Radio România Internațional

Tag: preturi

  • Strategia europeană privind serviciile de îngrijire

    Strategia europeană privind serviciile de îngrijire

    Serviciile de îngrijire de înaltă calitate și accesibile, inclusiv din punct de vedere financiar, oferă beneficii evidente pentru toate vârstele. Participarea la educația timpurie are un impact pozitiv asupra dezvoltării copiilor și contribuie la reducerea riscului de excluziune socială și de sărăcie, inclusiv mai târziu în viață. Îngrijirea pe termen lung le permite persoanelor care, din cauza vârstei înaintate, a unei boli sau a unui handicap, au nevoie de ajutor pentru activitățile zilnice să își mențină autonomia și să trăiască cu demnitate. Cu toate acestea, pentru multe persoane, aceste servicii nu sunt încă disponibile sau accesibile, inclusiv din punct de vedere financiar, iar personalul care le prestează lucrează în condiții de muncă dificile și pe salarii mici.

    Pentru a remedia aceste probleme, Comisia propune acțiuni concrete pentru a sprijini statele membre în creșterea accesului la servicii de îngrijire de înaltă calitate și la prețuri accesibile, îmbunătățind în același timp condițiile de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată pentru îngrijitori.

    Statele membre sunt impulsionate să revizuiască obiectivele stabilite în 2002 privind educația și îngrijirea timpurie, astfel încât până în 2030 cel puțin jumătate dintre copiii sub 3 ani să meargă la creșă, iar 96 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 3 ani și cea de școlarizare primară obligatorie să meargă la grădiniță. Aceste servicii trebuie să fie accesibile, inclusiv din punct de vedere financiar, și de înaltă calitate, și disponibile atât în zonele urbane, cât și în zonele rurale sau defavorizate.

    În ceea ce privește îngrijirea pe termen lung a persoanelor care nu se pot descurca singure din cauza vârstei înaintate, a unei boli sau a unui handicap, Comisia recomandă statelor membre să elaboreze planuri de acțiune naționale pentru ca aceste servicii să fie mai disponibile, mai accesibile și de o calitate mai bună pentru toți. De asemenea, personalul de îngrijire trebuie să beneficieze de condiții de muncă echitabile și oportunități de formare, iar îngrijitorii informali, care sunt adesea femei și rude ale beneficiarilor serviciilor de îngrijire, trebuie să fie ajutați prin formare, consiliere, sprijin psihologic și financiar.

    Propunerile Comisiei vor fi discutate de statele membre în vederea adoptării de către Consiliu.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    MEDALIA. Românlu David Popovici, 17 ani, easti doilu anutătoru ditu istorie cari agiumsi campion mondialu la probili di 200 și 1000 di meatri libiru ditu idyea ediție a unui campionat. Sportivlu surpă trei recorduri mondiale la juniori la Campionatele Mondiale di Nataţie, cari s’dizvărtescu Budapesta. România ari nica un reprezentantu tru competiție, Robert Glinţa, cari va s’antreacă viniri la proba di 50 di meatri pi păltări. Glinţa bitisi proba di 100 di meatri tamam pi poziţia a opta. Alță doi reprezentanță ali Românie, Angelica Muscalu și Constantin Popovici va s’concureadză tru proba di ahănduseri a competițillei adusă aminti ma ndzeană.



    VIZITĂ. Marcel Ciolacu, prezidentulu a Camerăllei a Deputaților ditu România faţi adză ună vizită Bruxelles tră muabeţ ofiţiale cu Roberta Metsola, prezidentulu a Parlamentului European și cu comisarlu tră lucru și ndrepturi suţiale, Nicholas Schmit. Oficialu român easti tutunăoară așteptat s’aibă muabeţ cu prezidintulu Camerei Diputaților cu Parlamentul belgian, cum și cu ministrul a lucărlui și Economiei ditu Belgia. Ciolacu va s’ţănă unu zboru tru arada ali andamasi ţi va u aibă cu lidirlli a Partidului Socialist European.



    ANDAMUSERI. Chiro di dauă dzăli, Bruxelles va s’ţănă summitul a lidirilor UE și ai Balcanilor ditu Ascăpitată, ună sesiune a Consiliului European și summitul euro. Pi agenda Consiliului European suntu dibaturli mutrinda ligăturli a blocului cu partenerii aprukeaţ ditu Europa, catandisea ditu Ucraina și căftărli di adirari ali Republică Moldova și Georgia. România easti reprezentată tru summitul lidirilor UE și tru Consiliul European di cătră prezidintulu a llei Klaus Iohannis, cari salută recomandarea a Comisiillei Europene tra s’da a Republicăllei Moldova și Ucraina statutul di candidate la UE. Comisia pricunuscu nădiili europene ale Georgiei, ama aestă văsilie nu tiñisi tuti condițiile tra s’aibă statutlu di v4silie candidată. Summitul euro cari va s’ţănă mâni va s’aibă tu arada di lucru catandisea economică a blocului și evoluțiile mutrinda uniunea bancară și piețele di capital.



    APOFASI. Coaliția di guvernământ ditu România a Agiumsi la un acord mutrinda un mecanism di compensari a păhadzloru la pompă tră combustibil. Aestu lucru lipseaşti dimăndat tu şcurtu kiro după sesiunea guvernamentală di adza și va s’intra tru practico di la 1 alunaru tră trei meşi. Mecanismul pripus di guvern va s’compenseadzăa cu ună sumă fixă ​​păhadzlli la pompă tru loc di un procent, iara compensația va s’hibă finanțată di la bugetul di stat și di la companiile ditu domeniu. Mecanismul va s’bagă bazele a unui act normativ pe cari guvernul va lu vulusească stămâna yinitoari.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Noi măsuri sociale

    Noi măsuri sociale

    Peste 3 milioane
    de pensionari cu venituri mici vor beneficia de un ajutor de la stat pentru a
    face faţă scumpirilor în cascadă din ultima perioadă. Potrivit deciziei de joi
    a executivului, 3,3 milioane de persoane ale căror pensii nu depăşesc 2000 de
    lei (circa 400 de euro) vor primi, luna viitoare, o singură dată, un ajutor de
    700 de lei (140 de euro).

    Secretarul de stat Cristian Vasilcoiu a precizat că
    măsura va avea un impact de 2% din totalul bugetului de pensii pentru acest an.
    Cristian Vasilcoiu, despre beneficiarii acestui nou ajutor de stat:

    Guvernul
    a adoptat ordonanţa de urgenţă care prevede acordarea acestui ajutor de 700 de
    lei o singură dată, în luna iulie, pentru pensionarii care au venituri de sub
    2.000 de lei, şi vor beneficia atât pensionarii sistemului public de pensii,
    cât şi pensionarii care au pensii militare de stat, dar şi veteranii, urmaşii,
    soţii supravieţuitori, persecutaţii etnic şi politic şi persoanele care au
    făcut muncă forţată în regimul comunist.

    Guvernul mai are în vedere
    majorarea valorică a bonurilor de masă, pentru care e necesară, însă, decizia
    politică a coaliţiei PSD – PNL- UDMR care-l sprijină. USR, opoziţia
    democratică, consideră că măsurile anunţate de guvern vin târziu şi sunt
    departe de a acoperi nevoile pensionarilor cu venituri scăzute. Uniunea pledează
    în favoarea reducerii cheltuielilor publice, acordării de ajutoare celor mai
    vunerabili dintre români şi reducerii TVA la energie.

    Coordonatorul
    Departamentului de Politici Publice al Uniunii, Cristian Ghinea: Bătaie
    de joc pentru oameni, dată fiind inflaţia, dată fiind creşterile de preţuri la
    orice, să vii cu atât de mare întârziere şi cu nişte sume care sunt ridicole,
    până la urmă, şi nici măcar acestea nu sunt sigure. Facem din nou un apel la
    reducerea cheltuielilor publice şi ajutoare sociale ţintite către oamenii care
    au nevoie, o dată, şi măsuri reale de scădere a preţurilor. Cea mai bună metodă
    de a scădea preţurile la energie este să scădem TVA la energie, aşa cum am
    propus încă din toamna anului trecut, pentru că cea mai mare parte din
    scumpirile astea merg către stat sub formă de taxe şi statul poate pur şi
    simplu să lase aceşti bani la oameni astfel încât să fim cu toţii mai puţin
    afectaţi de creşterea preţurilor la energie.

    De la 1 iulie, intră în
    vigoare şi alte măsuri economice şi sociale menite să uşureze viaţa românilor. Între acestea se numără amânarea, pentru
    nouă luni, a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă
    cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă. Pe
    de altă parte, analiştii îşi pun întrebarea cât va mai rezista România sub presiunea
    deficitului bugetar şi a unei datorii guvernamentale mari. Guvernul
    promite, însă, că va lua măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea
    angajamentelor privind deficitul public.


  • Necesitatea unei strategii energetice europene la nivel de consumatori casnici

    Necesitatea unei strategii energetice europene la nivel de consumatori casnici

    Majoritatea țărilor europene au implementat măsuri specifice, în special
    pentru protecția consumatorilor, în condițiile presiunilor apărute pe piața
    energiei în 2021. Plafonarea prețurilor la energie și compensarea parțială de
    către stat a facturilor la energie electrică și gaze naturale, măsuri adoptate și
    în România, rămân însă niște decizii cu caracter temporar. În plus, războiul
    izbucnit la sfârșitul lunii februarie în Ucraina a
    accentuat tensiunile pe piața de energie. Dacă până la acel moment obiectivele
    pe termen lung ale Uniunii Europene erau cele stabilite de Pactul Verde
    European (Green Deal), în primul rând tranziția către economia verde, în
    prezent instituțiile europene și statele membre încearcă să limiteze dependența
    energetică de Rusia și să găsească noi soluții pentru a-i proteja pe consumatori. Conform Eurostat
    (Oficiul European de Statistică), preţurile medii la electricitate pentru
    consumatorii casnici din UE au urcat semnificativ în semestrul doi din 2021,
    comparativ cu perioada similară din 2020, iar România s-a aflat printre statele
    membre UE cu cele mai mari creşteri.


    Europarlamentarul Vlad Botoș, membru al
    grupului Renew Europe, consideră că este necesară o strategie comună energetică
    la nivel european care să-i protejeze pe consumatorii casnici.

    În ultimul an au fost tot mai multe familii
    care nu și-au mai permis să plătească facturile la energie, la încălzire. Vedem
    cum prețul la energie devine pe zi ce trece o povară asupra bugetului oamenilor.
    Relațiile foarte tensionate cu Rusia ne arată și mai clar că Uniunea Europeană
    trebuie să aibă o strategie comună la nivel european în ceea ce privește
    sectorul energetic. Dar mai ales ne arată că este momentul să gândim o
    strategie pentru consumatorii casnici. După ce am stabilit că vom merge spre
    energie regenerabilă, nu ar trebui să fie decât o chestiune de organizare,
    finanțare și voință pentru a face ca toate locuințele să devină independente
    energetic. Energia pe care o consumă o familie în fiecare zi poate fi și
    trebuie să fie produsă acasă prin panouri solare, prin miniturbine eoliene,
    prin orice alte modalități care să asigure independența energetică a
    locuințelor. Soluțiile trebuie găsite la nivel european pentru că fiecare
    cetățean, fie el din România, Slovacia, Portugalia, din orice țară a UE,
    trebuie să beneficieze de energie electrică și de căldură la un preț decent.


  • Inflaţie record în România

    Inflaţie record în România

    După ce țări din întreaga lume au anunțat niveluri record ale inflației luna trecută, și România se confruntă cu cea mai mare rată anuală a acestui indicator din ultimii 18 ani – de aproape 14 procente, mult peste ce anticipase Banca Centrală. Cel mai mult s-au scumpit în aprilie, față de aceeași lună a anului trecut, gazele naturale – cu peste 85%, cartofii şi uleiul comestibil – cu aproximativ 40%, dar şi combustibilii – cu peste 35%. Majorări în jurul a 20 de procente s-au înregistrat la energia termică, electrică, la transportul aerian, serviciile poştale şi de apă, canal și salubritate. Scumpiri au fost consemnate şi la legume şi conserve de legume, la produse de morărit şi panificaţie, inclusiv la pâine, reducând considerabil puterea de cumpărare a românilor.


    Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în ultimul an, niciun produs din coşul de consum utilizat în calculul inflaţiei nu s-a ieftinit. Doar prețul transportului feroviar şi al serviciilor de telefonie au rămas la aproximativ același nivel. Banca Naţională estimează că inflaţia va continua să crească peste nivelurile prognozate şi va fi tot de două cifre și în prima parte a anului viitor, urmând să revină la valori sub 10% abia în a doua jumătate a lui 2023. Pentru a ajuta economia, Banca Centrală a mărit rata dobânzii de politică monetară, în funcţie de care se stabilesc atât dobânzile la credite, cât şi cele la împrumuturi practicate între bănci. Potrivit BNR, scumpirile din energie nu pot fi învinse de nicio politică monetară, dar influenţele acestor preţuri asupra tabloului general ‘pot fi lovite cu politica monetară’. Inflaţia ridicată, în contextul exploziei preţurilor la toate produsele şi serviciile, este considerată de mediul de afaceri drept principalul pericol, în acest moment, pentru economia românească.


    Motivele care generează aceste evoluţii sunt de aşteptat să persiste, spun specialiştii, care estimează că situația va dura cel puţin până la vară. Ei consideră că efectele mult mai vizibile ale scumpirilor asupra comportamentului consumatorilor români vor apărea în cea de-a doua jumătate a acestui an, pentru că, din păcate, preţurile de consum vor continua să crească, inclusiv sub presiunea efectelor economice negative induse de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate.


    În context, guvernul de la București caută soluţii pentru a slăbi presiunea asupra populaţiei și a aprobat deja două măsuri cuprinse în pachetul Sprijin pentru România. Primul dintre ele este un tichet social de 250 lei (50 de euro) care se va acorda o dată la două luni persoanelor cu venituri mici, iar al doilea vizează ajustarea preţurilor pentru şantierele care sunt deschise în România cu fonduri europene. În plus, executivul discută şi o ordonanţă de urgenţă care va permite Consiliului Concurenţei şi Protecţiei Consumatorilor să intervină mai rapid când au loc creşteri nejustificate de preţuri, așa cum autoritățile au constatat că s-a întâmplat în ultima perioadă.


  • Europenii şi criza din Ucraina

    Europenii şi criza din Ucraina

    Majoritatea europenilor aprobă răspunsul Bruxelles-ului
    la războiul din Ucraina, arată un sondaj Eurobarometru Flash realizat în toate
    statele comunitare, anunță Comisia Europeană într-un comunicat. Sondajul
    mai arată că cei mai mulţi europeni consideră că Ucraina face parte din Europa
    şi sunt solidari cu ucrainenii. Studiul a abordat şi
    chestiunea sancţiunilor europene împotriva Rusiei din cauza atacării Ucrainei,
    iar sprijinul cetăţenilor comunitari este foarte ridicat. 8 din 10 europeni
    aprobă sancţiunile economice împotriva Moscovei și oligarhilor ruşi, pentru a
    impune costuri economice şi politice clare elitei politice ruse responsabile de
    invazie. Mai mult, două treimi dintre europeni sunt de acord cu faptul că
    Uniunea finanţează achiziţionarea şi furnizarea de echipamente militare
    Ucrainei. Iar trei sferturi consideră că războiul din Ucraina arată că ‘avem nevoie
    de o cooperare militară sporită în cadrul UE’. Sondajul arată şi un sprijin
    larg pentru acţiunile Uniunii menite să elimine dependenţa de combustibilii
    fosili din Rusia.


    Peste 80% dintre europeni susțin reconstituirea stocurilor de
    gaze europene pentru a evita riscurile de penurie în iarna următoare, precum și
    măsuri de creştere a eficienţei energetice a clădirilor, a transporturilor, dar
    şi investiţii în energia regenerabilă. În plus, 9 din 10 respondenți consideră
    că ar trebui luate măsuri la nivel european pentru a limita impactul creşterii
    preţurilor la energie asupra consumatorilor şi asupra întreprinderilor și
    aproape tot atâția spun că preţurile crescute la energie au avut un impact
    semnificativ asupra puterii lor de cumpărare. Și în ceea ce privește ajutorul
    umanitar, majoritatea europenilor sunt în favoarea sprijinului ferm pentru
    Ucraina şi poporul său.


    Concret, peste nouă din zece respondenţi aprobă
    acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război. Mai mult,
    majoritatea europenilor sunt de acord cu ideea de a primi în UE persoane care
    fug din calea războiului și aprobă sprijinul financiar acordat Kiev-ului. De
    asemenea, două treimi dintre aceștia sunt de acord că ‘Ucraina ar trebui să
    adere la UE atunci când este pregătită’.


    Cât privește România, 63%
    dintre respondenți sunt mulţumiţi de cum a reacţionat Uniunea Europeană de la
    începutul războiului din țara vecină, peste media europeană, iar 82% dintre
    aceştia se declară satisfăcuţi de reacţia cetăţenilor români, în condiţiile în
    care media europeană este de 69%. Majoritatea românilor consideră că, de la
    începutul războiului, Uniunea Europeană a dat dovadă de solidaritate, reacţia
    sa fiind caracterizată de unitate şi rapiditate. Eurobarometrul a fost realizat
    în perioada 13-20 aprilie în toate cele 27 de state membre UE. Au fost intervievaţi online peste 26.000 de cetăţeni
    europeni.




  • Efecte economice ale războiului din Ucraina

    Efecte economice ale războiului din Ucraina

    Cea mai recentă prognoză de profil a Băncii Naționale a României estima inflația pentru luna aprilie la o valoare de 11,2%, luând în calcul situația de la finele lui 2021. Între timp, războiul din Ucraina a schimbat dramatic datele problemei, ciclul inflaţionist în care ne aflăm – cel mai aprig din ultimele patru decenii, potrivit specialiștilor – măturând întreaga lume. Criza geopolitică din zonă nu poate rămâne fără efecte, iar estimările sunt că va crea un ritm mai accelerat de creștere a inflației. În România, decidenții politici au venit cu noi măsuri de plafonare și compensare a prețurilor din domeniul energiei, în încercarea de a tempera inflația, dar chiar și așa, cel puțin în următoarele luni, aceasta își va urma tendința ascendentă. De ce? Pentru că în această ecuație cu multe necunoscute definitorie este situația din Ucraina, iar aceasta are un nivel extrem de incertitudine. Lumea democratică a impus sancțiuni Rusiei pentru a o determina să oprească operațiunea specială, cum numește Kremlinul agresiunea din Ucraina vecină, iar Moscova are, la rându-i, la dispoziție propriile pârghii de presiune. Cea mai la îndemână: gazele.

    Care sunt posibilele efecte economice pentru România în cazul unor disfuncționalități în alimentarea cu gaze la nivel european, pe fondul conflictului din Ucraina? Analistul financiar Dragoș Cabat: Efectele economice vor fi unele importante, pentru că se va pune presiune, în primul rând, pe creşterea preţului gazelor, dar şi pentru petrol şi alte materii prime pe care le produce Rusia şi pe care le produce şi Ucraina, iar acest lucru va duce la creşterea preţurilor în Uniunea Europeană. Şi va mai duce şi la o scădere a creşterii economice în Uniunea Europeană. De ce ne interesează pe noi asta, ca români? Pentru că partenerii noştri comerciali cei mai importanţi sunt din Uniunea Europeană şi sunt în special Germania, Franţa, Italia, Spania, aceste ţări care vor fi afectate, unele foarte tare, altele mai puţin, de lipsa gazelor din Rusia şi de o creştere economică, în consecinţă, mai mica. Pentru că gazele nu sunt folosite doar la încălzirea polulaţiei, sunt folosite şi de către companiile manufacturiere şi atunci, dacă producţia şi cererea de subcomponente dinspre România va scădea, impactul va fi și asupra companiilor româneşti. Şi celelalt impact puternic pe care îl simţim deja cu toţii este dat de inflaţie, de creşterea preţurilor, care are o componentă în această perioadă din creşterea preţului la gaze şi la petrol rusesc.

    La impactul războiului din Ucraina asupra economiei românești s-a referit, la Radio România, și profesorul universitar de Științe Economice, Mircea Coșea. Întotdeauna un război are efecte colaterale, deci, din punctul meu de vedere, şi am spus-o încă de la începutul acestei invazii, România este deja o victimă colaterală, spune profesorul Coșea: Sigur că unii spun: nu e aşa grav, pentru că noi nu importăm grâu, avem grâul nostru, importăm puţin gaz. Da, dar nu acestea sunt problemele importante. Important e că România a intrat într-o zonă care, din punct de vedere economic, se numeşte zonă de aşteptare.

    Adică noi suntem la graniţa unui conflict foarte serios, impredictibil, nu ştim ce se va întâmpla. Această zonă economică devine în aşteptare pentru investiţiile străine. Apetitul pentru a investi în România nu dispare, dar se reduce, pentru că investitorii aşteaptă să vadă ce se întâmplă, să vadă cât de mare este riscul. Alt efect pe care îl consider a fi negativ este faptul că noi suntem o economie mică şi o economie care are o vulnerabilitate extremă din punctul meu de vedere: mâncarea pe care o mâncăm noi este 70% din import. Asta înseamnă că această urcare a preţurilor alimentare pe plan global va veni prin contagiune, prin import, şi în România. Suntem într-o economie globală, deci, oriunde se întâmplă ceva este resimţit cu o anumită pondere şi în altă parte.

    În același timp, toate aceste reduceri de export pe care le vor face Rusia sau Ucraina ar trebui să fie compensate cumva, va trebui regândită într-o manieră rapidă însăşi structura producţiei agricole a Uniunii Europene, mai spune profesorul Mircea Coșea: Deja la Bruxelles se discută cum am putea să rezolvăm criza cerealelor prin redimensionarea producţiei de cereale în Europa. Pentru că Europa a cam renunţat în ţările dezvoltate la producţia de cereale, introducând producţii mai bine cotate pe piaţă decât cerealele simple, cum ar fi grâul, ovăzul sau celelalte. Sigur că trebuie să discutăm şi de oportunităţi. În orice criză există şi oportunităţi. În momentul de faţă noi avem excedent de grâu. Trebuie să fie luată o decizie politică, dacă exportăm sau dacă stocăm. Pentru că sigur că acest excendent, dacă ar fi acum, în momentul ăsta, exportat am câştiga foarte bine, dar nu ştim ce se întâmplă în viitor, mai ales că deocamdată – şi cred că nu mai putem să revenim asupra acestei decizii sau analize pe care au făcut-o specialiştii – deocamdată, anul 2022 nu e un an agricol bun.

    Ceea ce se știe cu certitudine este că situația din Ucraina a determinat autoritățile de la București să caute soluții pentru a reduce sau chiar a elimina importurile de gaze din Rusia situate, din fericire, la un nivel destul de mic. Reluarea producției de electricitate cu ajutorul cărbunelui, accelerarea demersului pentru extragerea gazelor din Marea Neagră sau găsirea unei variante prin care gazul lichefiat din Marea Mediterană să ajungă și în România ar putea rezolva această problemă.


  • Inflaţie în creştere

    Inflaţie în creştere

    Unul
    dintre pericolele economice cu care se confruntă România, precum multe alte
    state ale lumii, în această perioadă, dar şi în lunile care urmează, având în
    vedere contextul international, este inflaţia. Specialiștii spun că efectele
    inflației vor fi resimţite atât la nivelul veniturilor populaţiei, cât şi în
    ceea ce priveşte evoluţia economiei, având în vedere că aceasta se bazează
    încă, în mare măsură, pe consum. Potrivit Institutului Național de Statistică,
    gazele naturale, uleiul comestibil, cartofii şi combustibilii s-au scumpit cel
    mai mult în ultimul an în România, în timp ce singura ieftinire s-a înregistrat
    la energia electrică. În condiţiile în care şi în ultima lună s-au consemnat
    scumpiri pentru toate categoriile de mărfuri alimentare, nealimentare şi
    servicii, rata anuală a inflaţiei a urcat, în februarie, la peste 8,5 procente.
    Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, Dan Suciu, remarcă, însă, că acesta
    este un fenomen general, iar creşterea este relativ mică faţă de luna
    precedentă şi semnificativ mai scăzută decât în alte ţări din regiune. Potrivit
    lui Dan Suciu, România se află acum la jumătatea clasamentului ţărilor din
    Uniunea Europeană, în condiţiile în care anul trecut avea inflaţia cea mai
    ridicată. Statele baltice, deşi sunt în zona euro, au o inflaţie între 11 şi
    14%, iar Polonia, Bulgaria şi Cehia deja au peste 9 procente.

    Într-un articol
    postat pe blogul opiniibnr.ro, Dan Suciu precizează că Banca Centrală şi
    Ministerul Finanţelor deţin atât împreună, cât şi separat, un set variat de instrumente
    prin care pot răspunde eficient pentru atenuarea efectelor negative şi
    depăşirea situaţiilor sensibile. Astfel, statul s-a putut împrumuta în mod
    curent, în pofida faptului că războiul din Ucraina a coincis cu o perioadă de
    criză energetică în plină manifestare şi de creştere a presiunilor
    inflaţioniste. De asemenea, mai scrie acesta, leul a fost relativ stabil pe
    piaţa interbancară, în timp ce alte monede din regiune au avut deprecieri
    semnificative. El a explicat că situaţia de la casele de schimb de acum câteva
    zile, când românii au cumpărat valută în cantități mari, în urma unor
    speculații apărute în piață, nu a influenţat semnificativ evoluţia cursului pe
    piaţa interbancară, iar problema a fost rezolvată o dată ce valuta a fost adusă
    din străinătate şi distribuită celor care o căutau.

    Este clar că ne aşteaptă
    vremuri dificile, iar costul vieţii va creşte în continuare pentru că
    majorările de salarii nu vor putea ține pasul cu inflația. Populaţia resimte
    deja efectele acestor scumpiri, cel mai mult având de
    suferit în special pensionarii şi salariaţii cu venituri mici. Specialiștii mai
    spun că indicele nu a crescut mai mult și pentru că România are prețuri
    administrate la energie și la gaze și consideră că va exista o imagine mai bună
    asupra economiei când aceste preţuri vor fi eliminate. Între timp, nivelul
    actual de inflație necesită luarea de măsuri în continuare, important fiind
    însă dozajul acestora, mai spun analiștii, care preconizează pentru luna martie
    o inflație care înaintează încet.


  • Măsuri de gestionare a crizei energetice

    Măsuri de gestionare a crizei energetice

    În Romania, facturile la gaze și energie electrică au explodat în ultimele luni, dupa liberalizarea pieței si creșteri
    importante la nivel global. Multe dintre ele s-au dublat, iar în unele cazuri
    au crescut și de 4-5 ori, asta desi există o lege prin care prețurile la aceste
    utilități sunt compensate și plafonate în perioada 1 noiembrie 2021- 30 martie
    2022.

    În acest context, Guvernul
    de la București a decis noi măsuri de
    protejare a populaţiei şi a firmelor faţă de efectele creșterii preţurilor la
    energie şi gaze. Măsurile vor fi aplicate timp de un an de zile, vor garanta
    predictibilitatea şi stabilitatea de care cetăţenii şi mediul de afaceri au
    nevoie.

    Astfel, de la 1 aprilie, vor fi aplicate tarife unice pentru
    consumatorii casnici si noncasnici. În ceea ce privește consumatorii casnici, cei vor folosi până la 100 de
    kilowaţi pe luna curent electric vor avea un tarif fix de 0,68 de lei / kwh. În
    prezent, sunt peste 4 milioane de gospodării care se incadrează în acest tip de
    consum, conform autorităților. În schimb, cei care vor consuma între 100 şi 300
    de kilowaţi pe lună vor plăti puțin mai mult,
    adică 0,8 lei kilowatul.     Potrivit datelor, și aici sunt alte 4 milioane de gospodării.

    Pentru
    clienţii noncasnici – IMM-uri, instituţii publice, spitale, şcoli, grădiniţe,
    lăcaşuri de cult, primării, universităţi, ONG-uri, precum şi alte astfel de
    instituţii – va fi un tarif unic de un leu/kwh.

    La
    gaze naturale, clienţii casnici care vor avea un consum anual de până la 1.200
    mc vor beneficia de un tarif de 0,31 lei/kw. Pentru consumatorii noncasnici
    costul gazului natural va fi de 0,37 lei/kw. În cazul marilor consumatori de energie,
    facturile la curent vor fi reduse cu 20 de procente, iar pentru gazele naturale
    vor fi adoptate alte scheme de ajutor.


    Impactul bugetar pentru energia
    electrică şi gazele naturale va fi de aproximativ 14,5 miliarde de lei (2,93
    miliarde euro) până la sfârşitul acestui an. Toate aceste tarife ar putea să fie adoptate de guvern săptămâna viitoare.


    Pe de
    altă parte, autoritățile au mai decis şi o serie de măsuri suplimentare, fără a
    încălca regulile europene, care ar expune România unor proceduri de
    infringement. Astfel, rata profitului pe costul de furnizare va fi de maxim 5%
    pentru furnizori și este introdus un impozit suplimentar pentru activitatea de
    trading pe piaţa din România, pentru a descuraja tranzacţiile repetate care pot
    conduce la creşterea preţurilor.


    Totodată, vor fi suspendate certificatele
    verzi până la sfârşitul anului 2022 şi va fi prelungită valabilitatea lor cu
    perioada suspendată, măsură ce va reduce temporar presiunea fiscală asupra
    bugetului, care va putea astfel suporta mai bine măsurile de protejare a
    populaţiei şi economiei.


    Potrivit
    Guvernului, implementarea noilor măsuri după 1 aprilie va permite continuarea
    sustenabilă a eforturilor statului de a oferi protecţie populaţiei
    şi mediului afaceri, care, timp, de un an, vor avea o stabilitate a preţurilor
    cu respectarea pieţei libere.




  • Noi măsuri pentru scăderea facturilor la energie

    Noi măsuri pentru scăderea facturilor la energie

    Centrată pe un singur subiect – cel al preţurilor mari la facturile pentru energie electrică şi gaze – prima şedinţă din acest an a liderilor coaliţiei PNL-PSD-UDMR aflată la guvernare în România a pus față în față soluțiile găsite de partide pentru a rezolva această problemă. Soluții ce reflectă, însă, viziuni diferite. Ca măsuri imediate, care să intre în vigoare de la 1 februarie, PSD a propus plafonarea preţurilor şi reducerea TVA de la 19 la 5% pentru energie electrică şi gaze pentru consumatori. Social-democraţii au prezentat și un pachet cu măsuri precum recalcularea fără penalităţi a facturilor emise greşit, penalizarea abuzurilor, dar şi supraimpozitarea profitului obţinut de companiile energetice.


    De cealaltă parte, liberalii au anunţat că nu vor doar măsuri pe termen scurt, în opinia lor fiind necesar un plan cu o alocarea bugetară clară pentru investiţii în energie. În același timp, PNL consideră că pentru românii cu facturi mari la energie trebuie aplicate măsurile existente, care, spun ei, duc la reducerea cu 33% a acestora. Întâlnirea s-a concretizat cu un acord, executivul urmând să ia noi măsuri pentru scăderea facturilor la gaze şi energia electrică. Premierul Nicolae Ciucă: La energie, plafonul să scadă de la 1 leu la 0,8 lei per KW. De asemenea, limita consumului să crească de la 300 de KW la 500 de KW pentru care se calculează acest preţ. Pentru IMM-uri va fi plafonat preţul la 1 leu per KW. La gaz, plafonul va scădea de la 0,37 la 0,31 lei per KW, iar limita de consum pentru cinci luni de zile va creşte de la 1.000 la 1.500 KW.


    Totodată, facturile care au fost emise greşit vor fi recalculate, fără ca oamenii să fie debranşaţi sau să plătească penalităţi. Măsurile pentru protejarea consumatorilor casnici şi întreprinderilor mici şi mijlocii se vor aplica de la 1 februarie până la 31 martie şi vor fi cuprinse într-o ordonanţă de urgenţă care va fi adoptată de Guvern cel târziu săptămâna viitoare. Între timp, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a amendat furnizorii de energie care nu au întocmit corect facturile aferente consumului din lunile noiembrie şi decembrie, anul trecut, şi i-a obligat să le recalculeze. Potrivit datelor oficiale, deşi peste 90% dintre aceştia au aplicat noua legislaţie, unul dintre puţinii furnizorii care nu a făcut-o are contracte cu 30% dintre clienţii casnici din România. Un alt mare furnizor de servicii în domeniu a precizat că peste jumătate din facturile pe care le-a emis au fost compensate şi plafonate.



  • Perspective economice pentru 2022

    Perspective economice pentru 2022

    Dacă în crizele anterioare, din 1996-1997,
    respectiv 2008-2009, economia României a avut nevoie de 5-6 ani pentru
    recuperarea completă, acum PIB-ul țării a reușit să revină la nivelul
    pre-pandemic într-o perioadă relativ scurtă de timp, de circa un an și
    jumătate. Datele centralizate arată că după scăderea de 3,7% din 2020, economia
    României a realizat o recuperare dinamică, înregistrând un ritm de creștere de
    6,3% până la finalul anului trecut. Redresarea deosebit de rapidă a economiei
    este însoțită, însă, de creșterea presiunilor inflaționiste atât pe plan
    intern, cât și extern. Analizele perspectivelor economice ale anului 2022 au și
    ele în prim-plan nivelul inflației, o inflație cu trend ascendent, potențat de
    creșterea prețurilor produselor energetice și de solicitările de creșteri
    salariale care vor veni pe parcursul anului pentru a acoperi majorările de
    prețuri. Practic, suntem într-o buclă inflaționistă, spun analiștii de profil.
    De asemenea, deficitul comercial este în creștere, iar deficitul bugetar nu stă
    nici el bine. România aflându-se încă din 2019 în procedură de deficit excesiv.
    Anul 2022 ar trebui să fie anul reformelor structurale, însă, va fi, mai
    degrabă, anul contrastelor, cu o adâncire a dezechilibrelor din economie, arată
    o analiză realizată de a companie de consultanţă.

    Perspectivele noului an
    indică o accentuare a diferenţei dintre preţuri şi salarii – fapt ce va
    determina o scădere a nivelului de trai, o discrepanţă tot mai mare între
    mediul public şi cel privat, între promisiuni şi realitate, între bogaţi şi
    săraci, a explicat la Radio România, Adrian Negrescu, consultant economic Este un an al contrastelor pentru că va fi
    o diferență destul de mare între creșterea prețurilor și veniturile populației,
    între modul în care evoluează diverse ramuri ale economiei, unele pe plus,
    altele pe minus, sectoare care vor înregistra creștere economică în 2022,
    altele afectate, din păcate, de zona aceasta de exporturi care se îngustează pe
    zi ce trece urmare a acestei pandemii de covid de care parcă nu mai scăpăm. Va
    fi anul contrastelor între angajații din sectorul bugetar și cei din sectorul
    privat pentru că, să nu uităm, în sectorul bugetar salariile au înghețat -
    chiar dacă, într-adevăr, puterea de cumpărare a scăzut, dar acei oameni au
    garantate salariile, mai mult decât atât primesc bonuri de vacanță, bonuri de
    masă, pe când în sectorul privat șansele de a găsi un loc de muncă mai bun, de
    a primi o creștere salarială în 2022 se îngustează pe zi ce trece având în
    vedere provocările generate de inflație, de blocajul financiar.

    Deşi anul 2021 ar fi trebuit să fie anul reformelor
    structurale în administraţie, în companiile de stat, în mediul bugetar în
    general dar şi în sectorul pensiilor, în sănătate, în educaţie etc., din varii
    motive, calendarul reformelor a fost amânat, soluţia fiind includerea
    majorităţii acestora în PNRR, ca o condiţionalitate esenţială a obţinerii
    banilor europeni, subliniază compania de consultanță. Singura reformă cu
    impact a fost liberalizarea completă a pieței energiei, care a dus, din păcate,
    la o accentuare semnificativă a problemelor din economie. Cum vor sta
    sectoarele economice în 2022? Zona comerțului online și tot ceea ce înseamnă
    afacere conexă va funcționa bine, la fel și zona clinicilor medicale, consideră
    Adrian Negrescu

    Mă aștept la o creștere semnificativă chiar și pe zona agricolă. Dacă
    avem un an bun din punct de vedere meteo, s-ar putea să înregistrăm producții
    agricole similare cu cele din anul trecut când într-adevăr au fost printre cele
    mai mari din ultimii ani. Deficitul pe zona de export se va accentua, astfel
    încât toate companiile care au legătură cu exporturile, cu activitățile
    lucrative vor avea, din păcate, de pierdut. Va fi pe plus sectorul IT care în
    continuare reprezintă un vector de creștere economică și, în general, sunt
    multe sectoare care nu vor avea acces la ceea ce ne dorim cu toții, la o
    creștere economică, la finanțare, pentru că asta e marea problemă în multe
    domenii. Sectoarele Horeca probabil vor continua să rămână într-o stare de
    expectativă, de supraviețuire, cum s-a întâmplat și în 2020 și în 2021. Deci,
    unele sectoare vor crește, altele vor rămâne pe minus, e o economie cu multiple
    viteze, din punctul acesta de vedere, și cred că marea problemă e că multe,
    foarte multe companii vor trebui să-și închidă porțile. În 2021 am avut aproape
    100 de mii de companii care n-au mai făcut față mediului economic, mă aștept ca
    și în 2022 numărul IMM-urilor care se vor închide să atingă, de asemenea, cifre record pentru ultimii ani.

    Vestea bună este că mare parte dintre firmele
    româneşti au învăţat lecţia pandemiei, şi-au restructurat afacerile şi au
    început 2022 cu planuri mai bine calibrate pe realitatea economică, mai spune
    Adrian Negrescu. Pe de altă parte, potrivit analiştilor, între principalele
    provocări pentru mediul de afaceri se vor număra, în continuare, recrutarea
    angajaţilor calificaţi şi oferirea unor salarii competitive.


  • Puseu inflaţionist în România

    Puseu inflaţionist în România

    Produsul
    Intern Brut a crescut cu 3,9% în Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2021,
    comparativ cu perioada similară din 2020. Toate statele membre au raportat
    creşteri, dar cele cu reușite notabile au fost România (8%), Ungaria (6,1%) şi
    Lituania (6%) – arată datele preliminare publicate, săptămâna aceasta, de
    Oficiul European de Statistică. Specialiști în domeniu temperează, însă,
    bucuria generată de un astfel de anunț și amintesc că, acum un an, situația
    pandemică dusese la o contracție severă a avântului economic. Cât despre
    românii de rând, aceștia constată, pe zi ce trece, că o asemenea creștere
    economică nu se regăsește în niciun caz în buzunarele lor, constatare
    confirmată, de altfel, tot de Eurostat. Potrivit statisticienilor de la
    Bruxelles, România se înscrie în rândul ţărilor din Uniunea Europeană cu cea
    mai mare inflaţie în luna octombrie. Astfel, la nivelul întregului bloc
    comunitar, rata anuală a inflației a crescut, în octombrie, până la 4,4%, de la
    3,6% în septembrie. România – cu 6,5% – a depășit media europeană. Singura
    consolare este, poate, că altele sunt țările care ocupă podiumul fruntașelor
    – Lituania (8,2%), Estonia (6,8%) și Ungaria (6,6%).

    Altfel, la firul ierbii, românii
    resimt puternic scumpirile de la o
    lună la alta. Facturile la curent electric și gaze naturale au explodat, ceea
    ce a condus la scumpiri în lanț la o multitudine de produse alimentare sau
    nealimentare și la servicii. Nu mai departe de săptămâna trecută, potrivit
    calculelor sale, diferențiate, Institutul Naţional de Statistică de la
    București a informat că rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,9% în luna
    octombrie 2021, de la 6,3% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile
    nealimentare s-au scumpit cu peste 11 procente, mărfurile alimentare cu 5,25,
    iar serviciile cu aproape 4%. Totodată, potrivit ultimului raport asupra
    inflaţiei elaborat de Banca Naţională a României, rata anuală a inflaţiei este
    estimată la valoarea de 7,5% în luna decembrie 2021 şi este prevăzută să se
    tempereze, până la 5,9% la sfârşitul anului viitor. BNR a menţionat și că, faţă
    de raportul din august, noua proiecţie este mai ridicată cu 1,9 puncte
    procentuale pentru finele anului curent şi cu 2,5 puncte procentuale pentru
    sfârşitul anului viitor. Și fosta președintă a FMI, în prezent șefă a Băncii
    Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că, în Europa, inflația la un
    nivel ridicat și o încetinire a avansului economic se vor menține pe o perioadă mai lungă decât s-a crezut.


  • UE își întărește prezența în zona arctică

    UE își întărește prezența în zona arctică

    Cererea tot mai
    mare de combustibili pentru a relansa economiile afectate în întreaga lume de
    pandemia de COVID-19 determină o creştere a interesului pentru rezervele
    prezente în regiunea arctică. Astfel, Comisia Europeană a prezentat o abordare pentru o implicare mai puternică a Uniunii
    Europene în această zonă pentru o regiune arctică pașnică, durabilă și
    prosperă.


    Pentru Uniunea
    Europeană, regiunea arctică este de o importanță strategică esențială datorită mai
    multor aspecte. În primul rând, a schimbărilor climatice, deoarece regiunea
    arctică se încălzește de trei ori mai
    repede decât restul planetei, spune Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt la
    Comisia Europeană.

    Topirea gheții și a permafrostului din
    regiunea arctică accelerează schimbările climatice din celelalte regiuni de pe
    glob. Când vine vorba despre influența geostrategică, regiunea arctică este, de
    asemenea, de o importanță esențială pentru Uniunea Europeană. Din cauza
    impactului încălzirii globale, observăm o concurență sporită și o rivalitate
    geopolitică pentru regiunea arctică. Acest lucru arată că Uniunea Europeană
    trebuie să-și definească influența geopolitică externă, fiindcă interesul nostru
    este stabilitatea, siguranța și cooperarea pașnică în regiunea arctică. Apoi,
    în al treilea rând și la fel de important pentru noi, materiile prime. Observăm
    că a crescut concurența pentru resursele naturale, iar noi vrem să ne asigurăm
    că se respectă sustenabilitatea. În propunerea noastră, am inclus tot ceea ce
    poate face ca regiunea arctică să fie o zonă sigură.

    De asemenea, conștientizăm
    că impactul nostru asupra regiunii arctice e semnificativ prin amprenta pe care
    o lăsăm asupra mediului și prin cererea de resurse și materii prime. Din punct
    de vedere ecologic, am propus abordarea unei politici sociale și de protejare a
    mediului. În comunicatul nostru am informat că dorim ca petrolul, cărbunele și
    gazul să rămână în sol. Uniunea Europeană va sprijini și promova dezvoltarea
    inclusivă și sustenabilă în beneficiul generațiilor actuale și viitoare.
    Interesul nostru este să sprijinim cooperarea multilaterală, iar Uniunea
    Europeană va coopera cu toți partenerii esențiali și cei interesați din
    regiunea arctică și nu numai. Acest lucru presupune o cooperare internațională
    pe care ne-am angajat că o vom intensifica.

    Pentru a înțelege mai bine situația din teren, Comisia Europea a
    înființat și un birou în Groenlanda, în Nuuk, care va promova agenda arctică și
    relațiile cu Uniunea Europeană.


    Toate statele
    Uniunii Europene s-au angajat să implementeze acordul de la Paris privind
    schimbările climatice, spune Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt la Comisia
    Europeană.

    Asta înseamnă că insistăm ca petrolul,
    cărbunele și gazul să rămână în sol, mai ales în regiunea arctică. Dacă
    analizăm tranziția ecologică prin care trecem, scopul nostru este să nu mai
    existe exploatare a materiilor prime.

    Până în 2050, acest lucru ar trebui să
    înceteze. Dacă facem o corelare cu prețul în creștere al energiei, desigur,
    lecția noastră este că energia regenerabilă e cea care ne ajută să rezolvăm
    problema. Dacă privim criza energetică, energia solară, cea hidroelectrică au
    același preț. Prețul a crescut pentru energia produsă prin metode tradiționale.
    Comisia Europeană a prezentat statelor membre un set de instrumente pentru ceea
    ce trebuie făcut pentru a rezolva situația din prezent. Suntem conștienți de
    această situație și facem tot ce putem ca să ajutăm oamenii și companiile, dar,
    în paralel continuăm tranziția noastră verde, fiindcă exact aceasta e soluția.

    Trebuie să ne asigurăm că Europa nu e dependentă de gaz, cărbune sau petrol
    provenind din țări terțe, unde nu avem control asupra prețului, asuprea exploatării
    și așa mai departe.

    În privința regiunii arctice, vom explora cu partenerii noștri internaționali obligațiile
    juridice multilaterale pentru a nu continua cu exploatarea tradițională și să
    nu mai achiziționăm hidrocarburi. Așadar, vom colabora internațional, dar vom
    accelera și implementarea energiei din surse regenerabile în Uniunea Europeană,
    astfel încât aceasta să aibă in preț accesibil și să fie disponibilă tuturor.


  • Facturi compensate la energie

    Facturi compensate la energie

    Autoritățile române au luat o serie
    de măsuri pentru a proteja populația de impactul creșterii necontrolate a
    prețurilor la energie în prag de iarnă. Camera Deputaţilor a aprobat,
    miercuri, în calitate de for decizional, ordonanţa de urgenţă a Guvernului care
    prevede compensarea facturilor la electricitate şi la gazele naturale. Actul
    normativ stabileşte o schemă de sprijin pentru clienţii casnici, spitale,
    unităţi de învăţământ, primării sau ONG-uri. A fost aprobată şi o schemă de
    sprijin pentru IMM-uri, care vor plăti doar preţul energiei, fără taxele de
    distribuţie sau transport. Măsurile ar urma să fie aplicate de la 1 noiembrie
    până pe 31 martie anul viitor.


    Ministrul interimar al energiei, Virgil Popescu, a declarat
    la postul public de radio că aceste măsuri vor permite ca o mare parte a
    gospodăriilor din România să plătească aceleași facturi la curent și gaze ca
    iarna trecută. El a explicat că toţi consumatorii casnici vor avea plafonat
    preţul la energie electrică, la 1 leu / kilowatt şi la 37 de bani / kilowatt
    pentru gazele naturale, cu toate taxele incluse. În plus, cei care consumă până
    în 300 de kilowaţi lunar, cu o marjă de 10% suplimentară la energie electrică,
    şi până în 200 de metri cubi de gaz natural, cu aceeaşi marjă, vor beneficia și
    de o compensare. Potrivit calculelor, şase milioane de gospodării, dint-un
    total de opt milioane, vor beneficia de compensare la electricitate, la gaze
    fiind vorba despre două milioane de gospodării din cele peste trei milioane
    existente.


    Virgil Popescu a mai declarat că, pentru a beneficia de acest
    sprijin, cetățenii nu trebuie să facă absolut nici un demers, facturile urmând
    să fie emise direct cu reducerile anunțate. El a arătat că furnizorii de
    energie ştiu care sunt clienţii casnici și care este consumul acestora, vor aplica
    automat discounturile respective și îşi vor recupera ulterior banii de la
    Ministerul Muncii.


    Există și o schemă de finanţare pentru întreprinderi mici şi
    mijlocii, microîntreprinderi, întreprinderi familiale, întreprinderi
    individuale, PFA-uri și pentru profesiile liberale. Din preţul energiei
    electrice, pentru toți aceștia sunt extrase absolut toate taxele: transport,
    distribuţie, acciză, certificate verzi, bonuri de cogenerare, respectiv, la
    gaze naturale, taxa de injecţie şi de extracţie din depozite. Practic, se va
    plati doar costul efectiv al energiei electrice şi al gazului natural, a
    precizat ministrul energiei. El a dat asigurări că nu vor fi probleme bugetare
    în aplicarea legii. În cazul Centralelor Electrice de Termoficare, Guvernul va
    aloca primăriilor o subvenţie pentru acoperirea creşterii preţului gigacaloriei
    de jumătate din diferenţa rezultată între preţul de achiziţie și cel plafonat
    al gazelor naturale.


  • Senatul plafonează prețurile la energie

    Senatul plafonează prețurile la energie

    În
    România, preţurile la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii
    casnici vor fi compensate până la sfârşitul lunii martie, potrivit unei Ordonanţe
    de Urgenţă adoptată luni de Senat. În unanimitate, senatorii din toate grupurile
    parlamentare au decis că, în perioada aplicării legii, preţurile la energia
    electrică se vor plafona la cel mult un leu pe kilowatt, iar la gazele naturale
    – la 0,37 lei pe kilowatt-oră. Consumatorii casnici ar urma să beneficieze şi
    de o compensare a facturii la energie electrică de 29 de bani pe kilowatt-oră
    şi o reducere a facturii de gaze cu până la 33% pe lună. De asemenea,
    consumatorii vulnerabili îşi vor putea amâna cu şase luni plata facturilor, la
    cerere. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii s-a redus TVA de la 19 la 5% şi
    s-a decis că acestea vor fi exceptate de la plata certificatelor verzi şi a
    contribuţiei pentru cogenerare.

    Senatorul PNL Toma Petcu explică Am mărit nivelul de compensare de la 25 la
    33%, ceea ce înseamnă foarte mult. De asemenea, am mărit plafoanele până la
    care statul poate să acorde aceste subvenţii, până la 1.500 de megawaţi pentru
    energie electrică şi până la 1.000 de megawaţi pentru gaze. Cred că este foarte
    important să dăm posibilitatea consumatorului vulnerabil să îşi amâne la plată
    până la şase luni aceste facturi. Am stabilit cu toţii că avem nevoie de o
    plafonare. Diferenţa dintre ceea ce se plafonează până la preţurile de
    referinţă se compensează şi practic ajungem la acele valori pe care colegii
    noştri de la PSD le-au propus. Cu siguranţă, toate persoanele juridice pot
    accesa această schemă de sprijin.

    Senatorul PSD Daniel Zamfir, deşi s-a
    pronunţat pentru plafonarea preţului la energie, consideră că actul normativ,
    în forma actuală, nu este aplicabil. În cadrul dezbaterilor din plen, el a
    menţionat că propunerile legislative ale social-democraţilor, respinse anterior
    prin vot, ar fi rezolvat mai bine problema creşterii preţurilor la energie Aţi ales, dintr-un orgoliu de
    neînţeles, să omorâţi o iniţiativă bună, cea a noastră, doar pentru că vine de
    la PSD, nu mai aveaţi tăria să recunoaşteţi că acea compensare e una care va fi
    foarte greu de aplicat şi nu vor ajunge oamenii să beneficieze de ea.     România are cea mai mare creştere din UE a preţurilor energiei electrice şi
    gazelor, a mai spus senatorul.


    Preţul gazelor a crescut cu 344%, doar o simplă
    compensare era insuficientă, iar faptul că toate partidele au acceptat
    iniţiativa noastră de plafonare e un lucru bun, dar credem că nivelul acestor
    plafoane este mare şi sperăm ca legea, odată ajunsă în Camera Deputaţilor, să
    sufere modificări la nivelul acestor plafoane, a adăugat Daniel Zamfir. Documentul
    mai prevede că va exista o supraimpozitare a profitului producătorilor din
    energie cu 80%, dar şi plafonarea la 5% din costurile cu transportul şi
    distribuţia a profitului furnizorilor. Elaboratpentru
    a domoli creşterile de preţuri din sectorul energetic, actul normativ merge
    acum la Camera Deputaţilor, pentru votul decizional.