul tarii, in aceste zile, jumatatea de sud, inclusiv capitala, s-au aflat sub avertizari cod galben si portocaliu de ninsori viscolite. Marti, in capitala si cateva judete sudice au fost suspendate cursurile in gradinite, scoli si licee. Traficul rutier si feroviar s-a desfasurat in conditii de iarna, dar nu au fost drumuri inchise sau blocate.


    Au fost decernate Premiile Gopo care recompenseaza cele mai bune productii cinematografice romanesti



    A şaptea ediţie a Premiilor Gopo a desemnat, pe 25 martie, câştigătorii la 19 categorii, care recompensează cele mai bune producţii cinematografice româneşti din 2012. Vedeta actualei editii a fost filmul Toată lumea din familia noastră”, în regia lui Radu Jude, care a câştigat cele mai importante trofee: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, cel mai bun actor în rol principal – Şerban Pavlu şi premiile pentru rolurile secundare, acordate actriţei Mihaela Sârbu şi actorului Gabriel Spahiu. Totodata, pelicula a fost distinsa si cu trofeul pentru cel mai bun scenariu – Radu Jude si scriitoarea Corina Sabau, jurnalista la Radio Romania International. “Undeva la Palilula”, debutul in lungmetraj al cunoscutului regizor de teatru Silviu Purcărete, si-a adjudecat premiile pentru cele mai bune costume, decoruri, muzică originală, sunet, montaj şi cea mai bună imagine.



    România a fost invitata de onoare la Salonul Cărţii de la Paris



    La editia din acest an a Salonului Cartii de la Paris, una dintre cele mai mari manifestări internaţionale de gen,.Romania a fost invitată de onoare. Peste 50 de autori din toate genurile literare, mai mult de 1.000 de titluri în limba română şi 600 în limba franceză au fost prezentate publicului francez, care s-a aratat dornic sa cunoasca literatura romana. Dovada interesului o reprezinta vânzările de carte, care au depăşit 60.000 de euro. Standul national a fost vizitat de presedintele Frantei, François Hollande, care a declarat, cu aceasta ocazie, ca “România este o mare ţară francofonă, care iubeşte cultura franceză”. Prestaţia Romaniei la cel mai important eveniment al pieţei editoriale din Franţa a fost, oarecum, umbrită de refuzul unor cunoscuti scriitori de a lua parte la manifestare, în semn de protest faţă de noua politica a Institutului Cultural Român.

    (Andreea Bojoi)


  • Retrospectiva săptămânii 17/03-23/03/2013

    Retrospectiva săptămânii 17/03-23/03/2013


    Legea statutului parlamentarilor a fost adoptată de Parlament




    Plenul reunit al Parlamentului de la Bucureşti a votat, cu largă majoritate, Statutul deputaţilor şi senatorilor. Legea a fost reexaminată dupa ce Curtea Constituţionala a considerat ca unele articole contravin Legii fundamentale. Astfel, a fost aprobată reducerea de la 45 la 15 zile a termenului în care un senator sau deputat poate contesta un raport al Agenţiei Naţionale de Integritate privind o situaţie de incompatibilitate. Totodată, a fost scăzută, de la 6 luni la 30 de zile, perioada în care un parlamentar aflat în conflict de interese este sancţionat, prin interzicerea participării la şedinţele de plen. Cum era de aşteptat, opozitia democrat-liberala a contestat, din nou, la Curtea Constituţională, această lege. Aflat la Bucureşti, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, aprecia că situaţia politică a României a fost stabilizată şi că Parlamentul este în plin proces de clarificare a chestiunii imunităţii parlamentare. În opinia sa, parlamentarii ar trebui să poată fi independenţi de orice forţe din exterior şi să poată controla puterea executivă.


    Şeful statului roman, Traian Băsescu, cere Parlamentului reexaminarea Legii Statutului militarilor şi revizuirea Constituţiei




    Preşedintele Traian Băsescu a înapoiat Parlamentului spre reexaminare Legea privind statutul cadrelor militare, care prevede că generalii şi amiralii pot fi menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la 60 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei în care activează. Traian Băsescu consideră că prin acest act normativ se încearcă punerea sub control politic a generalilor. Pe de altă parte, printr-o scrisoare trimisă Camerei Deputaţilor, şeful statului a solicitat reluarea procedurilor parlamentare pentru modificarea Constituţiei, ţinându-se cont şi de rezultatele referendumului din 2009. Atunci, românii cu drept de vot s-au pronunţat în mare majoritate pentru un Parlament unicameral, cu 300 de parlamentari.




    Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolaescu, propune o nouă reorganizare a sistemului pe care îl gestionează






    Ministrul de resort, liberalul Eugen Nicolăescu, a anunţat o nouă reorganizare în sănătate care va aduce la buget economii de 50 de milioane de euro şi va reduce aproximativ 4.000 de posturi din sistem. El a explicat că actualele direcţii judeţene de sănătate publică se vor reorganiza în opt autorităţi regionale. Pe acelasi model, vor fi restructurate şi serviciile judeţene de ambulanţă. Noua reformă are în vedere şi reorganizarea caselor judeţene de sănătate dar şi a Institutului Naţional de Sănătate Publică şi a celui de Medicină Legală. Pe de altă parte, noul contract-cadru care stă la baza acordării de servicii medicale include, de la 1 aprilie, coplata pentru spitalizare, creşte alocările de fonduri pentru medicina primară şi cea ambulatorie şi impune noi reglementări pentru a reduce întârzierile la plată ale statului către furnizori. În privinţa coplăţii, pacientul o va achita o singură dată, la externare, oricare ar fi perioada petrecută în spital, iar valoarea acestei taxe oscilează între 5 şi 10 lei

    ( cca.2 euo).




    O nouă problemă în România: laptele contaminat cu aflatoxină




    După recentul scandal al carnii de cal etichetată drept carne de vită şi descoperirea unor reziduuri toxice în pieptul de curcan, piaţa alimentară din România este bulversată acum de criza laptelui contaminat cu aflatoxină. Specialiştii spun că principala cauză a prezenţei acesteia în lapte este furajul contaminat, ca urmare a păstrării în perioada sezonului rece în condiţii necorespunzătoare. Numărul fermelor la care a fost semnalată prezenţa microbului în lapte este foarte mic, iar acesta nu a ajuns pe piaţă, a dat asigurari ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El a subliniat, totodată, că toxina este dăunătoare sănătăţii doar în cazul unui consum excesiv şi pe termen îndelungat. În semn de protest faţă de situaţia creată, fermierii români, care înregistrează pierderi importante, au aruncat pe câmp tone întregi de lapte cu analize perfecte. Vânzarea acestuia în magazinele din România a scăzut foarte mult iar pierderile procesatorilor de lapte sunt evaluate la câteva milioane de euro.




    Tribunalul Bucureşti a decis eliberarea condiţionată a fostului premier Adrian Năstase




    Fostul premier social-democrat din perioada 2000-2004, Adrian Năstase, cel mai înalt demnitar închis pentru corupţie în România, a fost eliberat condiţionat din penitenciar. El a fost încarcerat timp de nouă luni, după ce, în iunie 2012, fusese condamnat la doi de inchisoare cu executare. În motivarea deciziei de eliberare înainte de termen, magistraţii au aratat că acesta a avut un comportament conform rigorilor mediului carceral şi nu a fost niciodată sancţionat. El a fost găsit vinovat pentru că şi-a folosit influenţa funcţiei de preşedinte de partid în scopul obţinerii de sponsorizări pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. Adrian Năstase şi-a susţinut tot timpul nevinovăţia şi a acuzat că i s-ar fi întocmit un dosar politic.




    România este invitată de onoare al Salonului de carte de la Paris




    România este invitată de onoare la Salonul de carte care a început la Paris. La eveniment, considerat cea mai importantă manifestare a pieţei editoriale din Franţa, participa peste 2 mii de autori şi 1.200 de expozanţi din 45 de ţări. Sunt prezenţi peste 50 de autori români, care reprezintă toate genurile literare: poezie, dramaturgie, bandă desenată, eseu şi roman. Salonul de Carte de la Paris este boicotat însă de o parte dintre scriitorii români invitaţi, în semn de protest faţă de politica Institutului Cultural Român, condus de Andrei Marga. Printre contestatarii acestuia se numara cel mai tradus autor român contemporan, Mircea Cărtărescu, dar şi nume cunoscute precum Neagu Giuvara, Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu.

  • Retrospectiva săptămânii 24/02-02/03/2013

    Retrospectiva săptămânii 24/02-02/03/2013


    CCR a decis că ultimele modificări aduse la noul Statut al parlamentarilor sunt neconstituţionale




    Motiv de disensiuni între puterea social-liberală de la Bucureşti şi opoziţia democrat liberală şi cea populistă, ultimele modificări aduse la noul Statut al parlamentarilor au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională. Opoziţia a contestat legalitatea majorării de la 15 la 45 de zile a termenului în care un ales poate contesta o decizie de incompatibilitate luată de Agentia Nationala de Integritate şi care duce la demisia respectivului parlamentar. Opoziţia consideră ca noul statut conferă, astfel, parlamentarilor o superimunitate şi creeaza o diferenţiere faţă de alte categorii de demnitari, supuse controlului de integritate. Si presedintele Traian Basescu a criticat modificările aduse Statutului parlamentarilor, pe motiv că ele nu respecta standardele europene. In urma deciziei CCR, Legea privind statutul parlamentarilor se va întoarce în Legislativ pentru a fi rediscutată.


    Doi judecători din CSM au fost revocaţi din functie, o premieră în justiţia românească




    Pentru prima oară în istoria justiţiei din România, doi membri din Consiliul Superior al Magistraturii au fost revocaţi. Decizia a fost luată în cazul judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ şi a intervenit după ce magistraţii de la mai multe judecătorii au protestat faţă de amânarea repetată a revocării celor doi, decisă de majoritatea instanţelor din ţară. Reprezentanţii asociaţiilor le-au reproşat membrilor CSM că nu reprezintă interesele profesionale ale magistraţilor. Cei doi au reacţionat, atacând decizia de revocare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.


    Aderarea României la Schengen — subiect central al discuţiilor oficialilor români cu cei europeni




    Premierul român, Victor Ponta, le-a cerut, în această săptămână, miniştrilor implicaţi în demersul de aderare a României la Spaţiul Schengen să continue eforturile diplomatice si politice, indiferent dacă se va lua sau nu o decizie la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, care va avea loc pe 7-8 martie la Bruxelles. Aflat, marţi, în vizită oficială la Copenhaga, premierul a primit asigurări de la omologul sau danez, Helle Thorning-Schmidt, că România poate conta pe susţinerea Executivului danez în procesul de aderare la spatiul european de libera circulatie. Subiectul Schengen a fost discutat, la Amsterdam, şi de preşedintele Senatului de la Bucuresti, Crin Antonescu. Olanda s-a numărat printre statele membre ale UE care au blocat aderarea României, invocând insuficienţa reformelor din justiţie. Potrivit oficialului român, Olanda nu va mai fi un obstacol al admiterii României in Schengen, eventual în două etape, iar Executivul de la Haga separă acest proces de raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie. Oficialii olandezi au admis faptul că România este pe deplin pregătită din punct de vedere tehnic să intre în Schengen. Tema a fost abordata si de preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, care a facut, luni si marti, o vizita la Bucuresti, prilejuita de aniversarea a 20 de ani de la aderarea tarii la Consiliul Europei. El s-a pronuntat în favoarea unei măsuri prin care Romania sa fie primita in spaţiul european de libera circulatie. Nu cred că, dacă ne vom închide ermetic frontierele, ne vom rezolva problemele”, a mai spus Jean-Claude Mignon. Pe de alta parte, preşedintele României, Traian Basescu, este de parere că decizia depinde exclusiv de voinţa politică a celorlalte state membre. El a recomandat, din nou, majorităţii parlamentare de la Bucureşti să ia măsurile necesare pentru a răspunde la problemele semnalate în raportul Comisiei Europene referitoare la reforma justitiei.


    Masuri UE privind siguranta produselor din carne




    România face, de la 1 martie, la recomandarea Comisiei Europene, teste pentru determinarea ADN-ului de cal în produsele alimentare etichetate ca având în compoziţie carne de vită. Masura este valabila pentru toate tarile membre ale UE. Acum mai bine de o luna a fost depistata, prima oara in Marea Britanie, oficial, frauda masivă ce a afectat numeroşi actori din sectorul agroalimentar în Europa. Frauda vizează produse preparate, congelate sau conservate, care ar trebui să fie pe bază de carne de vită tocată, dar care, in schimb, contin, partial sau total, carne de cal.


    Mesajul Papei Benedict al XVI — lea pentru pelerinii romani




    Simţiţi bucuria de a fi iubiţi de Dumnezeu! Acesta este îndemnul pe care l-a adresat credincioşilor Papa Benedict al XVI — lea, înainte de a se retrage, joi, de la conducerea Bisericii Catolice. Anunţată în timpul unei slujbe la Vatican, acum mai bine de două săptămâni, decizia sa de a renunţa, după propria voinţă, la Pontificat, a luat prin surprindere întreaga lume, fiind una inedită în istoria modernă a Bisericii Catolice. In vârstă de 85 de ani, Papa de origine germană a motivat această hotărâre prin faptul că starea şubredă de sănătate nu-i mai permite să-şi îndeplinească atribuţiile. In timpul ultimei sale audienţe, în faţa a peste 150.000 de persoane adunate în Piaţa Sfântul Petru, fostul Suveran Pontif s-a adresat pelerinilor în 11 limbi, între care şi română: “Lăudat să fie Isus Christos! Adresez un salut cordial credincioşilor de limbă română, mai ales celor de la Oradea. Îi primesc cu bucurie şi vă doresc ca pelerinajul vostru să aducă roade bune pentru voi şi comunităţile voastre. Vă binecuvântez din toată inima!” Succesorul fostului sef al Bisericii catolice va fi ales în urmatoarele saptamani.

  • Retrospectiva săptămânii 17/02-23/02/2013

    Retrospectiva săptămânii 17/02-23/02/2013


    Preşedintele Traian Băsescu a promulgat Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2013




    Preşedintele României, Traian Băsescu a promulgat Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2013, adoptate pe 7 februarie de Parlament. Săptămâna trecută, Legea bugetului a fost declarată constituţională de judecătorii Curţii Constituţionale, care au respins sesizarea opoziţiei democrat-liberale privind actul normativ. Bugetul din acest an este fundamentat pe o creştere economică de 1,6%, o inflaţie medie anuală de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar de 2,1% din PIB. Aprobat cu o largă majoritate în Parlamentul de la Bucureşti, bugetul de stat pe 2013 a fost caracterizat de premierul social-democrat Victor Ponta ca fiind “cel mai bun posibil în acest moment”. Opoziţia democrat-liberală a depus peste 10 mii de amendamente, dar niciunul nu a fost adoptat:


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat ordonanţa privind introducerea timbrului de mediu


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat ordonanţa privind introducerea timbrului de mediu – cea mai recentă variantă a taxei introduse în 2007 de autorităţile române în scopul înnoirii parcului auto. Timbrul de mediu se va aplica din 15 martie, maşinilor cu cel mult 8+1 locuri, pentru celelalte categorii de autovehicule rămânând în vigoare reglementările de până acum. În noua formulă de calcul nu mai este esenţială capacitatea cilindrică a maşinii, ci se ţine cont de emisiile de dioxid de carbon. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Mediului, suma de plată scade cu 60% pentru maşinile Euro 2, cu 80% pentru cele Euro 1 şi cu circa 90% pentru non-Euro, pentru a se evita un blocaj la vânzarea acestora. Timbrul de mediu respectă principiul că poluatorul plăteşte, spune ministrul Mediului, Rovana Plumb, iar acesta loveşte destul de puternic în motorizările euro 3 şi 4, ponderea majoritară a maşinilor second-hand cumpărate de români. Pentru acestea, taxa creşte cu 10-15 %, iar producătorii susţin că noua taxă facilitează achiziţia de maşini foarte vechi şi nu încurajează deloc înnoirea parcului auto.


    România şi Franţa şi-au prelungit parteneriatul strategic încheiat în 2008


    România şi Franţa şi-au prelungit parteneriatul strategic încheiat în 2008. Premierii celor două ţări, Victor Ponta, respectiv Jean-Marc Ayrault, au semnat, în această săptămână, la Paris foaia de parcurs pentru relansarea acestuia. Documentul cuprinde proiecte politice, economice sau sociale. Guvernele celor două ţări îşi propun crearea de locuri de muncă prin creşterea investiţiilor, incluziunea romilor atât în Franţa cât şi România, dar şi susţinere în plan european. Potrivit Bucureştiului, energia, agricultura şi infrastructura sunt domeniile care ar putea beneficia de capital francez. Premierul Jean-Marc Ayrault a reafirmat, pe de altă parte, sprijinul pe care Parisul îl acordă României pentru aderarea la spaţiul Schengen, conform unor modalităţi şi unui calendar care vor fi definite cu partenerii europeni. Premierul Victor Ponta a apreciat că relaţia româno-franceze este una specială şi are toate condiţiile pentru a se dezvolta în toate planurile – politic, economic şi al noii viziuni asupra Europei.




    Filmul românesc Poziţia copilului, în regia lui Călin Peter Netzer, a câştigat prestigiosul trofeu Ursul de Aur


    Filmul românesc a triumfat la Festivalul Internaţional de Film de al Berlin, lungmetrajul Poziţia copilului, în regia lui Călin Peter Netzer, câştigând prestigiosul trofeu Ursul de Aur. Pelicula a mai fost recompensată cu premiul Federaţiei Internaţionale a Criticii. Primul lungmetraj românesc distins cu Ursul de Aur este descris de critici ca o radiografie a high-class-ului românesc contemporan, descriind, în acelaşi timp, o relaţie patologică între mamă şi fiu. Ursul de Aur obţinut de Poziţia copilului este al doilea mare premiu din cinematografia românească după lungmetrajul 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, în regia lui Cristian Mungiu, distins, în anul 2007, cu Palme dOr. Triumful regizorului Călin Peter Netzer completează palmaresul românesc la Berlinală, după ce, în 2010, Filmul Eu când vreau să fluier, fluier, în regia lui Florin Şerban, a primit Marele Premiu al Juriului – Ursul de Argint şi distincţia Alfred Bauer, oferită pentru noi perspective în arta cinematografică.




    România a găzduit Festivalul Olimpic al Tineretului European




    România a găzduit, în premieră, Festivalul Olimpic al Tineretului European, organizat în centrul ţării, în judeţul Braşov. Sportivii români au obţinut trei medalii, una de aur şi două de argint. Patinatorul Emil Imre a câştigat medalia de aur la short track pe distanţa de 1.000 m şi argint la short track pe distanţa de 500 m. Cealaltă medalie de argint a fost obţinută de Dorottya Buzaş la biatlon, în proba de 6 km sprint. Sportivi din 45 de ţări au concurat la cea mai importantă competiţie de iarnă organizată vreodată de România, ei concurând la opt probe – schi fond şi snowboard, biatlon, schi alpin, patinaj artistic şi patinaj viteza, hochei, sărituri cu schiurile.




    Steaua Bucureşti s-a calificat în optimile Ligii Europa




    Echipa de fotbal Steaua Bucureşti a eliminat formaţia olandeză Ajax Amsterdam din Liga Europa, impunându-se, la Bucureşti, în urma loviturilor de la 11 m. În optimile de finală, echipa românească va întâlni formaţia engleză Chelsea, prima manşă a dublei confruntări urmând să aibă loc pe 7 martie, la Londra, iar a doua, pe 14 martie, la Bucureşti. Cealaltă echipă care a reprezentat România în 16-imile de finală ale Ligii Europa, CFR Cluj a pierdut, joi, pe teren propriu, cu 0 la 3, în faţa formaţiei Internazionale Milano. Gruparea italiană câştigase şi în manşa întâi a confruntării, cu 2 la 0.

    (Corina Cristea)

  • Retrospectiva săptămânii 27/01-02/02/2013

    Retrospectiva săptămânii 27/01-02/02/2013


    Comisia Europeana a prezentat raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare privind progresele înregistrate de justitia din România


    Romania a aplicat doar partial recomandarile Comisiei Europene privind statul de drept. Aceasta este concluzia raportului pe justitie din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, prezentat, miercuri, la Bruxelles. Executivul comunitar a remarcat faptul că, în România, Constituţia a fost respectată, precum şi rolul şi deciziile Curţii Constituţionale; totusi, exista ingrijorari cu privire la instabilitatea cu care se confruntă instituţiile judiciare. Executivul comunitar a laudat activitatea ANI si DNA si a remarcat ca, in ultima perioada, s-au dublat condamnarile in cazurile de coruptie. În raport se subliniază, de asemenea, importanţa numirii unui nou procuror general şi a unei noi conduceri a DNA care să facă dovada independenţei, integrităţii şi profesionalismului. ComisiaEuropeană mai solicită ca parlamentarii declarati incompatibili să demisioneze, iar celor care sunt anchetaţi penal să le fie ridicată imunitatea. Pentru prima data, Comisia atrage atenţia asupra rolului mass-media, menţionând că sistemul judiciar a fost supus unor presiuni prin intermediul presei. Pe de alta parte, executivul comunitar continuă să creadă că România îndeplineşte cerinţele specifice pentru aderarea la spaţiul european de libera circulatie Schengen. Precizarea a venit in conditiile in care exista state care condiţionează admiterea tarii in acest spatiu, amanata in mai multe randuri, de progresele înregistrate în procesul de reformă a justiţiei şi în combaterea corupţiei.


    Proiectul bugetului de stat şi proiectul asigurărilor sociale pe 2013, in analiza comisiilor parlamentare


    Plenul comun al Parlamentului va dezbate, din 5 februarie, proiectul bugetului de stat şi proiectul asigurărilor sociale pe acest an. Cele două proiecte au primit aviz favorabil in comisiile parlamentare de specialitate. Proiecţia bugetară este construită pe o ţintă de creştere economică de 1,6%, o inflaţie medie anuală de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar de 2,1% din PIB.


    Concluziile delegaţiei comune FMI – Banca Mondială – Comisia Europeană la Bucuresti


    Vizita de evaluare, la Bucuresti, a delegaţiei comune FMI – Banca Mondială – Comisia Europeană s-a încheiat, in aceasta saptamana. Reprezentantii FMI au anuntat ca vor propune conducerii executive de la Washington a Fondului prelungirea acordului de împrumut preventiv, aflat în derulare, cu trei luni. Autorităţile române au solicitat aceasta amanare din cauza ratării mai multor ţinte şi a întârzierilor în implementarea reformelor structurale. Executivul şi-a asumat o serie de precondiţii pe care trebuie să le îndeplinească înainte de discutarea de către conducerea executivă a FMI a actualei evaluări, adică până la sfarsitul lunii iunie. Acestea se refera la reducerea arieratelor si la măsuri de eficientizare a companiilor de stat, respectiv privatizarea CFR Marfă, si listarea a 15% din acţiunile Transgaz.


    Noul Cod Fiscal valabil, in Romania, de la 1 februarie


    Noul Cod Fiscal a intrat în vigoare, de vineri, in Romania. Acesta cuprinde o serie de modificări în domeniul tuturor impozitelor şi taxelor majore – impozit pe venit, impozit pe profit, accize, TVA, precum şi revizuirea semnificativă a sistemului de impozitare a veniturilor din activităţi agricole. Noile reglementări arata ca microîntreprinderile vor fi obligate să plătească un impozit de 3% pe venituri, iar limita veniturilor pentru care o firmă întră în sistemul microîntreprinderilor a coborât de la 100 de mii la 65 de mii de euro. Pe de alta parte, noul cod fiscal prevede creşterea salariului minim pe economie, de la 700 (159 de euro) de lei la 750 de lei începând de la 1 februarie, iar din iulie, la 800 de lei (182 de euro).


    Combinatul Oltchim Ramnicu Valcea, in insolventa


    Unul dintre cele mai mari combinate petrochimice din Europa de Est, Oltchim Râmnicu-Vâlcea, aflat în sudul României, a intrat în insolvenţă, după ce, miercuri, Tribunalul din Râmnicu-Vâlcea a aprobat cererea pentru declanşarea acestei proceduri. Guvernul de la Bucureşti a decis să ceară intrarea în insolvenţă a combinatului care a devenit o povară pentru stat, în condiţiile în care a înregistrat, în ultimii ani, pierderi de câteva sute de milioane de euro. Executivul a încercat, în 2012, să privatizeze compania, însă licitatia organizata in acest scop a eşuat si, de atunci, statul nu a mai avansat un termen concret pentru privatizarea combinatului chimic. Dupa intrarea în insolvenţă administratorii judiciari au la dipoziţie 60 de zile pentru a prezenta un plan pentru rezolvarea situaţiei.


    Coplata in spitale, introdusa de la 1 martie


    Pacientii din Romania ar urma sa plateasca, pentru internarea în spital, începând cu 1 martie, o sumă modică de maximum 10 lei. Aceasta prevedere este cuprinsa în proiectul Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale, supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului Sanatatii. Potrivit ministrului de resort, Eugen Nicolăescu, măsura este necesară pentru că în spitale costurile sunt cele mai mari şi s-a constatat că se fac internări nejustificate, fictive, intrucat tariful este prea mic.


    Presedintele Romaniei, Traian Basescu, in vizita in Peru


    Seful statului roman Traian Băsescu, care a participat in America Latina, la Summitul Comunităţii Statelor Latino-Americane şi Caraibiene, a vizitat, in aceasta saptamana Peru, ocazie cu care a anuntat că Bucurestiul si Lima vor încheia un parteneriat strategic. Documentul ar urma să fie semnat în 2013 sau in 2014, cu ocazia unei vizite la Bucureşti a omologului peruan Ollanta Moises Humala Tasso. Ar fi primul parteneriat strategic al României cu o ţară din America Latină; acesta va viza nu doar relaţiile comerciale, ci va permite şi un transfer de tehnologie pentru producţia industrială, spre Peru.

  • Retrospectiva săptămânii 20/01-26/01/2013

    Retrospectiva săptămânii 20/01-26/01/2013


    Proiectul bugetului de stat al României pe 2013 a fost aprobat de executiv


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2013. De luni, acestea vor intra în analiza comisiilor de specialitate, urmând ca dezbaterile în plenul reunit al Parlamentului să înceapă pe 5 februarie. Proiectul bugetului de stat se bazează pe o creştere economica de 1,6%, o inflaţie medie anuală de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro şi un deficit bugetar de 2,1% din PIB. Potrivit ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, noul proiect bugetar vizează dezvoltarea economică a României şi este construit pe indicatori macroeconomici în creştere faţă de anul trecut. Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat că noul proiect de buget prevede cheltuieli mai mari cu 15,4 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro) decât în 2012, orientate în principal către reîntregirea salariilor bugetarilor, precum şi către arieratele din sănătate. La rândul său, premierul Victor Ponta descrie bugetul drept unul realist, care va permite păstrarea investiţiilor şi alocarea mai multor bani pentru cofinanţarea proiectelor europene. Potrivit lui, echilibrat şi raţional, bugetul pentru 2013 va asigura respectarea angajamentelor cu principalii creditori internaţionali ai României, dar şi a deciziilor de majorare a salariului minim la 800 de lei (180 de euro) şi de indexare a pensiilor cu 4%.


    Creditorii internaţionali ai României, din nou la Bucureşti


    Până la sfarşitul lunii, experţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale discută, la Bucureşti, cu oficialii români despre perspectivele economice interne şi internaţionale, reforma companiilor de stat şi problemele din domeniul sănătăţii. România a înregistrat întârzieri în ceea ce priveşte privatizarea companiilor de stat cu pierderi. Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat că privatizarea CFR Marfă a devenit prioritatea numărul unu a ministerului. Potrivit lui, situaţia economică a companiei nu permite redresarea decât în condiţiile unei infuzii de capital din partea unui investitor privat. La compania aeriană Tarom ar urma să fie vândut un pachet minoritar de 20% din acţiuni, pentru ambele societăţi termenul limită fiind de şase luni. Cât priveşte combinatul petrochimic Oltchim (sud), Consiliul de Administraţie al acestuia a decis, la propunerea ministerului Economiei, intrarea în insolvenţă, în încercarea de redresare a societăţii. Angajaţii, care nu susţin soluţia, au ameninţat cu noi proteste. Corneliu Cernev, lider de sindicat: Aş fi dorit mai multă implicare din partea persoanelor cu greutate la nivelul ministerului şi guvernului în problema Oltchim. Nu avem, astăzi, când vorbim, toate certitudinile, decât nişte angajamente”. Pe de altă parte, ministerul Energiei are în vedere, în primă fază, redresarea Transgaz, NuclearElectrica şi Romgaz.


    Drepturi şi responsabilităţi pentru parlamentarii români


    Senatorii şi deputaţii români şi-au adoptat, în această săptămână, după dezbateri aprinse, dar cu mare majoritate de voturi, noul statut. Acesta le impune aleşilor unele restricţii la capitolul cheltuieli, nu le dă voie să-şi angajeze rudele la cabinetele parlamentare, dar le permite în schimb să aibă în paralel şi alte funcţii dacă sunt în anumite domenii stabilite de lege, cum ar fi educaţia sau cercetarea. Cel mai dezbătut punct din statut se referă la imunitate. Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie cerută în cazul unui ales a rămas nemodificată, în schimb textul prevede că mandatul parlamentarului încetează numai când există o hotărâre definitivă care constată incompatibilitatea sau conflictul de interese. Conform reglementărilor precedente, comisiile juridice din Parlament evaluau solicitările privind deschiderea unor anchete penale împotriva parlamentarilor şi ofereau un aviz consultativ, după care urma votul obligatoriu din plen. Prin schimbările aprobate, nu se va mai ajunge la votul din Parlament în cazul în care comisiile vor respinge solicitările procurorilor, iar aceştia trebuie să prezinte “motive concrete şi temeinice”. Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, schimbarea statutului se impunea, cel anterior fiind elaborat în 2006, când România nu era membră a UE şi când nu exista Agenţia Naţională de Integritate. Din opoziţie, PDL şi PP-DD au dezaprobat modificările aduse statutului. Tot în această săptămână, cele două camere ale Parlamentului şi-au adoptat şi bugetele proprii care au rămas la valorile de anul trecut.


    Români, victime ale terorismului


    Doi români şi-au pierdut viaţa în criza ostaticilor din Algeria, alături de alţi zeci de angajaţi străini care se aflau în complexul de exploatare a gazelor naturale în momentul atacului teroriştilor. Aproape 700 de muncitori algerieni şi 100 de străini, printre care şi 3 români, au reuşit să scape sau au fost salvaţi de armata algeriană. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că terorismul se află la frontiera de sud a UE: Evenimentele din Algeria au confirmat încă o dată că grupări teroriste puternice sunt capabile să ucidă cetăţenii noştri şi aici trebuie să ne punem o întrebare: cum ne apărăm cetăţenii? Nu putem trece peste evenimentele din Algeria fără să ne punem această întrebare. Ei când pleacă cu companiile noastre să lucreze în teritorii străine, pleacă cu sentimentul că statul lor îi va apăra.”La rândul său, premierul Victor Ponta a afirmat că nu are nimic de reproşat celulei de criză constituite la Bucureşti pentru salvarea ostaticilor români din Algeria. Acţiunea teroristă a fost revendicată de o grupare care are legături cu al-Qaida şi a fost întreprinsă ca represalii la ofensiva militară franceză asupra bastioanelor islamiste din Mali, ţară vecină cu Algeria.

  • Politici fiscal-bancare în 2013

    Politici fiscal-bancare în 2013


    Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, anticipează că politica fiscală din acest an nu va mai fi una de austeritate, ci de consolidare. El atrage, însă, atenţia că este nevoie de cheltuirea prudentă a banului public. Mugur Isărescu a precizat că există o deosebire clară între austeritate şi disciplină financiară. Politica fiscală din acest an cred că va fi una normală, în sensul că nu va fi dedicată continuării unei ajustări, unei strângeri masive a deficitului, cum s-a întâmplat în anul precedent, ci mai degrabă consolidării. Cred că printr-o disciplină financiară adecvată -şi aceasta înseamnă o cheltuire cu prudenţă a banului public- nu este nevoie de austeritate. Şi politica monetară din acest an va fi una normală, în sensul că va urmări cu mare atenţie ce se întâmplă cu inflaţia şi va calibra toate instrumentele de care dispunem. Cadrul general rămâne cel al acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale.”


    România a traversat, în ultimii ani, o perioadă marcată de măsuri de austeritate nepopulare, convenite cu instituţiile financiare internaţionale în cadrul unor acorduri de creditare. În prezent, Bucureştiul are în derulare un acord preventiv cu FMI, UE şi Banca Mondială în valoare de cinci miliarde de euro, fonduri care nu vor fi accesate decât în caz de necesitate. Actualul acord a fost parafat în primăvara lui 2011, odată cu închiderea înţelegerii începute în 2009, şi urmează să se finalizeze în prima jumătate a acestui an.


    Premierul Victor Ponta a declarat, la votul de învestitură a Guvernului, în plenul Parlamentului, că executivul este hotărât să încheie un nou acord preventiv cu FMI, CE şi BM, deoarece UE este în plină furtună economică. El a precizat că nu toate propunerile formulate de aceste instituţii sunt mereu perfecte, dar că un astfel de acord este important. Şeful BNR, crede că încheierea “pozitivă” a actualei înţelegeri cu FMI va reprezenta un spaţiu suficient de conlucrare pentru întregul an 2013.


    O misiune comună de evaluare din partea instituţiilor financiare internaţionale va veni la Bucureşti pe 15 ianuarie. Până atunci, guvernul condus de Victor Ponta şi-a propus să definitiveze proiectul de buget pe anul în curs. Şeful executivului a anunţat că joi va prezenta ceea ce a numit “starea naţiunii”, respectiv situaţia datoriilor acumulate, banii din bugetul pe 2013 şi proiectele pentru următorii 4 ani.