Radio România Internațional

Tag: preturi

  • Preţurile chiriilor vor creşte

    Preţurile chiriilor vor creşte

    Peste 3.000 de locuințe noi,
    în București și împrejurimi, au fost cumpărate pentru a fi închiriate, a
    anunţat o companie de consultanță imobiliară. Peste 2.700 de unităţi au fost
    deja închiriate pe termen mediu-lung (peste 6 luni). Peste 55.000 de noi locuinţe au fost predate în Bucureşti
    şi împrejurimi din 2018 încoace. Dintre acestea, 45% au fost revândute, restul
    fiind oferite spre închiriere pentru obţinerea unui randament pe termen lung. În
    medie, chiriile din București au scăzut cu 6% în semestrul I 2021, comparativ cu
    semestrul I 2020, pe fondul pandemiei de COVID-19 şi al scăderii mobilităţii. În
    medie, un apartament nou cu două camere se închiriază în Bucureşti cu sume de
    la 250-350 până la 450-600 de euro, un apartament nou cu 3 camere cu 600-900 de
    euro, iar o vilă se poate închiria de la 750 de euro în medie.


    Pe viitor, însă, arată un studiu internaţional, este de așteptat ca
    prețurile chiriilor să crească în România și în toată Europa Centrală și de
    Est. Cei mai importanți factori sunt rata aglomerării și creșterea prețurilor imobilelor
    tranzacționate. România are cea mai mare rată de supra-aglomerare din UE şi,
    chiar dacă procentul proprietarilor este foarte ridicat (96% deţin casa/apartamentul
    în care locuiesc), creşterea preţurilor locuinţelor şi a costurilor de
    construcţie limitează posibilitatea deţinerii unei locuinţe mai mari şi va
    susţine evoluţia pieţei închirierilor. Informaţiile sugerează că majoritatea
    gospodăriilor din Europa Centrală au o rată mai mare de supra-aglomerare faţă
    de media UE, dar tendinţa europeană pe termen lung arată o scădere treptată a fenomenului.


    Tendinţa unui volum mic al apartamentelor închiriate (20% din stocul din
    oraşe mari din România, precum Bucureşti şi Cluj-Napoca) are o motivaţie
    culturală, dar mai ales una economică, anume că ipotecile au fost mult timp mai
    accesibile decât chiriile. Astfel, în Bucureşti, rata lunară la un credit
    ipotecar este, în medie, cu 12% mai mică decât chiria, în timp ce chiriile din
    Praga sunt cu 40% mai ieftine decât un credit ipotecar. Creşterea continuă a
    preţurilor de vânzare este un alt motor pentru piaţa închirierilor de locuinţe,
    mai ales că băncile centrale au luat măsuri pentru a limita creşterea
    creditelor ipotecare în ultimii ani în Europa Centrală şi de Est. Din
    perspectiva dezvoltatorilor, pentru ca închirierea în sectorul rezidenţial să
    fie profitabilă, proiectele trebuie să fie concepute, proiectate şi construite
    special pentru piaţa de închiriere, în special în ceea ce priveşte combinaţia
    de apartamente (case) şi serviciile sau facilităţile relevante pentru locaţia
    respectivă şi pentru grupul-ţintă de clienţi.


    Pe de altă parte, revenirea fizică a angajaţilor la muncă va duce segmentul
    închirierilor/preînchirierilor de birouri la un nivel apropiat de 2019, relevă o
    analiză de specialitate. Există anumite sectoare de activitate şi domenii care
    se extind şi caută spaţii mai mari (uneori şi duble), chiar dacă se vor muta în
    aceste spaţii peste un an, cum este cazul în telecom, construcţii, amenajări şi proiectare,
    distribuţie şi producţie, electronice şi electrocasnice, marketing online. Una
    din tendinţele de pe piaţa de birouri din România este preferinţa pentru
    perioade contractuale mai mici.


  • Promovarea și marketingul produselor agroalimentare

    Promovarea și marketingul produselor agroalimentare

    În urma implementării programelor puse la dispoziție de UE de țări care au reușit să adopte o legislație favorabilă producătorilor lor, prin care distribuția, marketingul și promovarea la export sau pentru comerțul intracomunitar al produselor este susținută financiar din bugetul european și național, alimentele ajung la raft la prețuri foarte mici. Astfel, prețurile pot fi considerate ,,de dumping de țările unde produsele ajung la comercializare, în realitate acestea fiind prețuri corecte ca rezultat al aplicării corecte a regulamentelor europene.

    (Ștefan Pădure, președinte – Asociația pentru promovarea alimentului românesc, Paula Vas, producător)


  • Preţul locuinţelor

    Preţul locuinţelor

    Preţul locuinţelor din marile
    oraşe ale României va continua să crească şi în acest an, spun specialiştii în domeniul imobiliar, care susţin că în 2020 trebuie să ne
    aşteptăm la o creştere între 10 şi 20% a costurilor locuinţelor noi. Preţul e dictat
    de zonă, de numărul de camere şi de confortul oferit. In Cluj-Napoca sunt cele mai scumpe
    locuinţe, urmat de Bucureşti, Timişoara şi Iaşi. În Cluj-Napoca, de la 1.450 de
    euro pe metrul pătrat, cei care-şi caută locuinţe au ajuns să plătească în
    medie şi 1.700 de euro. Potrivit datelor oficiale, în ultimul an, preţul
    apartamentelor din Cluj a crescut cu 6,2%, iar în ultimii cinci ani, preţul
    mediu al apartamentelor din Cluj a crescut cu 68,7%. In Capitală, preţul mediu
    a ajuns în doar câteva luni la 1.413 euro de la 1.382 de euro. În Iaşi,
    preţurile apartamentelor noi au crescut doar cu 1,1%. Aici metrul pătrat costă
    1.107 euro. In Timişoara metrul pătrat într-un bloc nou costă acum 1.390 de
    euro, în loc de 1.250 cât era la începutul anului trecut. In 2019, preţurile
    apartamentelor vechi cu trei camere din Bucuresti s-au majorat cu 5,3%. In zona
    Moşilor (aproape de zona centrală a Bucurştiului) preţul a crescut cu 17%, iar în zona Militari şi Drumul Taberei (cartiere din partea vestică a
    Bucureştiului) preţurile au scăzut cu 6,4% şi 3%.



    Si preţul chiriilor a crescut. Pentru București,
    nivelul chiriei lunare este de aproape 400 de euro în zona centrală a orașului,
    în timp ce la periferie sunt costuri de 270 de euro. Pentru un apartament de
    două camere se plăteşte, în medie, 420 de euro pe lună. Prețurile diferă mult
    în funcție de zonă, de bloc, de cât de nou sau de cât de vechi este, de
    utilitățile din apartamentul închiriat. Pentru acelaşi tip de locuinţă se
    plăteste la fel şi în Cluj-Napoca. Pe următoarele locuri în clasamentul
    oraşelor cu cele mai mari chirii pentru apartamentele cu două camere se află Timişoara
    şi Braşov, cu 350 de euro pe lună, Iaşi, cu 330 de euro pe lună, la fel Tulcea cu 330 de euro pe lună şi Târgu
    Mureş, cu 320 de euro pe lună. În Constanţa, un apartament cu două camere poate
    fi închiriat cu 300 de euro pe lună.

  • Monitorul preţurilor la alimente

    Monitorul preţurilor la alimente

    Consiliul Concurenței a lansat Monitorul
    prețurilor produselor alimentare, platformă online care permite
    consumatorilor să afle prețurile practicate de către principalii comercianți cu
    amănuntul de produse alimentare. În
    acest fel, consumatorii îşi pot planifica cumpărăturile şi pot ști dinainte care dintre comercianți are cea mai
    bună ofertă. Vor putea identifica atât magazinele disponibile în zona în care
    se află, magazinele în care sunt disponibile produsele pe care doresc să le
    achiziționeze, precum și prețurile practicate de acestea. In cadrul platformei vor putea fi comparate doar
    produsele identice, de la acelasi brand, care au aceleasi ingrediente si aceeasi
    cantitate. Platforma solicită acces la puncul de localizare al utilizatorului,
    iar produsele pot fi căutate după denumirea comună sau de marcă.


    Monitorul
    prețurilor produselor alimentare poate fi accesat la nivelul întregii țări de
    pe mobil, tabletă sau PC și afișează informații despre aproximativ 30.000 de
    produse comercializate în peste 1.700 de magazine din România. Aplicația pentru
    mobil poate fi descărcată din Google Play sau App Store, iar platforma web
    poate fi accesată la adresa www.monitorulpreturilor.info. Pentru început, doar
    marile lanțuri de magazine sunt incluse în acest proiect, urmând ca magazinele mai mici să se alăture ulterior şi să-și
    publice prețurile pe internet.


    În cazul în care informaţiile de pe aplicaţie sunt diferite faţă de cele
    din magazin, consumatorii pot sesiza acest lucru la Consiliul Concurenţei sau
    la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.


    În luna iulie a acestui an Consiliul Concurenței a lansat Monitorul
    prețurilor carburanților care permite consumatorilor să afle prețurile
    practicate de către principalele rețele de distribuție a carburanților auto. La
    trei luni și jumătate de la lansare, platforma a înregistrat în jur de 1,8
    milioane de căutari.


    Consiliul Concurenţei anunţă că următorul monitor ar prețurilor ar putea
    viza sectorul bancar.

  • Comisia propune sporirea transparenței prețurilor

    Comisia propune sporirea transparenței prețurilor

    Pe întreg lanțul de aprovizionare cu alimente fermierii au rămas cea mai dezavantajată verigă. Comisia și-a propus să rezolve și această problemă printr-o mai mare transparenă a prețurilor, după cum a declarat și purtătorul de cuvânt al Comisiei de agricultură, Daniel Rosario.

    După ce a interzis practicile comerciale neloiale și a îmbunătățit cooperarea dintre producători, Comisia prezintă al treilea element vizând îmbunătățirea echității în lanțul de aprovizionare cu alimente, prin introducerea unui grad mai ridicat de transparență în modul în care sunt raportate prețurile de-a lungul întregului lanț.


    Comisia Europeană a înaintat o propunere în baza căreia vor fi puse la dispoziție informații esențiale despre modul în care se stabilesc prețurile pe măsură ce produsele agroalimentare circulă de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente.

    Diferențele dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare pot oferi informații despre costurile intermediare (cum ar fi transportul, asigurarea, depozitarea, etc.) dintre vânzător și cumpărător. Mai multă transparență poate contribui la decizii mai bune ale întreprinderilor și poate îmbunătăți încrederea în tratamentul echitabil în toate etapele lanțului de aprovizionare cu alimente. Totodată, accesul ușor și în timp util la informații despre evoluțiile pieței este extrem de important pentru a face față în mod eficace concurenței pe piețele mondiale.

    Daniel Rosario, purtător de cuvânt în cadrul Comisiei pentru agricultură, a declarat: Avem o propunere pentru eliminarea practicilor comerciale neloiale, apoi privind cooperarea între producători și acum vrem să clarificăm și cum se stabilesc prețurile pentru că aceasta nu se făcea pâna acum. Deci, ideea este că statele membre trebuie să ne furnizeze informații corecte și în timp util privind diversele elemente ale lanțului, inclusiv privind producătorii care sunt de obicei veriga slabă și atunci toată lumea va putea să vadă ce se întâmplă în fiecare etapă și cum se formează prețul de-a lungul lanțului și cum evoluează.


    Măsurile propuse vor viza sectoarele cărnii, ouălor, produselor lactate, fructelor și legumelor, culturilor arabile, zahărului, precum și sectorul uleiului de măsline. Măsurile se bazează pe sistemele și procedurile existente de colectare a datelor care sunt deja instituite și utilizate de operatori și de statele membre pentru raportarea informațiilor despre piață către Comisie, având acum o sferă mai largă de aplicare. În conformitate cu procedurile din cadrul inițiativei o mai bună reglementare a Comisiei, propunerea este publicată acum în vederea unei perioade de consultare publică de patru săptămâni. Va fi apoi adoptată de Comisia Europeană, iar intrarea sa în vigoare este planificată la șase luni de la adoptare.


  • Preţurile şi clasificarea combustibililor

    Preţurile şi clasificarea combustibililor

    Începând din această toamnă, o directivă a Uniunii Europene prevede schimbarea
    denumirii carburanţilor la pompă. Oficialii europeni spun că noua etichetare va
    ajuta şoferii să găsească mai
    uşor combustibilii potriviţi indiferent de ţara în care se află. Directiva
    privește toate statele membre UE cât şi alte țări vecine cum ar fi:
    (Islanda, Norvegia, Serbia, Elvetia, Macedonia, Lichtenstein şi Turcia).


    Benzina este marcată cu litera E încadrată într-un cerc, urmată de una
    sau de două cifre, după caz. La motorină, avem litera B, încadrată
    într-un pătrat, urmat de o cifră. A treia etichetă este un romb care va indica
    toţi carburanţii alternativi. H2 (în romb) semnifică alimentarea cu Hidrogen,
    în timp ce pompele de gaz natural lichefiat vor avea inscripţia GNL (în romb),
    iar cele cu gaz natural comprimat vor avea GNC în romb.


    Pentru benzină noile denumiri vor arăta procentul de etanol din
    carburant. Astfel, avem benzină E5, E10 și E85. Primele două au 5%,
    respectiv 10% etanol și pot fi folosite în mașinile convenționale, cu mici
    restricții pentru câteva motorizări în cazul celui de-al doilea sortiment.
    Însă, benzina E85 conține 85% etanol și nu poate fi folosită într-o mașină
    convențională cu motor cu aprindere prin scânteie.


    Pentru motorină noile denumiri
    indică procentul de biodiesel aflat în amestec. Motorina va primi litera B
    urmată de una sau de două cifre. Vor exista sortimentele B7 și B10, care
    înseamnă 7 procente biocarburant, respectiv 10 procente biocarburant. Pentru
    acestea nu există contraindicații pentru motoarele diesel existente pe piață. Urmează
    să fie lansată motorina XTL, care este obținută exclusiv din surse sintetice.
    Indiferent de sortimentul de motorină, denumirea specifică va fi amplasată
    într-un pătrat.


    Ministerul
    Finanţelor are în vedere eliminarea supraaccizelor la carburanţi începând cu
    anul viitor. In prezent, un litru de benzină costă în jur de 5 lei şi 80 de bani (1,23 euro),
    iar un litru de motorină costă peste 6 lei (1,27 euro) la majoritatea pompelor.

  • Piaţa imobiliară

    Piaţa imobiliară


    Preţul locuinţelor este în creştere şi în
    acest an, în toate oraşele mari din ţară. Anul trecut, garsonierele s-au
    scumpit cu 9 procente, iar apartamentele cu două camere cu 4 procente. In
    Bucureşti preţurile apartamentelor au crescut, fiind cu peste 11%
    mai mari faţă de toamna anului trecut. Un metru pătrat util costă 1.230 de
    euro. Există şi zone mult mai scumpe unde un metru patrat ajunge şi la 2.600 de
    euro. In Bucureşti, în
    special zonele din apropierea marilor centre comerciale şi bine conec­ta­te la
    infrastructura de transport – metrou, tramvai şi auto­buz – au cele mai mari
    creşteri de preturi.


    Însă cele mai mari creşteri
    de preţuri se înregistrează pe piaţa imobiliară din Cluj (oraş din centrul
    Transilvaniei). Preţul apartamentelor a crescut cu 16,6% faţă de toamna lui
    2016 şi cu 46,9% faţă de toamna anului 2014.Dacă în urmă cu 3-4 ani, un
    apartament cu o suprafaţă de 60 de metri pătraţi costa circa 50 de mii de euro,
    acesta s-a scumpit, conform specialiştilor imobiliari, chiar şi cu 30%. În
    centrul oraşului, metrul pătrat se vinde cu peste 1700 de euro, cu 300 mai mult
    decât anul trecut. La Cluj sunt şi cele mai mari chirii din ţară. Un apartament
    cu două camere se închiriază în medie cu 360 de euro pe lună, în creştere cu 50
    de euro faţă de 2016. In
    topul oraşelor cu cele mai scumpe apartamente se situează, după Cluj şi
    Bucuresti: Timişoara (1.133 euro/mp), Constanţa (1.083 euro/mp), Craiova (1.020
    euro/mp), Braşov (1000 euro/mp) şi Iaşi (970 euro/mp). Aceste creşteri de
    preturi sunt explicate de faptul că este unul din marile centre universitare
    ale României, iar mulţi absolvenţi rămân să lucreze la Cluj, care are o
    dinamică economică, mai ales în domeniul IT.


    În ultimii trei ani,
    valoarea apartamentelor din România a crescut cu circa o treime. Unii analişti
    spun că piaţa este supraevaluată în acest moment, iar creşterile accelerate de
    preţuri nu sunt deloc sănătoase pentru economie.

    În
    grila notarilor pentru acest an, valorile apartamentelor cu două camere,
    confort I, construite după 2011 şi aflate la etajele intermediare (1-4) au fost
    majorate cu 2,5%. O creştere de 2% a fost aplicată şi apartamentelor similare,
    dar construite în perioada 1978 – 1989. Important de reţinut este faptul că de
    la 1 februarie 2017, tranzacţiile imobiliare care nu depăşesc plafonul de
    450.000 de lei (aproape 100 de mii de euro) nu mai sunt impozitate. În cazul în
    care se tranzacţionează apartamente ale căror preţuri depăşesc acest prag, se
    va aplica o cotă de impozitare de 3% diferenţei dintre valoarea declarată de
    părţi şi suma neimpozabilă de 450.000 de lei. Acest impozit este plătit de cel
    care vinde proprietatea.

  • Jurnal românesc – 06.03.2017

    Jurnal românesc – 06.03.2017

    Ministerul Muncii de
    la Bucureşti a început, luni, discuţii cu sindicatele asupra legii salarizării
    unitare. Ministrul de resort, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat că actul
    normativ ar urma să fie finalizat în iulie, aşa cum este prevăzut în programul
    de guvernare al Cabinetului PSD-ALDE. Ea a declarat, recent, că, până în 2020,
    salariile de până la 4.000 de lei se vor dubla, iar cele care depăşesc acest
    prag vor fi majorate cu 45%. Ministrul Lia Olguţa Vasilescu a mai precizat că,
    de la 1 iulie, va creşte punctul de pensie la o mie de lei.




    Preţurile locuinţelor
    din România vor
    creşte uşor şi în acest an, dar cu o rată sub media din Uniunea Europeană,
    apreciază analiştii pieţei imobiliare care s-au întâlnit, luni, la o conferinţă
    de profil. Adrian Erimescu, reprezentantul unei platforme online de
    monitorizare a pieţei imobiliare din ţară, a prezentat un clasament al celor
    mai scumpe oraşeîn funcţie de preţurile cerute pentru
    construcţiile imobliare. Astfel, preţurile medii cerute în principalele şase
    oraşe din România în ultimul trimestru din 2016 sunt 1230 de euro/metru
    pătrat în Cluj, care este astfel cel mai scump oraş din România. Este urmat de
    Bucureşti, cu 1160 de euro pe metru pătrat, Timişoara 1020 de euro/metru
    pătrat, Constanta, cu 960 de euro/mp, Braşov 910 euro pe metru pătrat şi Iaşi
    880 euro pe mp.





    Doar jumatate dintre români utilizează cu regularitate internetul, iar dintre aceştia mulţi evită cumpărăturile şi plăţile online, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind economia digitală. In
    clasamentul european al indexului economiei şi societăţii digitale (DESI) 2017,
    România este pe ultimul loc în UE. Indexul măsoara 5 parametri ai dezvoltarii
    digitale a unei ţări: conectivitatea, resursa umană, gradul de utilizare a
    internetului, integrarea tehnologiei digitale, serviciile publice digitale.     Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda au cele
    mai avansate economii digitale din UE, în timp ce România, Bulgaria, Grecia şi
    Italia au cele mai scăzute scoruri DESI – arată raportul CE. In privinţa
    integrării tehnologiei digitale de către afaceri, firmele din R    omânia, Polonia
    şi Bulgaria erau rămase cel mai în urmă, în 2016, în timp ce afacerile din
    Danemarca, Irlanda şi Finalnda erau cele mai avansate.


    Italia şi Spania
    rămân ţările cu cea mai numeroasă comunitate de imigranţi români din UE, releva
    un studiu publicat de Ziarul Romanesc (Germania). Pe locurile următoare se află
    Germania şi Marea Britanie Studiul arată
    că, în special în Italia şi Spania, românii se mulţumesc cu slujbe mai puţin
    importante ca cele avute acasă, cel puţin în prima perioadă după sosire.
    Câştigurile salariale sunt, însă, în peste 90% din cazuri mai mari ca cele din
    ţară. În Germania şi Marea Britanie se observă o migraţie într-o proporţie mai
    mare a românilor cu înaltă calificare, cuplată cu un val al românilor care au
    părăsit Spania în momentul în care această ţară a intrat în criză. Un raport al
    Naţiunilor Unite arată că, după valurile masive de emigranţi din România care
    au profitat de deschiderea graniţelor, în 2007, fluxul plecărilor a rămas
    constant. În perioada 2010-2015, România a pierdut
    aproximativ 437.000 de locuitori ca urmare a migraţiei. Se estimează că aproape
    3,5 milioane de români sunt plecaţi din ţară. Din 2006 până în 2015, românii
    din străinătate au trimis acasă 52 de miliarde de euro, o sumă care depăşeşte
    cu 11 miliarde valoarea investiţiilor
    străine.

  • Jurnal românesc – 13.07.2016

    Jurnal românesc – 13.07.2016

    Premierul României, Dacian Cioloş, se află în aceste zile, în vizită oficială în
    capitala Vietnamului, Hanoi. El a fost primit de preşedintele ţării, Tran Dai
    Quang, şi s-a întâlnit cu omologul Nguyen Xuan Phuc. Au fost identificate noi
    oportunităţi de conlucrare economică în domenii precum cel energetic,
    industrial, agricol, bancar, al lucrărilor de infrastructură, IT, ştiinţă şi
    tehnologie, dezvoltare durabilă şi turism. În sectorul energetic, companiile
    româneşti Transgaz şi Transelectrica au semnat memorandumuri de înţelegere cu
    companiile de profil din Vietnam. Totodată, a fost semnat un program de
    cooperare în domeniul educaţiei şi formării pentru perioada 2016-2020 şi unul
    în domeniul culturii. La Hanoi, Dacian Cioloş a participat şi la deschiderea
    unui Forum de afaceri româno-vietnamez. El le-a expus oamenilor de afaceri
    vietnamezi principalele avantaje economice şi geostrategice de care dispune
    România şi a pledat pentru o cooperare economică mai intensă fundamentată pe
    cei 66 de ani de bune relaţii bilaterale.




    În sud-estul Bulgariei, până pe 22 iulie are loc
    exerciţiul militar aerian comun Steaua
    Traciei 2016. În afară de forţele aeriene bulgare, participă militari ai
    Gărzii Naţionale Aeriene din California (SUA), precum şi trupe româneşti şi
    greceşti. Manevrele vizează creşterea compatibilităţii forţelor aeriene bulgare
    de a participa la operaţiuni ale NATO şi îmbunătăţirea instruirii piloţilor.
    Bulgaria participă cu avioane MiG-29, cu elicoptere şi cu unităţi din trupe de rachete.
    La antrenamente sunt prezente, totodată, avioane americane de vânătoare F-15,
    un MiG-21 Lancer românesc şi o aeronavă grecească F-16. În ultimii ani, exerciţiile comune bulgaro-americane s-au extins prin
    includerea forţelor militare din ţările vecine Bulgariei.




    România s-a plasat, anul trecut, pe locul 6 în Europa în topul locurilor
    de muncă nou create prin investiţii străine directe (ISD), potrivit datelor
    studiului anual al investiţiilor în Europa, publicate de EY European Attractiveness Survey 2016. În 2015, în România au fost
    create peste 12.000 de locuri de muncă, cu 17% mai multe faţă de 2014. Cea mai
    atrăgătoare destinaţie pentru investiţii străine directe pe continent continuă
    să fie Europa de Vest, cumulând 77% din toate proiectele. Marea Britanie,
    Germania şi Franţa deţin împreună puţin peste jumătate (51%) din proiectele ISD
    înregistrate în întreg spaţiul european. Din afara Europei, Statele Unite
    conduc în topul investiţiilor străine directe în Europa, urmate de Asia şi China.




    Ministerul Educaţiei din România a afişat rezultatele primei sesiuni
    a examenului de bacalaureat de anul acesta. Aproape 67% dintre cei peste
    130.000 de absolvenţi ai clasei a XII-a înscrişi au luat examenul. Elevii care nu l-au
    promovat se pot înscrie la a doua sesiune, în perioada august-septembrie. Anul
    trecut, în sesiunea iunie-iulie, după soluţionarea contestaţiilor, 67,9% din
    absolvenţii de liceu au promovat Bacalaureatul.




    Preţurile locuinţelor din România au urcat cu 3,3% în primul trimestru din 2016,
    comparativ cu precedentele trei luni, aceasta fiind a treia mare creştere înregistratăîn rândul statelor membre ale
    Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat. Comparativ, în Uniune, preţurile
    locuinţelor au consemnat o creştere trimestrială de 0,7%, iar în zona euro s-au majorat cu
    0,4%. În rândul statelor membre,
    cele mai mari creşteri ale preţurilor locuinţelor au fost înregistrate în Ungaria (5,2%), Austria (4,2%), iar cele mai
    semnificative scăderi au fost raportate în Cipru (minus 3,4%) şi Malta (minus
    2,8%).

  • Jurnal românesc – 3.02.2016

    Jurnal românesc – 3.02.2016

    Preţurile producţiei industriale au scăzut, în decembrie 2015, cu
    0,8%, în zona euro şi în UE, comparativ cu luna precedentă, arată datele
    publicate de Oficiul European de Statistică. Cele mai semnificative scăderi au
    fost raportate în Olanda (minus 3%), Danemarca şi Grecia (ambele cu minus
    2,4%), Belgia şi Estonia (ambele, cu minus 2%). În România, preţurile
    producţiei industriale au scăzut cu 0,3% în decembrie, după o creştere zero, în
    noiembrie. Comparativ cu perioada similară din 2014, preţurile producţiei
    industriale au scăzut, în România, în
    decembrie, cu 1,7 , după o scădere de 2,3 la sută, în
    noiembrie.








    Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Româneşti din Republica
    Serbia a primit, marţi, din partea unei delegaţii de intelectuali din
    Timişoara, Drobeta- Turnu Severin şi Câmpia Turzii, mai multe colete cu
    abecedare. Acestea vor fi distribuite unui număr de 30 de copii din Banatul
    Sârbesc care, în anul şcolar 2016-2017, urmează să se înscrie în clasa I. ‘Am
    făcut această donaţie pentru a determina familiile de români să opteze pentru
    şcoala în limba română. În această regiune, numărul copiilor care învaţă în
    limba română se află în scădere’, afirmă
    donatorii.






    Programul de burse şi rezidenţe al Institutului Cultural Român are,
    în 2016, un nou regulament şi dispune de un buget de 158 650 EUR, majorat cu
    17% faţă de anul trecut. Graţie finanţărilor acordate în cadrul acestui
    program, România este reprezentată printr-o vastă varietate de domenii în marile
    centre de cercetare şi artistice ale lumii şi, de asemenea, cercetători şi
    jurnalişti străini au posibilitatea să se documenteze nemijlocit în România.
    Cuantumul bursei Woodrow Wilson, acordate în cadrul unui parteneriat între
    Institutul Cultural Român şi Woodrow Wilson Internaţional Center din Washington, a crescut la 13 424 dolari.
    Durata rezidenţei pentru traducători în formare, derulate printr-un parteneriat
    între ICR şi Centrul Cultural Palatele Mogoşoaia, a fost extinsă la două luni.






    Elevii din toate liceele din România au posibilitatea de a câştiga
    premii în bani şi burse pentru participarea la seminarii pe teme economice în
    SUA şi în Germania, în cadrul celei de a V-a ediţii a concursului Economy
    Works, care se desfăşoară între 1 februarie şi 27 martie. Economy Works face
    legătura între ceea ce elevii învaţă la şcoală şi economia aplicată. Pentru
    fiecare modul, elevii trebuie să răspundă la o întrebare de gândire critică
    printr-un scurt eseu. Se oferă trei premii a câte 100 de dolari şi alte două
    premii în cărţi pe teme economice. Anul acesta, doi elevi câştigători ai
    seminariilor vor avea ocazia să
    participe la seminarul care va avea loc
    în Michigan, SUA.






    După ce a apărut în Monitorul Oficial, legea anti-fumat intră în
    vigoare la 45 de zile, adică pe 16 martie. Conform noii legi, fumatul este
    interzis în orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării
    colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are
    un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi,
    indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.
    De asemenea, legea anti-fumat interzice fumatul în spaţiile de la locul de
    muncă şi în orice loc de joacă pentru copii, fie că este spaţiu închis sau în
    aer liber. Interdicţia se aplică şi în mijloacele de transport în comun, în
    unităţile sanitare, de invăţământ, precum şi cele destinate protecţiei şi
    asistenţei copilului, de stat şi private.

  • De la salariul minim la scăderea TVA

    De la salariul minim la scăderea TVA

    În ultima
    şedinţă din acest an, Guvernul de la Bucureşti a aprobat majorarea salariului
    minin brut pe economie de la 1.050 lei la 1.250 lei (276 de euro), începând cu
    1 mai 2016. Sindicatele şi patronatele
    au căzut de acord asupra acestei decizii, avizată anterior şi de
    Consiliul Economic şi Social. Proiectul va avea un important impact social,
    întrucât, spun specialiştii, va asigura creşterea nivelului de trai şi va
    reduce decalajele sociale. Datele oficiale arată că numărul de beneficiari ai
    creşterii salariului minim este de 1,1 milioane de persoane, din care puţin sub
    40.000 în sectorul bugetar, restul în sectorul concurenţial.

    Purtătorul de
    cuvânt al executivului, Dan Suciu, a subliniat că această majorare trebuie
    urmată şi de alte măsuri, pentru a nu se ajunge la concedieri ori la blocaje în
    activitatea societăţilor comerciale.

    Dan Suciu: Acest
    risc există. A fost preocuparea noastră de la bun început de a reduce riscul,
    dar considerăm că în aceste luni care vor trece şi în care firmele vor beneficia
    şi de noul context pe care-l acordă Codul fiscal şi facilităţile fiscale
    introduse de la 1 ianuarie vor putea să găsească resurse pentru a integra
    această majorare salarială fără daune colaterale semnificative.

    Pe lângă creşterea salariului minim, o altă
    importantă măsură de relaxare fiscală pentru anul viitor vizează reducerea
    cotei generale de TVA, de la 24% la 20%. Totodată, taxa va scădea, de la 1
    ianuarie, de la 9% la 5% pentru cinematografe, muzee, livrările de cărţi,
    manuale, ziare şi reviste, nivel care se va aplica şi pentru evenimentele
    sportive şi culturale. O cotă de TVA de 9% se aplică
    din 2016 şi pentru medicamente, hoteluri, alimente, restaurante şi catering şi
    furnizarea de apă. Astfel, diminuarea taxei pe valoare adăugată va duce la
    scăderea preţurilor, cel puţin teoretic, şi în prima parte a lui 2016,
    după ce în 2015 reducerea cotei pentru alimente a dus inflaţia în teritoriu
    negativ.

    TVA mai mică ar putea antrena şi o reducere a preţurilor la benzină şi
    motorină, însă acestea depind de evoluţia cotaţiei petrolului pe pieţele
    externe, în contextul în care statul a menţinut nivelul accizei, dar şi
    supraacciza, ultima urmând să fie eliminată la începutul lui 2017. Taxele şi
    accizele percepute de statul român reprezintă peste jumătate din preţul
    carburanţilor.2016 mai aduce ieftinirea energiei electrice cu 5%-6%,
    reducerea impozitului pe dividende la 5%, dar şi scumpiri la asigurările
    auto obligatorii şi la impozitele pe locuinţe şi terenuri.

    Tot din 2016, băncile din România vor avea obligaţia să raporteze către ANAF,
    în fiecare zi, lista persoanelor fizice sau juridice care îşi deschid sau
    închid un cont bancar, de orice fel, dar şi dacă cineva închiriază sau renunţă
    la o cutie de valori.

  • Preţurile terenurilor

    Preţurile terenurilor

    În medie,
    în România, un hectar de pământ agricol se vinde cu 3.000 – 3.500 de euro, cu
    mult mai ieftin decât media europeană, de 15.000 de euro. Unele terenuri
    agricole din România pot ajunge, însă, la preţuri mai mari de 5.000 de euro
    pentru un hectar.


    În ceea ce priveşte terenurile intravilane din
    Bucureşti, cele cu suprafeţe de 500 – 600 de metri pătraţi din zone foarte bune
    ale capitalei României sunt cele mai căutate de către
    investitori. Aceste terenuri au în general autorizaţii de construcţie, iar
    preţurile de tranzacţionare sunt de 1.500 – 2.000 de euro pe metru pătrat. În
    prezent, preţurile la care sunt scoase la vânzare terenurile în Bucureşti
    variază de la 400 – 500 de euro pe metru pătrat în zonele Timpuri Noi , Lujerului şi Bucureştii Noi , la 500
    – 600 de euro în zona Progresului şi la 900 -
    1.100 de euro pe metru pătrat în zona Calea Floreasca – Barbu Văcărescu.



    Potrivit legii de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole extravilane
    din România pot cumpăra teren agricol extravilan în România cetăţenii români, cetăţenii unui stat din
    Uniunea Europeană, cetăţenii statelor care fac parte din Acordul privind
    Spaţiul Economic European, anume Norvegia, Liechtenstein şi Islanda sau ai
    Confederatţei Elveţiene, apatrizii cu domiciliul în România, într-un stat din
    Uniunea Europeană, într-un stat din Spaţiul Economic European sau în
    Confederaţia Elveţiană.

    De asemenea, pot cumpăra teren persoanele juridice având naţionalitatea română şi persoanele juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii
    Europene, a statelor care sunt parte din Acordul privind Spaţiul Economic
    European sau a Confederaţiei Elveţiene.Toţi
    aceştia pot cumpăra teren agricol extravilan în România respectând dreptul de
    preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi
    al statului român, reprezentat prin Agenţia Domeniilor Statului, în această
    ordine, potrivit Legii de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole extravilane.
    Dacă niciun preemptor nu îşi manifestă intenţia de cumpărare, atunci vânzarea
    este liberă, conform normelor de aplicare a legii.

    Primăria eliberează vânzătorului
    o adeverinţă însoţită de o copie certificată de conformitate cu originalul a
    ofertei de vânzare, urmând ca acesta să aleagă un cumpărător. În această
    situaţie: dacă în ofertă nu este prevăzută nicio condiţie, terenul
    poate fi vândut în orice condiţii, cu excepţia diminuării preţului

  • Transportul public din Bucureşti

    Transportul public din Bucureşti

    Respectivele carduri pot fi achiziţionate din majoritarea staţiilor, de la ghişeele Regiei Autonome de Transport Bucureşti şi pot fi reîncărcate la aceleaşi ghişee. Tariful unei călătorii este de 1 leu şi 30 de bani (cca. 28 de eurocenţi) pentru liniile obişnuite de transport în comun de suprafaţă, de 1 leu şi 50 de bani (33 de eurocenţi) pentru liniile preorăşeneşti de transport şi de 3 lei şi 50 de bani (77 de eurocenţi) pentru liniile de autobuze expres 780 şi 783. Linia 780 face legătura între Gara de Nord (cea mai importantă gară din capitala României) şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă” Bucureşti, iar linia 783 — între aeroport şi centrul oraşului (Piaţa Unirii). Să notăm şi că abonamentul nenominal valabil o zi costă 8 lei (1,7 euro), iar cel valabil o săptămână costă 17 lei (3,7 euro). Copiii în vârstă de până la 7 ani sunt scutiţi de plata taxelor de călătorie.



    În Bucureşti, funcţionează şi 23 de linii de noapte care au terminalul central la Piaţa Unirii şi fac legătura cu zonele periferice. Între orele 23.00 şi 1.00, respectiv între orele 3.00 şi 4.30 circulă la un interval de 40 de minute, iar între orele 1.00 şi 3.00 – la 120 de minute. Preţul unei călătorii cu autobuzele de pe aceste linii este tot de 1 leu şi 30 de bani.



    În acestă perioadă, în Bucureşti, mai circulă încă autobuzele turistice supraetajate, care dispun şi de audio-ghiduri în engleză şi română. Cele 14 staţii sunt parcurse zilnic în aproximativ 50 de minute, între orele 10,00 şi 22,00. Printre obiectivele de pe traseu se numără Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Muzeul de Geologie, Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa”, Muzeul Ţăranului Român, Ateneul Român, Muzeul Naţional de Artă, Palatul CEC, Muzeul Naţional de Istorie, Palatul Parlamentului, Patriarhia Română, Hanul lui Manuc, Curtea Veche şi Muzeul Municipiului Bucureşti. Preţul unui bilet este de 25 de lei (5,8 euro) pentru adulţi şi de 10 lei (2,35 de euro) pentru copiii cu vârste între 7 şi 14 ani. Copiii în vârstă de sub 7 ani beneficiază de gratuitate. Cardul de călătorie este valabil 24 de ore de la prima validare şi poate fi achiziţionat din autobuzele turistice.



    La metrou, o cartelă magnetică pentru două călătorii costă 5 lei (1,13 euro), iar cartela pentru 10 călătorii costă 20 de lei (4,5 euro). O cartelă valabilă o zi costă 8 lei (1,8 euro), iar una valabilă o săptămână pentru un număr nelimitat de călătorii costă 25 de lei (5,7 euro).



    Ghiduri privind traseele de transport în comun din Capitală pot fi procurate atât de la Aeroportul “Henri Coandă” Bucureşti Otopeni, cât şi de la multe dintre tonetele pentru vânzarea publicaţiilor. Astfel de ghiduri sunt disponibile şi pe Internet, la adresa Regiei Autonome de Transport Bucureşti, www.ratb.ro, şi la cea a Societăţii de Exploatare a Metroului, www.metrorex.ro, ambele site-uri fiind editate în engleză şi română.

  • Evoluţia preţurilor în România

    Evoluţia preţurilor în România

    Creşterea economică românească – de 4,1% pe
    primele trei luni ale lui 2015 – a fost cea mai mare din Uniunea Europeană.
    Economist al Băncii Mondiale în România, Cătălin Păuna declara, recent, că evoluţia ţării a
    fost robustă şi echilibrată şi a avut la bază trei componente: consumul privat,
    exporturile, care au crescut, şi investiţiile, în principal cele private.
    Motor, prin urmare, al creşterii economice, consumul a fost odată în plus
    potenţat de ieftinirile din iulie la alimente, al căror preţ a scăzut, în
    medie, cu 1,17% faţă de luna precedentă şi cu
    7,25% faţă de luna similară din 2014.

    După calculele Institutului
    Naţional de Statistică (INS), au scăzut preţurile la cartofi, dar şi la fructe
    proaspete. S-au consemnat, însă,
    scumpiri la citrice sau alte fructe meridionale, precum şi la ouă. Aceasta, în
    contextul general în care, de la 1 iunie, a intrat în vigoare cota redusă de la
    24 la 9% a taxei pe valoare adăugată pentru alimente şi băuturi. În consecinţă,
    în iunie, raportat la mai, preţurile la produsele alimentare scăzuseră cu peste
    8 procente şi cu peste 6 faţă de luna similară din 2014. În privinţa mărfurilor
    nealimentare, preţurile au urcat în iulie, faţă de iunie, cu 0,48% şi cu 1,26%
    comparativ cu iulie 2014.

    Datele INS relevă o ieftinire
    importantă doar la medicamente şi la articole medicale, în timp ce o creştere
    semnificativă s-a înregistrat la gaze.

    Şi
    tarifele la servicii s-au majorat în iulie, cu 0,09%, faţă de luna iunie, şi cu
    2,20% comparativ cu luna similară a anului trecut. Scumpiri au fost consemnate
    la tarifele pentru apă, canal şi salubritate, iar ieftiniri uşoare la
    transportul aerian, telefon, servicii poştale şi telecomunicaţii.

    Mai multe
    explicaţii a oferit preşedintele
    Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România, Radu Crăciun: Pe lângă scăderile provocate de micşorarea TVA-ului, a apărut şi scăderea
    preţurilor la fructe şi legume, dar mai mult decât atât, am văzut o scădere a
    preţurilor la medicamente şi la tutun, categorii de produse care au o pondere
    destul de mare în coşul de consum. Din acest motiv, faptul că preţul la gaze a întregistrat
    o creştere substanţială, ca urmare a calendarului de liberalizare, a fost
    practic anulată de această scădere a preţurilor la produsele alimentare, ceea
    ce a făcut ca, în final, inflaţia să fie negativă. Asta nu modifică major aşteptările,
    cel puţin până la jumătatea anului viitor urmând să avem un trend negativ. Sfârşitul
    acestui an ne va duce probabil undeva în zona lui minus 0,4 – minus 0,5%,
    pentru ca anul viitor, totuşi, să ajungem în zona unei inflaţii pozitive.

    Până atunci, însă,
    potrivit Institutului Naţional de Statistică, cu o valoare de minus 1,7% în luna iulie, comparativ cu aceeaşi lună
    a anului trecut, inflaţia a atins un nou minim istoric în ultimii 25 de ani.
    Banca Naţională a României dă asigurări că nu există riscul intrării în deflaţie.

  • Informaţii pentru automobilişti

    Informaţii pentru automobilişti

    De la început, vă prezentăm câteva dintre prevederile legislaţiei referitoare la accesul în România al persoanelor care călătoresc la bordul autoturismelor. La punctele de trecere a frontierei este necesară prezentarea cărţii de identitate în cazul cetăţenilor din ţările membre ale Uniunii Europene sau a paşaportului, a certificatului de înmatriculare şi a documentului de asigurare a autovehiculului.

    Totodată, cetăţenii care circulă cu autoturisme închiriate trebuie să prezinte contractul de închiriere, cu valabilitate pe durata şederii în România. Iar în actul respectiv trebuie să fie menţionate ţările în care societatea de închirieri nu permite circulaţia autoturismului. Cetăţenii care călătoresc cu autoturismul firmei la care sunt angajaţi vor prezenta o adeverinţă eliberată de către conducerea respectivei firme din care să rezulte acceptul pentru călătoria în ţara noastră.

    Să notăm că, pentru utilizarea drumurilor naţionale din România, trebuie achiziţionate aşa-numitele roviniete electronice, care au fost introduse începând cu 1 octombrie 2010. Tariful de utilizare a drumurilor se achită numai prin intermediul unui sistem informatic care face posibilă controlarea tuturor vehiculelor, prin identificarea automată vizuală a numerelor de înmatriculare, înregistrată la momentul tranzitării, şi a poziţiei geografice de unde s-a făcut înregistrarea. Astfel, în cazul controalelor, vor fi oprite numai acele autovehicule pentru care există suspiciunea că deţinătorii nu au achitat taxa pentru rovinietă.

    În cazul autoturismelor, taxa este cuprinsă între 3 euro – pentru rovinieta valabilă o săptămână, şi 28 de euro, pentru rovinieta valabilă un an. Rovinieta valabilă 30 de zile costă 7 euro, iar cea valabilă 90 de zile costă 13 euro. Rovinietele pot fi cumpărate de la orice subunitate a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, de la benzinăriile MOL, Petrom şi OMV, de la filialele Automobil Clubului Român şi de la sediile Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România. Rovinietele pot fi achiziţionate şi online, de pe site-ul www.roviniete.ro, editat în bulgară, engleză, germană, italiană, maghiară, rusă, turcă şi română şi de pe site-ul www.e-rovinieta.ro, editat, de asemenea, în opt limbi.

    Amintim că, începând cu 1 noiembrie 2011, în România a devenit obligatorie echiparea automobilelor cu anvelope de iarnă atunci când temperatura atmosferică scade sub 7 grade Celsius sau carosabilul este acoperit de zăpadă, gheaţă sau polei. Potrivit Ministerului român al Transporturilor, anvelopele all season sunt asimilate anvelopelor de iarnă dacă au înscrise iniţialele M şi S. Conducătorii autovehiculelor care circulă pe drumurile publice din România acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei fără anvelope de iarnă sunt sancţionaţi cu reţinerea talonului şi amendă de până la 4.000 de lei (cca. 890 de euro).

    În final, să precizăm că, în România, preţul mediu al
    unui litru de carburant echivalează cu 1,3 euro.