Tag: Prahova

  • Fête du Nouvel An en Roumanie

    Fête du Nouvel An en Roumanie

    Aujourd’hui nous vous présentons quelques offres pour des séjours de fin d’année. Depuis 25 ans, Carmen Pavel, présidente d’une agence de tourisme de Roumanie, choisit chaque année une destination différente pour la Saint Sylvestre. Ses conclusions?



    « Je dois dire que nulle part on ne fait la fête mieux qu’en Roumanie. Nous, les Roumains, nous savons animer une soirée, stimuler l’entrain, préparer des repas fastueux, nous aimons les festins qui durent toute la nuit. Partout ailleurs dans le monde, le repas de la Saint Sylvestre dure jusqu’à minuit, la danse et la musique continuent encore un certain temps. Chez nous, la fête continue jusqu’à ce que le dernier touriste décide de s’en aller. Des artistes très connus sont présents dans les clubs et les restaurants — y compris ceux des hôtels. Et puis, nous avons, nous aussi adopté, la coutume des fêtes de rue. Tout comme à Paris ou à Londres, à Bucarest, Sibiu ou Cluj on organise des Réveillons du Nouvel An sur les places publiques et les gens sortent pour s’amuser et passer un très bon moment, sans avoir à dépenser des sommes exorbitantes. Cette tradition gagne donc du terrain, en Roumanie aussi. Sinon, les restaurants et les clubs attendent leurs touristes. Il y a des fêtes pour tous les porte-monnaies. »



    Jusqu’ici, les offres que les tour opérateurs proposaient pour le Nouvel An étaient relativement simples. Elles comportaient essentiellement l’hébergement, le repas de fête et un spectacle tard dans la soirée. En 2014, les offres se sont diversifiées et sont devenues plus complexes.



    Elles s’adressent également à ceux qui aiment le sport et les loisirs actifs. Carmen Pavel : « Nombre de touristes souhaitent non seulement se reposer dans un hôtel ou connaître les traditions et coutumes roumaines liées aux fêtes de fin d’année, ils souhaitent aussi pratiquer un sport. Les pistes de ski des Carpates Méridionales — à savoir celles des stations situées dans la Vallée de la Prahova, à proximité de la ville de Braşov ou de Făgăraş — les attendent. De nouvelles pistes compétitives ont été aménagées dans d’autres zones touristiques du pays. En plus du ski, on peut pratiquer le snowboard et le patinage. Et pour les amateurs de randonnées, il y a des itinéraires ouverts en hiver. »



    Dans les 3 et 4 étoiles des stations de la Vallée de la Prahova, un séjour coûte entre 400 et 800 euros par personne. Les paquets les plus chers comportent 4 nuitées, avec petit déjeuner et repas du soir du 30 décembre inclus, spectacle et repas de fête pour la nuit du Nouvel An, un carnaval, le 1er janvier 2015 et un accès gratuit au centre SPA de l’hôtel. Le paquet offre également, comme bonus, une promenade en télégondole jusqu’à Sinaia.



    La Vallée de la Prahova est d’ailleurs la zone la plus recherchée, précise Diana Păşcuţ, directrice du marketing d’une société de tourisme de Bucarest : «Pour le Nouvel An, les zones les plus recherchées sont celles qui offrent des conditions pour les sports d’hiver, notamment le ski : la Vallée de la Prahova, Poiana Braşov. Les prix des paquets touristiques vont de 1.500 lei (soit environ 400 euros) un séjour de 4 nuitées à 3.500 lei (soit environ 800 euros) avec hébergement en pension complète dans un 4 étoiles et de nombreux loisirs à Poiana Braşov. Nos traditions et coutumes enchantent les touristes étrangers, qui font des réservations longtemps à l’avance, pour être sûrs de trouver une place ; ils choisissent de très bons hôtels et apprécient un bon repas. »



    Une fête de rue, ça vous dit ? Diana Păşcuţ. : « Dans toutes les grandes villes roumaines on organise des fêtes en plein air pour le Nouvel An, avec des feux d’artifices et des concerts live. Pour ceux qui passent le Nouvel An à Bucarest, à partir de cette année, notre agence organise de petites escapades dans des zones accessibles depuis la capitale. Parmi les tours thématiques les plus recherchés figure celui consacré à Dracula et à son fameux château de Bran. »



    Pour ceux qui veulent s’accorder des moments de relaxation avant et après la fête, il y a les offres SPA. Pour un tel séjour, on peut choisir le littoral roumain de la mer Noire, à environ 700 euros. Pourtant, le littoral n’est pas la seule option — affirme, arguments à l’appui, Carmen Pavel, présidente d’une agence de tourisme de Bucarest. « Les stations de la vallée de la rivière Olt – Călimăneşti, Olăneşti, Căciulata — et de la Vallée de la Prahova, Poiana Braşov et Dumbrava Sibiului ont des offres particulièrement intéressantes. Ou encore à Felix les Bains, dans l’ouest du pays, où les touristes peuvent s’accorder le luxe d’un bain en plein air dans les bassins d’eau thermale même s’il neige dehors. Une autre option serait la saline de Târgu Ocna, propice à la relaxation et au traitement des troubles respiratoires ou bien la station de Covasna, idéale pour vous remettre en forme. »



    A vous de choisir et où que vous vous trouviez, passez de bonnes fêtes ! (Trad. : Dominique)

  • Internationale Tourismusmesse in Bukarest

    Internationale Tourismusmesse in Bukarest


    An der 32igsten Tourismusmesse in Bukarest beteiligen sich bis Sonntag über 200 Tourismusfirmen aus 14 Ländern. Tourismusveranstalter aus Österreich, Bulgarien, der Russischen Föderation, Deutschland, Griechenland, Indien, Israel, Italien, der Rep. Moldawien, Spanien, der Türkei und Ungarn bieten touristische Pakete für die Winterferien 2014 und Sommerferien 2015. Die Neuigkeit der diesjährigen Auflage ist, das Palestina durch die Nationale Tourismusbehörde zum ersten Mal anwesend ist. Den Organisatoren zufolge ist die Tourismusmesse der geeignetste Ort, um die schönsten rumänischen und ausländischen Reiseziele zu entdecken. Darüber spricht nun die Handelsdirektorin von Romexpo Delia Boţan:



    Es gibt unterschiedliche Angebote für In- und Ausland. IWir haben in Rumänien bekannte Reiseziele wie das Prahova-Tal, die Maramursch, die Bukowina. Im Ausland gibt es die traditionellen Schiangebote in Österreich, Frankreich, Italien, der Schweiz. Hinzu kommen diesmal Griechenland und die Türkei”.



    Wer schon an die Ferien für das Jahr 2015 denkt, kann billiger buchen. Es gibt sogar 40-prozentige Preisverminderungen für Reiseziele wie Griechenland, Bulgarien, die Türkei sowie für die rumänische Schwarzmeerküste. Der delegierte Minister für Klein- und Mittelbetriebe und Tourismus Florin Jianu hat hervorgehoben, dass Rumänien immer mehr in Reiseführern und anderen Publikationen in der ganzen Welt vorkomme. Das wiederspiegele sich auch in der Zahl der ausländischen Touristen. In den ersten neun Monaten 2014 ist die Touristenzahl um 11% höher im Vergleich zum Vorjahr. Jianu fügte hinzu, um diesen Anstieg weiterhin zu unterstützen, werden in Rumänien bis Jahesende weitere 100 Zentren für Touristische Information eröffnet. Der rumänische Tourismusminister ist bei der Messe mit seiner bulgarischen Amtskollegin Nikolina Angelkova zusammengekommen. Sie erklärte, Rumänien sei ein Schlüsselmarkt und ein Partner Bulgariens. Die zwei Minister haben vereinbart, die Möglichkeiten zur Förderung der gemeinsamen touristischen Produkte zu analysieren, im Sinne der Heranziehung von Touristen aus der ganzen Welt.




    Andererseits hat der Vizepräsident der Arbeitgeber im Rumänischen Tourismus Dragoş Raducan erklärt, die Hotelbesitzer wollen Bukarest als Weihnachtsreiseziel fördern. Für den Anfang wollen sie rumänische und später auch ausländische Touristen heranziehen. Dafür werden die Bukarester Hotels im Dezember die Tarife um über 50% am Wochende vermindern. Die Vorsitzende des Nationalen Tourismus-Verbandes Lucia Morariu sagte, Rumänien sei 2014 ein für die Ausländer attraktiveres Reiseziel gewesen. Die meisten interessierten sich für den Geschäfts-, Gesundheits-, Behandlungstourismus, sowie für den Kulturtourismus.

  • Le courrier des auditeurs 31.10.2014

    Le courrier des auditeurs 31.10.2014

    Aujourd’hui, ce Courrier met en avant nos auditeurs belges Mme Cynthia Marie Rozewicz et Philippe Sonnet, gagnants du Grand prix du concours de RRI, « De la Route du vin à celle des voïvodes », organisé avec le Conseil départemental de Prahova. Accompagnés par notre collègue Andrei, ils ont visité les attractions les plus importantes du comté. Ils nous font part de leurs impressions au micro dAndrei Popov.


  • Vălenii de Munte en fête

    Vălenii de Munte en fête

    Ancienne bourgade, Vălenii de Munte a également été la ville de résidence du grand historien et homme politique Nicolae Iorga. Au musée « Nicolae Iorga » ouvert dans la maison qu’il a habitée, s’ajoutent un musée ethnographique, un musée des sciences naturelles et un musée d’art religieux.



    Vălenii de Munte est un important centre de transformation des fruits, aussi, aussi le Conseil départemental Prahova y a-t-il développé le projet « La route des fruits », venant s’ajouter à deux autres projets touristiques : « La route du vin » et « La route des voïvodes ».« La route des fruits » relie entre elles des localités où la fabrication des confitures et des boissons à base de fruits connaît une longue tradition.



    Vălenii de Munte accueille chaque année, fin octobre, un festival de l’eau-de-vie qui réunit des producteurs de confitures et d’eau-de-vie et des touristes, excellente occasion pour vendre et faire connaître les produits traditionnels de la région.



    Nicolae Andrei, manager du Centre culturel de Vălenii de Munte, explique: « Le festival de l’eau-de-vie de Vălenii de Munte en est arrivé à sa 17e édition. Comme chaque année, nous attendons des visiteurs de la région et de tout le pays avec une eau-de-vie véritable, faite uniquement de prunes. A chaque fois pendant le festival, la ville s’anime et s’égaie. Pour tous ceux qui souhaitent passer une agréable fin de semaine dans un magnifique décor automnal, le festival de l’eau-de-vie de Vălenii de Munte est le choix idéal. Les producteurs attendent les visiteurs avec de la viande fumée, du fromage et des fruits et, bien sûr, avec de l’eau-de-vie d’une excellente qualité. Si vous voulez avoir un petit avant-goût de cette fête, imaginez une journée où le soleil nous caresse, mais où il fait tout même un peu frisquet, juste pour donner envie de goûter un verre d’eau-de-vie. C’est un va-et-vient incessant et vous flânez parmi les étalages, attirés par l’arôme des plats. Les produits de maroquinerie ne manquent pas non plus et ça sent un peu le cuir aussi. Autre attraction à ne pas rater : une vaste scène en plein air sur laquelle montent des artistes très connus et des ensembles de musique traditionnelle de toute la région. »



    Le fruit spécifique de la zone est la prune. Une bonne partie de la récolte est transformée en marmelades, confitures et eau-de-vie. Le reste et entreposé et servira à la consommation pendant l’hiver. C’est justement pour permettre aux visiteurs d’observer les activités liées à la transformation traditionnelle des fruits que l’on a mis en œuvre cette idée de la « Route des fruits ». Adunaţi, Cornu, Brebu, Aluniş, Scorţeni, Vărbilău, Vălenii de Munte, Teişani, Poseşti, voilà les noms des localités qui s’égrènent sur cette route. Tous les automnes, les producteurs d’eau-de-vie se donnent rendez-vous au festival organisé à Văleni. Chacune des localités figurant sur cet itinéraire est signalée par des panneaux, qui, en plus, guident le visiteur vers les sites touristiques. Vălenii de Munte accueille, par tradition, des hôtes venus des localités jumelles, à savoir Cimişlia, de République de Moldova, et Eaubonne de France.



    Repassons le micro à Nicolae Andrei, manager du Centre culturel de la ville de Vălenii de Munte: “Hormis la foire, une autre attraction touristique de Vălenii de Munte est représentée par les cinq églises, érigées aux 18e –19e siècles et classées monuments nationaux. On peut visiter aussi la maison musée Nicolae Iorga, installée dans lancienne demeure de lhistorien. Un autre musée incotournable est celui de la nature de Valea Teleajenului (La Vallée du Teleajen), qui vous fait découvrir la flore et la faune de la contrée. Les passionnés de nature seront comblés, car les randonnées pédestres sur les côteaux qui ceignent la ville font découvrir un panorama à couper le souffle sur la Vallée du Teleajen. Si vous souhaitez passer un super week-end à Vălenii de Munte, vous êtes les bienvenus au Festival de l’eu-de-vie de prune!”



    Côté hébergement, vous pouvez prévoir un séjour dans un gîte rural, histoire connaître aussi le quotidien des habitants de cette région sous-montagneuse. (Aut.: Ana-Maria Cononovici; Trad.: Mariana Tudose, Dominique)

  • Vălenii de Munte în sărbătoare

    Vălenii de Munte în sărbătoare

    Cu rădăcini vechi istorice, Vălenii de Munte, oraş din judeţul Prahova, a îndeplinit de-a lungul existenţei sale funcţiile unui oraş: capitală de judeţ, vamă, târg, reşedinţa plaiului Teleajen, centru politic al raionului şi cetăţii de cultură Teleajen. Vălenii de Munte a fost reşedinţa istoricului şi omului politic Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care îi poartă numele. Tot aici pot fi vizitate Muzeul Etnografic “Valea Teleajenului”, Muzeul de ştiinţe Naturale “Cultura Prunului” sau Muzeul de artă religioasă “Regina Maria”.



    Vălenii de Munte este un centru al prelucrării fructelor, astfel încât Consiliul Judetean Prahova a dezvoltat aici proiectul Drumul fructelor”, alături de Drumul vinului” şi Drumul voievozilor”, alte două proiecte turistice din Prahova. Spre deosebire de celelalte două proiecte, Drumul fructelor” leagă între ele acele localităţi cu tradiţie în culesul şi prelucrarea fructelor pentru a obţine dulceţuri şi băuturi. La Vălenii de Munte este organizat, în fiecare an, la sfârşitul lunii octombrie, un festival tradiţional al ţuicii, eveniment la care se adună culegători de fructe, producători de dulceţuri şi de ţuică, precum şi turişti, un prilej de comercializare a produselor tradiţionale.



    Nicolae Andrei, manager al Centrului Cultural al oraşului Vălenii de Munte, are detali: “Festivalul ţuicii de la Vălenii de Munte a ajuns deja la a 17-a ediţie şi, ca de fiecare dată, aşteptăm vizitatorii din zonă şi din ţară, cu inima deschisă, cu o ţuică bună bătrână de Văleni, din prună curată şi cu multă voie bună. De fiecare dată găsesc oraşul mai vesel, mai animat. Pentru toţi cei care vor să petreacă un week-end frumos, într-un sfârşit de toamnă frumos, la Vălenii de Munte este ideal să vii la Festivalul ţuicii. Pentru că te aşteaptă producători cu fructe, cu pastramă, cu brânză şi, bineînţeles, cu ţuică. Ca să vă descriu puţin atmosfera, trebuie să vă imaginaţi că este o perioadă în care soarele se joacă cu noi, dar este destul de frig, atât încât să vrei să guşti o ţuică de Văleni şi să te plimbi printre tarabele cu pastramă, să simţi mirosul bucatelor pregătite pentru vizitatori. Este o forfotă permanentă, vin producători de marochinărie din toată ţara, este şi puţin miros de piele tăbăcită, în târgul de la Văleni. Copii care se îndreaptă pentru atracţiile special pregătite pentru ei, şi o scenă mare pe care ansamblurile folclorice ale tuturor caselor de cultură din jurul Vălenilor vin să-şi prezinte programele artistice, iar seara, artişti celebri vor veni să îi încânte pe toţi cei prezenţi la Festivalul Ţuicii.”



    Fructul specific zonei este pruna, după cum am aflat de la interlocutorul nostru, iar cei mai mulţi dintre gospodari au livezi de pruni şi de meri. O parte din recoltă este prelucrată pentru a obţine gemuri, dulceţuri şi ţuică, a altă parte este depozitată pentru a fi consumată pe durata iernii. “Drumul fructelor” a fost creat pentru ca vizitatorii să poată observa activităţile legate de prelucrarea tradiţională a fructelor. Adunaţi, Cornu, Brebu, Aluniş, Scorţeni, Vărbilău, Vălenii de Munte, Teişani, Poseşti sunt localităţile străbătute de “Drumul fructelor”, de unde vin în fiecare toamnă la Festivalul de la Văleni producătorii de ţuică. Fiecare localitate este marcată cu indicatoare speciale pe acest drum şi fiecare localitate are monumentele sale, ce pot fi vizitate şi ce pot fi identificate după marcaj. Prin tradiţie, la Vălenii de Munte vin şi oaspeţi din localităţile înfrăţite cu Vălenii: Cimişlia, din Republica Moldova şi Eaubonne din Franţa.



    Nicolae Andrei, manager al Centrului Cultural al oraşului Vălenii de Munte: Pe lângă acest târg, la Vălenii de Munte există cinci biserici care sunt monumente naţionale, construite în secolele 18 şi 19, fiecare cu specificul ei aparte. Poate fi vizitat Muzeul memorial Nicolae Iorga, casa în care a trăit şi a creat. Poate fi vizitat Muzeul naturii Văii Teleajenului, un muzeu foarte frumos, în care este prezentată toată fauna şi flora din această zonă. Şi, bineînţeles, pentru cei care sunt dornici de excursii în natură, dealurile dimprejurul Vălenilor oferă o privelişte minunată asupra Văii Teleajenului. Pentru toţi cei care doresc un week-end minunat, la Vălenii de Munte, îi aşteptăm de Festivalul ţuicii, cu tradiţionala urare: Pace şi prune, boierilor!”



    Dacă ajungeţi la Vălenii de Munte vă puteţi caza în pensiunile de aici şi să vă bucuraţi de traiul patriarhal al localităţilor submontane.

  • Gewinner des Preisausschreibens „Von der »Weinroute« zur »Woiwoden-Route«“

    Gewinner des Preisausschreibens „Von der »Weinroute« zur »Woiwoden-Route«“

    Liebe Freunde, Radio Rumänien International hatte Sie eingeladen, bis zum 15. März 2014 an einem Preisausschreiben teilzunehmen — Von der »Weinroute« zur »Woiwoden-Route«“. Der Wettbewerb war dem südrumänischen Landkreis Prahova gewidmet und wurde durch die touristischen Förderprogramme Obstroute“, Weinroute“ und Woiwoden-Route“ inspiriert, die von dem Kreisrat Prahova durchgeführt werden.



    Unser Hörerwettbewerb hat Ihr Interesse erweckt — 606 komplette und korrekte Antworten sind bei Radio Rumänien International eingegangen. Wir danken Ihnen vom ganzen Herzen und laden Sie ein, auch an den nächsten RRI-Hörerwettbewerben teilzunehmen.



    Der Gro‎ße Preis ist ein 9-Tage- (bzw. 8-Nächte-) Aufenthalt mit Vollpension für zwei Personen im Zeitraum 1.-9. September 2014 im Landkreis Prahova. Hier können Sie die touristischen Routen zurücklegen, die diesen Wettbewerb inspiriert haben, aber natürlich auch viele andere kulturelle, touristische und historische Anziehungspunkte besuchen.



    Unser Preisausschreiben wurde von Hotel Cautis im Ferienort Azuga und von der Handelsgesellschaft Elena Cabana Vârful Ciucaş GmbH gesponsert. Partner des Wettbewerbs sind der Kreisrat Prahova und das Kreiszentrum zur Erhaltung und Förderung der Traditionellen Kultur Prahova.



    In unseren RRI-Sendungen und auch auf Facebook und Twitter konnten Sie die korrekten Antworten auf unsere Quiz-Fragen finden. Der RRI-Hörerwettbewerb Von der »Weinroute« zu der »Woiwoden-Route« ist am 15. März zu Ende gegangen. Bevor wir die Gewinnerliste bekanntgeben, lassen wir noch einmal die Quizfragen Revue passieren und bringen auch die korrekten Antworten:



    – Welche touristische Förderprogramme laufen im Landkreis Prahova?


    Die korrekte Antwort lautet: Obstroute“, Weinroute“ und Woiwoden-Route“.



    – Wie lautet der Name der Kreishauptstadt Prahova?


    Korrekte Antwort: Ploieşti



    – Welcher berühmten europäischen Weinregion ähnelt der Weinberg Dealu Mare?


    Die Antwort ist: Der Weinberg Dealu Mare ähnelt der Region Bordeaux in Frankreich.



    – Was sind die wichtigsten Naturrohstoffe des Landkreises Prahova?


    Die korrekte Antwort lautet: Die wichtigsten Ressourcen des Landkreises Prahova sind Brennstoffe und Nichtmetalle. Die Hauptrohstoffe sind: Erdöl und Erdgas, Braunkohle, Gips, Kalkstein, Sandstein und Konglomerate, Tonminerale, Mineralwasser.



    Und nun zu unseren Gewinnern:



    Die 25 Belobigungen gingen an: Amela Omerspahić (Bosnien und Herzegowina), Syed Mohib Ali Shah und Syeda Mahnoor Khizar (aus Pakistan), die an die französische Redaktion geschrieben haben, Juri Sawrilow aus Tadschikistan und Aleksej Gatzura aus Belarus, beide Hörer der RRI-Programme auf Russisch, Abdel Karim Ahmad Ali Al-Mabrouk aus Libyen, Abdelilah Boubchir aus Algerien, Mohamad Taher Amri aus Tunesien, Adrian Micallef, Luigi Arianiello, Silvia Spacciante, Alessandra Bedendo und Antonella Zappalà, alle fünf aus Italien, Shan Jinhai, He Xige, Li Xue und Wu Xuan, alle vier aus China, Alexis Rocas Ramírez aus Venezuela, José Luis Corcuera aus Spanien, Iván Alain Quispe Vargas aus Bolivien, Grant Skinner aus Gro‎ßbritannien, Henk Poortvleit aus den Niederlanden, Sunil Dhungana aus Nepal, Nasir Aziz aus Pakistan und Mogire Machuki aus Kenya, die RRI auf Englisch hören.



    Je einen 3. Preis erhielten 20 Hörer oder Internenutzer: Naghmouchi Nouari aus Algerien, Boumechaal Farid, Algerien, Kharifi Abdelhamid aus Marokko, Hubert Smykalla aus Deutschland, Swetlana Schpakowskaja aus Belarus, Ben Amer Laid, Algerien, Mohamed Sayyed Abderahim, Ägypten, Daniela Verdelli und Mario Chiesa, beide aus Italien, Fred Lu, der RRI auf Chinesisch hört, Kang Wenxuan aus China, Vicent Marí Mauricio aus Spanien, Roberto Carlos Álvarez Galloso aus den USA, der an die spanische Redaktion geschrieben hat, Keith A. Simmonds aus Gro‎ßbritannien, Mustapha Oluwatoyin Hassan aus Nigeria, Mike Caden und John Rutledge, beide aus den USA, Rajendra Kumar und Mitul Kansal, beide aus Indien, und Rana Dewan Rafiqul Islam aus Bangladesh, Hörer der RRI-Programme in englischer Sprache.



    Naghmouchi Nouari aus Algerien, argumentierte seine Teilnahme am RRI-Quiz wie folgt:



    Ich bin und werde immer ein treuer Hörer der RRI-Sendungen in französischer Sprache bleiben. Dank Ihrer guten Programme habe ich viel Interessantes über Rumänien erfahren. Ich beteilige mich an diesem Hörer-Quiz mit der Hoffnung, den Gro‎ßen Preis zu gewinnen und auf diese Weise den Landkreis Prahova, die Leute in Ihrem Land, und auch meine Lieblingsredaktion, die französische Redaktion von RRI, kennenzulernen.“



    Hubert Smykalla aus Deutschland schrieb uns kurz, warum er am RRI-Hörerquiz teilgenommen hat:



    Das Interesse an Rumänien, insbesondere Wanderungen in den Karpaten, besteht seit längerem. Auf Ihre Sendung bin ich per Zufall bei einem Download der Programme der Satellitenfernsehsender (Radioprogramme) gesto‎ßen. Weder Ihre Satellitenpräsenz noch Ihr Internetauftritt waren mir vorher bekannt.“



    Je einen 2. Preis erhielten 20 Hörer oder Internetnutzer: Ivana Mihailović aus Serbien, Rodica Iancu aus Rumänien, Wolodimir Gudzenko aus Russland, Bekkai Jamila aus Marokko und Bezazel Ferhat aus Algerien, die RRI auf Französisch hören, Nikolaj Prigoditsch aus Belarus, Tarek Laidi aus Algerien, Abdel Kader Hasan Abdel Kader, aus Ägypten, Fabio Mazzucchelli und Raffaele Ponticelli, beide aus Italien, Liu Xiaofeng und Cui Shaozheng, beide aus China, Miguel Ramón Bauset aus Spanien, Adervall Lima Gómez aus Brasilien, der an die spanische Redaktion geschrieben hat, Mick Edwards und Roger Tidy, beide aus Gro‎ßbritannien, Andrew Naylor und Harold Woering, beide aus den USA, Thein Soe, aus Malaysia und Hamad Kiani, aus Pakistan, die an die englische Redaktion geschrieben haben.



    Unser treuer Hörer Wolodimir Gudzenko aus Russland nannte folgende Gründe für seine Teilnahme am RRI-Preisausschreiben:



    Der Wunsch, mehr über diese schöne Region Rumäniens zu erfahren, und die Hoffnung, die touristischen Attraktionen vom Landkreis Prahova mit eigenen Augen zu sehen, haben mich dazu bewogen, an diesem RRI-Hörerquiz teilzunehmen.“



    Bekkai Jamila aus Marokko schrieb uns:



    Ich bin eine treue RRI-Hörerin und beteiligte mich im Laufe der Jahre an mehreren RRI-Preisausschreiben. Ich habe Ihnen auch diesmal geschrieben, um die Chance zu bekommen, eine Reise nach Rumänien zu gewinnen. Die Teilnahme an ihren Hörerwettbewerben hat mir vor allem ermöglicht, die rumänische Kultur, die Geschichte und die Naturlandschaften Rumäniens besser kennenzulernen. Durch den neuen RRI-Quiz entdeckte ich wunderschöne, aber weniger bekannte Facetten Rumäniens, eines Landes, das mich fasziniert und das ich eines Tages hoffentlich besuchen werde. All das habe ich Ihnen zu verdanken, liebe Rundfunkjournalisten — Sie geben sich viel Mühe, Ihre Sendungen immer interessanter zu machen, sie reicher und vielfältiger zu gestalten, um die Geschmäcker Ihrer zahlreichen Freunde in der ganzen Welt zu treffen. Indem sie die RRI-Sendungen hören, vertiefen die Hörer ihre Kenntnisse über Rumänien, ein schönes, gastfreundliches Land, das seine Tore für alle Besucher offen hält! Ich wünsche Ihnen vom ganzen Herzen viel Erfolg!“




    Bezazel Ferhat aus Algerien schickte uns folgende Botschaft:



    Die Zeit, die ich mit dem Suchen nach den korrekten Antworten für dieses Hörer-Quiz verbrachte, war unvergesslich! Es war eine meiner schönsten Aktivitäten, weil ich sehr viele neue, wichtige Informationen über ihr Land erfahren habe. Daher möchte ich mich beim Sender Radio Rumänien International bedanken, weil er mir die Gelegenheit gab, an diesem Preisausschreiben teilzunehmen, die rumänische Kultur, die rumänische Geschichte und noch viel mehr über Rumänien kennenzulernen. Beeindruckend fand ich sowohl die Schönheit der Naturlandschaft und die Gastfreundlichkeit der Leute im Landkreis Prahova als auch den schnellen wirtschaftlichen und kulturellen Fortschritt in dieser Region.“



    Raffele Ponticelli, aus Italien, schrieb ganz kurz:



    Letzten Sommer war ich in Siebenbürgen zu Besuch; mich beeindruckte vor allem die Gastfreundschaft der Einwohner dieser Gegend. Jetzt wünschte ich mir, auch eine andere Region Rumäniens zu besuchen.“



    Liu Xiaofeng aus China bringt folgende Erklärung:



    Vor mehr als 10 Jahren, als ich Student in Deutschland war, machte ich eine kurze Reise nach Rumänien und besuchte Bukarest. Das allgemeine Stadtbild, die Atmosphäre Bukarests sind mir bis heute in Erinnerung geblieben. Als ich wieder nach Hause zurückgekehrt war, versuchte ich, mehr über Rumänien zu erfahren. Jetzt bin ich Gymnasiallehrer für Erdkunde und ich erzähle oft meinen Schülern über meine kurze Reise nach Rumänien. Ich zeige ihnen die Fotos aus Bukarest und versuche, sie auf Rumänien neugierig zu machen.“



    Mick Edwards aus Gro‎ßbritannien schrieb uns:



    Vor vier Jahren besuchte ich Rumänien zusammen mit meiner Familie. Im ersten Teil unserer Reise fuhren wir von Bukarest nach Braşov, über Ploieşti, Câmpina und Sinaia, und unsere Erinnerungen sind immer noch frisch. Euer Land hat mich verzaubert; ich wurde von den wunderbaren Landschaften tief beeindruckt, und die Freundlichkeit der Leute ist ohne Gleichen! Wir wünschen uns sehr, eines Tages wieder nach Rumänien zu reisen, eure Kultur, eure Bräuche und Traditionen zu entdecken. Deshalb höre ich täglich die RRI-Sendungen — sie erhalten die Erinnerung meiner ausgezeichneten Ferien wach, sie sind informativ, interessant, und auch eine exzellente Tourismus-Förderung.“



    Hamad Kiani aus Pakistan erklärte:



    Schon immer faszinierten mich die osteuropäischen Länder, insbesondere Rumänien. Rumänien bedeutet für mich eine reiche Geschichte und Kultur. Dieser Eindruck hatte sich bereit in meiner Kindheit gebildet, als ich Briefmarken zu sammeln begann. Ich habe noch alte Briefmarken mit dem Stempel der Rumänischen Post und ich warte ungeduldig darauf, jene geschichtsbeladene Regionen mit eigenen Augen zu sehen.“



    Je einen 1. Preis erhielten 8 Hörer oder Internetnutzer: Zoran Vručinić aus Bosnien und Herzegowina, unser rumänischer Hörer Marin Gherman aus Czernowitz, in der Ukraine, Christian Canoen aus Frankreich, Klaus Karusseit aus Schweden, der an die deutsche Redaktion geschrieben hat, Anna Mahjar-Barducci aus Italien, Zhou Fei aus China, David Iurescia aus Argentinien, Muralidhar M. aus Indien.



    Anna Mahjar-Barducci, aus Italien, schrieb uns:



    Ich höre sehr gern die Sendungen von Radio Rumänien International, denn mein Ehemann ist Rumäne. Ich versuche, die rumänische Sprache zu lernen, die ich sehr schön finde, und Ihre Programme helfen mir, auch die Kultur Ihres Landes kennenzulernen. Zusammen mit meiner Tochter veröffentlichte ich auch ein Kinderbuch — es ist die Geschichte eines Mädchens, das in einer italienisch-rumänischen Familie geboren wurde und auf seine Herkunft sehr stolz ist. Ich beteilige mich an diesem Hörer-Quiz, weil ich den Wunsch habe, zusammen mit meiner Tochter den Landkreis Prahova zu besuchen. So könnte meine Tochter ihre zweite Heimat besser kennenlernen.“



    Klaus Karusseit aus Schweden hat interessante Argumente:



    Erstmals möchte ich über die Anziehungskraft reden, die Rumänien auf mich ausübt. Als ich 2005 im Land war, habe ich mir wunderbares Tourismusmaterial verschafft. Wenn man die Burgen, Klöster, Kirchen sieht, glaubt man nicht, dass da auch Krieg war. Also, wie kommt man hin? Es sind 3500 Km. Mit dem Auto ist es nichts. Fliegt man, kommt man nur nach Bukarest. Man will ja auch Siebenbürgen, die Bukowina und die Maramureş sehen. Also muss man sich auf den Gewinn verlassen.“



    Zhou Fei aus China erklärte:



    Ich wünsche mir sehr, ein Glas guten rumänischen Weines zu trinken, einen ‚roten Wein fürs blaue Herz‘ (wie man in Rumänien über Momente der Wehmut sagt) aus dem Kreis Prahova. Einmal sah ich im Fernsehen eine wunderschöne Frau, die einen roten Bordeaux-Wein trank. Schon von den Bildern konnte man einen Schwips bekommen! So dachte ich mir, ich könnte vielleicht auch eines Tages die Gelegenheit haben, einen guten Wein zu probieren. Der Weinberg Dealu Mare, genannt auch ‚Heimat der Rotweine‘, befindet sich im Bogen der Südkarpaten und verfügt über die besten Boden- und Klimabedingungen, ähnlich der französischen Region Bordeaux, die sich auf demselben Breitengrad befindet. Der Wein von Dealu Mare soll dem Bordeaux-Wein sehr ähnlich sein. Als ich hörte, dass bei diesem RRI-Hörequiz Preise vergeben werden, die mit der Region Prahova in Verbindung stehen, wurde ich sehr daran interessiert, in der Hoffnung, dass ich eventuell diesen Rotwein probieren könnte.“




    Unser Hörer Muralidhar M. aus Indien verriet uns:



    In Azuga würde ich liebend gern Skiunterricht mit den besten Skilehrern nehmen, die Rhein-Keller besuchen und den Sekt-Herstellungsprozess entdecken. Um nichts in der Welt würde ich mir eine Sektverkostung entgehen lassen! In einem der Ferienorte vom Prahova-Tal, Sinaia, Buşteni oder Azuga, würde ich Skifahren. In Breaza würde ich eine Spa-Behandlung genie‎ßen, um den Körper und die Seele entspannen zu lassen. Ich würde auch der Obstroute entlang wandern, um die Obstbautradition zu entdecken. In Vălenii de Munte würde ich den hausgebrannten Pflaumenschnaps Tzuika und die hausgemachten Pflaumen- und Apfelmarmeladen probieren. Es wäre mir auch ein Vergnügen, auf der Woiwodenroute auf den Spuren von Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul und Matei Basarab zu gehen, um Momente der rumänischen Geschichte zu entdecken.“




    10 Sonderpreise erhielten folgende Hörer oder Internetnutzer: Ivana Janjić aus Serbien, Wolodimir Kowal aus der Ukraine, Jean-Michel Lacroix aus Frankreich, Philippe Sonnet aus Belgien, Marcel Goerke aus Deutschland, Aleksandr Abramow aus Russland, Idriss Bououdina aus Marokko, Li Ming aus China, Aylton José Cordeiro Gama aus Brasilien, der an die spanische Redaktion geschrieben hat, und Tim Watson aus den USA.



    Wolodimir Kowal aus der Ukraine schrieb uns:



    Durch die Teilnahme an diesem Preisausschreiben konnte ich mehr über die Erdkunde Rumäniens und über verschiedene touristische Routen erfahren. Rumänien ist ein wunderschönes Land, mit einer vielfältigen und reichen Naturlandschaft, mit flei‎ßigen und gastfreundlichen Leuten.“



    Philippe Sonnet aus Belgien ist ein alter Kurzwellenhörerfreund. Er schrieb uns:



    Mit 12 Jahren habe ich meinen ersten Radioempfänger selbst gebastelt und seitdem höre ich regelmä‎ßig Kurzwellensender. Ich höre gern die Sendungen von RRI in französischer Sprache und war immer von der Tatsache beeindruckt, dass die Tradition der französischen Kultur und Sprache in Ihrem Land gepflegt wird. Die Zahl der Länder, die auf Kurzwelle senden, ist in den letzten Jahren sehr gesunken. Mit meiner Teilnahme am Wettbewerb möchte ich meine Unterstützung und mein Interesse für die Programme von RRI ausdrücken. Ich wünsche Ihnen, weiterhin auf den Kurzwellen präsent zu sein. Ihr kultureller Einfluss wird durch diese alten, aber sehr effizienten Mittel weitergeführt. Sie bieten der Phantasie und den Gefühlen mehr Raum.“




    Jean-Michel Lacroix aus Frankreich argumentiert seine Teilnahme am Quiz:



    Ich bin ein Fan der Internetseite von RRI geworden, gleich nachdem ich sie entdeckt habe. 2007 machte ich meine erste Reise nach Rumänien und verliebte mich in Ihr Land. Ich interessiere mich für aktuelle Themen, Geschichte, Geographie, Wirtschaft. Ich bin Mitglied zweier französisch-rumänischer Verbände und es ist sehr interessant. Ich bedanke mich für alle Informationen, die Sie senden, und für die Rumänisch-Lektionen.“




    Marcel Goerke aus Deutschland schrieb uns:



    Als ich von diesem Ausschreiben in Ihren Sendungen gehört habe, stand für mich fest: Da nehme ich wieder dran teil. Meine Überlegungen, wie lange ich nun schon Ihre Sendungen höre, führten zu keinem eindeutigen Ergebnis. Die erste QSL ist aus dem Jahr 1999, also in einem Alter von 16 Jahren fing meine Verbindung mit Ihnen an. Solange also mindestens, das aber nur am Rande, aber nein, dies gehört schon mit zu der Antwort, wieso ich die Sendungen von Ihnen höre. In den Jahren habe ich es schätzen gelernt, über Rumänien mehr zu erfahren, als es durch deutsche Medien möglich gewesen wäre. Dieser Grund führt mich regelmä‎ßig zu Ihren Sendungen (via Satellit) und auf Ihre Homepage und das Facebook-Profil. So erfahre ich mehr über das inzwischen “alte” EU-Mitglied Rumänien, über soziale Probleme im Land, die bei uns oft einseitig dargestellt werden, und Land und Leute. Ja, wieso nehme ich teil? Ich sehe es als kleine Prüfung, mein Wissen über Rumänien kundzutun. Sie sehen, wie viel Wissen aus Ihren Sendungen bei mir als Hörer hängen bleibt, und ich hoffe, dass dies einmal so ausreichend ist, dass ich eine gewonnene Reise mit einem Besuch in Ihrer Redaktion verbinden kann, um so Sie persönlich hinter dem Mikrophon einmal kennenzulernen.“




    Li Ming aus China argumentierte:



    Rumänien ist eines der Länder, in dem Wein von hoher Qualität hergestellt wird, den man überall in der Welt schätzt. Das führte zu einer besonderen Art von kulturellem Tourismus für Weinliebhaber, aber natürlich für alle, die Rumänien besuchen wollen und mit ihren Augen die wunderbaren Weingüter sehen wollen. Dank dieses Preisausschreibens habe ich mehr über die Geschichte und die Kultur des rumänischen Weines gelernt.“




    Wir bedanken uns bei allen Hörern, die unsere Fragen beantwortet und ihre Teilnahme argumentiert haben. Und nun der spannendste Moment, wir werden den gro‎ßen Gewinner des Wettbewerbs nennen:



    Der gro‎ße Gewinner unseres Preisausschreibens ist Juan Antonio Casillas Ascencio aus León, Guanajuato, Mexiko. Er hat einen Aufenthalt mit Vollpension in der Zeitspanne 1.-9. September 2014 im Kreis Prahova gewonnen. Er wird zusammen mit seiner Schwester Alejandra del Carmen Casillas Ascencio nach Rumänien kommen. Wir erwarten beide Anfang September in Rumänien.



    Unser Hauptgewinner argumentierte seine Teilnahme wie folgt:



    Es macht mir Spa‎ß, Radio auf Kurzwelle zu hören. Ich habe von meinem Vater diese schöne Tradition und diese Möglichkeit, neue Orte durch das Hören und die Phantasie kennenzulernen, geerbt. Heute bin ich 24 Jahre alt und bin traurig, weil viele Radiosender nicht mehr auf Kurzwellen ausstrahlen. Deshalb bin ich ein treuer Hörer von RRI. Der Empfang ist sehr gut und der Inhalt der Sendungen in Spanisch ist fabelhaft. Obwohl ich die Möglichkeit habe, die Sendung im Internet zu verfolgen, liebe ich es eher, Radio zu hören und dafür meinen alten Radioapparat zu benutzen. Es ist sehr interessant, die Programme der Länder zu hören, die nach Lateinamerika senden und ihre Kultur durch die spanische Sprache bekanntmachen wollen. Ich wollte, dass mein Traum Wirklichkeit wird, ich wünschte mir sehr, das Land des Radiosenders, dessen Sendungen ich täglich höre, zu besuchen, die Redakteure zu umarmen und meine Freude und Dankbarkeit für die Sendungen, die RRI für uns Mexikaner ausstrahlt, auszudrücken. Wir haben dadurch den Anlass, sehr viel über Rumänien zu erfahren.“




    Die Preise und die Sonderpreise werden in den kommenden Wochen per Post zugeschickt. Wir bitten Sie, uns den Empfang durch einen Brief, Fax oder eine E-Mail zu bestätigen. Eine weitere Bitte wäre, uns zu beschreiben, was in den Päckchen enthalten war. Wir bedanken uns nochmals und laden Sie ein, weiterhin an unseren Preisausschreiben teilzunehmen.



    (Deutsch von Daniela Cîrjan & Dora Mihălcescu)



    Audiobeitrag hören:



  • Câştigătorii concursului “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”

    Câştigătorii concursului “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”

    Dragi prieteni, Radio România Internaţional v-a invitat până la 15 martie 2014, data poştei, să participaţi la un concurs de cultură generală cu titlul “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’ ”. Concursul a fost dedicat judeţului Prahova şi a fost inspirat de programele de promovare turistică Drumul fructelor”, Drumul vinului” şi Drumul voievozilor”, derulate de Consiliul Judeţean Prahova.



    Concursul v-a trezit interesul şi am primit 606 răspunsuri corecte! Vă mulţumim şi vă invităm să participaţi şi cu alte ocazii la concursurile RRI.



    Marele Premiu va fi un sejur de 9 zile (opt nopţi), cu pensiune completă, pentru două persoane, în perioada 1-9 septembrie 2014, în judeţul Prahova, pentru a străbate traseele turistice care au inspirat acest concurs, dar şi pentru a vizita alte atracţii culturale, turistice, istorice ale zonei.



    Concursul a fost sponsorizat de Hotel Cautis, din Azuga, şi de SC Elena Cabana Vârful Ciucaş SRL. Partenerii concursului sunt Consiliul Judeţean Prahova şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Prahova.



    Din emisiunile noastre, de pe site-ul RRI, dar şi de pe profilurile Facebook şi Twitter aţi putut afla răspunsurile la întrebările cu care v-am provocat să ne scrieţi.



    Concursul s-a încheiat la 15 martie. Până să aflaţi cine sunt câştigătorii vă reamintim întrebările la care v-am invitat să răspundeţi:



    – Ce programe de promovare turistică se derulează în judeţul Prahova? Răspuns corect: Drumul fructelor”, Drumul vinului” şi Drumul voievozilor”.


    – Care este reşedinţa judeţului Prahova? Răspuns corect: Municipiul Ploieşti.


    – Cu ce regiune viticolă celebră din Europa se aseamănă Podgoria Dealu Mare? Răspuns corect: regiunea Bordeaux, din Franţa.


    – Care sunt resursele naturale principale ale judeţului Prahova? Răspuns corect: Cele mai importante resurse sunt hidrocarburile şi minereurile nemetalifere. Principalele resurse naturale sunt: tiţei şi gaze naturale, lignit, ghips, calcar, gresii şi conglomerate, argile, ape minerale.



    Acum putem derula lista câştigătorilor.


    Cele 25 de Menţiuni au revenit ascultătorilor sau utilizatorilor de Internet: Amela Omerspahic, Bosnia şi Herţegovina, Syed Mohib Ali Shah şi Syeda Mahnoor Khizar, din Pakistan, ambii au răspuns Secţiei Franceze, Iuri Savrilov, din Tadjikistan, şi Alexei Gatzura, din Belarus, ambii ascultători ai emisiunilor RRI în rusă, Abdel Karim Ahmad Ali Al-Mabrouk, Libia, Abdelilah Boubchir, Algeria, Mohamad Taher Amri, Tunisia, Adrian Micallef, Luigi Arianiello, Silvia Spacciante, Alessandra Bedendo şi Antonella Zappalà, toţi 5 din Italia, Shan Jinhai, He Xige, Li Xue şi Wu Xuan, toţi 4 din China, Alexis Rocas Ramírez, Venezuela, José Luis Corcuera, Spania, Iván Alain Quispe Vargas, Bolivia, Grant Skinner, Marea Britanie, Henk Poortvleit, Olanda, Sunil Dhungana, din Nepal, Nasir Aziz, Pakistan, şi Mogire Machuki, Kenya, ultimii 4 fiind cu toţii ascultători ai Secţiei Engleze.



    Cele 20 de Premii III au revenit ascultătorilor sau userilor: Naghmouchi Nouari, din Algeria, Boumechaal Farid, Algeria, Kharifi Abdelhamid, din Maroc, toţi 3 ascultători ai programelor în franceză, Hubert Smykalla, Germania, Svetlana Shpakovskaya, din Belarus, ascultătoare a emisiunilor RRI în rusă, Ben Amer Laid, Algeria, Mohamed Sayyed Abderahim, Egipt, Daniela Verdelli şi Mario Chiesa, ambii din Italia, Fred Lu, ascultător ale programelor noastre în chineză, Kang Wenxuan, din China, Vicent Marí Mauricio, Spania, Roberto Carlos Álvarez Galloso, din SUA, care a scris Secţiei Spaniole, Keith A. Simmonds, Marea Britanie, Mustapha Oluwatoyin Hassan, Nigeria, ascultător al emisiunilor în engleză, Mike Caden şi John Rutledge, ambii din SUA, Rajendra Kumar şi Mitul Kansal, ambii din India, şi Rana Dewan Rafiqul Islam, Bangladesh, ascultător al programelor în engleză.



    Naghmouchi Nouari, din Algeria, argumenta răspunsul la concursul RRI: “Sunt şi voi rămâne mereu un ascultător fidel al Secţiei Franceze RRI, programele dvs. sunt foarte bune şi graţie lor am aflat multe lucruri despre România. Am participat la concurs în speranţa de a fi unul din marii câştigători şi de a putea cunoaşte judeţul Prahova şi oamenii din ţara dvs. şi de a putea vizita redacţia mea preferată – RRI. “



    Hubert Smykalla, din Germania, a explicat succint de ce a scris: De mai mult timp sunt interesat de România şi de drumeţii în Carpaţi. Am descoperit emisiunile voastre din întâmplare, când îmi descărcam programele unor posturi de radio care emit pe satelit. Până în acel moment nu ştiam nici de transmisia voastră via satelit, nici de pagina voastră de Internet.”



    20 de Premii II au revenit următorilor: Ivana Mihailovic, Serbia, Rodica Iancu, din Bucureşti, România, Volodimir Gudzenko, din Rusia, ascultător al emisiunilor în ucraineană, Bekkai Jamila, din Maroc, şi Bezazel Ferhat, din Algeria, ambii ascultători ai emisiunilor în franceză, Nicolai Prigodici, din Belarus, ascultător al emisiunilor RRI în rusă, Tarek Laidi, Algeria, Abdel Kader Hasan Abdel Kader, Egipt, Fabio Mazzucchelli şi Raffaele Ponticelli, ambii din Italia, Liu Xiaofeng şi Cui Shaozheng, ambii din China, Miguel Ramón Bauset, Spania, Adervall Lima Gómez, Brazilia, care a scris Secţiei Spaniole, Mick Edwards şi Roger Tidy, ambii din Marea Britanie, Andrew Naylor şi Harold Woering, ambii din SUA, Thein Soe, Malaezia şi Hamad Kiani, din Pakistan, care au scris ambii Secţiei Engleze.



    Rodica Iancu, din Bucureşti, explica de ce a participat: “Ascult cu plăcere emisiunile Radio România Internaţional, pentru că are emisiuni bune şi reprezintă România peste hotare. M-a determinat să particip la concurs faptul că am rădăcini în judeţul Prahova şi tare mult mi-ar plăcea să parcurg drumurile promovate de concurs”.



    Vechiul nostru ascultător Volodimir Gudzenko, din Rusia, argumenta: ”Dorinţa de a afla mai multe despre această regiune frumoasă a României şi speranţa de a vedea cu ochii mei atracţiile turistice ale judeţului Prahova m-au determinat să particip la acest concurs organizat de RRI”.



    Bekkai Jamila, din Maroc, ne-a scris: “Sunt o ascultătoare fidelă şi am participat la mai multe concursuri organizate de RRI. Am scris şi de data aceasta pentru a avea şansa de a câştiga o călătorie în România. Participarea la numeroasele dvs. concursuri mi-a permis în primul rând să cunosc mai bine România, cultura ei, istoria şi frumuseţile ei naturale, precum şi gastronomia românească, atât de bogată. Mulţumită acestui nou concurs am descoperit faţete atât de frumoase, dar mai puţin cunoscute ale ţării dvs., care mă fascinează şi pe care sper să o vizitez într-o bună zi. Toate acestea sunt posibile datorită dvs., dragi jurnalişti, care vă daţi silinţa de a ameliora constant conţinutul emisiunilor dvs., atât de bogate şi variate, pentru a satisface gusturile numeroşilor ascultători din lumea întreagă. Ascultând emisiunile dvs., aceştia îşi aprofundează cunoştinţele despre România, o ţară frumoasă şi deschisă pentru toţi şi atât de ospitalieră! Vă urez din toata inima să aveţi parte de multe reuşite în viitor”.



    Bezazel Ferhat, din Algeria, ne-a transmis următorul mesaj: “Momentele pe care le-am petrecut căutând răspunsurile corecte la acest concurs au fost de neuitat. A fost una dintre cele mai frumoase activităţi pe care le-am avut, pentru că am aflat atât de multe informaţii noi şi importante. Deci sunt mândru să pot mulţumi RRI pentru că mi-a dat ocazia să particip la un astfel de concurs şi să cunosc mai bine cultura română, istoria şi tot ce ţine de civilizaţia română. Am fost impresionat de frumuseţea peisajelor şi de amabilitatea oamenilor din regiunea Prahova, dar şi de progresul economic şi cultural atât de rapid al zonei”.



    Nicolai Prigodici, din Belarus, a argumentat: “La emisiunile RRI cel mai mult apreciez individualitatea şi expresivitatea. Colectivul dvs. face un lucru extrem de bun, stabilind în acelaşi timp o punte a prieteniei şi păcii cu mulţi ascultători din diverse ţări ale lumii. În principiu toate emisiunile dvs. sunt extrem de interesante, variate şi foarte credibile, dar şi foarte accesibile publicului larg, fiecărui ascultător în parte. Și pentru asta vreau să vă transmit numai cuvinte de mulţumire şi apreciere. În primul rând RRI se diferenţiază de toate celelalte posturi internaţionale prin vocile atât de vii şi expresive ale redactorilor, prin fermecătoarea muzică populară, pe care am îndrăgit-o foarte tare. Eu asociez România de numele marelui Eminescu, al lui Brâncuşi şi Enescu, despre care am aflat amănunte numai mulţumită concursurilor RRI. Fără ezitare pot spune că aceste concursuri apropie popoarele, iar prietenia în acest caz nu cunoaşte graniţe. Concursurile dvs. sunt un minunat pod al prieteniei, al bunătăţii şi al înţelegerii reciproce la cele mai nebănuite distanţe, apropiind oamenii ca un credincios mesager. Aşa mi-a devenit şi mie România o ţară apropiată. Prin intermediul undelor RRI, România şi-a găsit în inima mea un loc de neegalat”.



    Raffaele Ponticelli, din Italia, scria succint: “Vara trecută am vizitat Transilvania şi am rămas impresionat mai ales de ospitalitatea locuitorilor săi. Acum mi-aş dori să vizitez şi o altă regiune din România”.



    Liu Xiaofeng, din China, ne explica: Cu mai mult de zece ani în urmă, pe când studiam în Germania, am trecut şi prin Bucureşti. Imaginile de acolo, atmosfera oraşului mi-au rămas vii în memorie, până astăzi. După ce m-am întors acasă am continuat să mă interesez de România. Acum, când sunt profesor de geografie la liceu, deseori le povestesc elevilor despre scurta mea călătorie în Romania, le arăt fotografiile pe care le-am făcut, încercând să le trezesc şi lor interesul pentru România”.



    Mick Edwards, din Marea Britanie, ne-a scris: “Am vizitat România, împreună cu familia mea, acum patru ani. În prima parte a sejurului am călătorit de la Bucureşti la Braşov, trecând prin Ploieşti, Câmpina şi Sinaia, iar amintirile sunt proaspete încă. Țara voastră m-a captivat şi m-a încântat în egală măsură. M-au impresionat în special peisajele superbe, cu sătucuri pitoreşti, iar căldura oamenilor n-are egal. Ne dorim să ne întoarcem într-o zi, să descoperim cultura şi obiceiurile voastre. De aceea ascult programele voastre zilnic, pentru că îmi păstrează încă vii amintirile unei vacanţe minunate, sunt informative, interesante şi reprezintă o modalitate excelentă de promovare turistică.”



    Hamad Kiani, din Pakistan, afirma: “Întotdeauna am fost fascinat de ţările est-europene, mai ales de România. Pentru mine, România înseamnă istorie şi o cultură bogată. E o impresie pe care mi-am format-o încă din copilărie, când am început să colecţionez timbre. Mai păstrez încă acele timbre care poartă ştampila Poştei Române şi astept cu nerăbdare să văd acele locuri încărcate de istorie cu ochii mei.”



    Cele 8 Premii I au revenit următorilor ascultători sau internauţi: Zoran Vrucinic, Bosnia şi Herţegovina, conaţionalul nostru Marin Gherman, din Cernăuţi, Ucraina, Christian Canoen, Franţa, Klaus Karusseit, din Suedia, care a scris Secţiei Germane, Anna Mahjar–Barducci, din Italia, Zhou Fei, din China, David Iurescia, din Argentina, Muralidhar M., din India.



    Conaţionalul nostru Marin Gherman, din Ucraina, argumenta răspunsul la concurs: Ascult emisiunile RRI de mai mulţi ani, particip la concursurile organizate de RRI, citesc ştiri şi informaţii interesante pe website-ul www.rri.ro. Urmăresc emisiunile RRI fiindcă ele sunt foarte interesante. Îmi doresc mult să cunosc România. Sunt jurnalist şi vizitarea României mi-ar ajuta să scriu articole mai bune despre români şi societatea românească contemporană”.



    Anna Mahjar–Barducci, din Italia, ne scria: “Urmăresc cu plăcere emisiunile Radio România Internaţional, pentru că soţul meu este român. Încerc să învăţ limba română, pe care o consider foarte frumoasă, iar programele voastre mă ajută să cunosc şi cultura ţării voastre. Împreună cu fiica mea am publicat şi o carte pentru copii, despre povestea unei fetiţe care s-a născut într-o familie italo-română şi care este mândră de originile sale. Particip la acest concurs deoarece mi-ar plăcea foarte mult să vizitez împreună cu fetiţa mea judeţul Prahova, pentru ca ea să îşi poată cunoaşte mai bine cea de-a doua ţară”.



    Klaus Karusseit, din Suedia, argumenta extrem de interesant: Mai întâi vreau să vorbesc despre atracţia pe care o exercită România asupra mea, de când am fost prima dată în ţară, în anul 2005. Cel care vede cetăţile, mănăstirile, bisericile nu poate crede că voi aţi fi putut avea şi războaie. Cum să ajung eu în România? De la mine până la voi sunt 3500 de kilometri, deci nu pot călători cu maşina. De zburat, nu pot să zbor decât spre Bucureşti, dar eu vreau să vizitez Transilvania, Bucovina şi Maramureşul. O altă soluţie ar fi participarea la concursurile voastre.”



    Zhou Fei, din China, explica: ”Tare aş vrea să beau un pahar de vin bun, românesc, vin roşu ‘de inimă albastră’, din Prahova. Cândva, la televizor, am văzut cum o femeie foarte frumoasă degusta vin roşu de Bordeaux. Imaginea aceea însăşi te făcea să te simţi un pic ameţit. Aşa că m-am gândit că poate într-o zi voi avea şi eu ocazia să gust dintr-un vin bun. Podgoriile Dealu Mare, numite şi ‘Țara vinului roşu’, aflate la poalele Carpaţilor, unde solul şi conditiile climaterice sunt asemănătoare cu cele din Bordeaux, ambele zone aflându-se pe aceeaşi latitudine, dau un vin cu calităţi asemănătoare. Văzând că la concurs se acordă premii ce au legătură cu zona Prahova, am devenit extrem de interesat, sperând că voi avea ocazia să gust şi eu din acest vin”.



    Ascultătorul nostru Muralidhar M., din India, ne-a transmis: “La Azuga mi-ar plăcea să iau lecţii de schi, de la cei mai buni instructori, să vizitez pivniţele Rhein şi să descopăr întregul proces de fabricare a şampaniei. Și pentru nimic lume n-aş rata o degustare! Aş merge la schi, într-una dintre staţiunile de pe Valea Prahovei: Sinaia, Buşteni sau Azuga. La Breaza mi-ar plăcea să mă bucur de tratamente spa, pentru relaxarea minţii şi a trupului. Aş călători pe ‚Drumul Fructelor’ pentru a descoperi tradiţia cultivării fructelor. La Vălenii de Munte aş savura ţuica de prune, făcută în casă, precum şi gemurile de prune şi mere. Mi-ar plăcea să păşesc pe ‚Drumul Voievozilor’, pe urmele lui Vlad Țepes, Mihai Viteazul şi Matei Basarab, pentru a descopri fărâme de istorie.”



    10 Premii Speciale au revenit următorilor ascultători sau Internet useri: Ivana Janjic, din Serbia, Volodimir Koval, Ucraina, Jean-Michel Lacroix, Franţa, Philippe Sonnet, Belgia, Marcel Goerke, Germania, Aleksandr Abramov, Rusia, Idriss Bououdina, Maroc, Li Ming, China, Aylton José Cordeiro Gama, din Brazilia, care a scris Secţiei Spaniole, şi Tim Watson, SUA.



    Volodimir Koval, din Ucraina, ne-a scris: ”Participând la acest concurs am aflat mai multe despre geografia României şi diferite trasee turistice inedite. România este o ţară foarte frumoasă, cu o natură bogată şi oameni harnici şi primitori”.



    Jean-Michel Lacroix, din Franţa, îşi argumenta răspunsul: ”Sunt pasionat de site-ul RRI de când l-am descoperit. După prima călătorie în România, în 2007, nu mă mai satur de ţara dvs: actualitate, istorie, geografie, economie etc. Fac parte din două asociaţii franco-române, este de-a dreptul pasionant. Vă mulţumesc pentru toate informaţiile pe care ni le transmiteţi şi pentru lecţiile de limba română.”



    Belgianul Philippe Sonnet este un vechi ascultător pe unde scurte. El afirma: “De când am construit primul meu receptor radio, la vârsta de 12 ani, ascult în mod regulat radiourile pe unde scurte. Urmăresc cu multa plăcere emisiunile RRI în limba franceză. Am fost mereu impresionat de faptul că tradiţia cunoaşterii culturii şi limbii franceze a rămas vie în România. In ultimii ani numărul ţărilor care emit pe unde scurte a scăzut simţitor. De aceea, participarea mea la concursul RRI este un mod de a-mi manifesta sprijinul şi interesul pentru programele difuzate din România. Vă doresc să rămâneţi prezenţi pe undele scurte! Fiţi siguri că influenţa voastră culturală se transmite şi prin aceste mijloace, care deşi sunt probabil un pic învechite, sunt totuşi atât de eficiente, deoarece lasă mult mai mult loc imaginaţiei, călătoriei interioare şi emoţiei”.



    Marcel Goerke, Germania, ne-a scris: Când am ascultat pentru prima dată concursul acesta mi-am spus: trebuie să particip din nou! La întrebarea de când vă ascult nu am găsit un răspuns exact. Primul QSL l-am primit în anul 1999, când aveam 16 ani. Deci vă ascult cel mai târziu din anul 1999. În tot acest timp am învăţat să vă apreciez, pentru că îmi oferiţi mai multe informaţii despre România decât aş primi din mass-media germane. Acesta este motivul pentru care ascult cu regularitate emisiunile voastre transmise via sateilt, pagina de Internet şi profilul vostru pe Facebook. Astfel am posibilitatea să aflu mai multe despre vechiul” stat membru UE România, despre problemele sale sociale, care la noi sunt prezentate unilateral şi despre oameni şi locuri. Deci, de ce particip la concurs? Pentru că eu privesc participarea mea drept um mic examen, despre cunoştintele mele legate de România. Dumneavoastră puteţi constata câte cunoştinte am acumulat şi poate, la un moment dat, vor fi suficiente pentru a combina o excursie câştigată la un concurs cu o vizită în redacţie, ca să cunosc personal vocile din spatele micofonului.”



    Li Ming, China, argumenta: ”România este una dintre ţările în care se produce un vin de înaltă calitate, care se bucură de aprecierea amatorilor de pretutindeni, aşa încât s-a creat un tip special de turism cultural, care îi vizează pe cei interesaţi anume de acest vin, dar şi de întreaga ţară, care îşi doresc, aşadar, să viziteze România, să vadă cu ochii lor aceste podgorii minunate. Profitând de acest concurs şi eu vreau să capăt şi mai multe cunoştinţe despre istoria şi cultura vinului din România”.



    Aylton José Cordeiro Gama, din Brazilia, explica pe larg de ce a participat: “Îmi place foarte mult să ascult RRI ca să aflu ce se întâmplă în ţara dvs. În plus, doresc să cunosc limba şi cultura română. Sunt profesor şi predau, de mulţi ani, limbile portugheză, spaniolă şi engleză într-un institut federal din Brazilia. Mai cunosc limbile franceză, italiană şi esperanto, precum şi, în măsură mai mică, latina şi germana. În anii ‘80 ascultam RRI pe unde scurte în portugheză. Astăzi ascult zilnic pe Internet emisiunile în spaniolă şi italiană. Când am mai mult timp, la sfârşit de săptămână, ascult şi emisiunile în engleză, franceză şi germană. Străbunicii mei erau portughezi, îmi place foarte mult să merg la ţară, la localităţile de pe coastă, să-mi petrec timpul în mijlocul naturii. Aşa că mi-aş dori foarte mult să cunosc România, să călătoresc şi să cunosc cât mai bine această frumoasă ţară latină, în special zona Prahovei.”



    Mulţumim tuturor celor care ne-au răspuns la întrebări şi care au argumentat ce i-a convins să participe. Şi acum, momentul cel mai aşteptat.



    A participat la concurs, a răspuns corect şi a câştigat un sejur cu pensiune completă în perioada 1-9 septembrie 2014, în judeţul Prahova … Juan Antonio Casillas Ascencio, din León, Guanajuato, Mexic. El va veni în România însoţi de sora sa, Alejandra del Carmen Casillas Ascencio. Felicitări şi vă aşteptăm la începutul lunii septembrie!



    Marele câştigător îşi argumenta astfel participarea la concurs: Îmi place foarte mult să ascult radio pe unde scurte, încă de când eram mic am moştenit de la tatăl meu această frumoasă tradiţie şi modalitate de a cunoaşte locuri noi prin intermediul ascultării şi imaginaţiei. Acum am 24 de ani şi observ cu tristeţe cum multe posturi de radio care înainte transmiteau pe unde scurte au renunţat s-o mai facă. E motivul pentru care sunt ascultător fidel al RRI; semnalul se aude foarte bine şi, în plus, conţinutul programelor dv. în spaniolă este fabulos. Deşi am posibilitatea de a recurge la Internet pentru a asculta programele posturilor de radio, continui să-mi folosesc radioul pe unde scurte şi mă emoţionează să ascult programele ţărilor interesante, cum este cazul României, care se adresează ţărilor din America Latină şi doresc să-şi facă cunoscută cultura prin intermediul limbii spaniole. Am dorit să particip în acest concurs deoarece aş vrea să-mi realizez visul de a călca pe pământul ţării unde se află acel post de radio pe care îl ascult zilnic, să o cunosc, să vă îmbrăţişez şi să-mi exprim bucuria şi recunoştinţa pentru programele pe care RRI le transmite pentru noi, mexicanii, şi din care învăţăm zi de zi atîtea lucruri despre România.”



    Premiile şi menţiunile vor fi expediate în următoarele câteva săptămâni prin poştă şi vă rugăm să ne confirmaţi, într-o scrisoare, într-un fax sau într-un e-mail atât primirea, cât şi conţinutul! Vă mulţumim, din nou, pentru că v-aţi încercat şansele şi ne-aţi răspuns la concursul consacrat judeţului Prahova. Vă invităm să participaţi în număr cât mai mare şi la următoarele noastre concursuri!

  • Concursul RRI dedicat judeţului Prahova, la final

    Concursul RRI dedicat judeţului Prahova, la final

    Concursul cu premii, cu titlul De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”, dedicat judeţului Prahova, din sudul României, se apropie de final. Urmează o recapitulare a principalelor atracţii atracţii culturale, turistice şi istorice pe care le puteţi găsi în acest judeţ, considerat printre cele mai bogate şi mai dezvoltate din România. Veţi afla, ca de obicei, şi răspunsurile întrebărilor de concurs, pe care le aşteptăm până la 15 martie 2014, data poştei.



    Începem cu Drumul Voievozilor”. Acesta este un traseu de promovare a obiectivelor istorice din judeţul Prahova. Anca Baciu, secretar general Asociaţia pentru promovarea şi dezvoltarea turismului Prahova, ne invită la o călătorie inedită, în timp: Drumul voievozilor este un drum turistic, pentru iubitorii de istorie şi artă. Aici turiştii pot vedea urme ale istoriei din zona Munteniei, în zona Prahova, urme ale existenţei umane în aceste teritorii, urme ale domnitorilor Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Matei Basarab. Aici se pot găsi ruine ale bisericilor întemeiate de aceşti domnitori, palate, diverse monumente de arhitectură.”



    Pe acest traseu se află şi Măneciu, a doua comună ca suprafaţă din judeţul Prahova. Mihail Barbu, viceprimar, ne-a vorbit despre frumuseţea, dar şi despre potenţialul turistic al zonei: În această zonă există un vechi drum roman. De asemenea, sunt drumurile pe unde au trecut Mihai Viteazu şi toţi domnitorii ţării. E un loc încărcat de istorie. Mănăstirile sunt o dovadă a trecutului nostru bogat. Acestea sunt ctitorite de români ardeleni. Una este ctitorită de o domniţă bogată, rămasă văduvă care a venit din Ardeal şi a găsit acea frumoasă zonă. Acolo a ridicat o mănăstire de măicuţe, Mănăstirea Suzana. Există şi o mănăstire de călugări, la Cheia, ctitorită de către fugari din Ardeal, după care domnitori mai recenţi ai României au înzestrat-o cu terenuri, ca să se poată dezvolta. În jurul acelei mănăstiri a apărut staţiunea Cheia. Staţiunea dispune de 40-50 de pensiuni, de 3 hoteluri şi de 3 cabane la înălţime. Principalele obiective sunt turismul de altitudine, drumeţia montană, în zona munţilor Ciucaş, Zăganu, Grohotiş. Să nu uităm de pitorescul şi frumuseţea locurilor, ideale pentru relaxare.”



    Mănăstirea Suzana este situată pe Valea Teleajenului, în nord-estul judeţului Prahova, în Subcarpaţii de Curbură. Aşadar, o zonă montană de o frumuseţe deosebită. Maica Teofana Popescu, stareţa mănăstirii, ne vorbeşte despre un obiectiv pe care n-ar trebui să-l rataţi: Pictura este în stil neoclasic, iar sfinţii sunt reprezentaţi foarte mari. Biserica este foarte lată, luminoasă, ferestrele sunt generoase, iar scenele sunt rare. Patru sfinţi cuprinde naosul şi pronaosul, iar pe peretele de vest sun reprezentate trei scene. Catapeteasma este de la sfârşitul secolului al XIX-lea, împodobită cu icoane de început de secol XIX şi cu icoane noi. Icoanele care s-au degradat au fost înlocuite cu icoane în stil neoclasic.”



    Judeţul Prahova, cu reşedinţa la Ploieşti, se numără printre cele mai bogate judeţe din România. Principalele resurse naturale sunt tiţeiul şi gazele naturale, lignitul, ghipsul, calcarul, gresiile şi conglomeratele, argilele şi apele minerale. Însă nu putem să nu amintim şi producţia de viţa de vie. Aceasta a stat la baza următorului traseu turistic. Drumul Vinului” străbate podgoriile renumite ale judeţului Prahova şi include popasuri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Veţi afla lucruri inedite. De exemplu, situată pe paralela 45, în condiţii similare cu cele din regiunile Bordeaux sau Toscana, Podgoria Dealu Mare se întinde pe zeci de kilometri. Tot pe acest traseu veţi face cu siguranţă o oprire şi în comuna Valea Călugărească, ale cărei vinuri au fost premiate la nivel naţional şi internaţional. Aici am vorbit cu Vasile Neacşu, primarul localităţii: Comuna Valea Călugărească este una dintre marile comune ale judeţului. Are peste 11.000 de locuitori şi 15 sate. Valea Călugărească este recunoscută prin vinurile negre, mai ales prin soiurile Fetească Neagră şi Cabernet. Datorită solului, vinul este dulce şi aromat. Zona mai este recunoscută şi prin faptul că aici sunt vechile moşii ale călugărilor. De aici provine şi numele localităţii. Avem în comună Institutul pentru cercetări pentru viticultură şi vinificaţie. Acesta e renumit în ţară şi în străinătate. Aici se produc butaşi de viţă de vie de diferite calităţi, iar tot aici se combină vinuri, se aleg struguri, se fac anumite categorii de vinuri. Institutul a fost creat în 1957 şi are acum peste 300 de hectare de vie.”



    Turiştii care pornesc pe Drumul Fructelor descoperă lumea rurală, sărbătorile şi obiceiurile locului şi învaţă despre arta meşteşugarilor, despre dealurile şi livezile prahovene. Andrei Nicolae, Consilier în cadrul Consiliului local Vălenii de Munte, ne explică importanţa pe care prahovenii o dau cultivării fructelor. Spre deosebire de celelalte două proiecte, Drumul fructelor leagă între ele acele localităţi cu tradiţie în culesul, prelucrarea fructelor şi a dulceţurilor şi a băuturilor care rezultă din acestea. La Vălenii de Munte există şi un festival tradiţional al ţuicii, la sfârşitul lunii octombrie, în fiecare an, unde culegătorii de fructe, producătorii de dulceţuri şi de ţuică se adună şi îşi promovează şi îşi comercializează produsele lor tradiţionale. Pe lângă acesta, celelalte localităţi din zonă au fiecare un specific, un festival al munţilor, un festival al bujorului de munte, toate legate de meşteşugurile tradiţionale de pe Valea Teleajănului şi de pe acest drum al fructelor.”



    Iată câte evenimente la care puteţi participa cunoscând în acelaşi timp acest colţ de Românie! Şi nu uitaţi! Dacă norocul vă va surânde puteţi fi chiar dvs. câştigătorul marelui premiu al concursului nostru: un sejur de 9 zile, cu pensiune completă, pentru două persoane, în perioada 1-9 septembrie 2014. Succes!


  • Cheia -concurs Prahova

    Cheia -concurs Prahova

    Astăzi continuăm vizitele din cadrul concursului cu premii de la RRI, cu titlul “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”. Concursul este dedicat judeţului Prahova, din sudul României, cu reşedinţa la Ploieşti. Lăsăm pentru moment deja cunoscutele staţiuni de pe Valea Prahovei, ne îndepărtăm de drumurile fructelor, vinului sau voievozilor şi descoperim un loc mai puţin cunoscut, dar nu mai puţin valoros: comuna Măneciu şi staţiunea Cheia, de aici.



    Ne-am oprit în drumul nostru la Primăria comunei Măneciu, judeţul Prahova, parteneri ai noştri în organizarea concursului RRI. Aici am vorbit cu Mihail Barbu, viceprimar al comunei Măneciu, care ne-a prezentat câteva repere de aici: Comuna Măneciu e cea mai mare comună din judeţul Prahova, cea mai nordică comună din jud Prahova, aflată pe meridianul 25, la 120 km nord de Bucureşti. Comuna se găseşte în Valea superioară a Teleajenului. Avem pe teritoriul ei cel mai mare baraj de anrocamente din ţară, barajul de acumulare Măneciu, frumuseţi turistice cum ar fi staţiunea Cheia, noi fiind singura comună cu staţiune din judeţ. O staţiune foarte frumoasă, aflată pe DN1A, la distanţă aproape egală de Ploieşti şi Braşov.”



    Şi pentru că din cele mai vechi timpuri în România s-au construit biserici şi mănăstiri, la Măneciu ne aşteaptă două astfel de obiective turistice. Revine cu detalii Mihail Barbu, viceprimar al comunei Măneciu: Mănăstirile sunt ctitorite de români ardeleni, una este ctitorită de o domniţă văduvă care a venit din Ardeal şi a găsit acea frumoasă zonă de la Mănăstirea Suzana, pe care s-a şi aşezat, creând mănăstirea Suzana, o mănăstire de măicuţe. Există şi o mănăstire de călugări, la Cheia, ctitorită de către fugari din Ardeal, după care domnitori mai recenţi ai României au înzestrat-o cu terenuri, ca să se poată dezvolta. În jurul acelei mănăstiri a apărut staţiunea Cheia.”



    Mănăstirea Suzana se înfăţişează, la prima vedere, ca o cetate fortificată, cu ziduri puternice. Odată intrat, descoperi frumuseţea fie a cadrului natural, fie cea a sufletelor veşnic purtătoare de doliu – cele 44 de monahii, continuatoarele unei tradiţii de secole. Cadrul natural montan dominat de păduri de fag nesfârşite dă ocazia pelerinului să descopere un loc de poveste, cu amintiri, istorie şi spiritualitate.



    Care este oferta turistică de la Cheia am aflat tot de la Mihail Barbu: “Staţiunea dispune de 40-50 de pensiuni, de 3 hoteluri şi de 3 cabane la înălţime. Staţiunea are ca principale obiective turismul de altitudine, drumeţia montană, în zona munţilor Ciucaş, Zăganu, Grohotiş. Are apoi turismul acesta ecumenic şi să nu uităm de fumuseţea locurilor, pentru relaxare, într-un aer curat. Există şi o legendă că ar fi zona cea mai încărcată cu bioenergie şi energie pozitivă, lucruri pe care nu le pot certifica. Vă aştept cu drag la Măneciu. Avem cea mai frumoasă ţară şi noi, cea mai frumoasă localitate şi vă invit cu drag s-o vedeţi.”



    Tot la Cheia, pentru iubitorii înălţimilor, a fost ridicată, într-un frumos decor montan, în apropierea vârfului Ciucaş, cabana cu acelaşi nume: Cabana Vârful Ciucaş. Gazdă primitoare, Gheorghe Alexe, ne spune ce găsim aici: Avem condiţii de cazare foarte bune, avem şi gospodărie proprie de animale, aşa că putem hrăni turiştii cu produse naturale. Mi-a plăcut de când mă ştiu lemnul şi am făcut o combinaţie pentru această construcţie ca să fie cu specific pentru zona montană, cu lemn, cu blănuri, să semene a cabană de munte, cu piatră, părţile de iluminat cu roată de căruţă, adică tot ce e frumos natural. Avem acoperire telefonică. Turiştilor le asigurăm transport, urcat, coborât, iarna facem pârtie. Avem bucătărie cu mâncare tradiţională, carne de porc afumată, brânză de burduf, bulz, care sunt specifice zonei.”



    L-am întrebat pe Gheorghe Alexe ce trasee montane ne recomandă aici: “Traseele care pleacă de la Muntele Roşu, ies la Fântâna lui prof. Ioan, urcă pe Valea Berii până la noi la cabană. De aici se poate ajunge pe Pasul Bratocea, pe Vârful Tigăilor, pe Vârful Ciucaş, pe Vama Buzăului, sau se poate reveni prin parcul Zăganului, unde ajunge în Valea Stânii. Noi putem oferi la orice oră transport auto atât către cabană, cât şi pe traseele turistice care pleacă din acest nod.”



    Iar nouă nu ne rămâne decât să vă reamintim că fericiţii câştigători ai concursului RRI vor avea prilejul să fie cazaţi pe acest vârf de munte. Astfel vă invităm să urmăriţi emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Twitter, Pinterest şi Flickr, să răspundeţi corect, în scris, la întrebările de concurs, pentru ca să puteţi câstiga. Concursul durează până pe 15 martie 2014, data poştei. Mai aveţi numai 18 zile pentru a trimite răspunsurile dvs.

  • Volkskunst im Landkreis Prahova

    Volkskunst im Landkreis Prahova

    Der Kreis Prahova ist eine Region, in der ein besonderes kulturelles Erbgut aufbewahrt wird. Die Künstler, die in Prahova leben, versuchen, dem Publikum, das die rumänischen Traditionen liebt, alte spezifische Elemente vorzustellen.



    Larisa Iftode, im Alter von 90 Jahren, wohnt in Urlaţi, einer Stadt in Prahova, und fertigt Masken, die Figuren der rumänischen Folklore darstellen, an. Sie malt auch wunderbare Glasikonen.



    Ich ging durch Bukarest und besuchte alle Galerien und Ausstellungen. Einmal habe ich in einer Galerie eine Glasikone gesehen, die den Heiligen Georg darstellte. Ich war arm und die Ikone schien mir zu teuer. Ich habe gemerkt, dass der Heilige in der Speerspitze einen Fisch hatte. Ich war entsetzt, ich wusste, dass es ein Drache sein musste. Es ging mir durch den Kopf, dass ich eine bessere Darstellung malen konnte. Es vergingen Jahre, bis ich Glasikonen malte. Ich habe mit Masken begonnen. Sie gefallen mir ganz gut und ich kann Ihnen verraten, dass ich hunderte hergestellt habe, dass ich an Ausstellungen teilgenommen und Diplome bekommen habe. Mit 63 Jahren habe ich mich entschieden, auch Glasikonen zu malen. Ich bin nicht in diesem Bereich geschult, keiner hat mir etwas beigebracht. Gott allein hat mir geholfen. Ich habe meine Ikonen in Frankreich, Deutschland, in der Schweiz, Italien und Russland ausgestellt.“




    Irina Mihaela Popovici lebt in Ploieşti und hat als Leidenschaft die authentische Tracht.



    Ich habe mein Talent von meiner Mutter geerbt. Sie war in verschiedenen Bereichen tätig, ich bin aber von den Volkspuppen begeistert. Ich kann in einen so kleinen Gegenstand Elemente der rumänischen Volkstracht hineinbringen. Meine Werke sind besonders für Ausländer, die derartige Miniaturen lieben, gedacht. Ich versuche, so viel wie möglich Stoffe zu verwenden, aus denen die echten Trachten hergestellt sind.“




    Für Irina Mihaela Popovici ist jede Einzelheit wichtig. Wie gesagt versucht die Künstlerin, durch die Puppen Volkstrachten aus verschiedenen Landesgegenden in ganz Europa vorzustellen.



    Ich arbeite mit Trachten aus Siebenbürgen und der Moldau. Hier habe ich Trachten aus Argeş und Vâlcea und Kostüme für die Winterbräuche. Alle Puppen tragen die sogenannten opinci (dt. Opanken). Die Strümpfe sind aus Wolle und wurden handgestrickt. In der Moldau finden wir eine rumänische Weste, ilic genannt, die Tasche, rum. traista, die Fellmütze der Männer und das bestickte Kopftuch der Frauen. Spezifisch für Siebenbürgen sind die Hüte und die Halsketten. Weil es um Miniaturen geht, ist es schwer, die komplette Wintertracht wiederzugeben. Das Puppenhaar ist aus Wolle.“




    Valentin Nicolae lebt in Ploieşti und ist im Zivilleben Feuerwehrmann. Das Feuer als wesentliches Element hat sein ganzes Werk beeinflusst. Valentin Nicolae dazu:



    Mein Werk ist im gotischen mittelalterlichen Stil geschaffen. Die Rohstoffe, mit denen ich arbeite, sind Glas und Holz. Ich verwende Stoffe, die andere wegwerfen. Ich habe mich entschieden, diese in dekorative Gegenstände umzuwandeln. Ich verwende besonders Schwarz und Goldgelb als Farbe. Wenn ich mit Zement arbeite, benutze ich ebenfalls Farbe.“




    Ion Ioniţă stellt Bilder mit Halmen von Getreidepflanzen her; dabei versucht er, die Traditionen des Prahova-Tals wiederzugeben.



    Der Historiker Nicolae Iorga sagte einmal, die Identität einer Nation bedeute nicht nur Identität durch Sprache und Raum. Hinzu kommen die Tradition, die Geschichte, die Gegenwart und die Zukunft, die Bräuche, die Trachten — alle weisen darauf hin, dass wir Rumänen sind. Mir gefallen die rumänischen traditionellen Häuser sehr, sogar jene in der Stadt, die die Tradition mit moderner Städtebauplanung zusammenbringen. Zuerst baute man die Kirche, dann erhob man um sie Ortschaften. Die Dorfkirchen bewahren die Tradition des rumänischen Volkes auf. Es geht um Architektur, Malerei und Tracht. Man stellte die Frage, warum sind die Kirchentüren so niedrig? Weil man in die Kirche nicht stolz, nicht kerzengerade hineingehen muss. Man muss sich bücken, man muss demütig, ehrerbietig sein. All das wollte ich zusammenbringen und mit anderen Menschen teilen.“



    Audiobeitrag hören:




  • Maîtres artisans du département de Prahova

    Maîtres artisans du département de Prahova

    Sis entre Bucarest, la capitale et la province historique de Transylvanie, au pied des Carpates Méridionales, le département de Prahova ne cesse de nous surprendre aussi bien par la beauté des paysages que par la richesse de son patrimoine culturel. Dans ce qui suit, nous allons vous faire la connaissance de plusieurs maîtres artisans qui, par leur art et leur savoir-faire, se battent pour la survie des formes traditionnelles d’artisanat.



    A ses 90 ans, Larisa Iftode de la ville de Urlati passe le plus clair de son temps à réaliser des icônes sur verre et des masques inspirés de l’imaginaire populaire. Sa passion pour l’art dure depuis longtemps : « Tout a commencé lors d’une de mes visites dans les galeries et les expositions de la capitale, Bucarest. C’est alors que j’ai remarqué dans une galerie d’art une icône sur verre représentant Saint Georges. Elle coûtait énormément et moi, à l’époque, j’étais très pauvre. Toutefois, plus que le prix, ce fut le fait de remarquer que un poisson à la place du dragon traditionnel qui m’a profondément contrariée. Et c’est alors que je me suis dit que moi, j’aurais certainement pu faire un meilleur dessin. Des années se sont écoulées depuis, pendant lesquelles j’ai préféré m’occuper des masques. J’en ai fait des centaines, j’ai participé à toute sorte d’expositions et j’ai même décroché des diplômes. Et puis un jour, vers 63 ans, j’ai décidé de m’adonner à la peinture sur verre. Je n’ai jamais pris de cours en ce sens, personne ne m’a appris comment cela se faisait. Mon talent est tout simplement un don divin. J’ai réalisé des tas d’icônes que j’ai présentées aussi en France, Allemagne, Suisse, Italie et Russie ».



    En l’absence de tout cours de spécialité, Larisa Iftode s’est laissé inspirer par la nature et la beauté qui l’ont accompagnée tout au long de sa vie. Une histoire similaire a vécu Irina Mihaela Popovici, artiste plasticienne dilettante de la ville de Ploiesti, passionnée des costumes traditionnels : « Cette passion, je l’ai héritée de ma mère, elle aussi artiste plasticienne. Mais, à la différence d’elle qui se préoccupait des costumes sous plusieurs aspects, moi, j’ai préféré me consacrer aux poupées folkloriques pour mettre en lumière la beauté des costumes roumains. Mes poupées se vendent notamment à l’étranger où il existe pas mal de personnes qui se passionnent pour ces représentations miniatures. Leurs petits costumes stylisés que je créée avec les mêmes matériaux comme dans le cas des costumes originaux me permettent de montrer dans les moindres détails la richesse de nos costumes ».



    La fabrication d’une petite poupée de collection n’est pas chose facile, avoue Mihaela Popovici pour laquelle chaque détail compte si l’on veut que l’Europe tombe sous le charme des costumes folkloriques roumains : « Personnellement, je me suis consacrée notamment aux costumes originaires de Moldavie et Transylvanie. Pourtant, j’en ai fait pas mal inspirés aussi des régions d’Arges et de Valcea. J’ai fabriqué même des tenues traditionnelles pour les fêtes de Noël ou de Pâques. Toutes mes poupées sont chaussées d’opinci, ces chaussures traditionnelles roumaines réalisées en cuir et portent des chaussettes tricotées de laine. Les accessoires tels les petits gilets, les sacs en tissu, les bonnets en laine pour les hommes ou les fichus en lin pour les femmes ne manquent jamais quand il s’agit des costumes de la contrée de Moldavie. Quant à ceux transylvains, eh bien là, je confectionne des chapeaux pour les figurines masculines et des colliers pour celles féminines. Puisqu’il s’agit de miniatures, j’ai du mal à imaginer des costumes complets qui comportent aussi les habits d’hiver. J’ai choisi de vêtir mes poupées de blouses roumaines stylisées décorées selon la tradition de la région d’origine. Les cheveux sont faits en laine et toutes les poupées sont coiffées soit de bonnets, soit de fichus ».



    Valetin Nicolae est un artiste plasticien amateur dont l’œuvre ne passe pas inaperçue. Car, ce sapeur-pompier de Ploiesti a réussi à transposer dans son art la fascination pour le feu en tant qu’élément primordial : « Mes ouvrages renvoient au style gothique, médiéval. Pour l’instant, je ne travaille que le verre et le bois. Pour cela, je fais la collecte des déchets que je transforme par la suite en différents objets décoratifs repeints pour la plupart en noir et jaune d’or ».



    Les objets décoratifs de Valentin Nicolae impressionnent notamment par la multitude des détails en couleurs sombres qui nous font plonger dans la nuit des temps. Et puisque l’on parle d’une période révolue, faisons la connaissances de notre dernier invité du jour, le maître artisan Ion Ionita qui fait des tableaux en pailles collées censées évoquer les coutumes roumains de la contrée de Prahova : « Notre grand historien roumain, Nicolae Iorga, disait que l’identité d’une nation est plus qu’une identité de langue et d’espace. S’y ajoutent les traditions, l’histoire, le passé, le présent et l’avenir, les coutumes, les costumes- autant d’aspects qui nous définissent en tant que Roumains. Moi, j’ai bien aimé les maisons traditionnelles de chez nous, même celles bâties en ville qui savent mêler l’art traditionnel à l’urbanisme. Avant qu’un village ne commence à se former, il faut toujours bâtir une église. Car le village gravite autour d’une sainte demeure. Les églises villageoises conservent les éléments traditionnels d’architecture et de peinture. On s’est souvent posé la question pourquoi les portes de nos églises sont tellement basses . Car pour y entrer, il faut baisser la tête et laisser la vanité dehors. C’est de tout cela que j’ai bien voulu parler dans mon art ».



    Chers amis, c’est ici que prend fin notre itinéraire culturel à travers le département de Prahova. Nous vous remercions de votre attention et vous donnons rendez-vous la semaine prochaine pour de nouvelles informations culturelles. (trad.: Ioana Stancescu)

  • Artişti plastici din Prahova

    Artişti plastici din Prahova

    Judeţul Prahova, care face legătura între regiunea Capitalei şi Transilvania, prin culoarul de trecere prin Carpaţii Meridionali, este un ţinut care adăposteşte un patrimoniu imaterial de excepţie, pe care Radio România Internaţional a încercat să-l surprindă în ipostaze inedite ale meşteşugurilor tradiţionale. Artiştii plastici prahoveni încearcă să readucă în atenţia publicului iubitor de tradiţii româneşti elemente specifice comunităţilor săteşti de odinioară.



    Larisa Iftode are 90 de ani, locuieşte în oraşul prahovean Urlaţi şi realizează măşti din imaginarul popular românesc, dar şi icoane pe sticlă: Mergeam prin Bucureşti şi vizitam toate galeriile, toate expoziţiile. La una din galeriile de artă, am văzut o icoană pe sticlă, care îl înfăţişa pe Sfântul Gheorghe. Eram săracă, iar preţul icoanei mi s-a părut foarte mare. Şi, când am văzut că Sfântul Gheorghe din icoana aceea avea în suliţă un peşte, am rămas contrariată, ştiind că trebuia să apară un balaur în locul peştelui. Am rămas cu ideea că eu aş fi putut face o reprezentare mai frumoasă decât aceea. Au trecut nişte ani până m-am hotărât să încerc să fac icoane pe sticlă. Am început totuşi cu măştile. M-au tentat foarte mult şi am realizat sute de măşti, am participat la expoziţii şi am obţinut diplome. Într-o bună zi, pe la 63 de ani, am hotărât să fac şi icoane. Nu am nicio şcoală în domeniu, nu m-a pregătit nimeni, nu m-a sfătuit nimeni. Pe toate le-am făcut cu har de la Dumnezeu. Am făcut foarte multe icoane şi le-am prezentat în Franţa, Germania, Elveţia, Italia şi Rusia.



    Deşi nu a urmat cursuri de specialitate, pe Larisa Iftode o inspiră natura meleagurilor natale, iar pasiunea pentru frumos, pentru artă, a însoţit-o de-a lungul vieţii. Similară este şi povestea Irinei Mihaela Popovici, artist plastic amator din Ploieşti, pasionată de portul autentic: Moştenesc talentul de la mama mea, tot artist plastic. Ea a activat în diferite domenii, însă eu m-am axat pe păpuşi folclorice, găsind că, într-un lucru mai mic, pot să arăt elemente din costumul popular românesc. Le dedic în special străinătăţii, unde există mulţi amatori de astfel de miniaturi. Prin aceste costume stilizate, arăt cât pot din costumele noastre tradiţionale. În mare măsură, caut să fie materiale cât mai apropiate de costumul adevărat.



    Fiecare detaliu este important pentru Irina Mihaela Popovici atunci când realizează păpuşile de colecţie, cu ajutorul cărora prezintă costumul popular din diferite zone ale României celor din întreaga Europă: M-am axat pe costumele populare moldoveneşti şi ardeleneşti. Le am şi pe cele de aici, din Argeş, dar şi din Vâlcea. Am şi costumele pentru obiceiurile de iarnă, în special pe cele de Sorcovă. Toate păpuşile au opincile româneşti, care se poartă cu ciorapi din lână, împletiţi manual. În portul din regiunea Moldovei sunt nelipsite ilicul, traista, căciula din blană pentru bărbaţi şi marama pentru femei. Pentru Ardeal sunt specifice pălăriile şi mărgelele purtate la gât. Fiind miniaturi, este greu de redat portul complet, cu hainele groase de iarnă. Am ales aşadar să redau iile stilizat, cu toate particularităţile zonale în elementele de decor. Părul păpuşilor este lucrat din lână, poartă căciuli din blană sau marame nu foarte detaliat lucrate la asemenea mici dimensiuni.



    Valentin Nicolae, artist plastic amator din Ploieşti este, de profesie, pompier. Atât atracţia pe care a exercitat-o asupra sa focul, ca element vital, încă din copilărie, cât şi pasiunea pentru artă, au generat un stil artistic aparte în realizarea unor obiecte decorative. Valentin Nicolae: Lucrările mele sunt într-un stil gotic, medieval. Materiile prime sunt, momentan, sicla şi lemnul. Folosesc deşeuri pe care ceilalţi le aruncă, nu se mai folosesc de ele. Eu m-am decis să le transform în obiecte decorative. În principiu, le vopsesc în negru şi auriu. Folosesc şi ciment pe care, de asemenea, îl vopsesc.



    Alcătuite din detalii brute, neşlefuite, într-o cromatică sobră, care însă nu devine ostentativ sumbră, obiectele decorative de inspiraţie medievală ale lui Valentin Nicolae se remarcă prin nota lor distinctă. La fel se întâmplă şi cu creaţia lui Ion Ioniţă, care realizează tablouri din paie de cereale, prin care artistul plastic încearcă să evoce tradiţiile româneşti din zona Prahovei: Nicolae Iorga (n.a. important istoric român) spunea că identitatea unei naţiuni nu înseamnă numai identitatea de limbă şi de spaţiu. Mai sunt şi tradiţia, istoria, trecutul, prezentul şi viitorul, obiceiurile, datinile, portul — toate ne fac să ştim că suntem români. Mi-au plăcut foarte mult casele tradiţionale româneşti, chiar şi cele de la oraş, cele care îmbină foarte bine tradiţia cu urbanismul. Înainte de a fi satul, a fost biserica, pentru că toate aşezările erau construite în jurul acestui lăcaş sfânt. Bisericile din sate păstrează în ele tradiţia poporului român. Este vorba despre arhitectură, pictură şi port. S-a pus problema de ce uşile acestora sunt joase — într-o biserică nu trebuie să intri semeţ, ci să-ţi apleci capul, să păşeşti smerit. Toate acestea am vrut să le pun cumva laolaltă, să-mi amintesc de ele şi să le împărtăşesc şi acelora dornici să le cunoască.



    Ataşament faţă de tradiţie, talent şi multă dăruire pentru arta pe care o practică — probabil cele mai importante atuuri pentru reuşita acestor artişti plastici din judeţul Prahova.

  • La Route des Fruits

    La Route des Fruits

    Nous poursuivons nos randonnées dans le cadre de notre jeu « De la ‘Route du vin’ à la ‘Route des voïvodes’ ». Consacré au comté de Prahova, dans le sud du pays, ce jeu est inspiré des programmes de promotion touristique « La route du vin », « La route des voïvodes » et « La route des fruits » menés par le Conseil départemental.



    Aujourd’hui nous allons donc suivre « La route des fruits », à travers ce département où la culture des arbres fruitiers connaît une longue tradition. Comment est né ce projet ? Notre guide, Mircea Cosma, président du Conseil départemental, explique : « Nous avons pensé enrichir notre offre touristique d’un paquet censé mieux faire connaître le département de Prahova. C’est que la quasi-totalité des trajets touristiques de ce département suivaient un axe nord-sud, longeant les vallées des rivières qui descendent des Carpates vers le Danube. C’est pourquoi nous avons souhaité proposer également des itinéraires qui permettent de parcourir la contrée de l’est à l’ouest, traversant une magnifique zone collinaire. Nous avons donc imaginé un itinéraire débutant à Starchiojd, dans l’est du département et traversant les localités de Vălenii de Munte, Slănic, Câmpina, Breaza, jusqu’à Adunaţi, à la frontière avec le comté de Dâmboviţa. C’est ainsi qu’est née « La Route de fruits ». Cette zone très riche en arbres fruitiers. Et d’ailleurs, le plus important investissement polonais en Roumanie est la grande compagnie de jus de fruits naturels de Vălenii de Munte, qui met en valeur précisément cette importante ressource naturelle de notre département. Alors pourquoi ne pas mettre en valeur cette richesse du point de vue touristique aussi ? »



    Et puisque Vălenii de Munte est le plus important centre de transformation des fruits de la contrée, nous avons invité au micro Andrei Nicolae, membre du conseil de cette localité : « Je commence par vous souhaiter la bienvenue à Vălenii de Munte. Comme vous le savez déjà, « La route des fruits » fait partie d’un projet plus ample. A la différence de la « Route du vin » et de la « Route des voïvodes », la « Route des fruits » relie des localités qui ont une longue tradition dans la culture des arbres fruitiers et dans la fabrication des confitures, des jus de fruits, ainsi que des boissons à base de fruits — dont la fameuse eau-de-vie de prunes. A Vălenii de Munte nous avons d’ailleurs un festival de l’eau-de-vie, organisé fin octobre, qui réunit les producteurs de confitures et d’eau-de-vie. Les autres localités ont chacune sa spécificité et l’on y organise un festival du Rhododendron kotschyi et un festival des montagnes. »



    Au fil du temps, la localité de Văleni de Munte a été tour à tour chef-lieu du comté et puis principale ville du Pays de Teleajen, point de douane, bourg, centre politique de l’unité administrative-territoriale appelée ’’rayon’’ et de la cité culturelle de Teleajen. Valenii de Munte a été aussi la ville de résidence de Nicolae Iorga (1871- 1940, historien, écrivain, critique littéraire, professeur des universités et académicien, journaliste, homme politique et — pas en dernier lieu — premier ministre pendant moins d’un an, entre 1931 et 1932). Une maison musée portant son nom est ouverte au grand public. On peut aussi visiter le Musée ethnographique « La Valée du Teleajen », le Musée des sciences de la nature « La culture du prunier » ou le Musée d’art religieux « La reine Marie ».



    Notre interlocuteur, Andrei Nicolae, conseiller local à Vălenii de Munte, nous parle de la culture du prunier, spécifique de la contrée : « La région de Vălenii de Munte et de la Vallée du Teleajen est renommée pour ses plantations de pruniers de différentes variétés. Les habitants de l’endroit possèdent leurs propres vergers de pruniers et de pommiers, mais c’est la prune qui l’emporte. Les prunes servent de matière première pour la fabrication des confitures ou autres produits dérivés et de l’eau — de — vie. Elles sont également fort appréciées en hiver sous forme de pruneaux. »



    L’automne surtout on peut donc se régaler des confitures, des jus ou de l’eau-de-vie produits par les paysans de la contrée. Andrei Nicolae passe en revue les principales localités figurant sur la « Route des fruits »: « En partant de Adunaţi, Cornu, Brebu, Aluniş, Scorţeni, vous avez, de l’autre côté de la vallée, Vărbilău, Vălenii de Munte, Teişani, Poseşti (très connue pour son eau-de-vie de prunes de Bătrâni) jusqu’aux confins du comté de Buzău. Voilà donc les localités qui s’égrènent sur cette Route des fruits. Les habitants se réunissent chaque année à Vălenii de Munte pour fêter la production de prunes et d’eau-de-vie. Toutes les localités figurant sur cette route des fruits sont marquées par des écriteaux spéciaux. Dans chacune d’elle, il y a aussi des monuments d’art religieux ou laïc à visiter, faciles à repérer grâce aux panneaux indicateurs. »



    Les visiteurs des quatre coins du monde sont attendus dans le département de Prahova. Ils peuvent emprunter «La Route du vin », celle « des voïvodes » de ou celle « des fruits », toutes les trois signalées par des panonceaux. Les touristes originaires des localités jumelées avec Vălenii de Munte s’y rendent nombreux. Andrei Nicolae:


    « Nous recevons des visiteurs du pays et de l’étranger. La localité de Vălenii de Munte est jumelée avec Cimişlia, de République de Moldova. Les touristes viennent donc surtout de Bessarabie, de Serbie, du Banat roumain, notamment à l’occasion des cours de l’Université d’été. Nous nous réjouissons aussi de la visite des touristes venus de Pologne, d’Italie et de France. La ville française d’Eaubonne est elle aussi jumelée avec Vălenii de Munte. Vous êtes les bienvenus à tout moment à Vălenii de Munte, pour découvrir la culture et les traditions authentiques de la Vallée du Teleajen.”



    Quant à nous, chers amis, nous vous invitons à suivre les émissions de RRI, à consulter le site www.rri.ro, nos profils Facebook, Twitter, Pinterest et Flickr et à répondre correctement, par écrit, aux questions de notre jeu-concours. Vos réponses, nous les attendons jusqu’au dernier jour du concours, le 15 mars 2014, le cachet de la poste faisant foi. (trad. Dominique, Mariana Tudose)

  • Drumul fructelor

    Drumul fructelor

    Continuăm vizitele din cadrul concursului cu premii de la RRI, cu titlul “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”. Concursul este dedicat judeţului Prahova, din sudul României, cu reşedinţa la Ploieşti şi este inspirat de programele de promovare turistică Drumul fructelor”, Drumul vinului”, Drumul voievozilor”, derulate de Consiliul Judeţean Prahova.


    Astăzi pornim pe Drumul fructelor”, un traseu de promovare a tradiţiei cultivării fructelor, în judeţul Prahova. Ghid pe acest drum ne este Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, care ne spune cum a venit ideea acestui proiect: Ne-am gândit şi la un pachet de dezvoltare a cunoaşterii turistice a judeţului Prahova. Acest judeţ nu avea decât drumuri nord-sud, că aşa curg văile din Carpaţi spre Dunăre, ne-am gândit să facem nişte drumuri transversale, de la est la vest, urmărind bogăţiile judeţului Prahova. Şi aici, în zona colinară, care pleacă din Starchiojd şi trece prin Vălenii de Munte, Slănic, trece muntele, trece Câmpina, Breaza şi ajunge la Adunaţi, la limita cu judeţul Dâmboviţa, am făcut Drumul fructelor.


    Este o zonă fructiferă bogată, dovadă că şi cel mai mare concern polonez de sucuri naturale, a dezvoltat cea mai mare investiţie polonă în România în oraşul Vălenii de Munte tocmai pentru a valorifica această resursă. Ne-am gândit că dincolo de faptul că valorificăm fructele să facem şi un traseu numit Drumul fructelor, ca cel care vine să poată cunoaşte tot ceea ce se întâmplă cu acest obicei vechi, tradiţional; de când există poporul român, s-au cultivat fructe în zona asta, care e şi propice, zona colinară.”



    Şi pentru că am aflat că Vălenii de Munte este centrul prelucrării fructelor în zonă, l-am invitat la microfon şi pe Andrei Nicolae, Consilier în cadrul Consiliului local Vălenii de Munte: Bine aţi venit la Vălenii de Munte. Proiectul Drumul fructelor face parte dintr-un proiect mai larg al Consiuluilui Judeţean Prahova, alături de Drumul vinului şi Drumul voievozilor. Spre deosebire de celelalte două proiecte, Drumul fructelor leagă între ele acele localităţi cu tradiţie în culesul, prelucrarea fructelor şi a dulceţurilor şi a băuturilor care rezultă din acestea. La Vălenii de Munte există şi un festival tradiţional al ţuicii, la sfârşitul lunii octombrie, în fiecare an, unde culegătorii de fructe, producătorii de dulceţuri şi de ţuică se adună şi îşi promovează şi îşi comercializează produsele lor tradiţionale. Pe lângă acesta, celelalte localităţi din zonă au fiecare un specific, un festival al munţilor, un festival al bujorului de munte, toate legate de meşteşugurile tradiţionale de pe Valea Teleajănului şi de pe acest drum al fructelor. “



    Cu rădăcini vechi istorice, Vălenii de Munte a îndeplinit de-a lungul existenţei sale funcţiile unui oraş: capitală de judeţ, vamă, târg, reşedinţa plaiului Teleajen, centru politic al raionului şi cetăţii de cultură Teleajen. Vălenii de Munte a fost reşedinţa lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care îi poartă numele, care poate fi vizitată. Tot aici pot fi vizitate Muzeul Etnografic “Valea Teleajenului”, Muzeul de ştiinţe Naturale “Cultura Prunului” sau Muzeul de artă religioasă “Regina Maria”.



    Să aflăm care este fructul specific zonei. Din nou Andrei Nicolae, Consilier în cadrul Consiliului local Vălenii de Munte: Zona noastră a Vălenilor şi a Văii Teleajănului este caracterizată de cultura prunului. Aici cresc foarte multe soiuri de prune, cei mai mulţi dintre gospodari au livezi proprii cu prune şi mere de diferite soiuri. Prune pentru gemuri şi dulceţuri, prune pentru ţuică, fructe pentru a fi depozitate şi consumate peste iarnă, dar şi pentru a face rachiul de fructe sau diferite alte produse din fructe. Dar specificul e pruna.”


    În localităţile amplasate pe Drumul fructelor” puteţi vizita şi diferite monumente, dar la vreme de toamnă, în special, vă puteţi bucura de producţia de gemuri, dulceţuri, sucuri sau ţuică a gospodarilor din zonă. L-am rugat pe Andrei Nicolae, Consilier în cadrul Consiliului local Vălenii de Munte, să facă o trecere în revistă a localităţilor celor mai importante străbătute de drumul fructelor: Dacă ne gândim că pornim de la Adunaţi, Cornu, Brebu, Aluniş, Scorţeni, pe cealaltă parte a văii, Vărbilău, Vălenii de Munte, Teişani, Poseşti, care e cunoscut pentru producţia de ţuică de prune de la Bătrâni, şi până la limita cu judeţul Buzău. Acestea sunt localităţile străbătute de Drumul fructelor şi localităţile care prin producătorii lor se strâng an de an la Vălenii de Munte, ca să-şi serbeze această producţie a prunei şi a ţuicii. Fiecare localitate este marcată cu indicatoare speciale pe acest drum şi fiecare localitate are monumentele sale specifice de artă religioasă sau laică, ce pot fi vizitate şi ce pot fi identificate după marcaj.”



    Turişti din întreaga lume sunt aşteptaţi în judeţul Prahova, fie pe Drumul vinului”, pe Drumul voievozilor” sau pe Drumul fructelor”, drumuri marcate prin indicatoare. Prin tradiţie, la Vălenii de Munte vin turişti din zonele cu care Vălenii sunt înfrăţiţi. Revine cu detalii Andrei Nicolae: Turişti primim din întreaga Românie şi de peste hotare, Vălenii de Munte este înfrăţit cu Cimişlia şi avem foarte mulţi vizitatori din Basarabia, din Serbia, din Banatul sârbesc, mai ales cu ocazia cursului Universităţii de vară, dar ne bucurăm şi de vizitatori din Polonia, din Italia şi din Franţa şi dintr-un motiv legat de înfrăţirea noastră cu un oraş din Franţa, Eaubonne. Oricând, cu cea mai mare plăcere vă aşteptăm la Vălenii de Munte, pentru a vă prezenta cultura şi tradiţiile veritabile ale zonei Văii Telejănului.”


    Iar noi, vă invităm să urmăriţi emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Twitter, Pinterest şi Flickr, să răspundeţi corect, în scris, la întrebările de concurs şi puteţi câstiga. Concursul va dura până pe 15 martie 2014, data poştei.

  • „Drumul voievozilor”

    „Drumul voievozilor”

    Continuăm vizitele din cadrul concursului cu premii de la RRI, cu titlul “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”. Concursul este dedicat judeţului Prahova, din sudul României, cu reşedinţa la Ploieşti şi este inspirat de programele de promovare turistică Drumul fructelor”, Drumul vinului”, Drumul voievozilor”, derulate de Consiliul Judeţean Prahova.



    Astăzi pornim pe Drumul voievozilor”, un traseu de promovare a obiectivelor istorice din judeţul Prahova. Ghid pe acest drum ne este Anca Baciu, secretar general Asociaţia pentru promovarea şi dezvoltarea turismului Prahova.



    Drumul voievozilor este un drum turistic, pentru iubitorii de istorie şi artă. Aici turiştii pot vedea urme ale istoriei din zona Munteniei, în zona Prahova, urme ale existenţei umane în aceste teritorii, urme ale domnitorilor Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Matei Basarab. Aici se pot găsi ruine ale bisericilor întemeiate de aceşti domnitori, palate, diverse monumente de arhitectură.”



    Începem vizita noastră în localitatea Floreşti, situată în vestul judeţului Prahova, ocupând o parte din pantele de sud ale Carpaţilor şi care se întinde până în zona de câmpie. Localitatea are adânci rădăcini în istorie. Prin împrejurimi, arheologii au descoperit resturi de ceramică romană şi monede cu chipul împăratului Traian. Ce vizităm aici ne spune Anca Baciu: Unul dintre cele mai importante obiective şi cele mai frumoase este Palatul Micul Trianon de la Floreşti, palatul Cantacuzino, construit de Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis Nababul, adică bogatul, pentru nepoata sa Alice. Palatul a fost construit după modelul Palatului Trianon din Franţa, cu toate cuceririle tehnicii din acea epocă. Din păcate, palatul este afectat de trecerea timpului, dar dacă ajungeţi în Floreşti veţi vedea că domeniul a fost foarte frumos la vremea lui.”



    Proiectul palatului aparţina arhitectului Ion Berindey şi se inspira din arhitectura palatului Micul Trianon, situat în grădina Palatului Versailles din Franţa. Palatul, cunoscut la început ca Palatul Domniţei“, avea la parter 15 încăperi, din care o mare sală de onoare de 70 mp. Palatul este construit din cărămidă şi placat pe exterior cu travertin şi imită ca structură Micul Trianon, fiind construit pe 3 nivele inegale (demisol, parter şi etaj), dar împrumută o parte din elementele faţadei de la Marele Trianon. Cele zece coloane neoclasice ce ritmează faţada palatului de la Floreşti sunt grupate în perechi, cu excepţia extremelor, ca la Marele Trianon, care are însă şaisprezece coloane.



    Pe lângă acest edificiu ridicat în anii 1910-1916, alte obiective ce merită vizitate în zonă sunt: Biserica Adormirea Maicii Domnului Călineşti (1640), Biserica Sf. Treime (1887) — pictată de Gheorghe Tătărăscu şi Conacul Mavros Cantacuzino cu capela (1821-1825).



    Pe Drumul voievozilor” descoperim locuri aproape necunoscute azi, dar care au jucat un rol important în istorie. Anca Baciu: Drumul este proiectat să pornească dinspre Dâmboviţa spre Buzău, pe cursul râului Cricov. În acest moment drumul cuprinde patru localităţi, iar la finalul proiectului vor fi optsprezece. Acum se pot vizita obiective în Filipeştii de Târg, Filipeştii de pădure, Ariceşti Rahtivani şi Floreşti. Câteva urme se mai găsesc şi în Ploieşti. Aceste tururi se fac în principal individual, în fiecare localitate sunt aceste obiective marcate ca fiind parte din Drumul Voievozilor, sunt obiective din secolul XVIII, în general, dar şi mai vechi, unele chiar din secolul XVI.”.



    Descoperim astfel localităţi ce poartă numele unor boieri români: localitatea Filipeşti aminteşte de familia de boieri Filipescu, Ariceşti-Rahtivani, de familia nobilului Ariceşti.



    Pe unde ne mai poartă paşii Drumul voievozilor” ne spune tot Anca Baciu: În Filipeştii de Pădure se găsesc ruinele conacului lui Matei şi Toma Cantacuzino, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi, finalizată în 1688. În Filipeştii de Târg se pot vizita ruinele vechii poşte, Crucea de Piatră, datând din perioada lui Matei Basarab, moara veche de apă, Conacul Pană Filipescu, biserica Adormirii Maicii Domnului. În Ariceştii Rahtivani se poate vizita biserica Sf.Ilie şi Sf. Nicolae, ruinele bisericii din Peneşti, conacul domniţei Vasilescu, biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril din Nedelea din 1793. De asemenea, se poate vedea o cruce de piatră în parcul şcolii speciale din Nedelea.”



    Proiectul ,,Drumul Voievozilor” este în dezvoltare, iar când va fi finalizat va străbate mai multe localităţi (Ciorani, Drăgăneşti, Gherghiţa, Balta Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Târgşoru Vechi, Ariceştii Rahtivani, Filipeştii de Târg), ieşind spre Târgovişte, în judeţul Dâmboviţa, şi urmând cele mai importante zone în care au fost făcute descoperiri arheologice şi există monumente arhitecturale de interes naţional. Anca Baciu ne lansează o invitaţie: Sunt multe obiective, călătorul trebuie să aibă răbdare să le descopere şi să vadă adevărata frumuseţe a acestor obiective. Vă aşteptăm pe Drumul Voievozilor, ca şi pe celelalte două drumuri turistice Drumul vinului şi Drumul fructelor, vă aşteptăm în Prahova, să vedeţi şi partea istorică a acestor ţinuturi, să vedeţi pe unde a trecut Mihai Viteazul, întemeietorul primei uniri a ţărilor române, care şi-a stabilit şi o tabără temporară la Ploieşti, de unde a pornit să înfăptuiască marea unire din 1600.”



    Iar noi, vă invităm să urmăriţi emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Twitter, Pinterest şi Flickr, să răspundeţi corect, în scris, la întrebările de concurs şi puteţi câstiga. Concursul va dura până pe 15 martie 2014, data poştei.