Tag: politica

Easti cunuscut ca prezidentu ali Franţă, ipotisi ţi u avu după cădearea a comunismului, aoa şi trei dechenii. Fu consilierlu a prezidentălor Pompidou şi Giscard D’Estaing, iara dit 1981 candidă tra funcţia supremă tru statlu francez. După dauă candidaturi fără succes, ma chiru totna dinintea al Francois Mittearand, amintă dauă mandate unu dupu alantu. Easti aţel cari, ştiinda că va s-hibă aleptu diznău, apufusi n’icşurarea a duratăl’ei tră mandatlu di prezidentu ali Franţă di la 7 la 5 an’i. Tru mai 1995, fu aleptu tra protlu a lui mandat, atel di 7 ani. Tru anlu 2000, organiză un referendum tra n’icşurarea a mandatlui prezdenţial. Tru 2002, fu aleptu diznău, tru ipotisea di prezidentu, aestă aradă tra 5 an’i.

Amintat tru 1932, Jacques Chirac bănă tru momente ndilicati tra Europa. Tru tinireaţă feaţi ună carieră militară, tru chiro cutulburat di după Doilu Polim Mondial. Dusi lucurlu ma largu cu administraţia publică şi, ca tru cazlu ali prezidenţil’e, fu consilier a premierlui, ninti s-cumăndusească el işişi guvernul ali Franţă. Şi fu prim ministru di dauă ori, tra prota oară sum ate di a V-a Ripublică, a daua oară tamam tru cohabitare cu prezidentul socialistu Francois Mittearand, dupu cari vrea s-yină deapoa la Palatea Elysee. Tutunăoarâ fu fu prota catastisi di cohabitare dit istoria recentă, postbelică, ali Franţă. Ma s-nă aduţem aminti di perioada, glorioasă şi ea, cându Jacques Chirac eara primar a Parislui, ună ipotisi multu cu anami, şi di mandatili di ministru ică di aleptu local, videm că ici ţiva dit ţi nsiamneadză minteari politică nu lipseşte dit biografia al năsu.

Ma multu, tru 1976, thimil’iusi şi un partid politic, şi nu un di arada că Adunarea tra Ripublică (Rassemblement pour la République – RPR), un dit partidile esenţiale ali Franţă, tu bitisita a secolului tricut. Jacques Chirac u vizită di trei ori România, cathi oară tru momente sensibile. Prota oară vini tru 1975, cându eara prim ministru a guvernului ali Franţă. Eara ună nchisită specială tra ligături vecl’i şi călduroase române-franceze. Vini diznău după cădearea a comunismului, tru 1997, cându eara prezidentu. Eara subiecte importante tru moeabeti, vizita a prezidentului francez Bucureşti u feaţi cu ndoi meşi ninti di summitlu NATO di Madrid iu vrea s-facâ moeabeti tră yinitoarea dalgă ali aderari la NATO. Tru chirolu anda prezidentul Chirac ndrupă cu tută furteaţa bâgarea ali Românie tru aestă protă dalgă, liderlu american, Bill Clinton alu exclusi Bucureştiul di pi prestigioasa listă.

După ndauâ dzăli, prezidentul Clinton eara astiptat cu harauă Bucureşti, prota vizită ufiţială a unui lider di la Casa Albă după 22 di ani. Unâ mutrită cu ngâtanu vrea s-veadă tru lao pancarti pe cari scria “Vive la France!”. Eara pancarte di la vizita a prezidentului Chriac, dit ahurhita a cutulburatlui an 1997, afişate dinntea a prezidentului Clinton tra s-yilipseascâ, sâ spunâ că păzărăpserli di Madrid nu tricură niduchiti di români. Tru 2003, Jacques Chirac critica sertu vâsiliili dit Est, di pţănu chiro aprucheati tru NATO, tra iruşea a lor aliniere la politica americană andicra di Irak.

Atea dit soni vizită tru România a prezidentului Chirac s-feaţi tru yismăciuni 2006, atel dit soni a lui mandat. L’ia parti la Sommetul Francofoniil’ei, disvărtitu atumtea Bucureşti, ama eara acătati tru isapi şi multi subiecte ligate di aderarea ali Românie la Uniunea Europeană, ţi vrea s-facă dupu trei meşi, la 1 di yinaru 2007. Jacques Chirac fu un mari soţu ali Românie, anamisa di nai cama puţăn’I dit aestă anvergură, şi fu un mari militantu euro-atlantic, vahi atel dit soni.

Autor: Marius Tiţa

Armãnipsearea: Taşcu Lala

Este cunoscut ca preşedinte al Franţei, funcţie pe care a exercitat-o după căderea comunismului, acum trei decenii. A fost consilierul preşedinţilor Pompidou şi Giscard D’Estaing, iar din 1981 a candidat pentru funcţia supremă în statul francez. După două candidaturi fără succes, pierzând mereu în faţa lui Francois Mitterand, a câştigat două mandate succesive. Este cel care, ştiind că va fi reales, a decis reducerea duratei mandatului preşedintelui Franţei de la 7 la 5 ani. În mai 1995, a fost ales pentru primul său mandat, cel de 7 ani. În anul 2000, a organizat un referendum pentru reducerea mandatului prezindeţial. În 2002, a fost ales, din nou, în funcţia de preşedinte, de această dată pentru 5 ani.

Născut în 1932, Jacques Chirac a trăit în momente complicate pentru Europa. În tinereţe a urmat o carieră militară, în vremurile tulburi de după al Doilea Război Mondial. A continuat cu administraţia publică şi, ca în cazul preşedinţiei, a fost consilier al premierului, înainte să conducă el însuşi guvernul Franţei. Şi a fost prim ministru de două ori, pentru prima dată sub cea de a V-a Republică, a doua oară chiar în cohabitare cu preşedintele socialist Francois Mitterand, căruia avea să îi succeadă la Palatul Elysee. De asemenea, a fost prima situaţie de cohabitare din istoria recentă, postbelică, a Franţei. Dacă ne amintim de perioada, glorioasă şi ea, când Jacques Chirac era primar al Parisului, o funcţie deosebit de prestigioasă, şi de mandatele de ministru sau de ales local, vedem că nimic din ce înseamnă implicare politică nu lipseşte din biografia sa.

Mai mult, în 1976, a creat şi un partid politic, şi nu unul oarecare ci Adunarea pentru Republică (Rassemblement pour la République – RPR), unul dintre partidele esenţiale ale Franţei, la sfârşitul secolului trecut. Jacques Chirac a vizitat de trei ori România, de fiecare dată în momente sensibile. Prima dată a venit în 1975, când era prim ministru al guvernului Franţei. Era un gest special pentru relaţii vechi şi călduroase române-franceze. A revenit după căderea comunismului, în 1997, când era preşedinte. Era subiecte importante în discuţie, vizita preşedintelui francez la Bucureşti având loc cu câteva luni înaintea summitului NATO de la Madrid la care avea să se discute următorul val al aderării la NATO. În timp ce preşedintele Chirac a susţinut cu toată forţa includerea României în acest prim val, liderul american, Bill Clinton a exclus Bucureştiul de pe prestigioasa listă.

După câteva zile, preşedinte Clinton era primit cu entuziasm în Bucureşti, prima vizită oficială a unui lider al Casei Albe după 22 de ani. O privire atentă descoperea în mulţime pancarte pe care scria “Vive la France!”. Erau pancarte de la vizita preşedintelului Chriac, de la începutul zbuciumatului an 1997, afişate în faţa preşedintelui Clinton pentru a arăta că negocierile de la Madrid nu trecuseră neobservate de români. În 2003, Jacques Chirac critica dur ţările din Est, recent intrate în NATO, pentru rapida lor aliniere la politica americană faţă de Irak.

Ultima vizită în România a preşedintelui Chirac a avut loc în septembrie 2006, ultimul său an de mandat. Participa la Sommetul Francofoniei, desfăşurat atunci la Bucureşti, dar au fost vizate şi multe subiecte legate de aderarea României la Uniunea Europeană, ce avea să se producă peste trei luni, la 1 ianuarie 2007. Jacques Chirac a fost un mare prieten al României, printre cei destul de puţini de această anvergură, şi a fost un mare militant euro-atlantic, poate ultimul.