Radio România Internațional

Tag: preturi

  • Informaţii pentru automobilişti

    Informaţii pentru automobilişti

    De la început, vă prezentăm
    câteva dintre prevederile legislaţiei referitoare la accesul în România al
    persoanelor care călătoresc la bordul autoturismelor. La punctele de trecere a
    frontierei este necesară prezentarea cărţii de identitate în cazul cetăţenilor
    din ţările membre ale Uniunii Europene sau a paşaportului, a certificatului de
    înmatriculare şi a documentului de asigurare a autovehiculului.

    Totodată, cetăţenii
    care circulă cu autoturisme închiriate trebuie să prezinte contractul de
    închiriere, cu valabilitate pe durata şederii în România. Iar în actul
    respectiv trebuie să fie menţionate ţările în care societatea de închirieri nu
    permite circulaţia autoturismului. Cetăţenii care călătoresc cu autoturismul
    firmei la care sunt angajaţi vor prezenta o adeverinţă eliberată de către
    conducerea respectivei firme din care să rezulte acceptul pentru călătoria în
    ţara noastră.


    Să notăm
    că, pentru utilizarea drumurilor naţionale din România, trebuie achiziţionate
    aşa-numitele roviniete electronice, care au fost introduse începând cu 1
    octombrie 2010. Tariful de utilizare a drumurilor se achită numai prin
    intermediul unui sistem informatic care face posibilă controlarea tuturor
    vehiculelor, prin identificarea automată vizuală a numerelor de înmatriculare,
    înregistrată la momentul tranzitării, şi a poziţiei geografice de unde s-a
    făcut înregistrarea. Astfel, în cazul controalelor, vor fi oprite numai acele
    autovehicule pentru care există suspiciunea că deţinătorii nu au achitat taxa
    pentru rovinietă.

    În cazul autoturismelor, taxa este cuprinsă între 3 euro -
    pentru rovinieta valabilă o săptămână, şi 28 de euro, pentru rovinieta valabilă
    un an. Rovinieta valabilă 30 de zile costă 7 euro, iar cea valabilă 90 de zile
    costă 13 euro. Rovinietele pot fi cumpărate de la orice subunitate a Companiei
    Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, de la benzinăriile
    MOL, Petrom şi OMV, de la filialele Automobil Clubului Român şi de la sediile
    Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România. Rovinietele pot fi
    achiziţionate şi online, de pe site-ul www.roviniete.ro,
    editat în bulgară, engleză, germană, italiană, maghiară, rusă, turcă şi română
    şi de pe site-ul www.e-rovinieta.ro,
    editat, de asemenea, în opt limbi.


    Amintim că, începând cu 1 noiembrie 2011, în
    România a devenit obligatorie echiparea automobilelor cu anvelope de iarnă
    atunci când temperatura atmosferică scade sub 7 grade Celsius sau carosabilul
    este acoperit de zăpadă, gheaţă sau polei. Potrivit Ministerului român al
    Transporturilor, anvelopele all season sunt asimilate anvelopelor de iarnă
    dacă au înscrise iniţialele M şi S. Conducătorii autovehiculelor care circulă
    pe drumurile publice din România acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei fără
    anvelope de iarnă sunt sancţionaţi cu reţinerea talonului şi amendă de până la
    4.000 de lei (cca. 890 de euro).

  • Europa noastră – 20.06.2015

    Europa noastră – 20.06.2015

    Primele norme ale Comisiei Europene menite să abordeze într-o manieră eficientă
    problema preţurilor supraîncărcate de roaming au fost lansate în 2007, prin
    aşa-numitul Eurotarif, care stabilea preţuri maxime pentru apelurile telefonice
    efectuate şi primite din alt stat membru.


  • Efecte ale secetei

    Efecte ale secetei

    O
    secetă puternică afectează aproape toată România, după doi ani buni pentru
    agricultură. Datele furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie indică
    pentru 2015 instalarea fenomenului de secetă severă şi prelunită în sudul, estul şi
    vestul ţării. Acest fapt este cauzat de
    precipitaţiile reduse înregistrate în ultima perioadă, în special, în luna mai.

    Datele oficiale arată
    că luna trecută cantităţile de precipitaţii au reprezentat doar o treime din
    cele normale pentru această dată. În plus, Centrul European de Prognoză a
    Vremii a anunţat că şi în următoarele două luni, iulie şi august, se vor
    înregistra temperaturi ridicate şi un nivel scăzut al precipitaţiilor.

    Directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena
    Mateescu, a avertizat într-o emisiune la Radio România, că pe termen mediu, ar
    putea persista alternanţele mari de temperaturi de la o zi la alta, iar
    fenomenele meteo extreme pot avea efecte severe asupra agriculturii. Elena
    Mateescu: Pentru agricultură, fenomenele de vijelie şi
    căderile de grindină pot avea efecte severe, chiar de calamitate, în funcţie de
    dimensiunea de grindină, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, şi în perioadele
    anterioare.

    In plus seceta este agravată şi de lipsa vegetaţiei care să
    susţină solul a avertizat, în cadrul aceleiaşi emisuni, directorul executiv al
    Institutului Naţional de Cerectare-Dezvoltare pentru Pedologie şi Protecţia
    Mediului, Cătălin Simota. Cătălin Simota: Solul, planta şi
    atmosfera sunt un sistem extraordinar de complex şi atunci orice intervenţie
    care perturbă unul dintre elementele acestui sistem poate să conducă la nişte
    consecinţe de multe ori, la început, neprevăzute.

    Situaţia ar putea
    determina o nouă creştere a preţurilor, în condiţiile în care fermierii
    anticipează că nu vor obţine decât jumătate din producţia de anul trecut la
    culturile de grâu şi porumb.

    Zilele trecute, ministrul Agriculturii şi
    Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat că fermierii români ar putea
    primi despăgubiri, inclusiv, de la bugetul de stat în acest an, dacă vor
    înregistra pagube din cauza secetei, însă acordarea acestora depinde de acordul
    Comisiei Europene. El a spus că a solicitat direcţiilor agricole locale să facă
    o evaluare la nivel naţional a suprafeţelor de cultură afectate de secetă. El a
    mai spus că a discutat deja cu fermierii cum îi pot sprijini autoritătile pe
    zona de irigaţii. Ministrul a spus ca de la 1 iulie, România va avea la
    dispoziţie 435 milioane de euro, fonduri europene şi contribuţii de la bugetul
    de stat pentru investiţii în sistemul de irigaţii.

  • Ce va aduce scăderea TVA la alimente?

    Ce va aduce scăderea TVA la alimente?

    Parte importantă a unui ambiţios program guvernamental de relaxare fiscală,
    reducerea TVA la alimente de la 1 iunie a primit undă verde din partea
    senatorilor de la Bucureşti. Măsura constă în scăderea taxei pe valoarea
    adăugată, de la 24 la 9 procente, la toate bunurile alimentare, băuturi
    nealcoolice, servicii de restaurant şi catering. Este,
    de fapt, o aliniere la nivelul TVA în cazul pâinii şi al produselor de
    panificaţie.

    Privită de executiv ca o modalitate de a încuraja consumul şi,
    implicit, de a consolida tendinţa ascendentă a economiei, măsura a fost
    însoţită, încă de la anunţare, de scepticism în privinţa scăderii semnificative
    a preţurilor la raft. Scepticism care a fost alimentat de suspiciunea că
    hipermarketurile au crescut anticipat preţurile, pentru a-şi optimiza
    câştigurile.

    Piaţa va fi cea care va regla lucrurile, iar o taxă pe valoare
    adăugată mult mai mică se va reflecta, indiscutabil, în preţuri, a susţinut
    premierul Victor Ponta.

    Calculele prezentate de ministerul Agriculturii prezic,
    de altfel, ieftiniri la alimente cu circa 12%. Optimismul autorităţilor este
    împărtăşit, în bună măsură, de populaţie.

    Majoritatea românilor consideră că
    reducerea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice reprezintă o măsură bună atât
    pentru ei, cât şi pentru economie, relevă un barometru de opinie realizat de
    Inscop Research la comanda cotidianului ‘Adevărul’. 34,5% dintre respondenţi
    susţin, însă, că taxele şi impozitele mai mici, aşa cum sunt ele prevăzute în
    noul Cod fiscal, înseamnă mai puţin bani pentru sănătate, educaţie şi
    infrastructură. Ei sunt contrazişi, totuşi, de aproape 39% dintre conaţionali.
    În jur de 27% nu şi-au format o opinie despre acest subiect sau refuză să
    răspundă, ceea ce ar reprezenta, potrivit autorilor sondajului, un indicator al
    lipsei de informare sau înţelegere a mecanismelor economico-bugetare. 37,7%
    dintre români – spune acelaşi barometru – prevăd că preţurile vor fi mai mici,
    dar că ieftinirea nu va respecta integral scăderea TVA. Circa 33% cred că
    preţurile la alimente şi băuturi nealcoolice nu se vor micşora deloc, iar 19%
    că vor scădea, respectându-se integral scăderea TVA. Per total, 57% dintre
    români consideră că scăderea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice se va
    resimţi în reducerea preţurilor la raft.

    Decizia Guvernului de a opta pentru
    reducerea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice de la 24% la 9% este preferată
    de 62% din populaţie, arată studiul, comparativ cu ideea reducerii generale a
    TVA de la 24% la 20%, care ar fi preferată de doar 29% dintre cei chestionaţi.
    Barometrul a fost realizat de Inscop Research la comanda ‘Adevărul’ în perioada
    23-30 aprilie, pe un eşantion de 1.085 de persoane şi cu o eroare maximă de
    plus/minus 3%.

  • Jurnal românesc – 26.01.2014

    Jurnal românesc – 26.01.2014

    Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat, luni, Arhivele fostei Securităţi, păstrate la Popeşti-Leordeni, lângă Bucureşti. Potrivit şefului statului, după Germania şi Polonia, România deţine a treia arhivă ca mărime a serviciilor secrete comuniste. În opinia sa, dosarele din această arhivă reprezintă o parte din istoria popurului român şi păstrează memoria comunismului. Iohannis consideră că mărturiile din aceste dosare pot contribui la deschiderea unui Muzeu al Comunismului în România.



    O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se va afla la Bucureşti în perioada 27 ianuarie-10 februarie pentru a discuta cu autorităţile recentele evoluţii ale economiei româneşti şi priorităţile în reformele economice. Potrivit unui comunicat al FMI, discuţiile vor viza şi evoluţiile economice determinate de recenta ofensiva monetară anunţată de Banca Centralâ Europeană. Experţii FMI se vor întâlni şi cu reprezentanţi ai sectorului privat, ai sindicatelor, ai partidelor politice şi ai societăţii civile.



    Circa 1.500 de români cu credite in franci elvetieni au manifestat duminică, la Bucuresti, cerând Guvernului si Parlamentului sa adopte o lege privind convertirea în lei a creditelor în valută la cursul de la data semnării contractului, plus o diferenţă de maximum 20%. Participantii la mitingul de protest s-au declarat nemultumiţi de soluţiile propuse de unele banci comerciale – îngheţarea cursului de schimb sau micşorarea dobânzii. Circa 75 de mii de romani care au credite in francul elvetian sunt afectati de aprecierea puternicî a acestei monede, care, doar in ultimele 10 zile, a crescut cu peste 20% in raport cu leul.



    MY Romania School va deschide porţile unei noi instituţii de învăţământ românesc în Marea Britanie, pe 31 ianuarie, în Edmonton. Cursurile vor avea loc în fiecare sâmbătă, între orele 10.00 si 13.00. Potrivit coordonatoarei MY Romania Group, Iris Radulian, copiii între 3 si 16 ani vor avea ocazia să înveţe despre istoria şi geografia României, dar vor fi şi cursuri de pictură, dansuri populare, tradiţii româneşti şi limba română.


    De asemenea, vor exista, la fel ca şi la celelalte două şcoli româneşti din Londra, cursuri de limba engleză pentru părinţi, predate de profesori români, precum şi seminarii de informare. Pentru copii, cursurile vor costa 20 de lire sterline pe lună. MY Romania School este licenţiată de Ministerul britanic al Educaţiei. La sfârşitul lunii februarie, MY Romania Group si Ziarul Românesc Weekly vor organiza un târg de locuri de muncă la care vor fi invitate companiile româneşti şi antreprenorii români din Marea Britanie.



    România şi Suedia vor semna, în viitorul apropiat, o Declaraţie Comună privind politicile sociale, care va asigura cadrul pentru realizarea de proiecte comune în domeniile muncii şi social. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a discutat recent, la Stockholm, cu membri ai guvernului suedez problema românilor aflaţi în situaţii vulnerabile în această ţara. Rovana Plumb s-a întâlnit cu reprezentanţi ai societăţii civile şi ai comunităţii româneşti din Suedia, care numără circa 30 de mii de persoane.



    Românii au plătit anul trecut, în medie, 210 euro de persoană pentru un city break în Europa, cu 22% mai puţin decât în 2013, şi 370 de euro pentru o vacanţă de şapte zile, în afara ţării, cu 19% mai puţin decât în 2013, potrivit unui studiu al Vola.ro, cel mai mare portal de turism din România. Cele mai vândute destinaţii de city break anul trecut au fost, potrivit studiului, Roma, Barcelona şi Paris, urmate de Londra, Istanbul şi Veneţia. Pe de alta parte, Dubai, Creta, Zakynthos, Corfu şi Rhodos au fost printre cele mai căutate sejururi de o săptămână.

  • Creşteri şi reduceri de preţuri şi tarife

    Creşteri şi reduceri de preţuri şi tarife

    Ca în fiecare an şi ca în alte ţări europene, data de 1 iulie echivelează în România cu o reajustare a preţurilor. Astfel, românii vor trebui să scoată cu 2,5% mai mulţi bani din buzunar pentru plata facturii la gaze naturale. Motivul scumpirii ţine de majorarea ponderii gazelor din import, care va ajunge la 10% din consum. De remarcat, totuşi, că gospodăriile din România plăteau, la sfârşitul anului trecut, cele mai mici preţuri la gazele naturale din Uniunea Europeană.



    Pe principiul una rece, una caldă”, spre deosebire de factura la gaze, cea la energie electrică va scădea cu 2,6 procente. Tot de la 1 iulie, salariul minim pe economie va fi majorat de la 850 la 900 de lei. Vor beneficia de această măsură 960 de mii de români. Slabă consolare, însă! Pe de o parte, odată cu o astfel de majorare, amenzile vor creşte, un punct de amendă reprezentând 10% din valoarea salariului minim brut pe economie. Pe de altă parte, cu un venit minim echivalent a doar 200 de euro, românii se află pe penultimul loc în Europa. Pentru comparaţie, francezii, de pildă, nu pot fi plătiţi sub aproximativ 1.500 de euro brut pe lună. Românii sunt campioni europeni şi la numărul şi valoarea taxelor.



    Or, e o veste bună că, din prima zi a lunii iulie, dispar din legislaţie 92 de taxe sau tarife cu caracter nefiscal, pe care Executivul s-a angajat să le elimine sau să le comaseze. Procedura eliminării acestora a început încă din luna mai, când, în urma aprobării în Guvern a unei hotărâri şi a unei ordonanţe de urgenţă, au fost scoase de la plată 10 taxe şi tarife nefiscale, alte 17 fiind comasate. Restul, până la 92, au fost reduse sau eliminate prin ordine de ministru sau ale preşedinţilor de instituţii cu atribuţii fiscale.



    Printre taxele sau tarifele anulate se numără cea de eliberare a unui paşaport temporar, cele privind consultanţa sau eliberarea de date statistice referitoare la firme sau alte tarife referitoare la eliberarea de avize ori licenţe sau la accesul la anumite documente. Impactul bugetar anual estimat al acestor măsuri este de peste 900 de mii de lei.



    Trebuie luat, însă, în calcul, între altele, efectul benefic al dispariţiei costului de administrare aferent taxelor şi tarifelor parafiscale eliminate. Nu în ultimul rând, seria ajustărilor de preţuri vizează şi serviciile de roaming, care vor fi mai ieftine de la 1 iulie. Utilizatorii români de telefonie mobilă vor plăti cu 20% până la 55% mai puţin datorită aplicării unui regulament european. Cele mai mari reduceri se aplică pentru utilizarea serviciilor de date, inclusiv accesul la internet.


  • Preţurile terenurilor

    De curând, au fost publicate în Monitorul Oficial al României normele de aplicare a legii de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole extravilane, astfel că tranzacţiile cu acest fel de terenuri au fost deblocate. Potrivit acestei legi pot cumpăra teren agricol extravilan în România cetăţenii români, cetăţenii unui stat din Uniunea Europeană, cetăţenii statelor care fac parte din Acordul privind Spaţiul Economic European, anume Norvegia, Liechtenstein si Islanda sau ai Confederatţei Elveţiene, apatrizii cu domiciliul în România, într-un stat din Uniunea Europeană, într-un stat din Spaţiul Economic European sau în Confederaţia Elveţiană.



    De asemenea, pot cumpăra teren persoanele juridice avand naţionalitatea română şi persoanele juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, a statelor care sunt parte din Acordul privind Spaţiul Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene. Toţi aceştia pot cumpăra teren agricol extravilan în România respectând dreptul de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, reprezentat prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, potrivit Legii de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole extravilane.



    Daca niciun preemptor nu îşi manifestă intenţia de cumpărare, atunci vânzarea este liberă, conform normelor de aplicare a legii. Primăria eliberează vânzătorului o adeverinţă însoţită de o copie certificată de conformitate cu originalul a ofertei de vânzare, urmând ca acesta să aleagă un cumpărător. În această situaţie, (citez) dacă în ofertă nu este prevăzută nicio condiţie, terenul poate fi vândut în orice condiţii, cu excepţia diminuării preţului” (am încheiat citatul).



    În medie, în România, un hectar de pământ agricol se vinde cu 2.000 – 2.500 de euro, cu mult mai ieftin decât media europeană, de 15.000 de euro. Unele terenuri agricole din România pot ajunge, însă, la preţuri mai mari de 5.000 de euro pentru un hectar.



    În ceea ce priveşte terenurile intravilane din Bucureşti, cele cu suprafeţe de 500 – 600 de metri pătraţi din zone foarte bune ale capitalei României (centrale sau de nord) sunt cele mai căutate de către investitori. Aceste terenuri au în general autorizaţii de construcţie, iar preţurile de tranzacţionare sunt de 1.500 – 2.000 de euro pe metru pătrat.



    În prezent, preţurile la care sunt scoase la vânzare terenurile în Bucureşti variază de la 400 – 500 de euro pe metru pătrat în zonele Timpuri Noi (aproape de centru), Lujerului (vest) şi Bucureştii Noi (nord-vestul capitalei), la 500 — 600 de euro în zona Progresului (destul de aproape de centru) şi la 900 – 1.100 de euro pe metru pătrat în zona Calea Floreasca — Barbu Văcărescu.

  • Jurnal românesc – 20.06.2014

    Jurnal românesc – 20.06.2014

    Starea adolescentului român agresat, vinerea trecută, într-o localitate franceză, este gravă. Informaţiile provin de la ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, care a fost, joi, într-o vizită la spitalul unde tânărul este internat. Demnitarul a transmis mulţumiri pentru profesionalismul şi calitatea serviciilor medicale franceze oferite pacientului român. Potrivit martorilor, agresarea tânărului rom ţine de un război al celor foarte săraci împotriva celor şi mai săraci. Numeroase asociaţii care protejează minorităţile, inclusiv pe romi, pun în cauză atat extremismul unor formaţiuni politice cât şi guvernele franceze succesive din ultimii ani, care nu au reuşit să ofere soluţii viabile pentru problemele romilor.



    Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa cere Guvernului de la Bucureşti să înceapă un proiect de integrare a romilor care să aibă, ca prim pas, monitorizarea celor din Europa. Federaţia solicită Ministerului de Externe mai mult decât declaraţii de compasiune, exprimându-şi indignarea faţă de incidente precum cel de vinerea trecută, din Franţa şi trage un semnal de alarmă, că astfel de cazuri au început să se înmulţească, în ultimul timp, în Europa. Federaţia cere, de asemenea, organizarea unui summit, la Bucureşti, unde să fie invitaţi reprezentanţi ai tuturor statelor unde locuiesc romi care creează probleme şi, în coordonare cu Uniunea Europeană, să se formeze o strategie de integrare a romilor pe termen lung. În Europa, locuiesc mai mult de trei milioane de români care lucrează şi se integrează bine în ţările unde se află. Există, insa şi un număr de români de etnie romă care profită de serviciile sociale ale altor state sau comit infracţiuni.



    România a avut, anul trecut, printre cele mai scăzute preţuri din UE, la un nivel de 57% din medie. Mai ieftin, a fost doar în Bulgaria – arată datele publicate de Eurostat. Pe categorii, alimentele au costat cel mai puţin în Polonia – 62% din media Uniunii, la polul opus, cu 140%, fiind Danemarca. Cele mai mici preţuri la alcool şi tutun s-au înregistrat în Bulgaria – 59% şi cele mai ridicate în Irlanda – 178%. Variaţii mai mici sunt la îmbrăcăminte şi la electronice. Un alt sudiu Eurostat, publicat miercuri, arată că puterea de cumpărare în Romania a fost, în 2013, de 54% din media Uniunii, faţă de 48% în anul anterior



    Liga Studenţilor Români din Străinătate organizează, la Bucureşti, a III-a ediţie a evenimentului de cariere Hai Acasă!”, destinat tinerilor cu experienţă academică peste hotare, care vizează, în primul rând, facilitarea relaţiei dintre aceştia şi mediul profesional din România, precum si accesul la oportunităţi de carieră pentru întoarcerea lor în ţară. În cadrul aceluiaşi eveniment, Liga Studenţilor Români din Străinătate organizează şi a V-a ediţie a Business Consulting Case Study Event, un workshop-competiţie de consultanţă strategică bazată pe studii de caz, în cadrul căruia consultanţii vor fi reprezentaţi de studenţi şi absolvenţi români de top cu studii superioare în străinătate.

  • Retrospectiva săptămânii 30/06-6/07/2013

    Retrospectiva săptămânii 30/06-6/07/2013

    Vizita în China a premierului Victor Ponta


    Premierul român Victor Ponta a vizitat, la începutul săptămânii, China — ultima etapă a unui turneu asiatic care cuprinsese, anterior, Azerbaidjan, Kazahstan şi Uzbekistan. La Beijing, Victor Ponta le-a propus preşedintelui Xi Junping şi omologului Li Keqiang ridicarea relaţiei bilaterale la nivel de parteneriat strategic: Poziţia geografică a României este foarte importantă în dezvoltarea relaţiilor dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est. O poartă pentru accederea la o piaţă mai mare şi un potenţial coridor pentru produsele chinezeşti pot fi Marea Neagră şi ţările din această zonă. Din acest punct de vedere, Dunărea poate fi considerată, cu participarea firmelor chinezeşti, ca un segment al unui reînnoit drum al mătăsii, al secolului XXI, traversând Europa şi venind din China, prin poarta sud-estică a Uniunii Europene.


    Victor Ponta i-a îndemnat pe oamenii de afaceri chinezi să se îndrepte spre piaţa din România şi a anunţat o serie de proiecte: S-a convenit dezvoltarea prezenţei în România a marilor companii de telecomunicaţii Huawei şi ZTE şi transformarea României, practic, într-un centru european regional pentru aceste două mari companii. Putem avansa foarte mult cu investiţiile şi în zona energiei. E, deja, în derulare proiectul de 1 miliard de dolari de la Rovinari, investiţie chineză. De asemenea, a fost prezentat proiectul grupurilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Dinspre partea română, principala solicitare a fost urgentarea procedurilor de verificare pentru a deschide piaţa chineză pentru produsele agroalimentare, în special pentru cele din carne şi pentru vinurile româneşti.




    Românii din România, mai puţini cu peste 1,5 milioane


    Populaţia stabilă a României, în octombrie 2011, era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu peste 1,5 milioane. Este rezultatul definitiv al recensământului populaţiei şi al locuinţelor, anunţat, joi, de Institutul Naţional de Statistică, al cărui preşedinte, Tudorel Andrei, a completat: Migraţia a contribuit în cea mai mare măsură la reducerea populaţiei. Aproape 77% din această reducere s-a datorat factorului migrator extern. In plus, cunoaştem cu toţii că în această perioadă, chiar dacă speranţa de viaţă a crescut, rata natalităţii a scăzut şi a scăzut destul de mult. Alte date ale recensământului arată că în municipii şi oraşe trăiesc echivalentul a 54% din totalul populaţiei stabile. Că majoritare sunt femeile, cu peste 51%, şi că aproximativ jumătate din ele sunt căsătorite. In fine, că majoritatea populaţiei — peste 55% — este formată din persoane mature cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 ani. Datele anunţate de Institutul Naţional de Statistică au repus, pe de altă parte, pe tapet chestiunea validităţii referendumului din vara trecută, prin care puterea de centru-stânga a încercat, fără succes, să-l demită pe şeful de centru-dreapta al statului, Traian Băsescu. Referendumul a fost, atunci, invalidat din lipsă de cvorum, calculat pe baza unor cifre privind românii cu drept de vot superioare celor făcute publice, săptămâna aceasta, de statisticieni.



    Proba de foc a bacalaureatului


    Odată cu proba de vineri, 5 iulie — la alegere, specifică profilului şi specializării — emoţiile concursului, pentru cei aproape 190 de mii de absolvenţi de liceu din România, au luat sfârşit. In weekend vor aştepta, însă, cu sufletul la gură rezultatele, care urmează să fie afişate luni. Va fi atât pentru elevi şi profesori, cât şi pentru autorităţi momentul adevărului, dată fiind experienţa nefericită din ultimii ani. In 2011, de exemplu, rezultatele indicau cel mai slab bacalaureat din ultimii 20 de ani. Răspunzătoare de rezultatele foarte slabe sunt dezinteresul profesorilor şi al elevilor, precum şi disfuncţionalităţile sistemului de învăţământ. Mulţi dau, însă, vina şi pe marşul forţat împotriva fraudei, încă de acum câţiva ani în sălile de examen fiind instalate camere video şi fiind interzise “atenţiile” care să “înmoaie” viligenţa supraveghetorilor. Anul acesta au izbuncnit noi scandaluri legate de încercări de corupere a profesorilor. Cel mai răsunător a fost cel al unei directoare a unui liceu bucureştean, arestată preventiv, săptămâna aceasta, după ce ar fi pretins bani de la elevii înscrişi la bacalaureat pentru a influenţa membrii comisiei de evaluare.



    Reaşezări de preţuri la mijloc de an


    1 iulie a adus, în România, creşterea preţului la gaze cu 8 procente pentru consumatorii casnici şi cu 3 pentru cei industriali. De la începutul lunii, a crescut şi punctul amenzilor rutiere. Totodată, în mai multe oraşe din ţară s-au majorat taxele plătite pentru apă şi canalizare. Ca şi cum ar dori să atenueze efectul acestor scumpiri, guvernul României a majorat la 800 de lei salariul minim brut garantat, echivalentul a mai puţin de 200 de euro. De această creştere vor beneficia peste 600 de mii de salariaţi din sectorul bugetar şi privat.




    România şi situaţia din Egipt


    Ministerul român de externe urmăreşte cu mare atenţie evoluţiile din Egipt şi face apel părţilor să dea dovadă de reţinere şi să evite escaladarea violenţelor. Ca reacţie la evenimentele din ultimele zile din ţara arabă, diplomaţia de la Bucureşti şi-a exprimat speranţa că se va reveni cât mai curând la ordinea constituţională şi că procesul de tranziţie democratică va fi reluat. România şi-a exprimat regretul pentru pierderile de vieţi omeneşti cauzate de violenţele din ultimele zile şi a reiterat necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului şi libertăţilor cetăţeneşti.

  • Reaşezări de preţuri la mijloc de an

    Reaşezări de preţuri la mijloc de an

    Luna iulie nu aduce romanilor vesti bune: inca din prima zi, ei au putut constata o serie de scumpiri in lant. Preţul gazelor a fost majorat cu 8 procente pentru consumatorii casnici si cu 3% in industrie. Specialistii apreciaza ca majorarea tarifului gazelor se va repercuta asupra întregului lanţ alimentar. Producătorii au anunţat, deja, că primele produse care se vor scumpi sunt carnea şi laptele. Preturile lor, la raft, s-ar putea majora cu pana la 15%, pana la sfarsitul anului.



    Ca si cum ar dori sa atenueze efectul acestor scumpiri, guvernul Romaniei a majorat, cu 50 de lei, de la 1 iulie, salariul minim brut pe tara garantat, ridicand acest plafon la 800 de lei, lunar. O crestere de care vor beneficia peste 677.000 de salariaţi din sectorul privat precum si salariatii din sfera bugetara. Va atenua, insa, aceasta majorare efectul scumpirilor?



    Vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, Ionuţ Dumitru: “Nu ştiu dacă putem spune că poate fi contracarat efectul acesta negativ asupra puterii de cumpărare prin creşterea salariului minim brut, în condiţiile în care creşterile de salarii, în general, fie că vorbim de salariul minim sau salariul mediu, pot fi sănătoase, să zicem, şi cu efecte pozitive în economie numai dacă se bazează pe creştere de productivitate. Or, dacă ne uităm la evoluţia productivităţii din economie, nu ştiu dacă creşterea salariului minim, care, fără îndoială, va conduce la o creştere de salariu mediu în economie, poate fi justificată prin creştere de productivitate. Şi atunci, nu ştiu dacă putem să ne aşteptăm la un efect pozitiv asupra puterii de cumpărare.”



    O dată cu majorarea salariului minim brut pe economie creşte, proporţional, de la 1 iulie şi punctul amenzilor rutiere, de la 75 la 80 de lei. In noile conditii, amenzile pe care le pot primi şoferii vor fi cuprinse între 160 de lei şi 1.600 de lei, respectiv până la 8.000 de lei, pentru persoane juridice. Tot pe principiul “una calda-alta rece”, de la 1 iulie, în funcţie de deciziile fiecărei autorităţi locale, se majorează sumele plătite pentru apă şi canalizare, în mai multe oraşe din ţară, creşterile variind între 4 şi 10%. Scad, în schimb, tarifele pentru serviciile de roaming, in toate ţările Uniunii Europene, inclusiv in Romania, în conformitate cu noile reglementări adoptate, anul trecut, de către Parlamentul European.