Radio România Internațional

Tag: premiu

  • Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”

    Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”

    Toma Enache, regizorlu a filmului „Enescu, jupuit di viu” (Enescu, bilitu di yiu), fu tiñisitu, aoa ș-pțânu kiro cu „Premio Cultura” tu arada a unlui evenimentu culturalu andreptu Veneția. Filmlu va s-iasâ tu padi tu Românie tu meslu brumaru 2024 ș-va s-facâ cama di 30 di premieri di galâ tu câsâbadz ditu tutâ vâsilia.

    Regizorlu fu la evenimentul cultural „Leoni, Gattopardi di Sicilia” andreptu la Palazzo Donà dalle Rose. Aestu proiectu fu adratu ș-regizat di Nino Graziano Lucadeadunu cu Contesa Chiara Modica Donà dalle Rose, cu andrupare ali Comisie di Cultură ali Camerâ a Deputațlor ditu Italie ș-a Consiliului Internațional a Dansului UNESCO.

    „Mi hârsescu s-aprokiu Premiul Cultura, unu premiu ți s-da tu unu locu emblematicu – Veneția. Aestâ pricunușteari u ampartu cu maestrul Stefano Nicolao, ațelu ți adră tâcâñli/armatili ditu filmul a nostu. Âlli hâristusescu ali doamnâ Gabriela Dancău, ambasadoarea ali Românie tu Italie, a Prezidentului ali Comisie di Culturâ ditu Camera a Deputațlor a Parlamentului italian, On. Federico Mollicone, ș-organizatorlui a evenimentului, Nino Graziano Luca, deadunu cu familia Donà dalle Rose”, dzâsi regizorlu Toma Enache. Anda âlli si deadi premiulu el fu deadunu cu doilli producători executivi a filmului, Marta Maria Mocanu ș-Elena Enache.

    Publiclu românescu va s-aibâ arastea s-veadâ ti prota oarâ aestu filmu ahurhindalui cu melsu brumaru. „Enescu, jupuit di viu” (Enescu, bilitu di yiu) va s-hibâ scosu tu padi tu arada a cama di 30 di proiecții di galâ tru tutâ vâsilia, ahurhindalui cu 2 di brumaru Iași, dapoaia tu 4 di brumaru București, 5 di brumaru Ploieşti și 6 di brumaru Custanţa.

    Regizorlu Toma Enache dzâsi: „Aestu filmu ari tu naeti sâ scoatâ tu migdani emu genialitatea a compozitorlui George Enescu, emu partea umineascâ a lui. Amu umutea că pritu aestâ producție va s-aduțemu ma aproapea publiclu di geanlu alu Enescu și s-lu adrămu s-hibâ vrutu ași cumu lipseaști. Pi ninga compozitorlu di geniu, easti omlu Enescu, ți publiclu poati s-lu veadâ tu aestu filmu. Amu nâdia că filmul a nost va-lli imiripseascâ niscânțâ oamiñi, lucru ți Enescu vrea s-lu adarâ pritu muzica a lui. Vahi nu mași sâ-lli imiripseascâ, ama sâ-lli adarâ s-lu va ași cumu lipseaști.”

    Filmul s-hârseaști di unâ distribuție ti anami, cu Mircea Dragoman tu rollu al George Enescu ș-Theodora Sandu tu rollu ali Prințesâ Maruca, deadunu cu alțâ actori cunuscuț, cata cumu Cezara Dafinescu, Manuela Hărăbor, Adrian Titieni, Cristian Sofron, Kira Hagi (feata a cunuscutlui agiucâtoru armânu di fotbalu, Gică Hagi), Pavel Ulici, Filip Ristovski, Erica Moldovan, Codrin Dănilă și Constantin Codrescu.

    Tâcâñili suntu adrati di italianlu Stefano Nicolao, iara muzica adunâ operi de-al George Enescu și compoziții orighinali imnati di Sebastian Androne-Nakanishi, ațelu ți amintă „Composer Award” la International Classical Music Awards tu 2022.

    Muzica ditu filmu easti cântatâ di Orchestra Națională ali Franțâ/Galie, cumândârsitâ di Maestrulu Cristian Măcelaru, directoru artisticu a Festivalului George Enescu, ș-di Orchestra Naționalâ Radio ditu Românie, cumândârsitâ di Maestrul Horia Andreescu. Tutnâoarâ, violonistul Alexandru Tomescu adavgâ unâ notâ ahoryea aliștei producții sonori. Ari ș-unu fragmentu muzical orighinal, cântatu di George Enescu la avyiulie ș-Dinu Lipatti la pian.

    Autor: Eugen Cojocariu

    Armănipsearea: Mirela Sima-Biolan

  • Prezidenta Maia Sandu laureatâ a Premiului Timişoara ti axii evropeni

    Prezidenta Maia Sandu laureatâ a Premiului Timişoara ti axii evropeni

    Prezidenta ali Republicâ Moldova, Maia Sandu, apruche sâmbătâ Premiul Timişoara ti axi evropeni, adratu di Municipiul Timişoara ta s-tiñiseascâ personalităţ pricunuscuti pi planu internaţional ți, cu apufuseari, curai ş-creativitati, scotu tu padi ică apărâ axiili evropeni tu Uniunea Evropeanâ, ama ș-nafara a llei.



    Dimarhul ali Timişoarâ, Dominic Fritz, scoasi tu migdani că yinitorlu deadun evropean easti ma fragili ş-ma fuvirsit di cumu fu vârâoarâ, dupâ 1989, iara competiţia anamisa di democraţiili liberali ş-reghimurli autoritari crescu. Maia Sandu s-aleadzi di alanțâ nu maș ca unu lideru vârtosu ti populu a lui, ma ca unu modelu ti miliuni di evropeni ți suntu nafoara ali Moldovâ. Prezidenta Maia Sandu pistipsi tu aspiraţiili evropeni ali Moldovâ atumțea cându mulţâ li luyursea utopiți. Cu para multu lucru, apufuseari, curai ş-cu unâ tiñii cumu aretcu s-vedu tu politicâ, alumtă fârâ dânâseari ta s-adarâ unâ cali evropeanâ ti Moldova, dzâsi Fritz.



    Aprochiu aestu premiu ca unu votu di pisti ti capațitatea ali Republicâ Moldova ş-a cetăţeñlor a llei ta s-ducâ pânâ u soni alumta ti libirtati; unâ alumtâ ndreaptâ, legitimâ ş-di cari easti ananghi ti yinitorlu a nostu ş-a ântreglui continentu. Ți videm aoa, Timişoara, ți videm tu câsâbadzlli evropeñi vrem ş-ti Republica Moldova, dzâsi Maia Sandu. Şefa a statlui moldovean dzâsi că tindearea ali Uniunâ Evropeanâ câtâ Apiritâ easti unâ reparaţíi istoricâ la scarâ largâ. Aestâ reparaţíi nu va s-hibâ canâoarâ acutotalui maca stati cata cum suntu Republica Moldova ică Ucraina armânu nafoarâ a spaţiului comunitaru. Tu añilli dit soni, putumu s-ascâpămu di dependenţa di gazlu arusescu, reorientămu exporturli a noasti câtâ năi pâzări iu s-nâ vindemu lucârli, adrămu năi călliuri apunțâ ș-li andridzemu ațeali ți suntu asparti, li adrămu călliuri ți va nâ leagâ di Uniunea Evropeanâ. Republica Moldova nu mata adarâ ți va Kremlinlu, ama ș-pufiseaști singurâ mira şi s-duți pufisitu câtâ calea a integrarillei evropeanâ, scoasi tu migdani prezidenta ali Republicâ Moldova.



    Maia Sandu scoasi tu migdani că aestu lucru fu pricunuscut di statili ali Uniuni Evropeanâ atumțea cându, tu andreu 2023, ea apufusi că Republica Moldova, deadun cu Ucraina, pot s-anchiseascâ pâzârâpserli di aprucheari ca apartenenţa aților dauâ vâsilii la comunitatea di axii evropeani să-şi aflâ confirmarea istoricâ pritu apruchearea la UE. Ea lâ hâristusi ti andruparea ți vâsilia a llei u apruche ditu partea ali Româníi, unâ andrupari nicondiţionatâ, frăţeascâ.



    Maia Sandu, dzâsi că Federaţia Arusâ deai, tut tut aestu chiro, s-aspargâ arada ș-putearea di Chişinău, cathi oarâ vrândalui s-filiseascâ reghimlu ditu reghionlu transnistrean, ama vâsilia a llei adarâ tutu ți poati ta s-ancheadicâ aesti duchimâseri. Ea dzâsi nica că Republica Moldova că ari nâdia că va s-aibâ andruparea ali Româníi ş-ali comunitati internaţionalâ. Ştim că aestâ primuvearâ Arusia s-da diznău s-aspargâ catastisea dit vâsilíi, scoasi tu migdani Maia Sandu.



    Prezidenta ali Republicâ Moldova fu aprucheatâ, tut sâmbătâ, de Custodili ali Cârunâ di vâsille, Margareta, ş-Prințipili Radu la Castelu Vâsilichescu Săvârşin. Dupâ prândzu, prezidenta ali Republicâ Moldova vizită Parcul Vâsilichescu şi Muzeulu Vâsilichescu a Automobilului deadun cu Taifa Vâsilicheascâ.



    Mi hârsii sâ-lli vedu diznău Majestatea a ljei Margareta, Custodili ali Cârunâ di vâsille ș-Alteța a Llei Vâsilicheascâ Prințipeli Radu, ți mi apruchearâ la Castelu Vâsilichescu Săvârșin, ți easti aproapea di Timișoara. Ași cumu s-fați di arada, avui parti di unâ aștiptari dipiratâ ș-moabeț multu buni ti ligâturlli ti anami anamisa di Republica Moldova ș-România, anyrâpsi prezidenta. Âlli hâristusi ali Majestati a Llei ti vrearea ți u ari ti vâsilia ș-oamiñlli a noșțâ, ama ș-ti andruparea a llei, ți nu duți ma aproapea di yislu a nostu evropean. Apofasea pozitivâ ditu andreu ali Uniuni Evropeanâ, ta s-ahurheascâ pâzârâpserli di aprucheari cu Moldova, s-fați ș-di furnia că Majestatea a Llei Margareta și Mârillea a Lui Vâsilicheascâ Prințipili Radu, promovarâ tu capitalili evropeani nâdiili a moldoveñilor ta s-agiungâ membri aili taifâ evropeani.



    Tu aestâ vizitâ, plantămu ș-unu cupaciu pi aleea a Cupacilor Bitârñi ditu parcul a ciuflicâllei vâsilicheascâ, ca semnu ti suțata streasâ ți u avemu cu Casa Vâsilicheascâ ali Româníi, adâvgă Maia Sandu.


    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima



  • Preşedinta Maia Sandu laureată a Premiului Timişoara pentru valori europene

    Preşedinta Maia Sandu laureată a Premiului Timişoara pentru valori europene

    Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit sâmbătă Premiul Timişoara pentru valori europene, înfiinţat de Municipiul Timişoara pentru a onora personalităţi recunoscute pe plan internaţional care, cu determinare, curaj şi creativitate, promovează sau apără valorile europene în interiorul şi în afara Uniunii Europene.



    Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, a subliniat că viitorul comun european este mai fragil şi mai ameninţat ca niciodată, după 1989, iar competiţia dintre democraţiile liberale şi regimurile autoritare se intensifică. Maia Sandu apare nu doar ca un lider puternic pentru poporul său, ci ca un model pentru milioane de europeni din afară Moldovei. Preşedinta Maia Sandu a crezut în aspiraţiile europene ale Moldovei atunci când mulţi le considerau utopice. Cu o muncă incredibilă, determinare, curaj şi un bun simţ rar întâlnit în politică, luptă cu perseverenţă pentru a contura o cale europeană pentru Moldova, a declarat Fritz.



    Primesc acest premiu ca pe un vot de încredere în capacitatea Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi de a duce până la capăt lupta pentru libertate; o luptă dreaptă, legitimă şi necesară pentru viitorul nostru şi al întregului continent. Ce vedem aici, la Timişoara, ce vedem în oraşele europene vrem şi pentru Republica Moldova, a afirmat Maia Sandu. Şefa statului moldovean a declarat că extinderea Uniunii Europene către Est a reprezentat o reparaţie istorică la scară largă. Această reparaţie nu va fi niciodată completă dacă state precum Republica Moldova sau Ucraina vor rămâne în afara spaţiului comunitar. În ultimii ani, am reuşit să scăpăm de dependenţa de gazul rusesc, am reorientat exporturile noastre către noi pieţe de desfacere, construim şi reparăm drumuri şi poduri care ne leagă de Uniunea Europeană. Republica Moldova nu mai este la cheremul Kremlinului, ci îşi decide singură soarta şi păşeşte hotărât pe calea integrării europene, a subliniat preşedinta Republicii Moldova.



    Maia Sandu a arătat că acest fapt a fost recunoscut de statele Uniunii Europene atunci când, în decembrie 2023, au decis că Republica Moldova, alături de Ucraina, merită să deschidă negocierile de aderare pentru ca apartenenţa celor două ţări la comunitatea de valori europene să îşi găsească confirmarea istorică prin aderarea la UE. Ea a mulţumit pentru sprijinul pe care ţara sa l-a primit din partea României, un sprijin necondiţionat, frăţesc.



    Maia Sandu, a declarat că Federaţia Rusă a încercat, în toată această perioadă, să destabilizeze ordinea şi puterea de la Chişinău, de fiecare dată încercând să folosească regimul din regiunea transnistreană, dar ţara sa întreprinde toate acţiunile de contracarare a acestor tentative. Ea a subliniat că Republica Moldova contează pe sprijinul României şi al comunităţii internaţionale în acest sens. Ştim că în această primăvară Rusia îşi va relua acţiunile de încercare de destabilizare a situaţiei, a arătat Maia Sandu.



    Preşedinta Republicii Moldova a fost primită, tot sâmbătă, de Custodele Coroanei, Margareta, şi Principele Radu la Castelul Regal Săvârşin. După prânz, preşedinta Republicii Moldova a vizitat Parcul Regal şi Muzeul Regal al Automobilului alături de Familia Regală.



    Mi-a părut bine să-i revăd pe Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române și pe Alteța Sa Regală Principele Radu, care m-au găzduit la Castelul Regal Săvârșin, aflat în apropierea Timișoarei. Ca de fiecare dată, am avut parte de o primire călduroasă și discuții foarte bune despre relațiile excelente între Republica Moldova și România, a scris preşedinta. I-am mulțumit Majestății Sale pentru dragostea pe care o are față de țara și oamenii noștri, dar și pentru sprijinul său ferm, care ne aduce și mai aproape de visul nostru european. Decizia pozitivă din decembrie a Uniunii Europene, de a lansa negocierile de aderare cu Moldova, se datorează și faptului că Majestatea Sa Margareta și Alteța Sa Regală Principele Radu, au promovat în capitalele europene aspirațiile moldovenilor de a deveni membri ai familiei europene.



    În cadrul vizitei, am plantat și un stejar pe aleea Stejarilor Bătrâni din parcul domeniului regal, ca semn al prieteniei strânse pe care o avem cu Casa Regală a României, a adăugat Maia Sandu.

  • S-a lansat Premiul Art Movements Foundation pentru desen contemporan

    S-a lansat Premiul Art Movements Foundation pentru desen contemporan

    Art Movements Foundation a deschis apelul pentru participarea la prima ediție a Premiului Art Movements Foundation pentru desen contemporan, în perioada 1 iulie – 15 septembrie 2023.



    Inițiatorii competiției artistice, care se va derula anual, lansează provocarea de participare la apel artiștilor români și străini aflați în orice etapă a carierei artistice, care trăiesc, lucrează sau studiază în România, inclusiv românilor din diaspora, pentru care desenul reprezintă o componentă importantă din practica artistică proprie.



    Un juriu independent, format din personalități ale scenei cultural-artistice românești, va desemna 50-70 de lucrări finaliste și câstigătorii ediției. Prima ediție va fi jurizată de Petru Lucaci — artist, profesor, curator, Președinte UAP din România, Ion Grigorescu — artist reper al ultimelor 5 decenii și simbol al experimentalismului în arta contemporană, Raluca Ilaria Demetrescu — artistă vizuală și curatoare, doctor în arte vizuale, Aurelia Mocanu — critic de artă și jurnalist, Alexandru Rus — colecționar de artă și Radu Pandele — artist muralist.



    Premiul I, în valoare de 2.500 de euro, va fi oferit autoarei/autorului celei mai reprezentative lucrări de desen, care se va apropia cel mai mult de cerințele de valoare și calitate impuse de juriu, 1.500 de euro vor merge către lucrarea clasată pe poziția a doua și 500 de euro cea de pe locul III. Candidații la Premiul Art Movements Foundation pentru desen contemporan vor intra în competiție și pentru Premiul Colecționarului, oferit anul acesta de Alexandru Rus.



    Aplicațiile se acceptă exclusiv online, prin site-ul https://www.artmovements.ro/, până la 15 septembrie 2023. Dosarele eligibile de candidatură vor conține fotografii de calitate a cel mult 3 lucrări de artă de maximum 100×100 cm, realizate pe suport de hârtie, carton, textil — în creion, cărbune, pastel uscat, cerat sau gras, tuș, acuarelă, sanguină, cărbune, cărbune presat, grafit, fetru, markere, estompă, guașă sau tehnică mixtă, alb/negru sau color. Nu se acceptă tehnici digitale, pictură, obiect, instalație, sculptură.



    Prin Premiul Art Movements Foundation pentru desen contemporan, tânăra fundație culturală își propune să ofere o mai mare vizibilitate desenului, disciplină artistică aflată, în continuare, în umbra reginei artelor — pictura — și să contribuie, astfel, la dinamizarea unei piețe de artă care să încurajeze achiziționarea desenului contemporan şi în România.



    Art Movements Foundation va conecta colecționarii și publicul larg cu cele mai reprezentative lucrări de desen prin expoziția AMF — Contemporary Drawing, care va avea loc în toamna acestui an.

  • Distincţie pentru jurnalista Radio România Ruxandra Săraru

    Distincţie pentru jurnalista Radio România Ruxandra Săraru

    Ruxandra Săraru, realizator și membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, a fost distinsă cu premiul de excelență în cadrul Galei LADIES 4TECH din 2023, a doua ediţie a Galei Excelenţelor feminine în Ştiinţă, Tehnologie şi Leadership.



    Gala, care s-a desfășurat sub semnul celebrării femeilor care au reușit să se impună în domeniul tehnologiei și al inovației, și a reunit personalități marcante din lumea afacerilor și a tehnologiei.



    Premiul Excelenţă în Ştiinţă, Tehnologie & Leadership reprezintă o recunoaștere pentru realizările profesionale ale colegei noastre Ruxandra Săraru și o apreciere a dedicării și eforturilor sale de promovare a inovației și excelenței în cadrul industriei media, precum și pentru angajamentul său față de dezvoltarea și promovarea femeilor în domeniul tehnologiei.

  • Jurnal românesc – 23.02.2023

    Jurnal românesc – 23.02.2023

    Guvernul de la Bucureşti a
    adoptat o hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române pentru
    Investiţii şi Comerţ Exterior. Aceasta va asigura urmărirea, coordonarea şi
    controlul aplicării şi respectării reglementărilor din domeniul investiţiilor
    străine directe şi de portofoliu în România, al comerţului exterior şi al
    urmăririi investiţiilor româneşti în străinătate, reprezentând statul român
    atât în plan intern, cât şi extern. De asemenea, noua instituţie va avea ca
    atribuţii iniţierea, elaborarea, promovarea, fundamentarea şi aplicarea
    politicilor şi strategiilor Guvernului în domeniile menţionate, precum şi
    iniţierea şi elaborarea cadrul normativ necesar. Executivul transmite că
    Agenţia Română de Investiţii şi Comerţ Exterior va fi interfaţa principală
    dintre potenţialii investitori şi autorităţile române locale şi centrale, va
    constitui un veritabil punct de legătură pentru investitorii străini şi le va
    oferi asistenţă şi consultanţă pentru implementarea proiectelor de investiţii.
    Guvernul estimează că, anul trecut, investiţiile străine în România au depăşit
    11 miliarde de euro.




    Abrogarea de către
    preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a decretului privind politica externă a
    Federaţiei Ruse din 2012, în baza căruia era recunoscută suveranitatea
    Chişinăului în problema Transnistriei, nu anulează tratatul de bază semnat de
    Republica Moldova şi Rusia în noiembrie 2001, a afirmat ambasadorul moldovean
    la Bucureşti, Victor Chirilă. Acesta a declarat că, în conformitate cu
    articolul 1 al respectivului tratat, Rusia s-a angajat să respecte
    inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială, independenţa
    politică, reglementarea paşnică a diferendelor şi neamestecul în treburile
    interne    . Chirilă a spus că administraţia de la Chişinău a luat notă de
    decizia Kremlinului şi aşteaptă prezentarea unei noi concepţii de politică
    externă a Rusiei, care va fi examinată cu atenţie. Poziţia Republicii
    Moldova cu privire la reglementarea transnistreană rămâne, însă, aceeaşi, axată
    pe reglementarea paşnică, prin mijloace diplomatice şi politice a
    conflictului, a mai spus diplomatul. Acesta a precizat că factorii de
    decizie de la Chişinău vor continua să solicite Federaţiei Ruse respectarea
    angajamentelor sale internaţionale de retragere necondiţionată a militarilor
    staţionaţi ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.




    Expertul în antreprenoriat
    Irina Anghel-Enescu a fost desemnată laureată a Distinguished Fellow Award 2023
    a Eisenhower Fellowships. Românca este prima laureată din Europa Centrală şi de
    Est şi a doua de pe întreg continentul european. Aceasta activează la Said
    Business School din cadrul Universităţii Oxford, este consilier la Harvard
    Innovation Labs, şef al filialei de ţară a Eisenhower Fellowships şi membru al
    Comitetului de nominalizare din România. Consiliul de Administraţie al
    Eisenhower Fellowships arată că Irina Anghel-Enescu a identificat candidaţi
    români remarcabili pentru program şi a transformat România într-una dintre cele
    mai active filiale din reţeaua globală. Totodată, de la începutul invaziei
    Rusiei în Ucraina, a făcut parte dintr-un efort mai amplu al bursierilor
    Eisenhower de a-i sprijini în mod activ pe refugiaţii ucraineni. Premiul 2023
    Distinguished Fellow Award îi va fi înmânat Irinei Anghel-Enescu de
    preşedintele Eisenhower Fellowships, fostul secretar american al Apărării,
    Robert Gates, în cadrul unui dineu care va avea loc pe 17 mai, în Philadelphia.




    Expoziţia de fotografie
    Emoții în stradă, a fotografului Denis Malciu, este deschisă, la 23
    februarie, la reprezentanţa din China a Institutului Cultural Român în ajunul
    sărbătorii de Dragobete. Sunt expuse 56 de fotografii în care este surprins
    sentimentul iubirii la români, manifestat pe stradă, în mijloacele de
    transport în comun, în piețe şi în centrul sau la periferia orașelor
    românești. De asemenea, ICR Beijing organizează proiecţia filmului Prin
    oraș circulă povești de dragoste în regia Carinei-Gabriela Dașoveanu.
    Pelicula a obținut premiul al treilea în secțiunea Cinefondation din cadrul
    Festivalului de Film de la Cannes din 2021 şi premiul pentru cel mai bun film
    la Festivalul CinemaIubit şi la Premiile Gopo de anul trecut. Totodată, a fost
    selectat în Festivalul Internaţional de Film de la Denver, la Festivalul de
    Film Sundance și a înregistrat mii de comentarii și vizualizări pe platforma
    chineză Youku, unde a fost prezentat în noaptea de Anul Nou, ca parte a
    festivalului UCCA Summer Breeze 2022.


  • Jurnalişti Radio România Internaţional, în topul emisiunilor externe în limba spaniolă

    Jurnalişti Radio România Internaţional, în topul emisiunilor externe în limba spaniolă

    Valeriu Radulian, realizator, şi Victoria Sepciu, redactor la Secţia Spaniolă Radio România Internaţional, au fost desemnaţi de către Clubul Radioamatorilor din Brazilia (DX Clube Sem Fronteiras), cei mai buni realizatori de programe (categoriile masculin şi feminin) ai posturilor internaţionale care emit în limba spaniolă pe unde scurte.

    Valeriu Radulian a obţinut locul 1 şi la categoria Cel mai bun program realizat pe teme diverse, pentru programul Vale la pena visitar Rumanía (Merită să vizitați România), iar Victoria Sepciu şi la categoria Cel mai bun program program DX (program specializat pentru radioamatori), pentru Rincón Diexista (Club DX).

    Radio România Internațional a obţinut locul 2 la categoria Cel mai bun post internaţional pe unde scurte în limba spaniolă în anul 2022, iar Victoria Sepciu a obţinut locul 2 la categoria Cel mai bun program de dialog cu ascultătorii pentru Club de Oyentes (Poșta Ascultătorilor).

    Clubul Radioamatorilor din Brazilia a publicat rezultatele sondajului anual de popularitate, realizat în perioada 01.09 – 31.10.2022. Obiectivul sondajului a fost să desemneze cel mai bun post de radio internațional care transmite pe unde scurte în limbile spaniolă şi portugheză, cel mai bun program de dialog cu ascultătorii, cel mai bun program realizat pe teme diverse, cel mai bun realizator de programe, cea mai bună realizatoare de programe și cel mai bun program DX (program specializat pentru radioamatori) .

  • Alina Grigore, premiată la San Sebastian cu marli premiu Burlida di Malămă

    Alina Grigore, premiată la San Sebastian cu marli premiu Burlida di Malămă




    După ţi anlu tricutu amintă marli premiu – Burlida di Malămă – la Festivalul di Film di la San Sebastian (Spania), la recenta ediție a Festivalului Internațional di Film Transilvania (Cluj-Napoca), primul film al regizoarăllei Alina Grigore, “Crai Nou” (Blue Moon) amintă Premiul tră Dibut. “Crai nou/ Blue Moon” easti scris şi regizat di Alina Grigore și îlli ari tru distribuție pe Ioana Chiţu, Mircea Postelnicu, Mircea Silaghi şi Vlad Ivanov. Scenariul a filmului easte inspirat din experiența personală a actrițăllei și regizoarăllei Alina Grigore, cari bănă ună parti ditu ficiurami tru ună hoară ditu giudiţlu Neamț. “Maxus featili nu avea niţi ună șansă s’evolueadzăe, abuzul fizic și psihic la cari era stuhinati di agoiumsi un lucru di aradă tru mediul di la hoară”, spuni Alina Grigore anda ş-aduţi aminti ti atelu kiro. Crai Nou easti pirmitusearea a tinirăllei Irina, cari vrea s’evadiadză ditu ună familie toxică şi nyiseadză s’ducă la studii tru capitală, ama eşueadză, contaminată di prişcăvillea di anvărliga. Trofeul amintat la San Sebastian di “Crai Nou” tiñiseasti un filmu adratu fără păradz di la Centrul Național ali Cinematografie, di ună echipă multu didicată. Zburămu cu Alina Grigore ti premiul amintatu, ti cum putu s’alăxească tru ună pirmituseari cinematografică ună experiență bănată și ti metoda a llei di lucru ţi nu easti di arada di dinăpoia a filmului.


    Alina Grigore: “Bănaiu un kiro la hoară, aveam șapti añi cându fudzii di București s’bănedzu tu ună hoară ditu giudiţlu Neamț și avui un șoc cultural cabaia vărtosu. Fu nica ma șocantu cu cât eram multu ñică și eram nviţată cu altă turlie di comunitate, ași că angrăpsiiu nica di atumtea un jurnalu a lucărloru fapti anvărliga şi angrăpsiiu și ma amănatu, ma mi turnaiu căndu ş-căndu la ateali frăndză. Prota, nu avea un interes a părinților andicra di educația a cilimeañiloru, tră atea că interesul a lor era prota ş-prota s-armănă tru bană, aţea ţi dotu nu easti blamabil. Ama cum prota cilăstăseari eara supraviețuirea, cilimeañilli era ancurajaț s’lucreadză acasă ică s’fugă s’lucreadză tru xeani. Ni aducu aminti di un moment tru cari eu mi duţeamu acasă să-ñi adaru temele, iara soaţa a mea nai ma bună s’duţea acasă și s’acăta cu lucurlu dimi cu săparea, aesta eara tru clasa a I- a ică a II-a, tru anii 90. Ti amărtie, situația nu s-alăxi multu, niţi tora cilimeañilli ditu mediul rural nu suntu acurajaț să-și ducă ninti studiile. Cu inspiratia ditu aţea ţi aveam vidzută, ahurhiiu ma amănatu s’ngrăpsescu aţea carti pi cari voi s-u public și poate va u fac la un moment dat. La filmul aestu lucrai ufilisinda folosing metoda di lucru a școlii di actorie InLight, aesta nsimnânda că lă pripunem actorilor ună idie pi cari u dizvoltăm deapoa deadunu. După ţi angrăpsiiu scenariul fu un lucru multu mari, zburămu și ahăndusimu situațiile și personajele cu actorii, cu directorul di imagine, cu editorul. Și ași ahurhimu s’flămu cari eara motivațiile a personajelor.”



    Ti ansimnă ufilisearea a metodăllei di actorie InLight, metodă cari da și numa a unei școală fondată di Alina Grigore diadunu cu ună parei di artiști, nă spune regizoarea a filmului “Crai Nou”.


    “Ti aduţem noi pritu InLight easti că nă concentrăm pe colaborarea cu actorii și cu alanţă membri a echipăllei. Neise lă dămu curayiu la tuţ ditu echipă să spună cum ved lucărli, şidimu di zbou cu directorul di imagine, cu editorul, aprofundăm scenariul și zburămu ti personaje și situații.


    Ditu vidiala a mea easti un lucru multu captivantu. Scriem fișe di personaje, yinimu cu propuneri, improvizăm, legat di aestă pirmituseari avemu căftată şi aflămu aduteri aminti comune, tema hiinda ligată di familie easti imposibi s’nu aflli lucri comune. Și tută aestă cercetare, tut aestu background îllli agiută multu di multu a actorlui. Easti di mare agiutor atumţea cându ești pe set s-ță aflli lucri comune cu alanţă, s’cunoști motivațiile a partenerului di scenă. Aestu fu un aspect, diapoa avui sinferu ti ţi minduescu și cum exploreadză actorllii a scenariul. Tră mine turlia aesta di lucru colaborativă easti multu importantă. Când s’apriduţi un text mi intereseadză inclusiv ţi mindueaşti apriducătorlu ti textul respectiv, ași că easti evidint că pripunirile actorilor și a membrilor a echipăllei ñi si par multu serti. Añi si pari ma cu hăiri colaborarea tră aţea că tru momentul tru cari îlli alași pi alanţă s’exploreadză, elli agiungu la un nivel multu analtu di creativitate și easti tru hăirea a ta, ca regizor, tini poţ s’ti ufiliseştă di aesta creativitate. Ani, cara ești ma multu turlia di regizor cari maş coordonează, nu ari dipu multă multă comunicari. Dispre asta easti InLight, dispre colaborarea cu ceilalți. Și dacă ai trucredire tru genul acesta di abordare, părerea mea easti că aduci mai multă emoție, mă refer tru special la construcția personajelor.


    Ma multu, ai ună echipă ma hărăcoapă, cari știe că s’poati s’exprima liber avanda maş ndauă limite, dialihea ţi s’li aibă tu isapi. Avea ndauă secvențe tru cari actorllii avură libertate totală, spunu maxus ti ună secvență cu Mircea Postelnicu și Ioana Chițu, ti cari tută lumea spusi că iși ca un dans, ca un tango anamisa di directorul di imagine, regizor și actori. Și, neise, aesta am miraki, ca realizarea unui film s’hibă ca un giocu diadunu.”


    Până la “Crai Nou”, regizoarea Alina Grigore eara cunuscută maxus ca actriţă. Giucă tru ndauă seriale şi tru lungmetrajul “Ilegitim”, regizat di Adrian Sitaru, la cari fu și scenaristă.



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearea: Taşcu Lala

























  • A. Grigore, premiată la San Sebastian cu marele premiu Scoica de Aur și Premiul pentru Debut la TIFF

    A. Grigore, premiată la San Sebastian cu marele premiu Scoica de Aur și Premiul pentru Debut la TIFF

    După ce
    anul trecut a obţinut anul trecut marele premiu – Scoica de Aur – la Festivalul
    de Film de la San Sebastian (Spania), la recenta ediție a Festivalului
    Internațional de Film Transilvania (Cluj-Napoca), primul film al regizoarei
    Alina Grigore, Crai Nou (Blue Moon) a obţinut Premiul pentru Debut. Crai nou/ Blue Moon este scris şi regizat de
    Alina Grigore și îi are în distribuție pe
    Ioana Chiţu, Mircea Postelnicu, Mircea Silaghi şi Vlad Ivanov.
    Scenariul filmului este inspirat din
    experiența personală a actriței și regizoarei Alina Grigore, care și-a trăit o
    parte din copilărie într-un sat din județul Neamț. În special fetele n-aveau
    nici o șansă să evolueze, abuzul fizic și psihic la care erau supuse devenind o
    obișnuință în mediul rural, spune Alina Grigore amintindu-și perioada respectivă.
    Crai Nou este povestea tinerei Irina, care vrea să evadeze dintr-o familie
    toxică şi visează să meargă la studii în capitală, dar eşuează, contaminată de
    violenţa din jur. Trofeul obţinut la San Sebastian de Crai Nou recompensează
    un film făcut fără bani de la Centrul Național al Cinematografiei, de o echipă
    foarte dedicată. Am vorbit cu Alina Grigore despre premiul obținut, despre cum
    a reușit să transforme într-o poveste cinematografică o experiență trăită și
    despre metoda sa de lucru neobişnuită din spatele filmului.

    Alina Grigore: Eu am locuit o perioadă în mediul rural, aveam
    șapte ani când am plecat din București să locuiesc într-un sat din județul
    Neamț și am avut un șoc cultural destul de puternic. A fost cu atât mai șocant
    cu cât eram destul de mică și eram obișnuită cu alt gen de comunitate, așa că
    am scris încă de pe atunci un jurnal al întâmplărilor din jur și am continuat
    să scriu și mai târziu, întorcându-mă din când în când la acele pagini. În
    primul rând, nu exista un interes al părinților față de educația copiilor,
    pentru că interesul lor era în primul rând să supraviețuiască, ceea ce nu este
    deloc blamabil. Dar cum preocuparea principală era supraviețuirea, copiii erau
    încurajați să muncească acasă sau să plece să muncească în străinătate.
    Mi-amintesc de un moment în care eu mă duceam acasă să-mi fac temele, iar
    prietena mea cea mai bună se ducea acasă și urma să se apuce de săpat, asta se
    întâmpla în clasa a I- a sau a II-a, în anii 90. Din
    păcate, situația nu s-a schimbat foarte mult, nici acum copiii din mediul rural
    nu sunt încurajați să-și continue studiile. Inspirându-mă din ce văzusem, am
    început mai târziu să scriu acea carte pe care îmi doresc s-o public și poate o
    s-o fac la un moment dat. La filmul acesta am lucrat folosing metoda de lucru a
    școlii de actorie InLight, aceasta însemnând că le propunem actorilor o idee pe
    care o dezvoltăm după aceea împreună. După ce am scris scenariul a fost o muncă
    foarte susținută, am tot discutat și aprofundat situațiile și personajele cu
    actorii, cu directorul de imagine, cu editorul. Și așa am început să descoperim
    motivațiile personajelor.



    Ce a
    însemnat folosirea metodei de actorie InLight, metodă care dă și numele unei
    școli fondată de Alina Grigore împreună cu o echipă de artiști, ne spune
    regizoarea filmului Crai Nou.

    Ce aducem noi prin InLight este că ne concentrăm pe
    colaborarea cu actorii și cu ceilalți membri ai echipei. Adică îi încurajăm pe
    toți din echipă să spună cum văd lucrurile, stăm de vorbă cu directorul de
    imagine, cu editorul, aprofundăm scenariul și vorbim despre personaje și
    situații.

    Din punctul meu de vedere este o muncă foarte captivantă. Scriem fișe
    de personaje, venim cu propuneri, improvizăm, legat de această poveste am căutat
    și găsit amintiri comune, tema fiind legată de familie este imposibi să nu
    găsești lucruri comune. Și
    toată această cercetare, tot acest background îl ajută foarte mult pe actor.
    Este de mare ajutor atunci când ești pe set să-ți descoperi lucruri comune cu
    ceilalți, să cunoști motivațiile partenerului de scenă. Acesta
    a fost un aspect, apoi m-a interesat ce gândesc și cum explorează actorii
    scenariul. Pentru mine tipul acesta de muncă colaborativă este foarte important.
    Când se traduce un text mă interesează inclusiv ce crede traducătorul despre
    textul respectiv, așa că este evident că propunerile actorilor și ale membrilor
    echipei mi se par foarte prețioase. Mi
    se pare mai eficientă colaborarea pentru că în momentul în care îi lași pe
    ceilalți să exploreze, ei ajung la un nivel foarte înalt de creativitate și
    este în folosul tău, ca regizor, tu te poți folosi de această creativitate. Pe
    când, dacă ești mai degrabă tipul de regizor care doar coordonează, nu există
    prea multă comunicare. Despre asta este InLight, despre colaborarea cu
    ceilalți. Și dacă ai încredere în genul acesta de abordare, părerea mea este că
    aduci mai multă emoție, mă refer în special la construcția personajelor.

    În
    plus, ai o echipă mai fericită, care știe că se poate exprima liber ținând cont
    de câteva limite, desigur. Au existat câteva secvențe în care actorii au avut
    libertate totală, mă refer mai ales la o secvență cu Mircea Postelnicu și Ioana
    Chițu, despre care toată lumea a spus că a ieșit ca un dans, ca un tango între
    directorul de imagine, regizor și actori. Și, de fapt, asta îmi doresc, ca
    realizarea unui film să fie ca un dans împreună.


    Până la Crai Nou, regizoarea Alina Grigore era cunoscută mai ales ca
    actriţă. A jucat în câteva seriale şi în lungmetrajul Ilegitim, regizat
    de Adrian Sitaru, la care a fost și scenaristă.


  • Jurnal românesc – 01.07.2022

    Jurnal românesc – 01.07.2022

    Noul regulament îmbunătăţit
    privind roamingul, care extinde programul european Roaming la tarife
    naţionale până în 2032, a intrat în vigoare la 1 iulie. Pentru serviciile
    de date, noul regulament stabileşte că plafonul de 2 euro per GB în 2022 va
    ajunge la 1 euro per GB începând din 2027. În ceea ce priveşte serviciile de
    voce, un minut costă 0,022 euro în perioada 2022-2024 şi 0,019 euro începând
    din 2025. Pentru SMS, tarifele sunt 0,004 euro per mesaj între 2022 şi 2024 şi
    0,003 euro per mesaj începând din 2025. Comisia Europeană transmite că, graţie
    acestei scheme tarifare, călătorii din Uniunea Europeană şi din Spaţiul
    Economic European pot efectua apeluri, trimite mesaje text şi naviga pe
    internet în străinătate fără taxe suplimentare. Noile norme îmbunătăţesc
    accesul la comunicaţiile de urgenţă în întregul bloc comunitar şi garantează
    dreptul beneficiarilor la aceeaşi calitate a internetului mobil în străinătate
    precum cea din statul de origine.




    Guvernul a aprobat Acordul
    cu Republica Moldova privind construirea unui pod rutier de frontieră peste
    râul Prut, între localităţile omonime Ungheni de pe ambele părţi ale graniţei.
    Acordul a fost semnat la Chişinău, la 11 februarie, şi stabileşte atât
    aspectele tehnice, cât financiare, juridice şi organizatorice referitoare la
    construirea, exploatarea, întreţinerea şi repararea viitorului pod. Potrivit
    executivului de la Bucureşti, Construcţia podului Ungheni-Ungheni face parte
    din lucrările la autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, cuprinse în
    Masterplanul General de Transport al României şi sunt eligibile pentru
    finanţare din fonduri europene.




    Deputatul de diaspora Simina
    Tulbure a efectuat o vizită în Danemarca, unde s-a întâlnit cu membrii
    comunităţii româneşti cu care a discutat despre combaterea traficului de
    persoane şi protejarea drepturilor muncitorilor români. Parlamentarul a
    participat la întrevedere la Ambasada ţării noastre în Copenhaga, în cadrul
    căreia s-a discutat despre situaţia românilor care locuiesc în Danemarca şi
    Islanda, despre mediul asociativ românesc şi învăţarea limbii române. Simina
    Tulbure a avut apoi o întrevedere cu reprezentanţi ai sindicatului 3F şi
    muncitori români în domeniul construcţiilor. În urma discuţiilor a reieşit
    faptul că lipsa de informare şi teama de a spune nu atunci când li se impun
    anumite condiţii, sunt principalele motive care duc la apariţia problemelor
    pentru lucrătorii români. Ataşatul de afaceri interne al ambasadei, Sandu
    Cotelin, şi consulul Bogdan Timofte au precizat că pentru prevenirea acestor
    situaţii personalul diplomatic se deplasează pe şantierele în care lucrează
    românii şi distribuie materiale informative tipărite în limba română, care
    prezintă drepturile pe care aceştia le au în acest stat. Aproximativ 40.000 de
    conaţionali trăiesc, în prezent, în Danemarca, iar numărul acestora a crescut
    în perioada 2014-2020 cu 3.000-4.000 de persoane pe an.




    Expoziția de mix media
    Timpuri interesante a artistului evreu de origine română, Max
    Tzinman este găzduită în perioada 1-29 iulie de reprezentanţa la Tel Aviv a
    Institutului Cultural Român. Vernisajul va avea loc la 7 iulie, în prezența
    artistului și a editorului de carte Adrian Grauenfels. Max Tzinman s-a născut
    în Romania, a trăit în Israel, Canada și Statele Unite ale Americii, şi a avut
    contact cu o multitudine de culturi care i-au influențat concepțiile artistice
    și filozofice. Expoziția de la ICR Tel Aviv poate fi vizitată de luni până joi,
    între orele 10.00-17.00 și vineri, între orele 10.00-14.00. La 11 iulie, în
    intervalul orar 14:.00-17.00, atistul va fi prezent la Galerie pentru a-i primi
    pe vizitatori.




    Profesorul de filosofie
    greacă al Universităţii Paris I Panthéon-Sorbonne Anca Vasiliu a primit Marele
    Premiu pentru Filosofie pe anul 2022 din partea Academiei Franceze. Anca
    Vasiliu s-a născut în 1957 la Bucureşti. A fost cercetător la Institutul de
    Istoria Artei, iar în 1990 s-a stabilit la Paris. Opt ani mai târziu a fost
    recrutată de Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Franţa. În prezent,
    Anca Vasiliu este cercetător principal şi coordonator de lucrări în cadrul unei
    echipe a Centrului Léon Robin, afiliat Facultăţii de Filosofie a Universităţii
    Paris IV. De asemenea, susţine cursuri de istoria filosofiei antice la
    Universitatea Paris I. De-a lungul timpului a publicat numeroase volume despre
    filosofie, unele dintre ele distinse cu premii şi medalii internaţionale.


  • Alina Grigore, marli premiu Scoica di Malămă la Festivalul San Sebastian

    Alina Grigore, marli premiu Scoica di Malămă la Festivalul San Sebastian

    Filmul di debut a regizoarăllei Alina Grigore, “Crai Nou” (Blue Moon) amintă anlu ţi tricu marli premiu – Scoica di Malămă – la unu ditu nai ma anamusiti festivaluri di film ditu Europa, aţelu ditu San Sebastian (Spania). “Crai nou/ Blue Moon” easti scris şi regizat di Alina Grigore și lli-ari tru distribuție Ioana Chiţu, Mircea Postelnicu, Mircea Silaghi şi Vlad Ivanov. Scenariul a filmului easti inspirat ditu experiența personală a teatrinăllei și regizoarăllei Alina Grigore, cari ș-bănă ună parti ditu ficiurami tu ună hoară ditu giudețlu Neamț.


    “Maxusu featili n-avea niţi ună șansă s’evolueadză, abuzul fizic și psihic la cari eara băgati di avea agiumtă unu lucru di aradă la hoară”, spuni Alina Grigore anda ş-aduţi aminti di aţelu kiro. Crai Nou easti pirmitusearea a tinirăllei Irina, cari va ta s’fugă ditu ună familie toxică şi nyiseadză s’ducă la studii tru capitală, ama eşueadză, nfărmăcată di prişcăvillea di anvărliga. Trofeulu amintatu la San Sebastian di “Crai Nou” tiñiseaşti un filmu adratu fără păradz di la Centrul Național ali Cinematografie, di ună echipă multu cilăstisitoari. Zburămu cu Alina Grigore ti premiul amintatu, ti cumu aprăftăsi s’alăxească tru unu pirmithuseari cinematografică ună experiență bănată și ti metoda a llei di lucru ţi nu fu di arada dinăpoia a filmului.



    Alina Grigore: “Io bănaiu un kiro la hoară, aveam șapti añi cându fudzii di București s’bănedzu tuună hoară ditu giudeţlu Neamț și avui un șoc cultural cabai mari. Fu cu ahătu ma șocantu cu cât earam multu ñică și earam nviţată cu altă turlie di comunitate, ași că angrăpsiiu nica di atumţea un jurnal a lucărloru ţi s’făţea anvărliga angrăpsiiu şi ma largu, cu turnarea căndu ş-căndu la aţeali frăndză. Prota ş-prota, nu avea un sinferu a a părințălor andicra di praxea a cilimeañiloru, di itia că sinferlu a lor eara tru prota ş-prota ta s’armănă tu bană, aţea ţi nu easti ici ti pişmani. Ama cum prota cilăstăseari eara armănearea tu bană, cilimeañilli eara ancurajaț s’lucreadză acasă ică s’ducă ti s’lucreadză tru xinătati. Ni-aducu aminti di kirolu anda io nidzeamu acasă s’ñi-adaru temili, a deapoa soaţa a meanai bună s’duţea acasă și lipsea ta s’acată lucurlu cu săparea, aesta s’făţea tru clasa a I-a ică a II-a, tru anii 90. Ti amărtie, catandisea nu s’alăxi dipu multu, niţi tora cilimeañilli ditu hoari nu suntu acurajaț ta ş’ducă ma largu studiile. Maca mi Inspiraiu ditu ţi aveamu vidzută, ahurhiiu ma amănatu să scriu aţea carte ti cari amu miraki s’u public și poate va u fact u vără kiro. La filmul aestu lucraiu ufilisinda metoda di lucru a școlăllei di actorie InLight, aesta nsimnânda că lă pripunem actorilor ună idhee pi cari u dizvoltăm deapoa deadunu. După ţi ngrăpsiiu scenariul vini arada ti unu lucru niacumtinatu, zburămu şi ahăndusimu catandisili și personajele cu actorlli, cu directorlu di imagine, cu editorlu. Și ași ahurhimu s’videmu cari suntu motivațiile a personajelor.”


    Ti nsimnă ufilisearea-a metodăllei di actorie InLight, metodă cari da și numa a unei școală thimilliusită di Alina Grigore deadunu cu o echipă di artiști, nă spuni regizoarea a filmului “Crai Nou”.


    “Ti aduţemu noi prin InLight easti că nă minduimu maxusu ti colaborarea cu actorlli și cu alantă membri a echipăllei. Dimi lă dămu curayiu la tuţ ditu echipă să spună cum ved lucărli, şidemu di zboru cu directorlu di imagine, cu editorlu, ahăndusimu scenariul și zburămu ti personaje și situații.


    Ditu a mea videală easti unu lucru multu cilăstisitoru şi cu miraki. Scriem fișe di personaje, yinim cu propuneri, improvizăm, ligat di aestă pirmituseari căftămu şi aflămu aduţeri aminti comune, tema hiinda ligată di familie easti imposibi s-nu aflli lucri. Și tută aestă cercetare, tut aest background lli-agiută multu a actorlui. Easti di mari agiutoru atumţea când ești pi set ta s’aflli idyili lucre ţi ti leagă cu alantă, s’cunoști motivațiile a partenerului di scenă. Aestu fu unu aspect, deapoa mi interesă ţi minduescu și cum exploreadză actorlli scenariul.


    Ti mini turlia aesta di lucru colaborativă easti multu important. Când sapriduţi un textu mi intereseadză inclusiv ţi minduescu traducătorul ti textul respectiv, ași că easti evidentu că pripunirle a actorilor și a membrilor echipei ñi si par multu di simasie. Ni si pari ma hăirlătică colaborarea căţe, tru momentul tru cari îlli alași pi alanţă s’exploreadzză, elli agiung la un nivel multu mari di creativitate și easti tru hăirea a ta, ca regizor, tini poţ s’ufiliseştă aestă creativitate. Emu anda ești tipul di regizor cari maş coordoneadză, nu ari dip multă comunicari. Ti aesta easti InLight, ti colaborarea cu alanţă. Și ma s’ai pistipsearea tu turliea aesta di abordari, părerea mea easti că aduţ ma multă emoție, spunu maxusu ti construcția personajelor.


    Ma multu, ai ună echipă ma hărăcoapă, cari știe că poate s’exprimă liber ma s’acaţă tu isapi ndauă limite, dealihea. Eara ndauă secvențe tru cari actorii avură libertate totală, spunu ti ună secvență cu Mircea Postelnicu și Ioana Chițu, ti cari tută lumea spusi că iși ca un giocu, ca un tango anamisa di directorul di imagine, regizor și actori. Și, neise aesta easti vrearea a mea, atea ca realizarea a unui film s’hibă ca unu giocu deadunu.”



    Până la “Crai Nou”, regizoarea Alina Grigore eara cunuscută maxusu ca actriţă. Giucă tru ndauă seriale şi tru lungmetrajul”Ilegitim”, regizat di Adrian Sitaru, la cari fu și scenaristă.



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearia: Taşcu Lala












  • Alina Grigore, marele premiu Scoica de Aur la Festivalul de film de la San Sebastian

    Alina Grigore, marele premiu Scoica de Aur la Festivalul de film de la San Sebastian

    Filmul de debut al regizoarei Alina Grigore, Crai Nou (Blue Moon) a
    obţinut anul trecut marele premiu – Scoica de Aur – la unul dintre cele mai
    prestigioase festivaluri de film din Europa, cel din San Sebastian
    (Spania). Crai nou/ Blue
    Moon este scris şi regizat de Alina Grigore și îi are în distribuție pe
    Ioana Chiţu, Mircea Postelnicu, Mircea Silaghi şi Vlad Ivanov. Scenariul
    filmului este inspirat din experiența personală a actriței și regizoarei Alina
    Grigore, care și-a trăit o parte din copilărie într-un sat din județul Neamț.

    În
    special fetele n-aveau nici o șansă să evolueze, abuzul fizic și psihic la care
    erau supuse devenind o obișnuință în mediul rural    , spune Alina Grigore
    amintindu-și perioada respectivă. Crai Nou este povestea tinerei Irina, care
    vrea să evadeze dintr-o familie toxică şi visează să meargă la studii în capitală,
    dar eşuează, contaminată de violenţa din jur. Trofeul obţinut la San Sebastian
    de Crai Nou recompensează un film făcut fără bani de la Centrul Național al Cinematografiei,
    de o echipă foarte dedicată. Am vorbit cu Alina Grigore despre premiul obținut,
    despre cum a reușit să transforme într-o poveste cinematografică o experiență
    trăită și despre metoda sa de lucru neobişnuită din spatele filmului.

    Alina
    Grigore: Eu am locuit o perioadă în mediul rural, aveam
    șapte ani când am plecat din București să locuiesc într-un sat din județul Neamț
    și am avut un șoc cultural destul de puternic. A fost cu atât mai șocant cu cât
    eram destul de mică și eram obișnuită cu alt gen de comunitate, așa că am scris
    încă de pe atunci un jurnal al întâmplărilor din jur și am continuat să scriu
    și mai târziu, întorcându-mă din când în când la acele pagini. În primul rând,
    nu exista un interes al părinților față de educația copiilor, pentru că
    interesul lor era în primul rând să supraviețuiască, ceea ce nu este deloc
    blamabil. Dar cum preocuparea principală era supraviețuirea, copiii erau
    încurajați să muncească acasă sau să plece să muncească în străinătate.
    Mi-amintesc de un moment în care eu mă duceam acasă să-mi fac temele, iar
    prietena mea cea mai bună se ducea acasă și urma să se apuce de săpat, asta se întâmpla
    în clasa a I-a sau a II-a, în anii 90. Din
    păcate, situația nu s-a schimbat foarte mult, nici acum copiii din mediul rural
    nu sunt încurajați să-și continue studiile. Inspirându-mă din ce văzusem, am
    început mai târziu să scriu acea carte pe care îmi doresc s-o public și poate o
    s-o fac la un moment dat. La filmul acesta am lucrat folosing metoda de lucru a
    școlii de actorie InLight, aceasta însemnând că le propunem actorilor o idee pe
    care o dezvoltăm după aceea împreună. După ce am scris scenariul a fost o muncă
    foarte susținută, am tot discutat și aprofundat situațiile și personajele cu
    actorii, cu directorul de imagine, cu editorul. Și așa am început să descoperim
    motivațiile personajelor.


    Ce a însemnat folosirea
    metodei de actorie InLight, metodă care dă și numele unei școli fondată de
    Alina Grigore împreună cu o echipă de artiști, ne spune regizoarea filmului
    Crai Nou.

    Ce aducem noi prin InLight este că
    ne concentrăm pe colaborarea cu actorii și cu ceilalți membri ai echipei. Adică
    îi încurajăm pe toți din echipă să spună cum văd lucrurile, stăm de vorbă cu
    directorul de imagine, cu editorul, aprofundăm scenariul și vorbim despre
    personaje și situații.

    Din punctul meu de vedere este o muncă foarte
    captivantă. Scriem fișe de personaje, venim cu propuneri, improvizăm, legat de
    această poveste am căutat și găsit amintiri comune, tema fiind legată de
    familie este imposibi să nu găsești lucruri comune. Și toată această cercetare, tot acest background îl ajută
    foarte mult pe actor. Este de mare ajutor atunci când ești pe set să-ți
    descoperi lucruri comune cu ceilalți, să cunoști motivațiile partenerului de
    scenă. Acesta a fost un aspect, apoi m-a interesat ce gândesc și cum explorează
    actorii scenariul.

    Pentru mine tipul acesta de muncă colaborativă este foarte
    important. Când se traduce un text mă interesează inclusiv ce crede traducătorul
    despre textul respectiv, așa că este evident că propunerile actorilor și ale membrilor
    echipei mi se par foarte prețioase. Mi se pare mai eficientă colaborarea pentru
    că, în momentul în care îi lași pe ceilalți să exploreze, ei ajung la un nivel
    foarte înalt de creativitate și este în folosul tău, ca regizor, tu te poți
    folosi de această creativitate. Pe când, dacă ești mai degrabă tipul de regizor
    care doar coordonează, nu există prea multă comunicare. Despre asta este
    InLight, despre colaborarea cu ceilalți. Și dacă ai încredere în genul acesta
    de abordare, părerea mea este că aduci mai multă emoție, mă refer în special la
    construcția personajelor.

    În plus, ai o echipă mai fericită, care știe că se
    poate exprima liber ținând cont de câteva limite, desigur. Au existat câteva
    secvențe în care actorii au avut libertate totală, mă refer mai ales la o
    secvență cu Mircea Postelnicu și Ioana Chițu, despre care toată lumea a spus că
    a ieșit ca un dans, ca un tango între directorul de imagine, regizor și actori.
    Și, de fapt, asta îmi doresc, ca realizarea unui film să fie ca un dans
    împreună.


    Până la Crai Nou, regizoarea Alina Grigore era cunoscută mai ales ca
    actriţă. A jucat în câteva seriale şi în lungmetrajulIlegitim, regizat
    de Adrian Sitaru, la care a fost și scenaristă.

  • Premiul pentru implicarea publicului în cercetare

    Premiul pentru implicarea publicului în cercetare

    De la vaccinuri la schimbări climatice, avem nevoie de ştiinţă şi savanţi mai mult ca niciodată pentru a da sens lumii din jurul nostru. Scopul concursului lansat acum este de a premia beneficiarii de granturi de la Consiliul European pentru Cercetare care au demonstrat excelență în ceea ce privește implicarea în dialog cu publicul din afara domeniului lor de cercetare. Cele trei categorii de concurs sunt: implicare, inspiraţie şi influenţă. Peste 6.800 de granturi sunt eligibile pentru a intra în competiţie. Înscrierile se încheie pe 3 februarie 2022, iar câștigătorii vor fi anunțați în cadrul EuroScience Open Forum în iulie 2022.

    Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a subliniat că europenii sunt din ce în ce mai interesați de știință. Iar peste 50 % dintre ei, conform unui Eurobarometru recent, consideră că oamenii de știință trebuie să se implice mai mult în relația cu publicul. Beneficiarii de granturi pot contribui la îndeplinirea acestei așteptări și pot aduce cercetarea lor mai aproape de cetățeni. Implicarea acestora va fi crucială dacă dorim să facem față în mod eficient provocărilor actuale și viitoare din domeniul sănătății publice, al schimbărilor climatice și al transformării digitale, a mai spus comisarul.

    Înfiinţat în anul 2007, Consiliul European pentru Cercetare este principalul finanţator al cercetării de frontieră de nivel internaţional. Organizaţia sprijină cercetarea realizată de echipe individuale în orice domeniu al cercetării ştiinţifice şi tehnologice de bază, inclusiv ingineria, ştiinţele sociale şi umaniste.

    Finanţarea şi granturile acordate funcţionează conform unor proceduri simple care continuă să pună accentul pe excelenţă, să încurajeze spiritul de iniţiativă şi să combine flexibilitatea cu o atitudine responsabilă. Punerea în aplicare şi gestionarea activităţilor organizaţiei sunt examinate şi evaluate în mod continuu cu participarea deplină a Consiliului ştiinţific, pentru a analiza rezultatele obţinute şi pentru a adapta şi îmbunătăţi procedurile şi structurile pe baza experienţei acumulate.


  • Neidentificat, câștigătorul Trofeului Anonimul și al Premiului FIPRESCI la TIFF

    Neidentificat, câștigătorul Trofeului Anonimul și al Premiului FIPRESCI la TIFF

    Neidentificat, în regia lui
    Bogdan Apetri a fost votat cel mai bun lungmetraj de către publicul
    Festivalului Internațional de Film Independent Anonimul, aflat la cea de-a 18-a
    ediție și desfășurat în Delta Dunării (9-15 august). Înainte de a câștiga
    Trofelul Anonimul 2021, filmul regizat de Bogdan Apetri a primit, la Festivalul
    Internațional de Film TRansilvania TIFF, Premiul FIPRESCI, oferit de juriul
    Federației Internaționale a Criticilor de Film unui film din secțiunea Zilele
    Filmului Românesc. Neidentificat, cel de-al doilea lungmetraj al regizorului,
    co-producţie România-Cehia-Letonia, este un policier cu atmosferă de film noir,
    care explorează peisajul interior al minţii şi sufletului uman. Deși trăiește
    de 20 de ani la New York, unde predă cinematografia la Universitatea Columbia,
    Bogdan George Apetri spune că se simte foarte apropiat de România, de aceea a
    ales o poveste românească.

    Nici mie nu-mi vine să cred că de 20 de ani
    locuiesc la New York. Pot spune că am rămas român ca suflet, când sunt în
    America mă gândesc tot timpul la România, chiar vorbeam despre asta cu un
    taximetrist român, care lucrează, la fel ca mine, la New York. Și amândoi am
    avut același gând, că dacă n-am putea să ne mai întoarcem în România, ar fi un
    dezastru. Referitor la Neidentificat, eu n-am pornit cu ideea de a face un film
    noir sau un film polițist. Pentru mine, Neidentificat este un film de personaj.
    Și sper că cine va vedea filmul, își va da seama de asta. Este un film foarte
    subiectiv ca abordare cinematografică, asta înseamnă că focusul este atât de
    puternic pe personaj încât, în orice scenă, ori vezi personajul, ori vezi ce
    vede el, niciodată nu afli lucruri pe care personajul nu le știe. Iar ca
    spectator, sper eu, te identifici cu traiectoria personajului.


    Neidentificat a avut premiera mondială în cadrul celei de-a
    36-a ediții a Festivalului de Film de la Varșovia unde actorii principali,
    Bogdan Farcaș și Dragoș Dumitru, au primit Premiul Special al Juriului, și a
    intrat în cinematografe în luna august.
    Bogdan Farcaș. joacă rolul unui polițist, Florin, care sfidează limitele
    legii în încercarea de convinge că Bănel (interpretat de Dragoș Dumitru), un
    tânăr de etnie romă, este vinovat.

    Am vorbit cu Bogdan Farcaș, actor la
    Teatrul Toma Caragiu din Ploiești,
    despre cel mai complex rol al lui din cinema:

    Au fost mai mult de
    două luni în care m-am pregătit pentru film, m-am întâlnit cu Bogdan de foarte
    multe ori pentru a-mi explica cum îl vede pe Florin. M-am dus la sală, am
    slăbit 11 kilograme într-o lună și trei săptămâni, personajul ăsta m-a
    solicitat atât fizic, cât și emoțional și fără Bogdan n-aș fi reușit. În film, cea mai mare muncă este să fii omul
    ăla, nu să-l joci. De aceea filmele au întotdeauna nevoie de o etapă
    pregătitoare, iar eu pot să spun că în primul rând am terorizat-o pe
    nevastă-mea și îi mulțumesc cu ocazia asta Ioanei Farcaș pentru că mi-a suportat,
    timp de două luni, repetițiile din fiecare dimineață. Au fost două luni în care nu prea am
    comunicat și m-am concentrat doar pe filmul lui Bogdan Apetri.. Ca să ajung la
    Florin, cumva am întrerupt comunicarea cu toată lumea. Dar am avut noroc, pentru
    că soția mea este tot actriță și mă înțelege.

    Am vorbit cu Bogdan Farcaș și despre colaborarea cu echipa și
    cu Bogdan Apetri, pe care-l consideră cel mai bun regizor cu care a lucrat.

    Mi-a plăcut enorm. În meseria asta a noastră ai tendința să cauți
    câteva secunde perfecte, să încerci să devii un meseriaș bun. Iar Neidentificat
    mi-a oferit genul acela de rol care îți dă posibilitatea să descarci acolo
    toate bănuielile, incertitudinile, psihozele tale personale. Lucrul cu Bogdan a
    fost minunat, la fel și cu Oleg Mutu, director de imagine al filmului.. Bogdan
    e un tip foarte calm și mie îmi place să lucrez cu energie pozitivă. Spun asta
    că există regizori care au altă metodă, te distrug emoțional înainte de
    filmare, crezând că în felul ăsta vei da tot. Or, Bogdan lucrează folosind
    energia pozitivă, lucrează cu calm și cu căldură. Sunt actori cărora nu le
    place să-și vadă dublele, iar eu sunt unul dintre acei actori. Doar că Bogdan
    mă lua de mână, mă ducea la cadru și-mi spuneai uite, în fracțiunea asta de
    secundă -și chiar se referea la o fracțiune de secundă- poate facem altfel.
    Asta m-a fascinat la el. Adică vorbim de un perfectionist adorabil iar
    perfecționismul lui m-a ajutat mult. Observa chestii de o finețe
    extraordinară.




  • Premiu pentru medicul-erou de la Piatra Neamț

    Premiu pentru medicul-erou de la Piatra Neamț

    Medicul
    român Cătălin Denciu, care, anul trecut în noiembrie, şi-a riscat viaţa pentru
    a salva dintr-un incendiu pacienţi internaţi la secţia ATI a Spitalului din
    Piatra Neamţ a fost premiat de Organizația Mondială a Sănătății.


    În
    discursul de deschidere a Adunării Mondiale a Sănătăţii de la Geneva,
    directorul general al OMS, Tedros Ghebreyesus, a precizat că, prin acest
    premiu, organizaţia pe care o conduce îl onorează pe medicul român pentru
    sacrificiul său, amintind că, specialist în terapie intensivă, Cătălin Denciu
    era de gardă, îngrijind bolnavi de Covid, când un incendiu a izbucnit în secție.
    Încercând să îi salveze, doctorul a suferit arsuri de
    gradul trei pe 40% din suprafața corpului. Poveștile despre curaj, suferinţă,
    disperare, luptă şi triumf ale personalului medical aflat în luptă cu pandemia
    sunt de ordinul milioanelor – a mai precizat directorul general al OMS, care a
    amintit și că, în lume, cel puţin 115.000 de angajaţi din domeniul sănătăţii au
    murit din cauza Covid-19.


    Organizația Mondială a Sănătății a postat pe contul
    său de Twitter și un mesaj video din partea medicului-erou Cătălin Denciu:
    a primit premiul în numele
    personalului medical din România şi din toată lumea, dar și în numele tuturor
    pacienţilor care au cunoscut suferinţele bolii şi al familiilor personalului
    medical, care stau alături la bine și la greu:

    Haina de doctor vine cu responsabilități și așteptări uriașe. Vă îndemn
    să fiți alături de personalul medical, să îl sprijiniți și să luptați împreună
    cu el pentru a învinge pandemia. Eroi sunt cei care, zi de zi, de mai mult de
    un an, continuă, în ciuda tuturor greutăților, să fie alături de pacienți și de
    familiile lor. Este un premiu al celor rezistenți, al celor care nu cedează,
    care merg mai departe. Sunt mândru să fiu unul dintre acești oameni. Sănătatea
    este o victorie asupra suferinței și bolii. Împreună vom învinge.


    10
    oameni au pierit pe 14 noiembrie, în incendiul care a devastat secția de
    terapie intensivă a Spitalului Județean Piatra Neamț. De gardă, Cătălin Denciu
    a intrat în flacări pentru a scoate cât
    mai mulți pacienți din foc și nu s-a gândit că-și pune viața în pericol.
    Medicul a fost dus cu un avion militar în Belgia, unde i-a fost salvată viața
    și unde se află, încă, pentru recuperare. Gestul său eroic a fost, de altfel,
    recompensat inclusiv de belgieni, care l-au declarat Eroul anului
    2020    .


    În această vreme, ancheta privitoare la incendiul din secția ATI de
    la Piatra Neamț a continuat. Nu se știe nici la ora actuală care sunt cauzele
    exacte ale tragediei. În urma unui control efectuat imediat după, la nivelul
    întregii țări, au fost descoperite aproape 2 mii de deficiențe legate de
    apărarea împotriva incendiilor.